Universul, aprilie 1924 (Anul 42, nr. 73-96)
1924-04-20 / nr. 90
IN VEDIREA VilTMUm Mare frământare pe continent, întrevederi diplomatice, noul a. I corduri internationale, strâduinţi despre care se afirmă că urmăresc consolidarea păcii, toate acestea se ţes cu abilitate în junii întâmplărilor viitoare. Europa pare înfrigurată de o teamă, ce nţi poate avea explicarea în nesiguranţa zilei de mâine. Şi In lumina acestor perspective, noi cum ne găsim în cuprinsul nostru românesc ? Priviţi şi primiţi admirabil în metropola luminii, urmăriţi cu a- \ tenţiune In manifestările noastre de politică exterioară, pândiţi de unii, sprijiniţi de alţii,— continuăm totuş cu vechile deprinderi, — stăruind în vechile nesocotinţe, ca şi când n'am trece prin momente ce implică mai multă seriositate şi un spirit mai accentuat de muncă, de disciplină, în actele noastre de toate zilele. Nu cred oare cârtuuitorii de astăzi ai României că a venit, în sfârşit, vremea să ne desmoricim. Nu se gândeşte nimeni că este timpul să punem ordine acolo unde e astăzi dezordine şi abuz? Suntem un neam de oameni bine înzestraţi de natură, dăruiţi cu bogăţii în toate domeniile, destoinici să jucăm un rol de căpetenie în istoria lumii Nu ştim însă, poate că ştim dar nu vrem, să instaurăm şi în cuprinsul nostru domnia deplinei şi egalei îndreptăţiri între cetăţeni, între fiii ţării. Şi totuş, mulţimea aceasta, căreia îi se desvăluie ei de zi atâtea abuzuri şi ilegalităţi, căreia îi se desfăşură mereu, de după război încoace, întreg alaiul de nedreptăţi şi desfrâu, e aceeaş mulţime pe care o chemăm la datoria cea mare atunci când bat ceasurile grele. E vrednică deci, această mulţime, sătească şi orăşăneascăt, de mai multă solicitudine din partea celor ce ar trebui să priceapă , că, numai legând-o cât mai strâns economiceşte de pământul ei, ea se va simţi confundată în interesele superioare ale ţării. Aceste interese superioare nu sunt decât rezultanta firească a intereselor fiecăruia în mass a interesului obştesc. Iată ce ar trebui să gândească puternicii de astăzi ai ţării, aceia cari deţin puterile statului în mâinile lor. Purificare largă, cu sprijinul sufletesc al cetăţenilor mobilizaţi în acest scop, şi muncă constructivă pentru reinflorirea noastră pe continent. Ar trebui rai multă grabă în această direcţiune, spre a se sfârşi odată cu îmbogăţirile peste noapte, cu dezordinea în administraţie şi cu abuzurile de tot felul, pentru ca întâmplările viitoare să nu ne afle nepregătiţi Iată datoria factorilor cu răspundere ai zilei de azi. Nu ştim însă dacă vom fi auziţi şi mai ales înţeleşi însemnările mele Simplă coincidenţă ? înainte de plecarea M. S. Recelui fi M. S. Reginei tntrăind. laie, s'au făcut varii comentarii asupra diminuării programului acestei călătorii, organizată diplomaticeşte de guvern. Suveranii noştrî nu te vor iute in Italia; nu se vor duce în Spania, deşi in primul proeet de program erau prevăzute vizitele regale ţin aceste ţări amice fi latine,—iar Italia şi aliată. Asupra cauzelor diplomatice, care au schimbat acel prim proeet,, i'au spus unele lucruri, dar nu i'am spus toate, fiindcă doar cu tâteva zile înainte d. ministru Luca vestise Camerei şi Senatului, că diplomaţia guvernului e In bune raporturi şi cu Italia fi tu Spania, ca fi cu toate ţările. S'a precizat tn deosebi schimbarea programului călătoriei Suveranilor, tn ce priveşte Spania, faţă de care s'a folosit o novatoare formulă diplomatică alui Duca: „guvernul român a’are nimic de adăogat“, punct. St s'a mai precizat şi In ce priveşte Italia, cazul unor datorii, a I tăror achitare a fost făgăduită, apoi amânată şi apoi devenită I sutiărătoare, întrucât era mereu amintită. S'a adăogat insă In program, ca un succes diplomatic, căldto- j fia in Elveţia. Ne-am bucurat fi- ’ reşte de această izbândă, cu atât mai mult, cu cât prevedeam strălucitoarea şi angajanta pri- mire, pe care a făcut-o Franţa , democrată ţi civilizatoare, Suve- j rănilor României, aţa de râvni- j toare de civilizaţie şi democraţie. Dar în vreme ce Suveranii sunt în Franţa sărbătoriţi şi omagiaţi, aşteptând să-şi ia drumul mai departe, iată că telegraful mai aduce o ştire, tot aşa de bună. O nouă dovadă adică de prietenie din partea Elveţiei,—unde se vor duce Suveranii, după izbânda diplomatică a guvernului. Şi anume: (cităm ştirea telegrafică) „Ministrul României la Bernard. Comnen, şi consilierul federal Schulthess, reprezentantul guvernului elveţian, au semnat o convenţiune transacţională privitoare la regularea datoriei române în Elveţia de 20 milioane de franci elveţieni“. Să fie aceasta o consecinţă a succesului diplomatic, ori numai o simplă coincidenţă, care nu se poate explica diplomaticeşte, altfel decât că era un fapt un curs b. o. Prefer elocintei forţa, raţiona,meniului: lucrurile preţuesc mai mult decât vorbele. ■f Napoleon Chestia imigrării în America Londra, Vt (Hador). — Dîn New-York se anunță că și parlamentul canadian se ocupă de un proiect pentru limitarea imigrării japoneze în Canada. Mfanelei ştiinţei Filme de cinema transmise prin tilegrafia fără fir Londra, 16. — Se semnalează o invenţiune, care va bucura pe admiratorii telegrafiei fără fir. Ei vor putea vedea, mulţumită unui aparat construit de d. J. L. Baird, proiectate pe un simplu cearceaf alb, filmele cinematografice ce li sa vor trans- I mite prin spaţiu. Experinţele de până acuma sunt foarte încurajatoare. Iată cum procedează d. Baird : razele, care constituesc imagina obişnuită proiectată pe ecran, sunt primite, la ieşirea lor din aparatul de proiecţiune, de un disc găurit, care se învârteşte cu o anumită viteză. De cealaltă parte a discului, razele cad pe o celulă de selenium, producând vibraţîuni electrice, cari se pot expedia apoi prin aer cu ajutorul raetedelor obişnuite. Postul de receptionine e co*nstruit în acelaş mod. Un disc identic învârtîndu-se cu aceiaş viteză e pus în faţa unor lămpi electrice, pe care o altă cchilă le face să se aprindă şi să se stingă pe rând şi în ordinea în care au fost interceptate razele aparatului de emisiune. Singura greutate în faţa căreia se găseşte acum inventatorul e sincronizarea perfectă a rotației celor două discuri. GEOGRAFI RUŞI DIN 1782 şi Urnntul Basarabiei — Sovietele neagă şi documentele marilor geografi ruşi?- istoria lui Levescuie« O hartă a i^Moldovei — In 1782 a apărit la Paris „Histoire de Rusie“ scrisă după cronicile originale şi piesele autentice ruseşti de M. Levesque. Această, operă istorică a apărut graţie subscrierilor făcute de cele mai eminente personalităţi ruse din epoca aceea şi de principalele instituţii culturale din Petersburg şi Moscova, între care cităm: „A. S. Imperială Monseniorul mare duce al tuturor Rusiilor; Academia Imperială de ştiinţe din Petersburg, Alpinus, Bakunia, consilieri de ■tat, membri ai colegiului afacerilor străine; Bezborodka, s®, cretarul cabinetului Ţarului; generalul comandant şef, contele de Bruce; contele de Cobenzel trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Rusiei, la Vien»; corpul imperial al cadeţilor; prinţul Dolgoruki, ministru plenipotenţiar al curţei imperiale din Petersburg la Berlin; Domaşneff, şambelan, directorul Academiei imperiale de ştiinţe; prinţul Gajorin, gentilom de cameră al M. S. Imperiale; drun mareşal , principesa Golitsiu doamnă de onoare a împărătesei; Keraskov, curatorul Universităţîi din Moscova; prinţul Kurakin, primul procuror al Senatului dirigent; prinţul Alexis Kurakin, gentilom d© cameră al împăratului Rusiei; contele Ostermann, vice, cancelar al imperiului Rusiei; contele Panin şeful departamentului afacerilor străine ruse; Mussin Puşlin maestru de ceremonii al Curţii Imperiale; generalul de Purpur comandantul corpului imperial generalul conte Soltykof, baronul Cemişef, comisar general al marinei; contele Cemişef, vicepreşedinte al colegiului Amiralîtăţei; Volkoj, consilier de stat; generalul Bekleşei; prinţul Dolgoruki, comandantul gărzei imperiale etc. Din cele de mai sus reese că această operă istorică a fost publicată graţie subscrierilor făcute de oficialitatea rusă din 1782. Autorul a consultat toate documentele şi cronicele ruseşti între care: „Letopis Nestorova‘‘ (Cronica lui Nistor, 1767); „Letopis Nikonova“ (cronica lui Nikon, 1767); Kniga Sepennaîa“ (cartea gradaţilor, 1777); „Drevnei Letopiseț“ (cronica veche 1774—75; „Tsarstvennaia Kniga" (cartea Ţarului, 1769); „Istoria Rossiiskaia Tatistcheva“ (Istoria Rusiei) de Tatistcev; ziarul lui Petra Velikako (Petru cel Mare); Geograficcski Lecsikon Rossiskago Gossudartsva de Fedor Polunin Moscova, 1773 (Dicţionarul geografic al Imperiului rusesc. Geografttccskoie opifania Rossiiskoi Imperii de Kariton Scebotaref, prof. la Universitatea din Moscova (Descrierea geografică a imperiului Rusiei , 1776) etc. . In volumul IV din „Histoires de Russie“ e harta Rusiei din 1782, după lucrările geografilor ruși Gmelin, Steller, Muller, Pallas, Georgi şi Laxman, in care sunt fixate hotarele imperiului ţarilor ruşi, precum şi hotarele Moldovei, Poloniei şi a ţărilor limitrofe cu Rusia. Din această hartă oficială rusă reeaa că Basarabia făcea parte din Moldova, precum şi toată regiunea cuprinsă intre fluviile Nistru şi Bug, dela nord de Bender (Nistru) şi nord da lekaterinskoi (Bug), până la marea Neagră, intre Elubura şi Cetatea-Albă. Reamintim că la conferinţa din Visna, delegaţia sovietelor a pretins că Basarabia n’ar fi aparţinut niciodată Moldovei I B. Seîşanu -» -48®* 1 -* ^S2B5ESSBn—... Resiunea de vest a Rusiei din 1782 și hotarele lottovci (hartă publicată de istorica Levenne, după hărțile oficiale tate de geografii ruși din 1782). Sfidaţi polonezi atscati ^6 lktaieif! Varşovia, 18. — Câţiva soldaţi polonezi, cantonaţi in împrejurimile malului Vlinei, au fost atacaţi de un detaşament puternicla lituanieni. Cedând in feţa superiorităţii numărului, polonezii s'au retras la 7 km. dincoace da graniţă. De supus rouiâ a jefuit la Paris Ziarele franceze scriu că unui reprezentant de comerţ, Bisson Rozescu, supus român, care venise la Paris şi trăsese la un hotel din rup de Trevisse, i s'a spart geamantanul şi i s’au furat 50.000 franci. 500 lire Sterlinge, 50 dolari şi bijuterii de 200.000 franci Sweranii României la Paris M. S. Regele României si d. Millerand plecând dele Elysae* Sraaznîca nenorocire la Bulgaria S MORŢI ŞI CAŢIVA RĂNIŢI Ruacuk, 17 Aprilie din Sofia se anunţă, că ieri dimineaţă, o groznică nonpro- Iefre s-a întâmplat pe şoseaua, care duce spre comuna Derveniţa. Un escadron de cavalerie, trecând la instrucţie pe acea şosea, a Întâlnit o căruţă In care se aflau trei săteni. Cărăuşul voind să facă loc escadronului, a tras căruţa în şanţul şoselei. Deodată o explozie se produce, căruţa, împreună cu cei 3 oameni, cari se aflau in ea, a fost aruncată in aer. Sătenii au fost prefăcuţi în bucăţi. Bucăţi de schijă au lovit soldaţii din escadron. Boui soldaţi au căzut morţi, iar patru au fost grav răniţi, dintre cari unul, îa drum spre spital, a încetat din viaţă. Deasemăna mai mulţi cai au fost grav răniţi Se presupune că in şanţul şoselei ar fi fost aruncate explozibile sau că cal din căruţă ar fi transportat bombe. Ancheta se face la comandamentul Ramizonei din Sofia. Arhiducele Fraderich î§i revendică domeniua Praga, 17. — ,,Prager Tagblatt“ află că fostul arhiduce Friederic în caz de va reuși în plângerea sa depusă la tribuna- , Iul din Haga Împotriva confis- cării domeniilor sale dîn Cehos- j lovaeia, va întreprinde demer- j guri analoaga împotriva Polo- Inicii a Iugoslaviei, . nu există convenţie militară între România şi Japonia Din partea legaţiunei japoneze din Bucureşti primim următorul comunicat: „Unda tiara din Bucureşti şi din provincia au înregistrat zvonul, că Intre România şi Japonia s-ar fi semnat o convenţie militară sau un tratat de alianţă. Legațiunea Japoniei In România desminte formal această știre, care este pe de-entregutî falsă și lipsită de orîce temei". Midge desaprobi Senatul american Washington, 17. — După ce a primit scrisoarea prin care d. Mellon, secretarul departamentului tezaurului, ameninţă cu darea demisie!, preşedintele Coolidge a trimis în mesagiu Senatului. El a denunţat în acest mesaj atitudinea coralsin- n. Însărcinată cu anchetarea activităţii biroului finanţelor interne, Preşedintele desaprobă felul cum Senatul se sileşte să desvolte din ce nu ca întinderea acestor anchete. El desaprobă de asemenea metodele al căror rezultat e că se atacă chestiunea Mellon „dincolo de limitele legitim cerate“. FILME In familia Icsulescu s’a produs o criză îngrijitoare: liniştea de odinioară s’a prefăcut în gâlceavă cronică şi dispoziţia ce stăpânea pe amândoi soţîi a făcut loc unui arţag permanent, cu tendinţe reciproce de acţiuni belicoase. Ce s’a întâmplat, pentru ea voioasa căsnicie, invidiată da străini şi bârfită de prieteni, să devie posomorâtă şi frământată? Tânărul Icsulescu şi tânăra lui soţie se cunoscuseră întâmplător, se plăcuseră, se luaseră. Fiecare admira calităţile celuilalt şi amândoi Împreună recunoşteau că o pereche mai nimerită ar fi greu de găsit. In special însă, Icsulescu nu mai făcea de frumuseţea şi bogăţia părului ei iar dânsa aflrrr,, fără să permită contrazicere, că mustaţă delicată şi impresionantă ca a lui nu se ’ntâlneşte pe o rază de sute de kilometri. De aceea, erau fericite momentele când, scăpaţi de ocupaţiile zilnice, ea se aşeza pe genuchii lui şi-i mângâia mustăţile, pe când el îi netezea şi săruta părul. Intr’o zi însă, venind acasă, Icsulescu rămâne năuc în pragul uşei Vedea şi nu credea. I se părea că pământul se învârteşte. Atât a putut să zică: — Ce ai făcut? S’a dus tot farmecul... Nenorocitei... Ea a vrut să-i explice că așa e moda, că se temera, că n’o concureze la dragostea lui femeile cu plete cuceritoare. In zadar, el n’admitea nici mort ca splendida comoară, care-1 desfătase atâta vreme, să fie încredințată unui bărbier, profanată cu foarfecii©, asvârlită la gunoi, sau oropsită în fundul unei cutii Toate lacrimile ei nu-1 înduplecară și nu-1 împiedicară să strige de trei ori: — Răzbunare! A doua zi, când el se ’ntoarse de la slujbă, ea, care zăcuse pe canapea, ciudându-se de ce făcuse, sări îngrozită și căzu din nou gemând: — Mustața!... Mustăcioara tal In adevăr, Icsulescu se răzbunase lăsându-şi mustăţii© la bărbier, imprimând fizionomiei o schimbare radicală, care tot dauna la aspectul de poceală pentru ochii obicinuiţi cu vechee înfăţişa. — De ce-ai făcut-o?... murmură ea. — Ca să fiu la modă..., dacă nu mi se oprească tocana pe mustăţii... răspunse el, cu un râs amar, care trăia toată durerea de a fi fost nevoit să se răzbune pe socoteala lui. De-atunci, soţii Icsulescu, de câte ori se privesc, îşi aduc aminte de frumuseţea ce le împodobea odinioară chipurile posace astăzi. Atunci zâzania răsare din orice nimic, discuţia s’aprinde şi arindhea de altă dată nu mai apare decât în amîntirea lor, amintirea unor vremuri când părul mătăsos se răsfăţa în bucle sau s o rostogolea pa umeri, când mustaţa stufoasă şi totuş aliniată, gâdila obrajii ei rumeni Ton José C rodilcat externă Rezultatul definitiv al plebiscitului din Grecia : au votat pentru republică 758.742, iar pentru monarhie, 325.060 de cetăţeni. Guvernul francez va recunoaşte ,,do jure“ noul regim republican din Grecia. Conferinţa anglo-rusă din Londra va discuta încheerea unor convenţii comerciale. Dr. Rakovnikî a declarat că apvratele sunt dispuse să procedeze la dezarmare, dacă şi celelalte state vor fi hotărita sa dezarmeze.gorul delegaţiei sovietelor ruse a cerut revizuirea tuturor tratatelor, pe baza cărora s’a stabilit noul statut european. El a susî spus că în locul societăţii naţiunilor, Rusia sovietelor doreşte o societate Internaţională, în care să se excludă cu desăvârşire orice represalii. Comisia reparaţiilor a examinat răspunsul guvernului german, relativ la punerea in aplicare a propunerilor făcuta de corni letci a experţilor. Preşedintele comisianei, d. Barikon, a declarat că sunt multe Greutăţi pentru soluţia problemei reparaţiilor, dar a convins că ele vor fi Învinse de comisiune. Raportul comisianei reparaţiilor va fi apoi Înaintat guvernelor Interesata, cari vor decide. Primul ministru al Ungariei, contele Bethlen, a pronunţat un lung discurs in Adunarea naţională, In care s’a ocupat de problemele externe si interne. In ce priveşte problemele externe, primul ministru maghiar a declarat că atât in chestia reparaţiunilor, cât şi in aceea a Împrumutului internaţional de 230 milioane coroane.ani, guvernul a obţinut succese. Adunarea naţională a votat apoi toate proastele de legi în legătură cu refacerea Ungariei. Guvernul socialist danez şi-a luat angajamentul că până la toamnă el va reduce atât de simţitor efectivul armatei, încât această operaţiune va echivala cu o dezarmare. Parlamentul britanic a luat vacanţă până la 29 Aprilie. La redeschiderea Camerei comunelor s© va discuta bugetul. Conferinţa anglo-rusă Iii cir fiiiii liinr frilii Si ii ni k Silk Londra 18 (Boiler).—Conferinţa anglo-rusa a fost deschisă. 111. Kagdonnld a declarat, că recunoaş terei fără rezervă a sovietelor trebuie sa urmeze o rezolvare practică a chestiunilor in litigiu. Conferinţa va discuta incheerea unei convenţii comerciale, care va înlocui acordul de pană acum* Rakovski a răspuns, că sovietele sunt dispuse să des urmeze în măsura cea mai largă, dacă şi celelalte puteri vor proceda la fel. Rakovski a cerut revizuirea tratatului de la Versailles precum şi a celorlalte tratate. Rakovski a mai declarat că sovietele nu pot aproba Societatea Naţiunilor, formaţiunea ei actuală şi ea ar lua parte într’o societate internaţională care ar exclude orice represalii. In ajutorul studenţilor Lista dasdsisi ds ziarul „Universul“ Au mai subscris: Colecta trib. Sibiu, subscrisă de magistraţi, avocaţi şi alte persoane marcante era Sibiului, 9320 lei şi anume: Leonida Petrescu, IL Iliescu, dr. Carol Möller, Ed. Thomandi, Emil Gheon- Ghiu, dr. Ch. Bände, V. Petrescu, V. Paraschivescu, D. Goandă, L Popişteu, Fr. Cerneschi, FL Vasilu, magistraţi; dr. Acirian, dr. Andrea, dr. Borcea, dr. I. Popa, dr. C. Bturdisch, N. S. Ionescu, dr. Liviu Turcu, dr. E. Turon, dr. Fruma, dr. Măcelara, avocați; D. Vais, Gh. Nedoviceanu, colonel Georgescu, Ghiţescu, Burmesen, T. Economui, AL Lupaşcu, directorul arestului Sibiu şi L N. Zungulescu, procuror, câte 160 lei Scarlat Constantinescumagistrat, modle M. Caprianovici, dr. Folea, dr. N. Petra, dr. Lionel Blaga, dr. N. Cristea, dr. Muţiu, dr. I. Bordea, dr. Eug. Piso, avocaţi; loan D. Petri, C. N. Ştefănescu, câte 200 lei Dr. Cartelan Ştefan, avocat Gh. Fedeleş şi N. Băltăteţu, avocaţi, câte 560 lei Dr. AL Lepădătescu, avocat, şi D. Salgean, câte 600 lei L D. Şimian N. N„ dr. Dionisie Mihu, Cluschina, dr. Ban, dr. N. Bugneriu, Inginer Imnen, câte 50 lei C. T. prof. V. Olariu, Mărculescu, director de bancă, Râdulescu Pn magistrat, maior Crăciunescu Brat Grama, avocat, R. N. Crețcanu, Mandrini, câta 20 leri Dr. Ittu Colecta cooperativei Sf. Nicolae din Drăgăşani Au vărset: Cooperativa Sf. Nîlae 2000 lei, d-nul Gh. Nicolaescu, Pietroasa, 100 tei, Gh. Manolescu 100 lei, Gestică P. Gheorghiu, 100 tei, Petru Miloşteanu 50 lei, Ştefan Rezeriin 50 lei, farmacist Neciu 230 tei, col. Ciulei 260 tei, Luca D. Ştefănascu 100 tei, D. FUrpascu 40 tei, P. Stoanescu 10 tei, Gh. Şerbănescu 50 tei, 23. I. Nistor 29 tei, I. Ioneson 50 tei, I. Ritmulceanu 100 lei, I. Orăşaan 100 lei, Gh. Predăţeanu 100 lei, Valeria Badin 130 8.000 2.200 300 1.000 1 208 IJOOO 300 206 60 60 lei, total lei Corpul didactic al secţiei liceului de fete Pompilian de la următoarele persoane: d-na El. D. Brigetzeanu, d-na I. Bobrascu, d-ra E. Dimitriade, d-na F. Pertrescu Bravom, d-ra A. Bergher, d-ra Şt. Grîgorescu, d-ra M. Niculescu, d-ra C. Nîţescu, d-ra AL L©öntésen, d-ra L. Topiner, d. I. Andriesescu, fi. I. Angalescu, d. V. Blana, d. P. Georgian, d. Mihail Bernatiu, d. Gh. Barînescu, Pr. L D. Petrescu, d. B. Teodorescu G. Rem., d. O. Tim, d. I. Stamatescu, suma de tei Cercul miltar al sub-pilţarilor de rezervă din România Mare, dîn Iniţiativa d-luî preşedinte George Bumtresen, In sumă de tei Personalul societăţei anonime „Fabrica Românească de locomoîive şi vagoana". In sumă fie tei Colecta elevei Sonia NastacL ÎI sec. de la N. B. de Sion In sumă de tei Elevele şcoalei de moaşe de pe lângă Imiit. Maternitatea din Bucureşti suma de tei I. Armăşescu pensionar, în memoria iubitei sale soţii, Maria I. Armăşescu Depunător Hala P. Shmoneseu, str. Costache Negri 36 Loco, in memoria D-tm Simionescu 250 tei, si In memoria Petra Simionescu 250 lei Anonimă Total tel 21.637 Suma din urmă tel 2.311.484 Total general tel 2.333.181 dAA/WWAAAA/VVV^ MRUL UNIVERSUL“ Eu ir. ii Petru Mile premii ag primăvara Cititorii cari vin să particips la marile premii as primăvara vor sîrâBQs cupsauds sa zilnic var fl publicata In »cast las. Amiaunte complete vor fl date Vi timp. gg VWVSAiV^VVWVW5 3.470 2.500 2.000 1.700 807 740 500 500 193