Universul, aprilie 1924 (Anul 42, nr. 73-96)

1924-04-01 / nr. 73

mmm comunala Partidele politice din Praho­va s’au constituit în bloc pe chestia comunală şi au pornit o campanie în contra marelui împrumut proectat de adminis­traţia oraşului Faptul prezintă o însemnăta­te de principiu şi una de speţă. Prima , aşa­dar frontul unic al grupărilor politice nu este principial inadmisibil. O sfor­ţare de a se ridica pe de­asupra deosebirilor de programe (dacă realmente le au) şi de a subor­dona preocupările de partid şi de persoane munelor interese generale, nu rămâne iluzorie şi poate fi foarte fecundă în re­zultate pozitive. A doua : în cazul special al gospodăriei comunale unirea este foarte uşoară. Aci nu mai intervin concepţiile de politică externă şi internă, care pot despărţi partidele politice, fie pe linii generale, fie pe amă­nunte. F, vorba numai de reali­zarea unei bune administra­ţii -- deci scopul este unic­­ şi de găsirea celor mai nimeri­te mijloace. In această privin­ţă, c­u cât se întrunesc mai multe bune-voinţi, priceperi şi ajutoare, cu atâta munca devi­ne mai intensă şi roadele mai sigure. De aceea, ar fi de dorit ca politica nici să nu se ames­tece în chestiunile de gospodă­rie municipală, să nu mai asis­tăm la lupte electorale cu ca­racter vrăjmăşesc, ci numai la o întrecere generală de a face cât mai mult şi cât bine pen­tru comună. Numai aşa s-ar putea asigura continuitatea ad­ministrativă, element esenţial pentru bunul ei mers, şi s'ar înlătura renunţarea de către u­­nii la începuturile făcute de alţii, conceperi şi anulări reci­proce de planuri şi lucrări, o întreagă incoherenţă căreia da­­torim aspectul urât şi din ne­fericire de cele mai multe ori iremediabil al majorităţii ora­şelor noastre. Cazul de la Ploeşti este încura­jator. Indiferent dacă mişcarea este legitimă sau nu, — tocmai unirea atâtor forţe pledează pentru afirmativă, — ceea ce in­teresează este că chestiunea pe care se duce lupta nu va putea fi rezolvată fără să se ţie sea-­ ma de voinţa cetăţenilor, cari ducând povara birurilor, au dreptul să hotărască cara să fie întrebuinţate. De altfel, tendinţa aceasta de a se studia serios şi anticipat nevoia împrumuturilor şi de a se veghea asupra administrării lor, s’a manifestat şi în alte părţi. In Capitală, de pildă, chiar în sânul partidului libe­ral, s’au produs frământări, s'au ţinut şi se ţin întruniri cu caracter municipal, unde se discută măsurile necesare pen­tru ca banul public, atât de vi­treg administrat până acum să aibă o soartă mai vrednică de enormele greutăţi care covâr­şesc 1r­ contribuabili. In ajutoruhaidenist Lista deschisă de ziarul „Universul“ Au mai subscris : Dr. Sabin, R.-Vâlcea, P. Sanciu, R.-Vâlcea, N. Lu­­pas R.-Vâlcea, N. Hociota R.-Vâlcea, George Pasca R.-Vâlcea, Gogu Pleşoia­­nu R.-Vâlcea, Banca co­mercială R.-Vâlcea, câte 280 lei 1500 Ofiţerii şi elevii compa­niei 2-a T. R. din școala milit. de infanterie nr. 1, prin comandantul lor, că­pitanul Pretorian Septi­­mius 2.850 Gimnaziul „Sf-tu Iosef“ București. 2451 și anume: Cl. I-a primară 583 Dl. II-a primară 341 Gl. III-a primară 410 Dl. IV-a primară 317 GL î-a gimnazială 275 DL îl-a gimnazială 130 f Dl. Hl-a gimnazială 120 f DL IV-a gimnazială 225 Colecta d-lui Nicolae Dăncău în sumă de 2200 lei şi anume: Nicolae Dăncău 300 D. Gheorghiţă, C. Steriu Ambrozio Raţia, Pavel Orbescu, Ovidiu Sucevea­­nu, Leibner Emil, Nicu Dumitriu, Jean Staicu, Spiridon Rădulescu, Nicu V. Oancea, Nicu Anasta­­siu, Jean Erdély, loan Gh. Marinescu Constanţa, I. lonescu, Marin Bărbu­­lescu, Gheorghe Sârbu, Duca Romaldo, Costică Di­­nulescu, Lazăr Doferescu, Hurudi Ilie, câte 100 lei 2.000 Personalul soc. „Steaua­ Română“ Arbănaşi, Jud. Buzău 3.810 Colecta d-lui Tică Ștefă­­nescu, avocat în R.-Vâl­cea, în numele Baroului de Vâlcea, în sumă de 5.700 lei și anume: Eugen Crețoiu avocat R.­­Vâlcea, N. Iepure avocat R.-Vâlcea, I. Manolescu avocat R.-Vâlcea, Traian Bolcescu proprietar R.­­Vâlsea, St. Stoiculescu a­­voc­at Ocnele Mari, Al. P. Saltea proprietar R.-Vâl­­cea, Marin Popescu avo­cat R.-Vâlcea, Const. Toto­­iana avocat R.-Vâlcea, N. Puricescu avocat R.-Vâl­­cea, Gh. P. Mihăescu avo­cat R.-Vâlcea, Tom­a Ră­­dulescu avocat R.-Vâlcea, Alexandru Popa avocat R.-Vâlcea, Gh. Tănăsescu Govora avocat R.-Vâlcea, D. Oromulu R.-Vâlcea, El. Hărculescu avocat R.-Vâl­cea, Mitică Deaconescu proprietar R.-Vâlcea, C. Ionescu comerciant R.­­Pâlcea, Mayer Simovisi R.-Vâlcea, Jeni Simion R.­­Pâlcea, D. I. Stănescu ma­gistrat R.-Vâlcea, Gică Vasiliu R.-Vâlcea, Vică Georg­escu avocat R.-Vâl­­cea, Tică Ștefănescu avo­­cat R.-Vâlcea, Dinu Si­mion avocat R.-V Jîcea, Jean Cemăzeanu avocat R.-Vâlcea, Paul Angheles­­cu avocat R.-Vâlcea, câte 100 lei 2.000 Banca Creditului Țără­nesc R.-Vâlcea 500 Nicu Simion student R.­­Vâlcea, Tita N. Simion R.-Vâlcea, C. Steflea R.­­Vâlcea, D. și Mitică Si­mion R.-Vâlcea, câte 308 101 1.200 Elevii clasei a IV-a licea­lul „Ioniţă Assan“, din Caracal 2.000 Colecta acţionarilor Băn­cei cercului comercial şi industrial Tg.-Jiu 1.755 Divizia 10-a serv. inten­denţei, din iniţiativa d-lui int. maior Paraschivescu, şeful serv. intendenţei di­viziei 10-a 335 din iniţiativa d-lui pro­fesor Bumescu, colecta e­­levului Zaharia Grin­ore clasa II A. liceul Sf. Sava 410 Hristea Gh. Peristerie 200 Marcu Stark, procuristul firmei Philipp Sanft 200 Colecta elevilor Chirea N. şi Colibu D. liceul Mi­­hai Viteazu cl. II A. 315 Dirigintele şi elevii cl. VIl­a liceul „Al. Papiu I­­larian“ Vg.-Mureş 310 Clasa III şcoala primară de fete „Principesa Elisa­beta“ d­in Găeşti 250 Colecta Ales. Marca, li­ceul Sf. Sava cl. II A. 240 De la biserica Icoanei, Pr. I. Mateescu 100 Pr. Mih. Ionescu 50 Tom­a Vintileanu 35 N. Chir­iac 35 Colecta Gheorghe Costi­­nescui elev cl. IV primară școala Costache Negri nr. 6 avsi ISO Va­sile Leonids elev liceul Matei Basarab, Loco 100 Ion Somuz Păi. 50 . Purilui Vasile, șef de gară, Baia de Arieș, Jud. Turda 50 * Total Iei 25.602­­ Suma din urmă 1.535.412 Total general 1.621.014 O conferinţă despre Tutankamon Profesorul Roeder a ţinut a­seară la Fundaţia universitară o conferinţă despre Tutankamon Expunerea, clară şi amănun­ţitâ, a pus în lumină prospera­rea artistică din vremea Fara­onilor, având ca moment culmi­­nant epoca lui Tutankamon. Numeroase proecţiuni au i­­lustrat expunerea acestui egyp­­tolog pasionat, urmărită de un­­public foarte ales. MOZAICURI ■I III! Will Ilii II llljll II I WSPMIIMII I III IIIW CINE FUMEAZA MAI MULT? Se fumează în Olanda 3400 gra­me tutun anual de locuitor, 2100 în Statele­ Unite, 1552 în Belgia, 1485 în Germania, 1400 în Australia, 1135 în Norvegia, 1125 în Danemarca, 1000 în Franţa. UN MAIOR MARE OFITER AL LEGIUNEI DE ONOARE.— Maiorul Leandri, director al în­chisorii Cherche-Midi, este sin­gurul ofiţer francez — in afară de marii generali — care a fost ridicat la gradul de mare ofi­ţer al Legiunei de onoare. El a făcut tot războiul şi a fost ră­nit de 7 ori. EBERT, PREŞEDINTELE GERMANIEI, costă pe poporul său 50.000 dolari anual, din ca­re 10.000 leafa lui, iar restul încasat de funcţionarii şi auto­mobilele sale. Cancelarul are 4000 dolari, iar miniştrii câte 2000. Un furt în valoare de atestat milioana O MĂNĂSTIRE JEFUITA Zilele trecute, în comuna Bi­­xad, judeţul Sătmar necunoscuţi s-au introdus în mănăstirea Bi­­xad din jud. Sătmar şi au jefuit toate podoabele icoanelor. Obiec­te de mare preţ au fost furate. Mănăstirea Bixadului era una dintre cele mai bogate din ţară. Afară de marea avere de care dispune în Interior se afla­ o i­­coană împodobită cu aur şi pietre preţioase în valoare de două milioane. Toate aceste lucruri au fost furate. Cercetările pentru descoperi­­­­rea autorului se fac de către co­mandantul comp. de jandarmi din Satu-Mare. Se crede că hoţul nu este străin de personalul mănăsti­­rei. Deşi s’a găsit în interiorul bi­sericii o frânghie groasă legată de o grindă a turlei, se bănueşte că furtul a fost săvârşit pe uşă întrucât era imposibil ca acel ce s’ar fi coborit pe frânghie din pod in mănăstire, să urmeze a­­ceeaş cale la întoarcere. Populaţia din jur este foarte intrigată, mai ales că nu a tre­cut mult timp de când stareţul Maxim­ şi-a pus capăt zilelor trăgându-şi un glonţ în cap, tot din clauza unui furt al cărui au­­tor era bănuit că ar fi el. Cercetările ce se fac, pe cât­ suntem informaţi, au dat auto­­rităţilor câteva indicii pre­ţioase. Refacerea Ualariei — DECLARAŢIILE PRIMULUI MINISTRU — Budapesta, 29 (Rador). — La şedinţa reprezentanţilor tuturor partidelor, primul ministru Bethlen a declarat, că e nece­sar ca desbaterile proiectului de lege pentru refacerea Unga­riei să fie terminate până la Vinerea mare. Aceasta cu atât mai mult, cu cât guvernul pro­iectează să capete un avans de 100 milioane coroane aur asu­pra împrumutului internaţional, de la băncile interne, încă în luna Mai. Reprezentanţii parti­delor opoziţioniste nu au preci­zat încă atitudinea lor. Primul ministru a lăsat să se înţeleagă că parlamentul va fi re­şedinţă în permanenţă, dacă va fi ne­voie. Situaţia gril­il din imitat nu e destul de sol­ei — Qposiţia a încercat în prăsna şedinţă a par­lamentului răsturnarea guvernului — — Dela corespondentul nostru particular — Belgrad, 29. — Criza guver­namentală s'a sfârşit prin con­stituirea acului guvern, aşa cum am anunţat-o. Criza a avut şi un rezultat pozitiv. Ea a tras o Unio­netă între elementele po­litice, separând pe acelea pen­tru statul unitar de cele cari sunt contra acestei concepţiuni PROGRAMUL NOULUI GUVERN Noul guvern va continua o­pera Începută pentru consolida­rea financiară şi politică a sta­tului şi va lupta contra tuturor elementelor periculoase statuiai şi poporului. COMPOZIŢIA PARLAMEN­TULUI Parlamentul actual e compus după cum urmează : lib radi­cali, 14 grupul Pribicievici, 3 disidenţi democraţi, 14 dicm­ştî, 2 disidenţi radicişti, 1 federa­list muntenegrean, 35 grupul Bavidovici, 24 populişti, 13 mu­sulmani bosniaci, 11 agrarieni, 20 grupul Rădici, 8 germani şi 2 sociali.... O MAJORITATE SLABA Guvernul dispune deci de o majoritate de 134 contra 108 ale opoziţiei. Dacă însă d­emiştii şi germanii votează pentru blocul opozîţionist şi dacă şi celelalte 39 mandate ale partizanilor lui Rădici vor fi validate, guvernul va îi pus în minoritate şi seriă complicaţiunilor va reîncepe. GUVERNUL ÎN PATA PARLA­MENTULUI Azi dimineaţă, noul guvern prezidat de Passi şi s-a prezen­tat la Cameră, unde pentm pri­ma oară dela unire au fost pre­zenţi aproape toţi deputaţii par­tidului ţărănesc republican croat. Bleed opoziţiei a ridicat chestiunea procedurii paria­ , montare ca să încurce guver­nul, care lasă a fost respinsă cu 127 voturi contra 112. Camera a discutat apoi buge­tul pădurilor şi al minelor. I. P. S. S. Mitropolitul Pim­en a! Moldovei fi Sucevei spune: — nsisSSă räöslar© sä Bra spesâaB maă Bfiyită prudenţă. — €©nsos,cäatuä est© o cSesîiun© eSe »act politic” — Solicitând I. P. S. S. Mitropo­litului Pim­en al Moldovei şi iftff.­cevei opiniunea asupra Concor­datului cu Vaticanul, I. P. S. S. ne-a declarat următoarele:­­ „Biserica noastră ortodoxă şi-a păstrat de-a lungul vremuri­lor, independenţa naţională. Nu trebue să ştirbim cu nimic, cu­răţenia sufletească şi faima care au dat nemărginit concurs Sta­­tului român, ca să-şi mărească hotarele şi să se consolideze in­­lăuntru. Socot, că cei însărcinaţi de gu­vern, ca să discute Concordatul, ce­­ anunţă ziarele, nu se vor grăbi. Eu rog pe Dumnezeu să le dea multă răbdare şi în special, mul­tă prudenţă. Concordatul este o chestiune de mult tact politic şi socot, că este absolut necesar, să se facă o selecţiune serioasă, a­­tunci când va fi nevoie să se discute o chestiune aşa de im­portantă şi pentru biserica noastră creştinească şi pentru Statul român, îmi aduc bine aminte, că d. prof. Cândea din Cernăuţi, a dat acum câtva timp la iveală, o carte, în care arată cu amănun­te oficiale faptul, că toate Con­­cordatele au fost inutile şi toţi luminaţii popoarelor au luptat pentru desfiinţarea acestor con­­venţiuni de prisos. Eu cred, că este suficient ce s'a spus până acum şi nu-mi este teamă de nimeni să afirm, că împărtăşesc în totul, punctul de vedere al I. P. S. S. Mitropolitu­lui dr. Miron Cristea C© tursteu© acum In altă ordine de idei I. P. S. S. Mitropolitul Pimen ne mai declară, că se simte viu sur­prins, că se preferă să avem le­gături cu Scaunul papal, şi ni­meni nu se gândeşte să adu­că în discuţiunea publică, pro­­ectul de lege pent­ru unificarea bisericii ortodoxe, care are 11 milioane de credincioşi, pe când Concordatul n'are decâ­t 1 mi­lion şi 400.000 de adepţi. „Regret—Indice înaltul Prelat — că fraţii noştri uniţi vor să stabilească o legătură cu Scau­nul papal de la Roma, ca şi cum noi n'am avea altceva de făcut acum, după ce am stabilit o Ro­mânie Mare. Eu cred că se va găsi destul patriotism la vreme, ca să nu săvârşim o greşală Al. Agness. Mari Inundaţii lit Polo au iot Varşovia, 29 (Radei). — Vis­tula a inundat împrejurimile Varşoviei pricinuind pagube se­rioase. Rajszewo a fost aproape complet distrus de inundaţii. Ablonna împreună cu castelul istoric al prinţului Jesei Ponia­­towski a fost deasemenea inun­dat. Guvernul, municipalitatea şi Crucea Roşie au luat măsuri e­­nergice pentru salvarea sinis­traţilor şi ajutorarea lor. După­ ce trecurăm Prutul în ianuarie 1918 şi ne oprirăm la Bolgrad, comandantul diviziei mă chemă împreună cu căpita­nul Sima Niculescu, avocat, ac­tual senator de Ialomiţa. — Plecaţi imediat la Ismail. Bolşevicii au primit cu tunuri armata noastră şi au înspăi­mântat populaţia românească. Cu atribuţiile de comisar regal şi de pretor veţi urmări şi da în judecată pe vinovaţi. Să-mi raportat­ de executare şi să se restabilească ordinea. Făcurăm 70 verste cu căruţa, pe un ger straşnic. Când ajunse­răm la Ismail, lucrurile se mai potoliseră. Armata se aşezase bine. Maiorul de rezervă Kiri­lov, primit cu focuri trase de pe ferestrele cazinului, dăduse buzna în bolşevici, luase co­manda pieţei şi, cu dreptate, dar cu severitate, începuse ac­ţiunea de infdânare a dezordi­ne­lor. — Unde vom locui ? Comenduirea ne trimise în­tr’o stradă laterală, spre Dună­re, la o casă modestă. Proprie­tara, o bătrână, ne întâmpină cu expansiune redată într‘o ro­mânească stricată. — Ce bine-mi pare că văd o­­fiţeri români!... A, dacă ar fi trăit şi răposatul, ce s‘ar îl bucurat!... Trebue să ştiţi că bărbatul meu era om cu vază... E fotografiat cu preoţii din Is­mail şi chiar cu episcopul... Ia uitaţi-vă... După ce ne întinse fotografia, consimţi cu greutate să ne cru­ţe de discursuri şi să ne lase singuri. Seam, întorcându-ne mai de­vreme, dăm peste bătrână şosâ­­indu-se cu un tânăr în unifor­mă. Cam încurcată, ni-l pre­zintă. — Fiul meu... Gimnazist... Moare să se facă ofiţer român.... Nu ştie de loc româneşte şi-i pare grozav de rău... N’aveţî idee cum vă iubeşte şi cu câtă nerăbdare vă aştepta... Tânărul dedea din cap şi zâm­­bea, confirmând declaraţiile din care nu înţelegea nici o boabă. Vreo săptămână am dormit a­­colo. Ziua, băiatul dispărea. Noaptea îi auzeam discuţiile în taină cu mama lui, care ne pe­trecea şi ne primea mereu cu glas uns cu miere: — Grozav iubeşte fiul meu pe români... A, dar dacă trăia ră­­posatull... Era om cu vază... Uitaţi-vă că e fotografiat numai cu episcopi... Dar într’o dimineaţă, şeful si­guranţei, poliţist găsit de noi în Ismail, ne întâmpină radios la pretorat: — Am pus mâna pe bolşevicul cel mai periculos... Şi el em cu tunurile când au intrat româ­nii. Am acte scrise de la el că ar ucide pe câţi ar putea. Uşa se deschide­ ,şi rămânem înmărmuriţi în faţa fiului gaz­dei, escortat de jandarmi şi cu faţa întunecată de necazul de a fi fost prins. Fu înaintat Curţii Marţiale. Multă vreme ne- am gândit la nopţile trecute lângă el, în mâi­nile lui, şi ni-am zis că poate nu­mai sufletului răposatului, bun prieten al episcopilor, l-a împie­­dicat să ne arate dragostea ma­nifestată cu tunul românilor ve­­niţi să apere pe basarabeni de bolşevici şi să-i mântuiască de sub întunecimea muscălească. Don José Pentru Basarabia O infru­u­ire la Chisinău, în care se protestează împotriva uneltirilor bolșevicilor rus! Sf. Gheorghe. — Ce, e l­a revoluţie pa pământ ! Sf. Dismitru. Piuî.„ a început aplicarea legii chiriilor a Sssi Hârzescu Incursiunile bandelor In­» Is Ilii Elni - sade daensientată D. R. Reiss, profesor la Uni­versitatea din Lausanne şi unul din cei mai buni cunoscători ai chestiunilor balcanice, publică o broşură documentată în care expune, cu numeroase documen­te, activitatea bandelor revolu­ţionare bulgare în Macedonia sârbească. După ce aduce numeroase exemple şi citează aproape 300 cazuri de incursiuni, crime şi­ a­­tentate, d. Reiss ajunge la con­­cluziunea că bandele sunt echi­pate, ajutate băneşte şi dirijate din Bulgaria cu ştirea şi com­plicitatea autorităţilor bulgare şi că dacă guvernul bulgar nu va lua măsuri extrem de seve­re pentru stârpirea comitagii­­lor, cari sunt, in vecinătatea graniţei, în număr de aproape USGD, regatul iugoslav va fi na­­voit să intervină el insuş in mod energic, ceea ce ar putea, fireşte, compromite din nou pa­cea europeană. Broşura d-lui Reiss este foar­te instructivă. Ea dovedeşte că în nici un­­ moment, nici chiar d­upă capitularea Bulgariei" din 1918, activitatea bandelor revo­luţionare bulgare nu s’a potolit şi că astăzi ea reîncepe cu o putere reînnoită, ameninţând să târască Orientul în noui compli­­caţiuni primejdioase. Lucrarea d-lui Reiss merită să fie cetită de toţi aceia cari se preocupă de starea lucrurilor din Balcani şi cari urmăresc fluctuaţiunile primejdioase ale politicii bul­gare.­­ • mmmeneasys. Fradiți şi depozitul de sătenii al armatei — Ordinu­l preşedintelui Consiliului de miniştri către şefii depozitelor militare din țară primitor la la perzi­­cerea instrainarii materialelor din depozitele armatei— In ziua de 24 Ianuarie 1922, preşedintele Consiliului de mi­niştri, care era şi ministru de război pe atunci, scandalizat pro-­­ babil, de ceea ce aflase că se pe­trece la unele depozite militare, a dat următorul ordin circular către toate depozitele militare din ţară: ORDIN CIRCULAR No. 6804 DIN 24 IANUARIE 1922 AL MI­NISTERULUI DE RASBOI CĂ­TRE DEPOSITELE ARMATEI. Cu începere dela primirea or­­dinului de ţaţă şi până la noui dispoziţiuni, NU SE VA MAI ÎNSTRĂINA nici gratuit, NICI CONTRA plata, nici UN FEL DE MATERIALE DIN DEPOZITELE ARMATEI, — de­­­cât numai combustibil, pentru­­ care s'a făcut anume aprovizio-­­ nări pentru ofiţeri. Preşedintele Consiliului de mi­­­ niştri şi ministru de război (ss) I. I. C. Brătianu Acest ordin a fost transmis depozitului Central sanitar de către secţia III farmaceutică din minister, cu un ordin în cu­­­­prinderea următoare:­­ ORDINUL No. 29.355 DIN 10­­ FEBRUARIE 1922 AL DIREC­ŢIEI 6-a SANITARA CĂTRE DEPOZITUL CENTRAL SANI­TAR. . Am onoarea a vă înainta ală­­turata copie de pe ordinul cir­cular Nd. 6801 din 24 Ianuarie 1922 al M. R. Secretariatul ge­neral, PENTRU A D-VOASTRA ŞTIINŢA. Şeful secţiunii III farmaceutice Farmacist-Colonel (ss) Iindiscifr. Iată dar și documentul, care dovedește cum că, încă din­ Ia­nuarie 1922, s’a dat ordin, prin care SE INTERZICE ÎNSTRĂI­NAREA GRATUITA SAU CU BANI A MATERIALELOR DIN DEPOZITELE ARMATEI. O COPIE DUPĂ ACEST ORDIN A FOST TRIMISA, LA 10 FE­BRUARIE 1922, ȘI DEPOZITU­­LUI CENTRAL SANITAR AL­ ARMATEI SPRE ŞTIINŢA. Noi am dovedit însă că ma­teriale de mare importanţă şi absolut trebuincioase oştirii au fost înstrăinate. DUPĂ ACES­TE DATE, PE SIMPLE CHI­TANŢE DE MANA, SA RĂSPUNDĂ D. MINIS­TRU DE RĂZBOI DE CE N'A ORDONAT NICI O ANCHETA PANA ACUM. In faţa acestor documente ne întrebăm dacă nu crede d. mi­nistru de război, că ar fi tim­pul să renunţe la tăcerea de până acum şi să răspundă la următoarele întrebări: 1) Cine a permis înstrăinarea materialelor din depozit, cu toate că ordinul ministrului de război de pe atunci, ordin încă, în vigoare şi azi, interzicea ast­fel de înstrăinări fie gratuit, fie cu plată? 2) Dacă distinsele persoane, despre care am arătat că au abuzat de autoritatea lor, sus­­trăgând materiale, ce nu puteau fi luate drept combustibil, (sin­gurul articol a cărui înstrăinare a fost permisă) — au fost până astăzi chemate să răspundă de faptele lor. 3) Pentru ce d. ministru de război nu chiamă la cercetare şi la răspundere pe toţi cei bă­­nuiţi sau dovediţi că au făptuit abuzuri, nereguli şi ilegalităţi la depozitul central de medica­mente al armatei, căci menţi­­nându-i încă in funcţiuni, face imposibilă descoperirea fraude­lor? *ţj Aşteptăm răspunsurile, încre­zători fiind în patriotismul, dem­nitatea şi cinstea celor cari con­duc astăzi serviciul sanitar şi depositul central de medicamen­te ale armatei. __:: ■ f .... -E rjmm&mmi i

Next