Universul, iunie 1924 (Anul 42, nr. 121-145)

1924-06-01 / nr. 121

(SOClITHINEI „ISTM” In­ C1PM1 In istoria naţională şi cultu­­rală a românilor de peste Car­­paţi „Asociaţiunea transilvană pentru literatura şi cultura po­porului român“­ a avut un rol de primul ordin. încă pe la sfârşitul veacului al 19-lea, fruntaşii intelectuali ro­­m­âni din ţara ardelenească, au inteles ce dictează interesele neamului nostru intr'o epocă când stăpânitorii de la Viena şi Budapesta nu întreprindeau ni­mic pentru înălţarea politică, culturală şi economică a româ­nilor. Atunci s-a născut ideea în­­fiinţării unei societăţi culturale naţionale. Din cauza împrejură­rilor politice, abia în 1861, price­­putul şi inimosul mitropolit Şa­guna, a luat iniţiativa şi a pus bazele temeinice a ,,Asociaţiunii transilvane pentru literatura şi cultura poporului român", în is­­torica şedință ţinută în palatul mitropolitan din Sibiu, dela 9121 Martie. . -'j i ’ . ••-? Apoi, după ce s'a discutat fi tntocm­it statutele acestei socie­tăţi, la 23 Octombrie, acelaş an, Asociaţia s'a inaugurat cu toată solemnitatea cuvenită. Care a fost scopul urmărit de această Asociaţie ? Ideea iniţiatorilor a fost din cele mai frumoase şi înălţătoare. Un popor, chiar asuprit politi­ceşte, chiar silit de vitregia vre­­murilor să suporte o situaţie in­­ferioară nemeritată, are dreptul la o viaţă proprie culturală şi naţională, in legătură cu trecu­tul său, cu aspiraţiunile sale le­gitime şi cu dorinţele sale fireşti de a propăşi In cadrul impus de civilizaţie. Dacă poporul românesc de pe­ste Carpa­fi, era condamnat să vieţuiască sub un regim de asu­­prire, geniul său propriu nu pu­tea fi fi el înăbuşit şi încătuşat de legiuirile aprigului stăpânitor.­­ Care era calea mântuirii sale? Lupta şi organizarea pe terenul cultural şi naţional. Numai prin cultură şi prin conştiința vie şi totdeauna trea­ză a ființei naţionale, se poate afirma dreptul unui popor la viață şi libertate. Acţiunea marilor patrioţi ro­mâni din Ardeal din 1861 a dat roadele binefăcătoare, de­oarece ea a trecut peste deosebirile de ordin confesional şi a îmbrăţişat cauza întreagă a neamului nos­­stru, contribuind la Unirea tutu­ror forţelor vii şi creatoare. Ceva mai mult, Asociaţia transilvană din Sibiu nu a fost num,ai o Academie populară, ci a desfăşurat şi o activitate pozi­tivă în toate domeniile, care in­­teresau desvoltarea poporului ro­mân.­­ In literatură, ea a dat impuls curentelor sănătoase şi a încu­rajat tipăriturile bune. In ches­­tia naţională ea a lucrat fără preget, metodic şi cu entusias­­mul impus de împrejurări. In chestiile de ordin economic prac­tic, Asociaţia transilvană, de a­­semenea are la activul său fapte frumoase, care au contribuit la propăşirea ţăranului ardelean. Azi, după şase ani de la actul istoric al Unirii, conducătorii şi membrii acestei ilustre Asocia­­ţiuni, ţine un congres în Capi­tala Romăniei­ Mari. Salutăm cu drag sosirea mem­brilor acestei Asociaţii, care­­ a contribuit atăt de mult la în-­­ sufleţireacmfwyp mfw pampa făptuirea spirituală a Unirii în ultimele decenii în Capitala ţă­rii şi le urăm din toa­tă inima: BUN SOSIT! naţională cu „multă prudenţă, multă abnegaţiune şi mult pa­triotism concentrat“, in acest spirit şi în această direcţie, „ îndrumată „Asocia­­ţiunea“ culturală din Transil­vania şi in zilele noastre. „?“ de la Herăstrău şi alte insti­­tuţiuni şi personalităţi. La masa comună care se va lua Duminică şi Luni la şcoala militară de infanterie au fost invitate câte o dele­gaţie din fiecare clasă de la şcoala centrală de fete, care găzdueşte în acest timp 60 de membre ale Asociaţiei. La matineul de Luni s’au trimis invitaţiuni la toate gaz­dele şi patronii hotelurilor, cari au primit pe oaspeţi în găzduire. Pentru serbările de la Vă­leni, d-l profesor Munteanu Râmnic, preşedintele secţiei Ligii culturale din Ploeşti, sprijinit de şcoale, de oameni de bine, de autorităţi, a orga­nizat faimoase primiri. La comuna Breaza, părin­­­­tele protopop Opriş, delegatul­­ Centralei Caselor naţionale,­­ d-nii căpitan Bondoc Alex.,­­ profesor Pupăzescu, Castrişa- I­nu, Pescarii de la Fălticeni şi­­ Aldea de la Casa Naţională,­­ împreună cu notabilii satului, corpul învăţătorilor, preoţi şi autorităţile, au luat măsuri pentru primirea oaspeţilor. La conductul etnografic vor lua parte peste 23 de sate. Defilarea conductelor etno­grafice la Breaza şi Văleni va începe imediat după recep­­ţiune, între orele 120 1, după care urmează masa câmpenea­scă pe iarbă în grădini. In tim­pul mesei câmpeneşti sunt jo­curi, cântece, distracţii. Plecarea oaspeţilor din Vă­­lieni se face astfel ca la ora­­JS să fie în gara Ploeşti, spre­­ a-şi continua drumul în Ardeal iar plecarea oaspeţilor din Breaza se face la ora 6 în halta Breaza, trenul continu­ând drumul până la Copşa. De la Casa Naţională din Breaza până la gară oaspeţii vor fi conduşi în coloană cu muzici, lăutari, etc. Pornirea coloanei către ga­ră se face la ora 5. La recepţie, reprezentaţii şi mesele comune, pentru doamne şi domnişoare, costu­mele naţionale sunt de ri­goare. " - Mitropolitul Andrei Şagima Primul preşedinte al „Asociaţiunei" (1861—1867) V. L. POPP Preşedinte dela 1867—1875 IACOB BOLOCA Preşedinte dela 1875—1877 TIMOTEIU CIPARIU Preşedinte dela 1877—1887 GH. BARIŢIU Preşedinte dela 1888—1893 ION MICU MOLDOVAN dela 1894—1901 ALEXANDRU MOGSONYI Preşedinte dela 15­01—1001 ION STERCA SULUŢU Preşedinte 1504—1911 ANDREI BAR­EANU Preşedinte dela 1204—1922 VASILE GOLDIȘ Actualul preşedinte Preşedinţii Asociaţiunai „Astra” ,«., ,­ Asociaţi­unea“ din Transilvan­­ia, ai cărei membri cercetează acum Capitala ţării întregite, este una din cele mai vechi So­­cietăţi şi organizaţii de muncă culturală sistematică în cuprin­sul României. Membrii ei au înţeles chiar de la început să aşeze în fruntea a­­cestei instituţiuni personalităţile cele mai puternice şi mai repre­zentative, cari s’au putut ridica prin credinţa, munca şi vredni­cia lor din adâncimile sufleteşti ale poporului asuprit, spre cul­mile vieţii şi culturii noastre na­ţionale. Fiecare din cei 10 preşedinţi, cari au­ condus destinele ,,Asocia-­ţiunii“ de la înfiinţare şi până în zilele noastre, reprezintă în viaţa naţională a Românilor ardeleni o autoritate morală, bisericească, sorială, culturală sau politică necontestată. Aceşti zece preşedinţi au fost, în orotire cronologică, următorii:­­ 1. Mitropolitul Andrei Sa pună ide la 4861—180­7; 2. Vasile Popp­a dela 4887—1875; 3. Iacob Bologa­n deda 4871—1877; L Timoteiu CU­pariu dela 1877—1887; 5. Gheor­­ghe Barițiu dela 1888—1898; 6. loan Micu­ Moldovan dela 1894— 1901; 7. Alexandru Mocioni dela 1901—4904; 8. Iosif Sterca-Su­­luţu dala 4904—1914; 9. Andrei Bărseanu dela 4944—4922; 10. Vasile Goldif 4923. Meritele fiecăruia dintre a­­ceşti conducători ai „Asociaţiu­­nii“ fiind în­deobşte cunoscute, opinia publică din Ardeal era prealabil destul de bine lămuri­tă asupra valorii lor personale, astfel în­cât adunările generale electorale aveau numai rolul de a le da, prin un fel de consim­ţământ popular, recunoaşterea şi consacrarea definitivă în ie­rarhia social-cultuală a inte­lectualităţii ardelene. Deşi cu inclinaţiuni şi preo­cupări deosebite, activitatea a­­cestor zece preşedinţi, în cadre­le „Asociaţiunii“ s'a desfăşurat într'o continuitate perfectă, ur­mând buna tradiţie creată prin destoinicia celui dintâi dintre ei, a mitropolitului Şaguna, despre care Odobescu scria cu drept cuvânt, că a înţeles să conducă această importantă Instituție Pregătiri pentru primi­rea delegaţilor La cantina universitară din­­ str. Gutenberg vor lua masa 200 de delegaţi şi şefi ai dea­­părtămintelor. Un comitet de studente, îm­brăcate naţional, vor face onorurile de gazdă. La Breaza şi Văleni se fac pregătiri frumoase şi se îns­criu continuu satele din regi­unile respective ca să parti­cipe. Cererile pentru reprezenta­ţia poemului etnografic la tea­trul Naţional fiind mari s’a ce­rut comitetului Astrei şi d-lui Brediceanu ca să joace şi Luni poemul, între orele 0­-­ 12.30 dimineaţa. La această a treia repre­zentaţie vor lua parte mem­brii congresişti profesori uni­versitari veniţi la Bucureşti pentru congres, cu familiile lor.­­ Deosebit, vor fi invitaţi toţi­­ profesorii universitari cu fami­­­­liile lor. Academia de studii comerciale, şcoala superificia. I­im»­im Roma. — Profesorul Fichera a prezentat secţiei medicale a Societăţii Naţiunilor, o desco­perire­ socotită tot atât de im­portantă ca şi insulina. Ea consistă în a descoperi pre­dispoziţia la care er, înainte de­­ declararea boalei şi împiedi­­­­carea ei prin imunizarea pro-­­ curată de un anumit fluid. I Absenţa acestui fluid, normal,­­ produs de o glandă a gâtului, I aduce desvoltarea boalei. Sa­vantul a izbutit să-l fabrice sintetic. Se mai afirmă că tra­tamentul acesta aplicat după­­ o operaţie a cancerului, îl în­­­­lătură pe viitor. Regina Maria la Plymouth — RECEPȚII IN ONOAREA SUVERANEI ROMÂNIEI — Londra, 30. — M. S. Regien Maria a României se află la Plymouth, nude­i oaspete lor­dului și d-nei Astor. M. S. e întovărășită de sora Sa principesa Beatrice. La so­sirea la Galdhall, M. S. Regina a primit o adresă de bună veni­re, care a fost prezentată într'o casetă de ani. Seara, Lordul şi Lady Astor au dat un dineu de gală la Ro­yal Hotel, iar lordul­ Mayor şi Lady Mayoress au dat o recep­ţie la Guidhali. lin—na-»-* N­ —— 17 Bgiffl! [N­EI1] !a ■A b artift rajli Varşovia, 30. — Se anunţă din i­­oscova : Curtea su­premă din Petrograd a con­damnat 17 magistraţi la moarta, acuzaţi că au pus in libertate. In mod ilegal, mai mulţi prizonieri , pe alţi şapte la 10 ani închisoare, iar pe alţi opt la trei ani şi doi la exil. Numărul ziarelor în raport cu cifra populatiai Bruxelles, 30. — Iată o sta­tistică a numărului ziarelor zilnice în raport cu cifra populaţiei, din principalele capitale ale Europei : La Londra, e un ziar la 290.000 locuitori ; la Berlin, unul la 90.000 locuitori ; tot astfel la Varşovia, unul la 90 mii ; la Viena, unul la 85.000 locuitori ; la Paris, unul la 65 mii locuitori ; la Roma, unul la 70.000 locuitori și la Bruxel­les unul la 60.000 locuitori. Revizuirea vechilor contracte ale că­ilor ferate Pe lângă ministerul comunis­capilor s’a instituit o comisiune compusă din d-nii ing. insp. ge­neral C. Răn­eanu, directorul C. F. R., inginer şef C. Mereuţa, subdirector general C. F. R., şi D. Moldovanu, consilier jurist, care să preceadă la revizuirea contractelor vechi încheiate cu C. F. locale, cu administraţia C. F. ungare (M. A. V.) şi cu cea austriacă­­pentru liniile din Bu­covina­,­­angajând tratative cu delegaţii autorizaţi ai căilor fe­rate locale respective. Proiectele contractelor noui vor fi supuse aprobărei guver­nului. i: ' | Problema exportului fâinei La ministerul industriei s’a instituit o comisiune compusă din câte un delegat al direcţiilor generale a industriei, a comer­­ţului şi vămilor, precum şi d-nii Georgasiu-Fuerea şi Alex. Min­­culescu-Vlaşca, delegaţii mora­rilor, cari să studieze chestiu­nea debușeului făinei românești în străinătate, |­J. In ajutorul studenţilor Lista deschisă de ziarul „Universul”* Au mai subscris: Sumă rezultată din balul dat de d. Virgil S. Soare student, Zimnicea, Teleor­man, şi alte persoane, în seara zilei de 28 Aprilie a. a. 11X5 Colecta prefectului de Putna, prin d. deputat Flo­ren Eftimescu, 3.600 Ofiţerii şi reangajaţii rtg. VI Tecuci No. 21, 2.593 Elevele şcoalei secundare din Câmpina 1.230 Colectă din iniţiativa d-lor şef principal de bi­rou Alexandru Runner, con­trolor principal Novrescu Traian şi a studentului funcţionar la Inspecţia de Tracţiune Bucureşti, Bâr­san Constantin, 1.120 In memoria studentului Alex. I. Niţă, extern al Spitalelor, de la perso­nalul medical al Serv.­­g chirurgie spit. Filantropia 1.000 George Deciu, Bucureşti, 1.000 Elevii cl VII liceul „Tra­­ian", T.­Severin 800 Elevele şcoalei profesio­nale HProtopopul Tudor" şi orfelinatul Maria Turne*-718 Sumă colectată cu ocazia conferineţlor generale a Preoţilor din jud. Ilfov şi Capitală Seria 11-a, 700 Elevele clasei III A, de la şcoala primară No. 12 din Şerban Vodă Capitală lei 500 şi anume: Colecta elevei Cornelia Ionescu, 350 Celelalte eleve,­­ 150 Elevii creştini ai clasei V (cincea) a liceului Spi­ru­ Haret, 390 Elevii clasei l­a de la şcoala de băeţi „General Adrian" str. Parfum şi In­­stitutoarea lor, 370 Colecta elevului Dumi­­traşcu Alexandru, din ini­ţiativa preotului Nicolae Bobin, com. Maglavit jud. Dolj, 325 Elevele cu Ill-a a Școa­lei No. 1 din Buzău, 126 Sergent instructor Toma Gheorghe, reg. 1 grăniceri, 53 Sergiu N. Chiriacescu, 10­0 % ' rotar la 18 m Suma din urmă 3.125.528 Total general 3.111.m Distrugere prin noi înşine Aşa zisa politică ultranaţio­­nală poate să aibă urmări pro­fund antinaţionale. Cu îndoita satisfacţie că nu cooperăm cu străinii şi că fa­cem maximum de economii, a­­jungem să vedem cum se dis­truge totul şi nu se reface ni­mic. începuturi în care s-au în­vestit sume mari, nu se termi­nă şi se ruinează. Ce “există, nu se întreţine şi se dărâmă. A­­colo unde se impun cheltueli pentru siguranţă, ori nu se dă nimic, ori se dă prea puţin, şi siguranţa se subţiază. Lucrări interesând direct apărarea, na­ţională, sub diferitele sale as­pecte, se cer şi nu se fac; se insistă şi se refuză , se primesc rapoarte şi se pun la dosar. Pentru că au adus la cuno­ştinţa, cei în subordine se cred scutiţi de răspunderi, pentru că nu-i trage nimeni la răs­punderi, cei mari nu se sinchi­sesc. Şi pe când justiţia o­­cupă de provocatorii pagube­lor mărunte prin greşeli ade­sea explicabile, nu se ocupă nimeni de provocatorii pagube­lor incalculabile şi inadmisi­bile. Dacă nu se văd încă rezulta­tele pozitive obţinute „prin noî înşine“, în schimb cele negati­ve sar în ochî — şî sar în aer. In cazul dezastrului de la de­­­pozîtul de muniţii, cauza ime­diată, — mână criminală sau neglijenţă criminală, — nu se putea produce fără două culpa­bilităţi indiscutabile.­ Una trebue căutată în politi­ca economiilor cu orice chip şi oriunde. De­sigur, depozitul de muniţii s-ar fi putut instala în altă parte, ar fi putut fi mai izolat, ar fi putut beneficia de o pază mai strictă. In atari condiţiuni, chiar dacă s’ar fi întâmplat o nenorocire, ar fi fost mai mică Şi în orice caz, n’ar fi înspăimântat populaţia, n’ar fi distrus cartiere şi n’ar fi consumat imensele pagube pe care le va plăti statul şi le vor îndura contribuabilii, veşnicii debitori pentru ereziile admini­strative. In toate părţile depo­zitele de muniţiuni sunt izo­late şi au instalaţii speciale de apă, ca să poată fi inundate la nevoe. La noi nu se fac in­stalaţii, se aşează depozitele de muniţii lângă furaje şi mane­vrează locomotivele printre ele. De ce? Nepricepere, nepăsare—• şi economii. Economii de două ori nesăbuite. întâi, pentru cfe dau loc la cheltueli mult mai ■mari de cât cele evitate , aşeza­rea muniţiilor într'un loc mai potrivit n’ar fi costat nici pe departe sumele pierdute în de­zastrul suferit. Al doilea, unele lucruri şi lucrări sunt împot-­bil de refăcut şi de reconstruit; altele cer un timp ne­perm­is de Interesele permanente ale apă­rării naţinaiale. Câştigul econo­miilor apare într'o lumină sini­stră în faţa pagubelor ! Cealaltă vină este concepţia de la departamentul războiului. Miniştrii militari nu trebue să uite că întâi sunt militari şi pe urmă miniştri. In tot ce pri­veşte armata, sunt datori să-i subordoneze orice considara­­ţîuni. Nu ajunge să se spună: „nu vrea ministrul de finanţa să dea bani“, ca să dispară răs­punderea. Un ministru de răz­boi care se retrage când nu ob­ţine pentru armată tot ceea ce-i poate da prestigiu şi forţă, stră­luceşte mai mult decât altul care se mulţumeşte cu obţîneri foarte relative, şi cu perspecti­ve îngrijitoare. O reacţiune e­­nergică ar sgudui anchilozatul sistem al economiilor cu orice chip şi cu orice risc, — para­dox cu care am cucerit recordul curiozităţii şi al compătimirii mondiale, — ne-ar scuti de de­zastre şi ne-ar asigură in contra eventualităţilor lesne de prevă­zut. Da, trebue să sfârşim odată, şi în toate privinţele, cu con­cepţia care ne-a dus la descom­punere. Altfel, ne sinucidere lent. Duşmanii nu ar mai avea nevoe să se ostenească. — FWMBI" ■ ■ IP-lll BWi ­­it­ilîti ea? — Expiicab­ile d-lui ministru de războiu — In şedinţa de ori a Camerei, d. ministru de război a dat expli­caţii nemultum­itoare asupra de­zastrului dela Cotroceni. D-sa a răspuns prin formulări de ipote­ze şi prin declaraţiuni asigură­toare cu caracter mai mult tea­­tral, decât militar. • Ipoteze: dezastrul a fost provo­cat, fie din neglijenţă, fie din fa­talitate, fie de o mână crimi­nală. Fatalitatea o lăsăm pe seama frumoasei Elene, iar mâna cri­minală, dacă i se va dovedi exis­tenţa, nu exclude neglijenţa cri­­minală.­­ Admiraţi organizaţia ! Un depozit central de muniţi­­uni, neizolat, aproape nesuprave­­ghiat, expus la incendiu şi deci la distrugere rapidă, situat la câteva sute de metri de Capitală şi înconjurat de numeroase sta­bilimente militare, cazărmi şi lo­cuinţe particulare. Lângă acest depozit central de muniţiuni, alt depozit de echipamente militare. La câteva sute de metri, mai de­parte, un depozit de benzină şi altul de păcură. Lângă depozitele uşor infla­mabile de benzid şi păcură, un depozit de furaje şi altul de ali­mente. Toate aceste depozite, instala­­ţiuni, ateliere, stabilimente, ca­zărmi etc., au fost îngrămădite pe un spaţiu relativ mic. Când s’a cerut îndepărtarea de Capi­tală, ca şi de oricare alte aglo­­meraţiuni urbane, sau rurale, a acestor periculoase dar foarte importante depozite de muniţiuni, s’a răspuns că statul nu poate suporta o cheltuială de cdteva zeci de milioane. Politica neno­rocită a economiilor împinse la absurd, s-a dovedit şi în cazul a­­ce­­sta, dezastruoasă. Nu s-a găsit cdteva zeci de mi­lioane pentru strămutarea unor importante depozite de muniţi­uni ir.tr'un loc mai potrivit şi sigur, dar nici nu s-au luat mă­surile dictate de cea mai elemen­tară prudenţă pentru buna pază a acestui imens şi costisitor ma­­­­terial de război. Nici măsuri de siguranţă suficiente, nici control serios, nici organizaţie chibzuită. Nu se poate ascunde nimeni, oricât de rus pus e ar fi el, sub mantia protectoare a feld­oaţei, care singură ar fi răspunzătoa­re de dezastrul naţional, întâm­plat la Cotroceni. Apărarea noastră naţională şi siguranţa statului sunt puse di­rect în cauză. Cineva trebuie să răspundă de pagubele imense aduse idrei, fie prin neglijenţă, fie prin uşurinţă fie printr'o vădită incapacitate, sau absenţă de voinţă. D. ministru de război a spus că nu e vorba de un dezastru, ci de... „avarii"; iar dacă toata muniţiile ar zbura In aer, avem sute de mii de baionete ţi chiam dacă ar fi ţi aceste baionete ,,avar­ia­te" — ca să întrebuin­ţăm termenii d-sale — ne ră­mân piepturile ostaşilor noştri ! D. ministru de război ar fi de dorit, într'o chestiune atât de gravă şi importantă ca aceea a aparaiei naţionale, să întrebuin­ţeze termeni precişi şi să lase la o parte, literatura teatrală. O armată modernă nu se bate cu piepturile soldaţilor săi ţi a ţară nu-şi sporeşte forţele prin distrugerea lor sistematică din cauza relei organizaţii a admi­­nistraţiei militare, sau a politicei nenorocite de economii împinse la absurd! Ţara a suferit pagube imense prin distrugerea materialului de război, depozitat la Cotroceni,—s deci apărarea naţională a supor­tat o lovitură. Cerem să se sta­bilească precis răspunderile *8 înlăturând fatalitatea, vinovații să-şi primească pedeapsa meri­tată. jî* J v. (\VSAWWWVVVVVV ZIJRlil ..ffllVBRSir Eli Ir. 21 Pentru marile premii de toamnă ' Cititorii cari top să par­ticipa la marile pramii da toamnă vor strângă cu­poanele ce zilnic vor fi pu­­blicate In acest loc. vo 1024

Next