Universul, mai 1924 (Anul 42, nr. 97-120)
1924-05-01 / nr. 97
e*S«*»i W 2S 3« C Eteria cetăţenească Ne-am făcut ecoul imgnării generale, protestând îi contra abuzului administrativ săvârşit la începutul căii letonei.Abuz în contra estetice a bunului simţ şi a Interesul practic. La câteva zile duplica devine mai largă, cel puţin într'un punct, cea mai frecventă arteră a Capitalei este un nou strâmtată. Perspectiva ce se deschisese prin lărgirea operată, este desfiinţată. Poibilitatea unei scurgeri mai pictpabile a vehiculelor şi trectorilor spre trei cartiere popular este suprimată. De ce ? Pentră aşa vrea administraţia. Aşa judecă mintea specialistă dintre patru păreţi. Vecinica racilă erebrală a oficialităţii sau, cum se zice în Franţa cu un avânt care întruneşte toate erdăţeniile biirocratuluî indărinic,— a marelui duşman al progresului, monsieur Lebureau. Desigur, argumente cu aparenţă de temeinicie sent îngăima ; ;toate procesele prdute pot fî apărate. Dacă rţionamente logice nu exist, în schimb sofismele nu Ipsesc. "Aveţi naivitatea şi ascultţi pe autorii concepţiilor absurde "• veţi rămâne încremeniţi «s verva şi energia cu care le iusţin, silinţe care de bunăseamă ar fi mult mai folositoare în direcţiuni ignorate cu totul. Planuri de înfrumuseţare, ca şi cum frumosul ar fi slocmnim cu stupidul; alinieri, ca ş cum nevoia liniei drepte ar exclude deschiderile finale al arterelor umblate, pieţele şi perspectivele; autorizaţiuni probabile, ca şi cum administraţia ar fi lipsită cu totul de mijloace pentru îndreptarea unor greşeli, în sfârşit atâtea şi atâtea pretexte cu pretenţii de motive se vântură pentru apărarea ereziilor administrative. Dar dacă municipalitatea işi poate îngădui sinistrul lux de a-şi bate joc de Capitală şi de locuitorii ei, aceştia au doria de a reacţiona. Altfel, pierd dreptul de a se mai plânge de infracţiunile săvârşite in contra celor mai elementare principii de gust, de frumos şi de practică. A critica violent după ce actul nepermis s'a comis, nu valorează nimic. Din potrivă, veştejirile târzii nu fac decât să pue în evidenţă şi partea de vină a indiferenţii colective. A reacţiona la timp, a împiedica realizarea tentativelor inadmisibile, a face toate sforţările în scopul acesta, iată adevărata virtute cetăţeneasca. Nu se poate susţine că atunci când se duc campanii înverşunate de diferitele categorii de profesionişti pentru că li se ating interesele printr'o măsură sau alta, nu s'ar putea rezista cu şanse şi mai mari atunci când e vorba de acte definitive, care compromit aspectul unei părţi a primului oraş al ţării şi prin urmare jignesc interesele generale. Căi legale există destule: este contenciosul administrativ, unde se poate ataca orice abuz oficial; sunt întrunirile, unde se pot examina orice acte ale administraţiei; sunt intervenţiile prin delegaţie la toate organele competinte, este, mai ales, faptul de a te mişca, adică reacţionarea, care prin ea însăşi dezarmează reaua voinţă, tot aşa cum nepăsarea o încurajează. Cetăţenii Capitalei să-şi aducă aminte la ce rezultate triste a dus abţinerea în faţa abuzurilor. Un singur exemplu: atunci când s‘a dat voe casei Socec să se înfigă în mijlocul străzii, toţi au criticat, nimeni nu s'a mişcat. Monstruozitatea aceea stă şi astăzi ca un simbol al indiferenţii sociale. Pe urmă când greşala a devenit ireparabilă, s'a protestat energic... Repetăm, cine rabdă abuzul,, pierde dreptul de a-l mai condamna. Cetăţenii Capitalei au prilejul să se pronunţe dacă totul e permis în mijlocul şi în contra lor. ! ! S? in ajutorul stafenfilo? lista deschis!de ziarul „Universul“ Colecta cernavodenilor, in sumă de 14.090 lei și anume: Banca „Mercur“, societatea de ciment, fabrica „Colombia“ din Cernavodă, câta 2090 lei 6.300 331. Rozeaxrs 1000 Sp. Salamara, Ioan Băsoia, Wien Hankatîde, comercianți, cota ECO lai 1.303 C. A. Bădrarescu, avocat 401 Eugenia și T. Samarîneanu 240 Const. Clacalopol, E. Chîrnlescu, A. Papatanasin, Tudor Demi trésen, P. Theodorof, comercianți, George N. Jipa avocat, I. Grabnic chimist, câte 203 lei 1.410 lean P. Constantinescu, Dobra Drăgan, Stelian Laxopol, Vasile Barba, Gheorghe Dalavsra, K. Gomboş, Dumitru I. Hristu, Ovanes Garabet, Paul Novac, Constantin Voicu, Nicu Gussi, Lazăr Duca, Garabet Malcasian, Petra Christescu, I. Tömesen, Jean N. Ionescu, S. Chimlesen, Traier Nisolau, A. Ciacalopol, Andrei Krista, D. Mihăilescu, lnia D. Ene, Sile Ioaniţescu, George Ob. Vlad, loan Şosea, N. Grozea & S. Faxmaki, camerei anţî, d-na Stolara Athanasia, cats 103 iei 2,703 Const. Gombaş, Ine Salvara, comercianţi, câte 10 Iei 120 Mircea Apostol, Dumitru M. Greica, Ovanez Zaburian, Const. Ştefan, Hudei, Sava Antonia, câte 19 Iei 380 Matei Parchiaţă, Alexandru Popovici, Dan Ştefan, comersiaafi, fi-şoara Zampolis, d-şoara Stănlescu, Dumitru Cudiu, câte 40 iei 210 Manele S. Rogu, Andrei Ivanciu, î. C., d-na Nîculescu, d-şoara Dobrescu câte 20 lei m 130 Cv 1 Intimei în Focşani 3.000 Colecta lucrătorilor aten X centrale „Steaua Hamau“ Ctopina, lei 1.755 Funcţionarii protectorii şi Jtcmsîv Jud. Dălţi, lei 1.450 C. î. Cheorurhia 1.380 Ch. fpzKsa, proprietar, Conste 1.000 Cerc« Răsunetul Prahova“, Ploeşti 1.000 Personalul percepţiei 5-a comunală ", . ... „ 8S9 D-na Karin Belâovîn, in memoria soțului său căpitanul C. Paraschivescu, Iei 500 Doctorul Constantin Popovici, Comăneşti 500 M. Georgescu, Sculptori 11, Ploeşti 230 Sia şi Lili Constantinescu, eleve in cî. IV-a şî cl. IlI-a primară, Tulcea 223 George Stănescu șeful gărei Sanisira jud. Satu- Mare 100 Elena Dumitrascu în memoria preotului Marin Dumitrescu, calea Moșilor nr. 383 190 Eco Iacobini 100 Total lei 25.830 Suma din urmă lei 2.545.014 Total general 2.573994 -1 mmmmk Sisveranilor români Paris, 26 (Rador). — Regele României a sosit incognito la Reims, unde a fost primit de către marchizul şi marchiza de Polignac. Regele a vizitat renu-î mitele pivniţe de şampanie. După amiază, a vizitat câmpul de război şi fortul da la Pompeilo. La Întoarcere, a vizitat câteva înstituţiuni din Reims şi catedrala, unde a fost primit de către cardinali Lucon. VIZITA IN ELVEŢIA Paris, 27 (Rador). — Regale şi Regina României vor face o vizită la Berna preşedintelui confederaţiunii elvstice. Suveranii vor sosi la Geneva la 9 Mai şi vor vizita diferitele oficii ale Societății Națiunilor, lîirui primiți da către secretarul general Drummond. Ştiri dint reda ANGLIA RECUNOAŞTE REPUBLICA GRECEASCA Londra, 20 (Rador). — „Morning Post“ anunţă că ambasadorul englez dela Atena a declarat guvernului grec, că încească. M i 11 pa inii Iii extraordinar coaptei descoperit la Sofia. — ISnosiev „Impăratul rep“ Sub titlurile de mai sus, corespondentul din Sofia al lui „Matin“ comunică cele de mai jos. E interesant rolul lui Zinoviev, pe care chiar ziarele sovietice din Moscova o atacă, demascându-1 ca farsor și citând faptul că vine la întruniri v 1----------XX ln„ in Iii CUOL Ulii Uti lUGiWlwi, **.»•». automobil are haine elegante, pe care le schimbă pe drum. UN PLAN MĂREȚ.» La 19 Septembrie trecut, o revoltă comunistă izbucnea în Bulgaria. Partea de nord-vest a țârei — regiunea Vratzalom, Ferdinand Berkowitza— văz . ivindu-se soviete locale şi o armată roşie care încercară să puie mâna pe putere; lupte sângeroase avură loc mai pretutindeni între rebeli şi trupele guvernului, în unele oraşe, ca Ferdinandovo de pildă şi drapelul roşu rămase arborat timp de o săptămână. Cu toate astea ordinea fu restabilită, mulţumită avântului armatei şi cetăţenilor; legea învinse şi acei dintre agitatori cari scăpaseră de rigorile represiunei trecură frontiera. Instrucţia judiciară deschisă în urma evenimentelor din Septembrie permise să se descopere firele unei vaste conspiraţii îndreptată de la Moscova, nu împotriva numai a Bulgariei, dar contra întregei peninsule balcanice, să se instaleze în micul regat bulgar slăbit de trei războaie, o dictatură ţărănească şi o lovitură de stat recentă, pentru a-şi radia de aci influenţa spre valea Vardarului, spre Iugoslavia minată de fermentele discordiei şi să surprindă pe la spate pe România care rezista de-a lungul Nistrului în ciuda neîntreruptelor «ameninţări de front“ ce i se adresează, acesta era planul strategilor de la Kremlin. JUSTIŢIA INTERVINE Contra acestui plan Bulgaria s’a opus din răsputeri. Massele rurale au primit cu satisfacţie măsurile represive şi preventive luate de către cabinetul Tzancoff împotriva agitaţiilor comuniste. Acum de curând Curtea de casaţie din Sofia, — în secţii unite s- a pronunţat disolvirea ca Ilegal® şi în afară de lege, a tuturor organizaţiilor politice şi sociale ale partidului comunist, a partidelor comuniste şi travailiste (acesta nefiind decât o deghizare neîndemânatecă a celui dintâiu), a uniunei sindicatelor, a uniunei tineretului comunist şî a cooperativei Osvobojdenie (Liberatoarea) foarte nepotrivit calificată de d. Zinoviev de la pondenţa generală a csnmnismului Sentinţa Curţeî supreme a fost pronunţată după cererea ministrului justiţiei, d. R. Madgearoff, şi prin aplicarea legei pentru apărarea Statului, votată de curând după modelul legilor analoage care există deja în România şi în Iugoslavia. * Faptele pe care se baza cererea d-lui Madjaroff sunt extrem de grave. Cooperativa Osvobojdenie corespunzând întocmai definiţiei date de d. Zinoview era adevăr intandenţa generală a revoluţiei roşii ; ea importa din Odessa puşti, mitraliere, muniţii pe care le distribuia şi le ascundea in ţară’ pentru a înarma nucleele de luptă, organizate aproape pretutindeni, s’a descoperit unul la Curtea de comturi, şi un altul la universitate! " Organizaţiile politice, pe de altă parte nu stau de geaba , ele formau „nucleele“, conform formulei sovietice a organizării pe care am auzit-o pentru pri- ma oară magistral expusă în 1021 In. II31£î22^r*r»«3 Horflrofi. j Halmostovsn pe atunci şef al poliţiei finlandeze, unul din oamenii cari au pătruns mai adânc în cunoaşterea secretelor mecanismului organizaţiei bolşevice; ele încercau să romaneze desordini, pentru a-şi putea asigura apoi câştiguri de pe urma lor ; aşa de pildă, recentele tulburări universitare din Sofia ; ele mai întreţineau o corespondenţă regulată cu „emigraţii“ din Serbia , alaltăeri s’a pus mâna pe un curier care se ducea spre Tîmok, în scop de a invita pa camarazii refugiaţi „să îndeplinească cât mai curând promisiunea de a se reîntoarce înarmaţi pentru a răsturna guvernul“; ele aveau chiar tipografiile lor clandestine , s’a descoperit una, admirabil aprovizionată cu litere, maşini... şi arme şi al cărei girant primi poliţia, fără a spune un cuvânt, cu focuri de revol- ver, rănind foarte grav pe doi inspectori. Faptul cel mai concludent cu toate astea, este condamnarea pronunţată contra comuniştilor şi aprobarea dată pentru disolvarea organizaţiilor lor de către partidul socialist bulgar ZIKOVÎJE. restul vizitei preşedintelui Hasarik In Italia — Se vorbeşte de încheerea anul tratat de alianţă — Praga, 25. —• „Le Matin“ crede a şti că voiajul d-lui Masaryk în Delia are de scop incheerea unui tratat de alianţă. „Prager Prasse“ constată că în momentul încheerii tratatului ingoslavo-italian sa stipulase că Cehoslovacia ar adera — după cum a fost cazul și cu convenția din Rappals — sub o formă sau alta la tratata rîtaioiugoslav. Svonurîîe avansata de sus zisul si ar sunt deci neionslate. O telegramă din Roma adresată ziarului „Prager Tags- Mat“ asigură că eeraurile oficiale din Roma sunt convinsa că şederea d-lui Masaryk in Italia nu urmărește nici un scop politic, D. Masaryk va sta câtva timp la Italia pentru a-și căuta sănătatea. Gina insă este probabil că va asista la reprezentajiile teatrului clasic în Syracuza, se va putea foarte bine ca să se întâlnească acolo cu d. Musseilini, care va vizita in cursul tunel Hat, eragaie principala din Sicilia. Această întâlnire însă nui implică nici o orientare politică sau vre-un nou program. Hacc Sestald 13 răspunde lui Cecadge Londra, 25. . ..Daily Telegraph“ anunţă că primul minis- tru Macdonald va ţine, către sfârşitul săptă mânei, un dis- curs important în care va vorbî despre recenta cuvântare ros- tită de d. Coolidge, asupra o- j rânduirei afacerilor europene. Puiainica Pastilor in Ierusalim Patriarhul grec, tason|uraî de p?ep|I si credincioșii eyesîisîâ, * 'pornesc în Duminica S^Mormant Puternic uragan în MareaBritanie Leofield, 27. — O furtună violentă s‘a abătut ieri peste Insulele britanice. Curentul pornea din sud-vestul Irlandei spre nordul Angliei cu o iuțeală de 40 mile pe oră. Vijelia a venit pe neașteptate, transformânduse către seară Intr'un adevărat uragan In partea de sud a Irlandei. Vasele, care traversau Canalul Mânecii, au trecut prin clipe foarte primejdioase. Covertele pacheboturile erau continuu inundate de valuri; la Folkestone și Dover marea trecea peste diguri. M’dte «temere au trebuit, să-și întârzie plecarea. FILME Un automobil luxos se opreşte la poarta Palatului Justiţiei dinspre Administraţia Financiară. Şoferul sare de la volan, scoate şapca şi încremeneşte ca în faţa unui mareşal. Dintre pernele mari se ridică o doamnă grasă, vârstnică, de o eleganţă strigătoare prin amestecul culorilor şi aproape strangulată de un lanţ de aur, lung şi gros. Şoferul deschide uşa şi o forţează până-i pârâie balamalele, ca să se poată strecura doamna. Ea înnaintează cu paşi rari, urcă greu treptele de piatră şi o ia la stânga spre Notariat, la primirea actelor, lăsând în urmă un miros puternic de parfum cumpărat cu gramul şi stropit fără economie. Un grup care aştepta, nerăbdător să încaseze preţul, onorariile, samsarlâcurile, ce întrece în ploconeli şi in „sâru’mâna“! Judecătorul strigă părţile, pune rezoluţiile, citeşte actele neştiutorilor de carte, ia semnăturile pe copiile care rămân la tribunal, se opreşte, răsuflă din adânc, işi şterge fruntea, iar strigă, iar iscăleşte, iar citeşte şi mereu aşa. — Maria Bălălău! !— Eul Magistratul o caută prin mul-ţime. Eleganta şi multi-colora doamnă îşi face loc lovind în dreapta şi in stânga, şterge praful de pe obrajii ţăranilor veniţi de departe, cu penele lungi de la pălărie, şi odată ajunsă la bară, închide ochii pe jumătate, aşează un surâs cuceritor pe buzele maltratate cu roşu aprins şi face să-i tremure cele trei rânduri de guşt, ca un fel de măre ' turisire a emoţiei ce-o cuprinde în faţa tânărului şi simpaticului judecător. — Cunoaşteţi actul ? r— Da — Vindeţi un imobil dum- , nealui. r- Da. — Preţul ? r— Patru milioane. — Dacă nu sunt indiscret, cu cât l-aţi cumpărat? — Cu cincizeci de mii, în 1914. î I— Aţi primit banii?, / i ■ -— Da. — Vă rog să semnaţi copia Poftiţi tocul. Doamna se fâstâceşte, rămâne cu tocul în mână şi nu face nici o mişcare. — Semnaţi, vă rog, căci avem multe acte de primit! Ea zâmbeşte, dă să zică ceva, se opreşte, se roşeşte pe insulele obrazului scăpate de valurile roşului d’acasă şi, în sfârşit, cu ochii în jos, murmură: — Să vedeţi... Nu ştiu carte... Apoi scoate din mânuşa de jandarm călare, lungă până la cot şi brăzdată de dungi albe de ou incendiat, un deget voluminos cât un şobolan, îl apasă pe tamponul cu tuş şi-1 aplică pe coala timbrată, glumind: — Uite şi sicritatea mea! După aceea salută ceremonios, înşiră pe sânul destul de încăpător teancurile de bancnote şi pleacă, petrecută cu ploconeli şi numeroase „săru’mâna“, primită ca un mareşal de şofer şi transportată la banca, unde-şi depune valorile şi de unde-şi continuă drumul la Șosea. — Dem Jeti. R aporturile turco-române — Bistirsurts preşedintelsi Instafs-Semal şi ai ministrului Filaliti — Cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare, ministrul României Filaliti a vorbit următoarele cuvinte în faţa preşedintelui republicii turce laAngora: ,,Am onoare a vă prezenta scrisorile cari m’au acreditat pe lângă Excelenţa Voastră, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Majestăiei Sale Re«-••nlc-i* T?nm n n î oî Nu' poate fi pentru’ mine misiune mai plăcută ca aceea de a restabili relaţiunile de veche prietenie cu o tară unde mi-am petrecut cei mai frumoşi ani ai tinereţii, pe care o cunosc foarte bine şi ale cărei revoluţii miraculoase realizate în ultimul timp le-am urmărit cu un profund interes. îmi voiu Îndeplini deci misiunea, însufleţit de sentimente sincere pentru Republica Turci©', şi de o profundă veneraţie pentru gloriosul preşedinte. Această misiune nu se va mărgini numai la restabilirea relaţiilor oficiale dintre ţările noastre, dar va tinde să le aşeze pe baze solide şi să le dea acel caracter sincer, care va permite naţiunilor noastre — pe care totul contribue să le apropie, — să urmeze într’o cordială prietenie realizarea nobilului lor ideal de pace, de muncă, de libertate şi de independenţă. Sunt încredinţat că voiu putea îndeplini misiuna ce mi-a fost dată, după dorinţa Suveranului meu, in caz când voiu fi favorizat de concursul Excelenţei Voastre şi de ajutorul binevoitor al guvernului Republicii. îndrăznesc să î mi exprim speranţa că nu-mi va lipsi încrederea Excelenţei Voastre — această încredere care e garanţia îndeplinirii misiuneii căreia vreau să mă consacru din toate puterile“. Mustafa Kemal a răspuns astfel: ,,Primesc cu o vădită plăcere w,Aî«iln rl/-a rvarii/ri vnocfCr*rî_ UJJ.J. XUMH.W.UU «V.-.»—»V* - ---------- ----sorile care vă acreditează pe lângă mine, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. Regelui României. Vă mulţumesc pentru sentimentele afectuoase de prietenie pe cari le-aţi exprimat faţă de ţara mea şi pentru revoluţiile pe cari le-a realizat. Am fost în special mişcat de bunel© sentimente ce nutriţi pentru mine. Sunt de asemeni foarte sensibil la cuvintele pe care le-aţi rostit acum. Şi fiindcă doresc în acelaş grad ca şi d-voastră restabilirea prieteniei sincere care a existat totdeauna între aceste două state, pot să vă încredinţez cu plăcere că vă veţi bucura de cel mai larg concurs atât din partea mea cât şi din aceea a guvernului Republicii,în scop de a realiza în comun idealul de pace, de muncă, şi de independenţă la cari aspiră amândouă ţările. Nu mă îndoiesc de succesul complet al misiunii d-voastră care va fi înlesnit prin concursul sincer al guvrnului Republicii“. ( Originele marelui război -- siotste redastate BasSo, externa rus, in premsa războiului — „Neue Freie Presse“, după o întrerupere de câteva săptămâni, a reluat publicarea notelor făcute zi cu zi, la ministerul de eterne rus, înainte de izbucnirea războiului. In ultimul timp, numitul ziar publică o serie de note cari, în rezumat, sunt următoarele: La 26 iulie, d. Sasonov a telegrafiat ministrului rus din Bucureşti să declare d-lui Brătianu că Rusia va face tot posibilul spre a Împiedica un conflict armat între Serbia şi Austria, adăugând, însă că, dacă sforţările sale vor rămâne zadarnice, ea nu va putea să rămână neutră şi să părăsească Serbia. Comunicarea d-lui Sasonov spunea textual: „Dacă Austria se năpusteşte azi asupra Serbiei, acuzând-o de iredentism, aceeaş soartă o poate aştepta pe România mâine, sau aceasta va fi constrânsă să renunţe la realizarea idealurilor sale naţionale". Contele Berchtold se arăta cu desăvârşire intransigent; tonul brusc pe care Viena îl întrebuinţa era justificat de Austria prin afrenţiunea că „nu se poate vorbi cu Serbia pe alt ton“ iar pe de cultă, parte precizând că „suprimarea definitivă a propagandei pansârbeşti este o chestiune vitală pentru monarchia austro-ungară”. In acest răstimp, Germania încuraja direct Intransigenţa Austriei, lăsând să se vadă că deslegarea întregei probleme depinde numai de Berlin. La 28 iulie, ambasadorul francez la St. Petersburg declara d-lui Sasonov că Franţa e gata să-şi îndeplinească datoriile de aliată, dacă este necesar. Declaraţiunea de război a Austriei către Serbia fu cunoscută la St. Petersburg în după amiaza zilei de 28 iulie. Din acel moment, negocierile cari începuseră la Londra intra ambasadorul rus şi cel austriac deveniră de prisos. Se cerea doar o categorică atitudine sau mai bine zis o intervenţiune imediată a Angliei. D. Sasonov, după ce dedea ordin de mobilizare în patru guvernăminte militare, precizând că „nu are intenţiuni ofensive împotriva Germaniei cerea ministrului rus din Bucureşti, să pună o chestiune categorică d-lui Brătianu, privitoare la atitudinea guvernului român. Rusia dedea să se înţeleagă că întrevedea posibilitatea de a acorda României diverse avantagii, dacă participa la război împotriva Austriei. O întrevedere avea loc, la puţină vreme în urmă, intra contele de Pourtales, reprezentantul Austriei şi de Sasonow,■ întrevedere care se sfârşea în termenii cei mai reci. Târziu, ţarul Nicolae era solicitat de Sasonow să-l autorize să ia măsurile necesare în vederea războiului, pe care-1 vedea inevitabil. (..A Dând această autorizaţie, ţarul se arătă foarte şovăitor, temându-se mereu să nu agraveze o situaţie care nu mai putea împiedica războiul. El speră, până In cele din urmă, să găsească un mijloc de a face ca mobilizarea rusă să nu constituia un casus belii irevocabil. D-NA COOLIDGE soţia preşedintelui Statelor Unite /VWVWVWWVA/WS ziAiîut „naimm" | Pentru naţie premii de primăvară Cititorii cari vor să particie la marile premii de primăvară vor strânge cupanele ce zilnic vor fi publicate in acest joc. Amănunta completă vor fi date la timp. WvVWWVWV W