Universul, mai 1924 (Anul 42, nr. 97-120)

1924-05-01 / nr. 97

e*S«*»i W 2S 3« C Eteria cetăţenească Ne-am făcut ecoul im­gnării generale, protestând îi contra abuzului administrativ săvâr­şit la începutul căii letonei.­­Abuz în contra estetice a bu­nului simţ şi a Interesul­ prac­tic. La câteva zile duplica de­vine mai largă, cel puţin într'un punct, cea mai frecven­tă ar­teră a Capitalei este un nou strâmtată. Perspectiva ce se deschisese prin lărgirea opera­­tă, este desfiinţată. Poibilita­­tea unei scurgeri mai pict­pa­­bile a vehiculelor şi trectorilor spre trei cartiere popular este suprimată. De ce ? Pentr­ă aşa vrea administraţia. Aşa judecă mintea specialistă dintre­ patru păreţi. Vecinica racilă erebra­­lă a oficialităţii sau, c­um se zice în Franţa cu un avânt care întruneşte toate erdăţe­­niile biirocratuluî indărinic,— a marelui duşman al progresu­lui, monsieur Lebureau.­­ Desigur, argumente cu apa­renţă de temeinicie se­nt în­­găima ; ;toate procesele prdute pot fî apărate. Dacă rţiona­­mente logice nu exist, în schimb sofismele nu Ipsesc. "Aveţi naivitatea şi ascultţi pe autorii concepţiilor absurde "• veţi rămâne încremeniţi «s ver­va şi energia cu care le iusţin, silinţe ca­re de bunăseamă ar fi mult mai folositoare în direc­ţiuni ignorate cu totul. Planuri de înfrumuseţare, ca şi cum frumosul ar fi slocmnim cu stupidul; alinieri, ca ş cum nevoia liniei drepte ar exclude deschiderile finale al arterelor umblate, pieţele şi perspecti­­vele; autorizaţiuni probabile, ca şi cum administraţia ar fi lipsită cu totul de mijloace pentru îndreptarea unor gre­şeli, în sfârşit atâtea şi atâtea pretexte cu pretenţii de motive se vântură pentru apărarea ereziilor administrative.­­ Dar dacă municipalitatea işi poate îngădui sinistrul lux de a-şi bate joc de Capitală şi de locuitorii ei, aceştia au d­oria de a reacţiona. Altfel, pierd dreptul de a se mai plânge de infracţiunile săvârşite in contra celor mai elementa­re principii de gust, de fru­mos şi de practică. A criti­ca violent după ce actul neper­­mis s'a comis, nu valorează nimic. Din potrivă, veştejirile târzii nu fac de­cât să pue în evidenţă şi partea de vină a indiferenţii colective. A reac­ţiona la timp, a împiedica rea­lizarea tentativelor inadmisi­bile, a face toate sforţările în scopul acesta, iată adevărata virtute cetăţeneasca. Nu se poa­te susţine că atunci când se duc campanii înverşunate de dife­­ritele categorii de profesionişti pentru că li se ating interesele printr'o măsură sau alta, nu s'ar putea rezista cu şanse şi mai mari atunci când e vorba de acte definitive, care compro­mit aspectul unei părţi a pri­mului oraş al ţării şi prin ur­mare jignesc interesele gene­rale. Căi legale există destule: este contenciosul administra­tiv, unde se poate ataca orice abuz oficial; sunt întrunirile, unde se pot examina orice acte ale administraţiei; sunt inter­venţiile prin delegaţie la toate organele competinte, este, mai ales, faptul de a te mişca, adi­că reacţionarea, care prin ea însăşi dezarmează reaua voin­ţă, tot aşa cum nepăsarea o în­curajează. Cetăţenii Capitalei să-şi adu­că aminte la ce rezultate triste a dus abţinerea în faţa abuzu­rilor. Un singur exemplu: atunci când s‘a dat voe casei Socec să se înfigă în mijlocul străzii, toţi au criticat, nimeni nu s'a mişcat. Monstruozitatea aceea stă şi astăzi ca un simbol al indiferenţii sociale. Pe urmă când greşala a devenit irepara­bilă, s'a protestat energic... Repetăm, cine rabdă abuzul,, pierde dreptul de a-l mai con­damna. Cetăţenii Capitalei au prilejul să se pronunţe dacă totul e permis în mijlocul şi în contra lor. ! ! ­S? in ajutorul stafenfilo? lista deschis!­de ziarul „Universul“ Colecta cernavodenilor, in sumă de 14.090 lei și a­­nume: Banca „Mercur“, socie­tatea de ciment, fabrica „Colombia“ din Cernavodă, câta 2090 lei 6.300 331. Rozeaxrs 1­000 Sp. Salam­ara, Ioan Bă­­soia, Wien Hank­atîde, co­mercianți, cota ECO lai 1.303 C. A. Bădrarescu, avocat 401 Eugenia și T. Samarîneanu 240 Const. Clacalopol, E. Chî­­rnlescu, A. Papatanasin, Tudor Demi trésen, P. Theodorof, comercianți, George N. Jipa avocat, I. Grabnic chimist, câte 203 lei 1.410 lean P. C­onstantinescu, Dobra Drăgan, Stelian La­xopol, Vasile Barba, Gheorghe Dalavsra, K. Gomboş, Dumitru I. Hris­­tu, Ovanes Garabet, Paul Novac, Constantin Voicu, Nicu Gussi, Lazăr Duca, Garabet Malc­asi­an, Petra Christescu, I. Tömesen, Jean N. Ionescu, S. Chim­­lesen, Traier Nisolau, A. Ciacalopol, Andrei Krista, D. Mihăilescu, lnia D. Ene, Sile Ioaniţescu, George Ob. Vlad, loan Şosea, N. Gro­­zea & S. Faxmaki, camer­ei an­ţî, d-na Stola­­ra Atha­nasia, cats 103 iei 2,703 Const. Gomb­aş, Ine Sal­­vara, comercianţi, câte 10 Iei 120 Mircea Apostol, Dumitru M. Greica, Ovanez Z­abu­ri­an, Const. Ştefan, Hudei, Sava Antonia, câte 19 Iei 380 Matei Parchiaţă, Alexan­dru Popovici, Dan Ştefan, comersiaafi, fi-şoara Zam­­polis, d-şoara Stănlescu, Dumitru Cudiu, câte 40 iei 210 Manele S. Rogu, Andrei Ivanciu, î. C., d-na Nîcu­­lescu, d-şoara Dobrescu câte 20 lei m 130 Cv 1 Intim­ei în Focşani 3.000 Colecta lucrătorilor ate­n­­ X centrale „Steaua Ham­­au“ Ctopina, lei 1.755 Funcţionarii protectorii şi Jtcmsîv­ Jud. Dălţi, lei 1.450 C. î. Cheorurhia 1.380 Ch. fpzKsa, proprietar, Const­­e 1.000 Cerc« Răsunetul Pra­hova“, Ploeşti 1.000 Personalul percepţiei 5-a comunală "­,­­ . ..­­. „ 8S9 D-na Karin Belâovîn, in memoria soțului său căpi­tanul C. Paraschivescu, Iei 500 Doctorul Constantin Popo­­vici, Comăneşti 500 M. Georgescu, Sculptori 11, Ploeşti 230 Sia şi Lili Constantinescu, eleve in cî. IV-a şî cl. IlI-a primară, Tulcea 223 George Stănescu șeful gă­­rei Sanisira jud. Satu- Mare 100 Elena Dumitrascu în me­moria preotului Marin Du­­mitrescu, calea Moșilor nr. 383 190 Eco Iacobini 100 Total lei 25.830 Suma din urmă lei 2.545.014 Total general 2.573994 -1 m­mmmk Sisveranilor români Paris, 26 (Rador). — Regele României a sosit incognito la Reims, unde a fost primit de către marchizul şi marchiza de Polignac. Regele a vizitat renu-­î mitele pivniţe de şampanie. După amiază, a vizitat câm­pul de război şi fortul da la Pompeilo. La Întoarcere, a vizi­tat câteva înstituţiuni din Reims şi catedrala, unde a fost­ primit de către cardinali­­­ Lucon. VIZITA IN ELVEŢIA Paris, 27 (Rador). — Regale şi Regina României vor face o vizită la Berna preşedintelui confederaţiunii elvstice. Suve­ranii vor sosi la Geneva la 9 Mai şi vor vizita diferitele oficii ale Societății Națiunilor, lîirui primiți da către secretarul ge­neral Drummond. Ştiri dint reda ANGLIA RECUNOAŞTE REPU­­BLICA GRECEASCA Londra, 20 (Rador). — „Mor­ning Post“ anunţă că ambasa­dorul englez dela Atena a de­clarat guvernului grec, că în­cească. M i 11 pa inii Iii extraordinar coaptei descoperit la Sofia. — ISnosiev „Im­păratul rep“ Sub titlurile de mai sus, co­respondentul din Sofia al lui „Matin“ comunică cele de mai jos. E interesant rolul lui Zi­­noviev, pe care chiar ziarele so­vietice din Moscova o atacă, demascându-1 ca farsor și ci­tând faptul că vine la întruniri v 1----------XX ln„ in Iii CUOL Ulii Uti lUGiWlwi, **.»•». automobil are haine elegante, pe care le schimbă pe drum. UN PLAN MĂREȚ.» La 19 Septembrie trecut, o re­voltă comunistă izbucnea în Bulgaria. Partea de nord-vest a țârei — regiunea Vratza­­lom, Ferdinand Berkowitza— văz . i­­vindu-se soviete locale şi o ar­mată roşie care încercară să puie mâna pe putere; lupte sân­geroase avură loc mai pretutin­deni între rebeli şi trupele gu­vernului, în unele oraşe, ca Fer­­dinandovo de pildă şi drapelul roşu rămase arborat timp de o săptămână. Cu toate astea or­dinea fu restabilită, mulţumită avântului armatei şi cetăţenilor; legea învinse şi acei dintre agi­tatori cari scăpaseră de rigorile represiunei trecură frontiera. Instrucţia judiciară deschisă în urma evenimentelor din Sep­tembrie permise să se descopere­­ firele unei vaste conspiraţii în­­­­dreptată de la Moscova, nu îm­potriva numai a Bulgariei, dar contra întregei peninsule balca­nice, să se instaleze în micul re­­gat bulgar slăbit de trei răz­boaie, o dictatură ţărănească şi o lovitură de stat recentă, pen­tru a-şi radia de aci­ influenţa spre valea Vardarului, spre Iugo­slavia minată de ferment­ele dis­­cordiei şi să surprindă pe la spate pe România care rezista de-a lungul Nistrului în ciuda neîntreruptelor «ameninţări de front“ ce i se adresează, acesta era planul strategilor de la Kremlin.­­ JUSTIŢIA INTERVINE Contra acestui plan Bulgaria s’a opus din răsputeri. Massel­e rurale au primit cu satisfacţie măsurile represive şi preventive luate de către cabi­netul Tzancoff împotriva agita­ţiilor comuniste. Acum de curând Curtea de casaţie din Sofia, — în secţii unite s- a pronunţat disol­­virea ca Ilegal® şi în afară de lege, a tuturor organizaţiilor politice şi sociale ale partidu­lui comunist, a partidelor co­muniste şi travail­iste (acesta ne­­fiind decât o deghizare neînde­­mânatecă a celui dintâiu), a u­­niunei sindicatelor, a uniunei ti­neretului comunist şî a coope­rativei Osvobojdenie (Liberatoa­­rea) foarte nepotrivit calificată de d. Zinoviev de la pondenţa generală a csnmnismului Sentinţa Curţeî supreme a fost pronunţată după cererea ministrului justiţiei, d. R. Mad­gearoff, şi prin aplicarea legei pentru apărarea Statului, vota­tă de curând după modelul le­gilor analoage care există deja în România şi în Iugoslavia. * Faptele pe care se baza cere­rea d-lui Madjaroff sunt ex­trem de grave. Cooperativa Osvobojdenie co­respunzând întocmai definiţiei date de d. Zinoview era ade­văr intandenţa generală a re­­voluţiei­ roşii ; ea importa din Odessa puşti, mitraliere, muni­ţii pe care le distribuia şi le as­cundea in ţară’ pentru a înar­ma nucleele de luptă, organiza­te aproape pretutindeni, s’a des­coperit unul la Curtea de com­­turi, şi un altul la universitate! " Organizaţiile politice, pe de­­ altă parte nu stau de geaba ,­­ ele formau „nucleele“, conform­­ formulei sovietice a organizării pe care am auzit-o pentru pri-­­ ma oară magistral expusă în 1021 In. II31£î22^r*r»«3 Ho­rfl­ro­fi. j Halmostovsn pe atunci şef al poliţiei finlandeze, unul din oa­menii cari au pătruns mai a­­dânc în cunoaşterea secretelor mecanismului organizaţiei bol­şevice; ele încercau să romane­­ze desordini, pentru a-şi putea asigura apoi câştiguri de pe ur­ma lor ; aşa de pildă, recentele tulburări universitare­­ din So­fia ; ele mai întreţineau o co­respondenţă regulată cu „emi­graţii“ din Serbia , alaltăeri s’a pus mâna pe un curier care se ducea spre Tîmok, în scop de a invita pa camarazii refugiaţi „să îndeplinească cât mai cu­rând promisiunea de a se re­întoarce înarmaţi pentru a răs­turna guvernul“; ele aveau chiar tipografiile lor clandesti­ne , s’a descoperit una, admira­bil aprovizionată cu litere, ma­şini... şi arme şi al cărei gi­rant primi poliţia, fără a spune un cuvânt, cu focuri de revol-­ ver, rănind foarte grav pe doi inspectori. Faptul cel mai concludent cu toate astea, este condamnarea pronunţată contra comuniştilor şi aprobarea dată pentru disol­­varea organizaţiilor lor de că­tre partidul socialist bulgar ZIKOVÎJE. restul vizitei preşedintelui Hasarik In Italia — Se vorbeşte de încheerea anul tratat de alianţă — Praga, 25. —• „Le Matin“ cre­de a şti că voiajul d-lui Masa­­ryk în Delia are de scop inche­­erea unui tratat de alianţă. „Prager Prasse“ constată că în momentul încheerii tratatu­lui ingoslavo-italian sa stipu­lase că Cehoslovacia ar adera — după cum a fost cazul și cu convenția din Rappals — sub o formă sau alta la tratata r­îtaio­­iugoslav. Svonurîîe avansata de sus zisul si ar sunt deci neion­­slate. O telegramă din Roma adre­sată ziarului „Prager Tags- Mat“ asigură că eeraurile ofici­­ale din Roma sunt convinsa că şederea d-lui Masaryk in Italia nu urmărește nici un scop po­litic, D. Masaryk va sta câtva timp la Italia pentru a-și căuta sănătatea. Gina insă este proba­bil că va asista la reprezenta­­j­­iile teatrului clasic în Syracuza,­­ se va putea foarte bine ca să se întâlnească acolo cu d. Musse­­i­lini, care va vizita in cursul tu­nel Hat, eragaie principala din Sicilia. Această întâlnire însă nui implică nici o orientare po­litică sau vre-un nou program. Hacc Sestald 13 răspunde lui Cecadge Londra, 25. . ..Daily Tele­graph“ anunţă că primul minis-­­ tru Macdonald va ţine, către sfârşitul săptă mânei, un dis-­­ curs important în care va vorbî­­ despre recenta cuvântare ros-­­ tită de d. Coolidge, asupra o- j rânduirei afacerilor europene. Puiainica Pastilor in Ierusalim Patriarhul grec, tason|uraî de p?ep|I si credincioșii eyesîisîâ, * 'pornesc în Duminica S^Mormant Puternic uragan în MareaBritanie Leofield, 27. — O furtună vio­lentă s‘a abătut ieri peste In­sulele britanice. Curentul por­nea din sud-vestul Irlandei spre nordul Angliei cu o iuțeală de 40 mile pe oră. Vijelia a venit pe neașteptate, transformându­­se către seară Intr'un adevărat uragan In partea de sud a Ir­landei. Vasele, care traversau Cana­lul Mânecii, au trecut prin clipe foarte primejdioase. Covertele pacheboturile erau continuu inundate de­ valuri; la Folkes­tone și Dover marea trecea peste diguri. M’dte «temere au trebuit, să-și întârzie plecarea. FILME Un automobil luxos se opreşte la poarta Palatului Justiţiei din­spre Administraţia Financiară. Şoferul sare de la volan, scoa­te şapca şi încremeneşte ca în faţa unui mareşal. Dintre pernele mari se ridică o doamnă grasă, vârstnică, de o eleganţă strigătoare prin a­­mestecul culorilor şi aproape strangulată de un lanţ de aur, lung şi gros. Şoferul deschide uşa şi o for­ţează până-i pârâie balamalele, ca să se poată strecura doamna. Ea înnaintează cu paşi rari, urcă greu­­ treptele de piatră şi o ia la stânga spre Notariat, la primirea actelor, lăsând în urmă un miros puternic de parfum cumpărat cu gramul şi stropit fără economie. Un grup care aştepta, ne­răbdător să încaseze preţul, ono­rariile, samsarlâcurile, ce între­ce în ploconeli şi in „sâru’mâ­na“! Judecătorul strigă părţile, pu­ne rezoluţiile, citeşte actele ne­ştiutorilor de carte, ia semnătu­rile pe copiile care rămân la tri­bunal, se opreşte, răsuflă din a­­dânc, işi şterge fruntea, iar stri­gă, iar iscăleşte, iar citeşte şi mereu aşa. — Maria Bălălău! !— Eul Magistratul o caută prin mul-­­ţime. Eleganta şi multi-colora doamnă îşi face loc lovind în dreapta şi in stânga, şterge pra­ful de pe obrajii ţăranilor ve­niţi de departe, cu penele lungi de la pălărie, şi odată ajunsă la bară, închide ochii pe jumătate, aşează un surâs cuceritor pe bu­zele maltratate cu roşu aprins şi face să-i tremure cele trei rân­duri de guşt, ca un fel de mă­re ' turisire a emoţiei ce-o cuprinde în faţa tânărului şi simpaticului judecător. — Cunoaşteţi actul ? r— Da — Vindeţi un imobil dum- , nealui. r- Da. — Preţul ? r— Patru milioane. — Dacă­ nu sunt indiscret, cu cât l-aţi cumpărat? — Cu cincizeci de mii, în 1914. î I— Aţi primit banii?, / i ■ -— Da. — Vă rog să semnaţi copia Poftiţi tocul. Doamna se fâstâceşte, rămâ­ne cu tocul în mână şi nu face nici o mişcare. — Semnaţi, vă rog, căci avem multe acte de primit! Ea zâmbeşte, dă să zică ceva, se opreşte, se roşeşte pe insulele obrazului scăpate de valurile ro­şului d’acasă şi, în sfârşit, cu ochii în jos, murmură: — Să vedeţi... Nu ştiu carte... Apoi scoate din mânuşa de jandarm­ călare, lungă până la cot şi brăzdată de dungi albe de ou incendiat, un deget volu­minos cât un şobolan, îl apasă pe tamponul cu tuş şi-1 aplică pe coala timbrată, glumind: — Uite şi sicritatea mea! După aceea salută ceremo­nios, înşiră pe sânul destul de încăpător teancurile de banc­note şi pleacă, petrecută cu plo­coneli şi numeroase „săru’mâ­­na“, primită ca un mareşal de şofer şi transportată la banca, unde-şi depune valorile şi de unde-şi continuă drumul la Șo­sea. — Dem Jeti. R aporturile turco-române — Bistirsurt­s preşedintelsi Instafs-Semal şi ai ministrului Filaliti — Cu­ prilejul prezentării scri­sorilor de acreditare, minis­trul României Filaliti a vor­bit următoarele cuvinte în faţa preşedintelui republicii tu­rce la­­Angora: ,,Am onoare a vă prezenta scrisorile cari m’au acreditat pe lângă Excelenţa Voastră, în calitate de trimis extra­ordinar şi ministru plenipo­tenţiar al Majestăiei Sale Re­«-••nlc-i* T?nm n n î oî Nu' poate fi pentru’ mine misiune mai plăcută ca aceea de a restabili relaţiunile de veche prietenie cu o tară unde mi-am petrecut cei mai frumoşi ani ai tinereţii, pe care o cu­nosc foarte bine şi ale cărei re­voluţii miraculoase realizate în ultimul timp le-am urmărit cu un profund interes. îmi voiu Îndeplini deci misi­unea, însufleţit de sentimente sincere pentru­ Republica Tur­ci©', şi de o profundă veneraţie pentru gloriosul preşedinte. A­­ceastă misiune nu se va mărgi­ni numai la restabilirea relaţii­lor oficiale d­intre ţările noastre, dar va tinde să le aşeze pe baze solide şi să le dea acel caracter sincer, care va permite naţiuni­lor noastre — pe care totul contribue să le apropie, — să urmeze într’o cordială prietenie realizarea nobilului lor ideal de pace, de muncă, de libertate şi de independenţă. Sunt încre­dinţat că voiu putea îndeplini misiuna ce mi-a fost dată, du­­pă dorinţa Suveranului meu, in caz când voiu fi favorizat de concursul Excelenţei Voastre şi de ajutorul binevoitor al guver­nului Rep­ublicii. îndrăznesc să î mi exprim spe­­ranţa că nu-mi va lipsi încre­derea Excelenţei Voastre — a­­ceastă încredere care e garanţia îndeplinirii misiuneii căreia vreau să mă consacru din toate puterile“. Mustafa Kemal a răspuns ast­fel: ,,Primesc cu o vădită plăcere w,Aî«iln rl/-a rvarii/ri vnocfCr*rî_ UJJ.J. XUMH.W.UU «V.-.»—»V* - ---------- ----­sorile care vă acreditează pe lângă mi­ne, în calitate de trimis extraordinar şi ministru pleni­potenţiar al M. S. Regelui Ro­mâniei. Vă mulţumesc pentru senti­mentele afectuoase de prietenie pe cari le-aţi exprimat faţă de ţara mea şi pentru revoluţiile pe cari le-a realizat. Am fost în special mişcat de bunel© sentimente ce nutriţi pentru mine. Sunt de asemeni foarte sensibil la cuvintele pe care le-aţi rostit acum. Şi fiindcă doresc în a­cel­aş grad ca şi d-voastră restabilirea prieteniei sincere care a existat totdeauna între aceste două sta­te, pot să vă încredinţez cu plă­cere că vă veţi bucura de cel mai larg concurs atât din partea mea cât şi din aceea a guvernu­lui Republicii,­în scop de a rea­liza în comun idealul de pace, de muncă, şi de independenţă la cari aspiră amândouă ţările. Nu mă îndoiesc de succesul complet al misiunii d-voastră care va fi înlesnit prin concursul sincer al guvrnului Rep­ublicii“. ( Originele marelui război -- siotste redastate Ba­sSo, externa rus, in premsa războiului — „Neue Freie Presse“, după o întrerupere de câteva săptă­mâni, a reluat publicarea note­lor făcute zi cu zi, la ministerul de et­erne rus, înainte de izbuc­nirea războiului. In ultimul timp, numitul ziar publică o serie de note cari, în rezumat, sunt următoarele: La 26 iulie, d. Sasonov a te­­legrafiat ministrului rus din Bucureşti să declare d-lui Bră­­tianu că Rusia va face tot posi­bilul spre a Împiedica un con­flict armat între Serbia şi Aus­tria, adăugând, însă că, dacă sforţările sale vor rămâne za­darnice, ea nu va putea să ră­mână neutră şi să părăsească Serbia. Comunicarea d-lui Sasonov spunea textual: „Dacă Austria se năpusteşte azi asupra Ser­biei, acuzând-o de iredentism, aceeaş soartă o poate aştepta pe România mâine, sau aceasta va fi constrânsă să renunţe la rea­lizarea idealurilor sale naţio­nale". Contele Berchtold se arăta cu desăvârşire intransigent; tonul brusc pe care Viena îl între­buinţa era justificat de Austria prin af­­­renţiunea că „nu se poate vorbi cu Serbia pe alt ton“ iar pe de cultă, parte preci­zând că „suprimarea definitivă a propagandei pansârbeşti este o chestiune vitală pentru mo­narchia austro-ungară”. In acest răstimp, Germania încuraja direct Intransigenţa Austriei, lăsând să se vadă că deslegarea întregei probleme depinde numai de Berlin. La 28 iulie, ambasadorul francez la St. Petersburg decla­ra d-lui Sasonov că Franţa e gata să-şi îndeplinească dato­riile de aliată, dacă este nece­sar. Declaraţi­unea de război a Austriei către Serbia fu cunos­cută la St. Petersburg în după amiaza zilei de 28 iulie. Din acel moment, negocierile cari începuseră la Londra intra ambasadorul rus şi cel austriac deveniră de prisos. Se cerea doar o categorică atitudine sau mai bine zis o intervenţiune imediată a Angliei. D. Sasonov, după ce dedea or­din de mobilizare în patru gu­­vernăminte militare, precizând că „nu are intenţiuni ofensive împotriva Germaniei cerea mi­nistrului rus din Bucureşti, să pună o chestiune categorică d-lui Brătianu, privitoare la ati­tudinea guvernului român. Ru­sia dedea să se înţeleagă că în­trevedea posibilitatea de a acor­da României diverse avantagii, dacă participa la război împo­triva Austriei. O întrevedere avea loc, la puţină vreme în urmă, intra contele de Pourtales, reprezen­tantul Austriei şi de Sasonow,■­ întrevedere care se sfârşea în termenii cei mai reci. Târziu, ţarul Nicolae era so­licitat de Sasonow să-l autorize să ia măsurile necesare în ve­derea războiului, pe care-1 ve­dea inevitabil. (..A­ Dând această autorizaţie, ţa­rul se arătă foarte şovăitor, te­­mându-se mereu să nu agraveze o situaţie care nu mai putea împiedica războiul. El speră, până In cele din urmă, să gă­sească un mijloc de a face ca mobilizarea rusă să nu consti­tuia un casus belii irevocabil. D-NA COOLIDGE soţia preşedintelui Statelor­ Unite /VWVWVWWVA/WS ziAiîut „naimm" | Pentru naţie premii de primăvară Cititorii cari vor să par­ticie la marile premii de primăvară vor strânge cu­­p­anele ce zilnic vor fi pu­blicate in acest joc. Amănunta completă vor fi date la timp. WvVWWVWV W

Next