Universul, aprilie 1924 (Anul 42, nr. 73-96)
1924-04-01 / nr. 73
mmm comunala Partidele politice din Prahova s’au constituit în bloc pe chestia comunală şi au pornit o campanie în contra marelui împrumut proectat de administraţia oraşului Faptul prezintă o însemnătate de principiu şi una de speţă. Prima , aşadar frontul unic al grupărilor politice nu este principial inadmisibil. O sforţare de a se ridica pe deasupra deosebirilor de programe (dacă realmente le au) şi de a subordona preocupările de partid şi de persoane munelor interese generale, nu rămâne iluzorie şi poate fi foarte fecundă în rezultate pozitive. A doua : în cazul special al gospodăriei comunale unirea este foarte uşoară. Aci nu mai intervin concepţiile de politică externă şi internă, care pot despărţi partidele politice, fie pe linii generale, fie pe amănunte. F, vorba numai de realizarea unei bune administraţii -- deci scopul este unic şi de găsirea celor mai nimerite mijloace. In această privinţă, cu cât se întrunesc mai multe bune-voinţi, priceperi şi ajutoare, cu atâta munca devine mai intensă şi roadele mai sigure. De aceea, ar fi de dorit ca politica nici să nu se amestece în chestiunile de gospodărie municipală, să nu mai asistăm la lupte electorale cu caracter vrăjmăşesc, ci numai la o întrecere generală de a face cât mai mult şi cât bine pentru comună. Numai aşa s-ar putea asigura continuitatea administrativă, element esenţial pentru bunul ei mers, şi s'ar înlătura renunţarea de către unii la începuturile făcute de alţii, conceperi şi anulări reciproce de planuri şi lucrări, o întreagă incoherenţă căreia datorim aspectul urât şi din nefericire de cele mai multe ori iremediabil al majorităţii oraşelor noastre. Cazul de la Ploeşti este încurajator. Indiferent dacă mişcarea este legitimă sau nu, — tocmai unirea atâtor forţe pledează pentru afirmativă, — ceea ce interesează este că chestiunea pe care se duce lupta nu va putea fi rezolvată fără să se ţie sea- ma de voinţa cetăţenilor, cari ducând povara birurilor, au dreptul să hotărască cara să fie întrebuinţate. De altfel, tendinţa aceasta de a se studia serios şi anticipat nevoia împrumuturilor şi de a se veghea asupra administrării lor, s’a manifestat şi în alte părţi. In Capitală, de pildă, chiar în sânul partidului liberal, s’au produs frământări, s'au ţinut şi se ţin întruniri cu caracter municipal, unde se discută măsurile necesare pentru ca banul public, atât de vitreg administrat până acum să aibă o soartă mai vrednică de enormele greutăţi care covârşesc 1r contribuabili. In ajutoruhaidenist Lista deschisă de ziarul „Universul“ Au mai subscris : Dr. Sabin, R.-Vâlcea, P. Sanciu, R.-Vâlcea, N. Lupas R.-Vâlcea, N. Hociota R.-Vâlcea, George Pasca R.-Vâlcea, Gogu Pleşoianu R.-Vâlcea, Banca comercială R.-Vâlcea, câte 280 lei 1500 Ofiţerii şi elevii companiei 2-a T. R. din școala milit. de infanterie nr. 1, prin comandantul lor, căpitanul Pretorian Septimius 2.850 Gimnaziul „Sf-tu Iosef“ București. 2451 și anume: Cl. I-a primară 583 Dl. II-a primară 341 Gl. III-a primară 410 Dl. IV-a primară 317 GL î-a gimnazială 275 DL îl-a gimnazială 130 f Dl. Hl-a gimnazială 120 f DL IV-a gimnazială 225 Colecta d-lui Nicolae Dăncău în sumă de 2200 lei şi anume: Nicolae Dăncău 300 D. Gheorghiţă, C. Steriu Ambrozio Raţia, Pavel Orbescu, Ovidiu Suceveanu, Leibner Emil, Nicu Dumitriu, Jean Staicu, Spiridon Rădulescu, Nicu V. Oancea, Nicu Anastasiu, Jean Erdély, loan Gh. Marinescu Constanţa, I. lonescu, Marin Bărbulescu, Gheorghe Sârbu, Duca Romaldo, Costică Dinulescu, Lazăr Doferescu, Hurudi Ilie, câte 100 lei 2.000 Personalul soc. „Steaua Română“ Arbănaşi, Jud. Buzău 3.810 Colecta d-lui Tică Ștefănescu, avocat în R.-Vâlcea, în numele Baroului de Vâlcea, în sumă de 5.700 lei și anume: Eugen Crețoiu avocat R.Vâlcea, N. Iepure avocat R.-Vâlcea, I. Manolescu avocat R.-Vâlcea, Traian Bolcescu proprietar R.Vâlsea, St. Stoiculescu avocat Ocnele Mari, Al. P. Saltea proprietar R.-Vâlcea, Marin Popescu avocat R.-Vâlcea, Const. Totoiana avocat R.-Vâlcea, N. Puricescu avocat R.-Vâlcea, Gh. P. Mihăescu avocat R.-Vâlcea, Toma Rădulescu avocat R.-Vâlcea, Alexandru Popa avocat R.-Vâlcea, Gh. Tănăsescu Govora avocat R.-Vâlcea, D. Oromulu R.-Vâlcea, El. Hărculescu avocat R.-Vâlcea, Mitică Deaconescu proprietar R.-Vâlcea, C. Ionescu comerciant R.Pâlcea, Mayer Simovisi R.-Vâlcea, Jeni Simion R.Pâlcea, D. I. Stănescu magistrat R.-Vâlcea, Gică Vasiliu R.-Vâlcea, Vică Georgescu avocat R.-Vâlcea, Tică Ștefănescu avocat R.-Vâlcea, Dinu Simion avocat R.-V Jîcea, Jean Cemăzeanu avocat R.-Vâlcea, Paul Anghelescu avocat R.-Vâlcea, câte 100 lei 2.000 Banca Creditului Țărănesc R.-Vâlcea 500 Nicu Simion student R.Vâlcea, Tita N. Simion R.-Vâlcea, C. Steflea R.Vâlcea, D. și Mitică Simion R.-Vâlcea, câte 308 101 1.200 Elevii clasei a IV-a licealul „Ioniţă Assan“, din Caracal 2.000 Colecta acţionarilor Băncei cercului comercial şi industrial Tg.-Jiu 1.755 Divizia 10-a serv. intendenţei, din iniţiativa d-lui int. maior Paraschivescu, şeful serv. intendenţei diviziei 10-a 335 din iniţiativa d-lui profesor Bumescu, colecta elevului Zaharia Grinore clasa II A. liceul Sf. Sava 410 Hristea Gh. Peristerie 200 Marcu Stark, procuristul firmei Philipp Sanft 200 Colecta elevilor Chirea N. şi Colibu D. liceul Mihai Viteazu cl. II A. 315 Dirigintele şi elevii cl. VIla liceul „Al. Papiu Ilarian“ Vg.-Mureş 310 Clasa III şcoala primară de fete „Principesa Elisabeta“ din Găeşti 250 Colecta Ales. Marca, liceul Sf. Sava cl. II A. 240 De la biserica Icoanei, Pr. I. Mateescu 100 Pr. Mih. Ionescu 50 Toma Vintileanu 35 N. Chiriac 35 Colecta Gheorghe Costinescui elev cl. IV primară școala Costache Negri nr. 6 avsi ISO Vasile Leonids elev liceul Matei Basarab, Loco 100 Ion Somuz Păi. 50 . Purilui Vasile, șef de gară, Baia de Arieș, Jud. Turda 50 * Total Iei 25.602 Suma din urmă 1.535.412 Total general 1.621.014 O conferinţă despre Tutankamon Profesorul Roeder a ţinut aseară la Fundaţia universitară o conferinţă despre Tutankamon Expunerea, clară şi amănunţitâ, a pus în lumină prosperarea artistică din vremea Faraonilor, având ca moment culminant epoca lui Tutankamon. Numeroase proecţiuni au ilustrat expunerea acestui egyptolog pasionat, urmărită de unpublic foarte ales. MOZAICURI ■I III! Will Ilii II llljll II I WSPMIIMII I III IIIW CINE FUMEAZA MAI MULT? Se fumează în Olanda 3400 grame tutun anual de locuitor, 2100 în Statele Unite, 1552 în Belgia, 1485 în Germania, 1400 în Australia, 1135 în Norvegia, 1125 în Danemarca, 1000 în Franţa. UN MAIOR MARE OFITER AL LEGIUNEI DE ONOARE.— Maiorul Leandri, director al închisorii Cherche-Midi, este singurul ofiţer francez — in afară de marii generali — care a fost ridicat la gradul de mare ofiţer al Legiunei de onoare. El a făcut tot războiul şi a fost rănit de 7 ori. EBERT, PREŞEDINTELE GERMANIEI, costă pe poporul său 50.000 dolari anual, din care 10.000 leafa lui, iar restul încasat de funcţionarii şi automobilele sale. Cancelarul are 4000 dolari, iar miniştrii câte 2000. Un furt în valoare de atestat milioana O MĂNĂSTIRE JEFUITA Zilele trecute, în comuna Bixad, judeţul Sătmar necunoscuţi s-au introdus în mănăstirea Bixad din jud. Sătmar şi au jefuit toate podoabele icoanelor. Obiecte de mare preţ au fost furate. Mănăstirea Bixadului era una dintre cele mai bogate din ţară. Afară de marea avere de care dispune în Interior se afla o icoană împodobită cu aur şi pietre preţioase în valoare de două milioane. Toate aceste lucruri au fost furate. Cercetările pentru descoperirea autorului se fac de către comandantul comp. de jandarmi din Satu-Mare. Se crede că hoţul nu este străin de personalul mănăstirei. Deşi s’a găsit în interiorul bisericii o frânghie groasă legată de o grindă a turlei, se bănueşte că furtul a fost săvârşit pe uşă întrucât era imposibil ca acel ce s’ar fi coborit pe frânghie din pod in mănăstire, să urmeze aceeaş cale la întoarcere. Populaţia din jur este foarte intrigată, mai ales că nu a trecut mult timp de când stareţul Maxim şi-a pus capăt zilelor trăgându-şi un glonţ în cap, tot din clauza unui furt al cărui autor era bănuit că ar fi el. Cercetările ce se fac, pe cât suntem informaţi, au dat autorităţilor câteva indicii preţioase. Refacerea Ualariei — DECLARAŢIILE PRIMULUI MINISTRU — Budapesta, 29 (Rador). — La şedinţa reprezentanţilor tuturor partidelor, primul ministru Bethlen a declarat, că e necesar ca desbaterile proiectului de lege pentru refacerea Ungariei să fie terminate până la Vinerea mare. Aceasta cu atât mai mult, cu cât guvernul proiectează să capete un avans de 100 milioane coroane aur asupra împrumutului internaţional, de la băncile interne, încă în luna Mai. Reprezentanţii partidelor opoziţioniste nu au precizat încă atitudinea lor. Primul ministru a lăsat să se înţeleagă că parlamentul va fi reşedinţă în permanenţă, dacă va fi nevoie. Situaţia grilil din imitat nu e destul de solei — Qposiţia a încercat în prăsna şedinţă a parlamentului răsturnarea guvernului — — Dela corespondentul nostru particular — Belgrad, 29. — Criza guvernamentală s'a sfârşit prin constituirea acului guvern, aşa cum am anunţat-o. Criza a avut şi un rezultat pozitiv. Ea a tras o Unionetă între elementele politice, separând pe acelea pentru statul unitar de cele cari sunt contra acestei concepţiuni PROGRAMUL NOULUI GUVERN Noul guvern va continua opera Începută pentru consolidarea financiară şi politică a statului şi va lupta contra tuturor elementelor periculoase statuiai şi poporului. COMPOZIŢIA PARLAMENTULUI Parlamentul actual e compus după cum urmează : lib radicali, 14 grupul Pribicievici, 3 disidenţi democraţi, 14 dicmştî, 2 disidenţi radicişti, 1 federalist muntenegrean, 35 grupul Bavidovici, 24 populişti, 13 musulmani bosniaci, 11 agrarieni, 20 grupul Rădici, 8 germani şi 2 sociali.... O MAJORITATE SLABA Guvernul dispune deci de o majoritate de 134 contra 108 ale opoziţiei. Dacă însă demiştii şi germanii votează pentru blocul opozîţionist şi dacă şi celelalte 39 mandate ale partizanilor lui Rădici vor fi validate, guvernul va îi pus în minoritate şi seriă complicaţiunilor va reîncepe. GUVERNUL ÎN PATA PARLAMENTULUI Azi dimineaţă, noul guvern prezidat de Passi şi s-a prezentat la Cameră, unde pentm prima oară dela unire au fost prezenţi aproape toţi deputaţii partidului ţărănesc republican croat. Bleed opoziţiei a ridicat chestiunea procedurii paria , montare ca să încurce guvernul, care lasă a fost respinsă cu 127 voturi contra 112. Camera a discutat apoi bugetul pădurilor şi al minelor. I. P. S. S. Mitropolitul Pimen a! Moldovei fi Sucevei spune: — nsisSSă räöslar© sä Bra spesâaB maă Bfiyită prudenţă. — €©nsos,cäatuä est© o cSesîiun© eSe »act politic” — Solicitând I. P. S. S. Mitropolitului Pimen al Moldovei şi iftff.cevei opiniunea asupra Concordatului cu Vaticanul, I. P. S. S. ne-a declarat următoarele: „Biserica noastră ortodoxă şi-a păstrat de-a lungul vremurilor, independenţa naţională. Nu trebue să ştirbim cu nimic, curăţenia sufletească şi faima care au dat nemărginit concurs Statului român, ca să-şi mărească hotarele şi să se consolideze inlăuntru. Socot, că cei însărcinaţi de guvern, ca să discute Concordatul, ce anunţă ziarele, nu se vor grăbi. Eu rog pe Dumnezeu să le dea multă răbdare şi în special, multă prudenţă. Concordatul este o chestiune de mult tact politic şi socot, că este absolut necesar, să se facă o selecţiune serioasă, atunci când va fi nevoie să se discute o chestiune aşa de importantă şi pentru biserica noastră creştinească şi pentru Statul român, îmi aduc bine aminte, că d. prof. Cândea din Cernăuţi, a dat acum câtva timp la iveală, o carte, în care arată cu amănunte oficiale faptul, că toate Concordatele au fost inutile şi toţi luminaţii popoarelor au luptat pentru desfiinţarea acestor convenţiuni de prisos. Eu cred, că este suficient ce s'a spus până acum şi nu-mi este teamă de nimeni să afirm, că împărtăşesc în totul, punctul de vedere al I. P. S. S. Mitropolitului dr. Miron Cristea C© tursteu© acum In altă ordine de idei I. P. S. S. Mitropolitul Pimen ne mai declară, că se simte viu surprins, că se preferă să avem legături cu Scaunul papal, şi nimeni nu se gândeşte să aducă în discuţiunea publică, proectul de lege pentru unificarea bisericii ortodoxe, care are 11 milioane de credincioşi, pe când Concordatul n'are decât 1 milion şi 400.000 de adepţi. „Regret—Indice înaltul Prelat — că fraţii noştri uniţi vor să stabilească o legătură cu Scaunul papal de la Roma, ca şi cum noi n'am avea altceva de făcut acum, după ce am stabilit o Românie Mare. Eu cred că se va găsi destul patriotism la vreme, ca să nu săvârşim o greşală Al. Agness. Mari Inundaţii lit Polo au iot Varşovia, 29 (Radei). — Vistula a inundat împrejurimile Varşoviei pricinuind pagube serioase. Rajszewo a fost aproape complet distrus de inundaţii. Ablonna împreună cu castelul istoric al prinţului Jesei Poniatowski a fost deasemenea inundat. Guvernul, municipalitatea şi Crucea Roşie au luat măsuri energice pentru salvarea sinistraţilor şi ajutorarea lor. După ce trecurăm Prutul în ianuarie 1918 şi ne oprirăm la Bolgrad, comandantul diviziei mă chemă împreună cu căpitanul Sima Niculescu, avocat, actual senator de Ialomiţa. — Plecaţi imediat la Ismail. Bolşevicii au primit cu tunuri armata noastră şi au înspăimântat populaţia românească. Cu atribuţiile de comisar regal şi de pretor veţi urmări şi da în judecată pe vinovaţi. Să-mi raportat de executare şi să se restabilească ordinea. Făcurăm 70 verste cu căruţa, pe un ger straşnic. Când ajunserăm la Ismail, lucrurile se mai potoliseră. Armata se aşezase bine. Maiorul de rezervă Kirilov, primit cu focuri trase de pe ferestrele cazinului, dăduse buzna în bolşevici, luase comanda pieţei şi, cu dreptate, dar cu severitate, începuse acţiunea de infdânare a dezordinelor. — Unde vom locui ? Comenduirea ne trimise într’o stradă laterală, spre Dunăre, la o casă modestă. Proprietara, o bătrână, ne întâmpină cu expansiune redată într‘o românească stricată. — Ce bine-mi pare că văd ofiţeri români!... A, dacă ar fi trăit şi răposatul, ce s‘ar îl bucurat!... Trebue să ştiţi că bărbatul meu era om cu vază... E fotografiat cu preoţii din Ismail şi chiar cu episcopul... Ia uitaţi-vă... După ce ne întinse fotografia, consimţi cu greutate să ne cruţe de discursuri şi să ne lase singuri. Seam, întorcându-ne mai devreme, dăm peste bătrână şosâindu-se cu un tânăr în uniformă. Cam încurcată, ni-l prezintă. — Fiul meu... Gimnazist... Moare să se facă ofiţer român.... Nu ştie de loc româneşte şi-i pare grozav de rău... N’aveţî idee cum vă iubeşte şi cu câtă nerăbdare vă aştepta... Tânărul dedea din cap şi zâmbea, confirmând declaraţiile din care nu înţelegea nici o boabă. Vreo săptămână am dormit acolo. Ziua, băiatul dispărea. Noaptea îi auzeam discuţiile în taină cu mama lui, care ne petrecea şi ne primea mereu cu glas uns cu miere: — Grozav iubeşte fiul meu pe români... A, dar dacă trăia răposatull... Era om cu vază... Uitaţi-vă că e fotografiat numai cu episcopi... Dar într’o dimineaţă, şeful siguranţei, poliţist găsit de noi în Ismail, ne întâmpină radios la pretorat: — Am pus mâna pe bolşevicul cel mai periculos... Şi el em cu tunurile când au intrat românii. Am acte scrise de la el că ar ucide pe câţi ar putea. Uşa se deschide ,şi rămânem înmărmuriţi în faţa fiului gazdei, escortat de jandarmi şi cu faţa întunecată de necazul de a fi fost prins. Fu înaintat Curţii Marţiale. Multă vreme ne- am gândit la nopţile trecute lângă el, în mâinile lui, şi ni-am zis că poate numai sufletului răposatului, bun prieten al episcopilor, l-a împiedicat să ne arate dragostea manifestată cu tunul românilor veniţi să apere pe basarabeni de bolşevici şi să-i mântuiască de sub întunecimea muscălească. Don José Pentru Basarabia O infruuire la Chisinău, în care se protestează împotriva uneltirilor bolșevicilor rus! Sf. Gheorghe. — Ce, e la revoluţie pa pământ ! Sf. Dismitru. Piuî.„ a început aplicarea legii chiriilor a Sssi Hârzescu Incursiunile bandelor In» Is Ilii Elni - sade daensientată D. R. Reiss, profesor la Universitatea din Lausanne şi unul din cei mai buni cunoscători ai chestiunilor balcanice, publică o broşură documentată în care expune, cu numeroase documente, activitatea bandelor revoluţionare bulgare în Macedonia sârbească. După ce aduce numeroase exemple şi citează aproape 300 cazuri de incursiuni, crime şi atentate, d. Reiss ajunge la concluziunea că bandele sunt echipate, ajutate băneşte şi dirijate din Bulgaria cu ştirea şi complicitatea autorităţilor bulgare şi că dacă guvernul bulgar nu va lua măsuri extrem de severe pentru stârpirea comitagiilor, cari sunt, in vecinătatea graniţei, în număr de aproape USGD, regatul iugoslav va fi navoit să intervină el insuş in mod energic, ceea ce ar putea, fireşte, compromite din nou pacea europeană. Broşura d-lui Reiss este foarte instructivă. Ea dovedeşte că în nici un moment, nici chiar după capitularea Bulgariei" din 1918, activitatea bandelor revoluţionare bulgare nu s’a potolit şi că astăzi ea reîncepe cu o putere reînnoită, ameninţând să târască Orientul în noui complicaţiuni primejdioase. Lucrarea d-lui Reiss merită să fie cetită de toţi aceia cari se preocupă de starea lucrurilor din Balcani şi cari urmăresc fluctuaţiunile primejdioase ale politicii bulgare. • mmmeneasys. Fradiți şi depozitul de sătenii al armatei — Ordinul preşedintelui Consiliului de miniştri către şefii depozitelor militare din țară primitor la la perzicerea instrainarii materialelor din depozitele armatei— In ziua de 24 Ianuarie 1922, preşedintele Consiliului de miniştri, care era şi ministru de război pe atunci, scandalizat pro- babil, de ceea ce aflase că se petrece la unele depozite militare, a dat următorul ordin circular către toate depozitele militare din ţară: ORDIN CIRCULAR No. 6804 DIN 24 IANUARIE 1922 AL MINISTERULUI DE RASBOI CĂTRE DEPOSITELE ARMATEI. Cu începere dela primirea ordinului de ţaţă şi până la noui dispoziţiuni, NU SE VA MAI ÎNSTRĂINA nici gratuit, NICI CONTRA plata, nici UN FEL DE MATERIALE DIN DEPOZITELE ARMATEI, — decât numai combustibil, pentru care s'a făcut anume aprovizio- nări pentru ofiţeri. Preşedintele Consiliului de mi niştri şi ministru de război (ss) I. I. C. Brătianu Acest ordin a fost transmis depozitului Central sanitar de către secţia III farmaceutică din minister, cu un ordin în cuprinderea următoare: ORDINUL No. 29.355 DIN 10 FEBRUARIE 1922 AL DIRECŢIEI 6-a SANITARA CĂTRE DEPOZITUL CENTRAL SANITAR. . Am onoarea a vă înainta alăturata copie de pe ordinul circular Nd. 6801 din 24 Ianuarie 1922 al M. R. Secretariatul general, PENTRU A D-VOASTRA ŞTIINŢA. Şeful secţiunii III farmaceutice Farmacist-Colonel (ss) Iindiscifr. Iată dar și documentul, care dovedește cum că, încă din Ianuarie 1922, s’a dat ordin, prin care SE INTERZICE ÎNSTRĂINAREA GRATUITA SAU CU BANI A MATERIALELOR DIN DEPOZITELE ARMATEI. O COPIE DUPĂ ACEST ORDIN A FOST TRIMISA, LA 10 FEBRUARIE 1922, ȘI DEPOZITULUI CENTRAL SANITAR AL ARMATEI SPRE ŞTIINŢA. Noi am dovedit însă că materiale de mare importanţă şi absolut trebuincioase oştirii au fost înstrăinate. DUPĂ ACESTE DATE, PE SIMPLE CHITANŢE DE MANA, SA RĂSPUNDĂ D. MINISTRU DE RĂZBOI DE CE N'A ORDONAT NICI O ANCHETA PANA ACUM. In faţa acestor documente ne întrebăm dacă nu crede d. ministru de război, că ar fi timpul să renunţe la tăcerea de până acum şi să răspundă la următoarele întrebări: 1) Cine a permis înstrăinarea materialelor din depozit, cu toate că ordinul ministrului de război de pe atunci, ordin încă, în vigoare şi azi, interzicea astfel de înstrăinări fie gratuit, fie cu plată? 2) Dacă distinsele persoane, despre care am arătat că au abuzat de autoritatea lor, sustrăgând materiale, ce nu puteau fi luate drept combustibil, (singurul articol a cărui înstrăinare a fost permisă) — au fost până astăzi chemate să răspundă de faptele lor. 3) Pentru ce d. ministru de război nu chiamă la cercetare şi la răspundere pe toţi cei bănuiţi sau dovediţi că au făptuit abuzuri, nereguli şi ilegalităţi la depozitul central de medicamente al armatei, căci menţinându-i încă in funcţiuni, face imposibilă descoperirea fraudelor? *ţj Aşteptăm răspunsurile, încrezători fiind în patriotismul, demnitatea şi cinstea celor cari conduc astăzi serviciul sanitar şi depositul central de medicamente ale armatei. __:: ■ f .... -E rjmm&mmi i