Universul, iunie 1924 (Anul 42, nr. 121-145)
1924-06-01 / nr. 121
(SOClITHINEI „ISTM” In C1PM1 In istoria naţională şi culturală a românilor de peste Carpaţi „Asociaţiunea transilvană pentru literatura şi cultura poporului român“ a avut un rol de primul ordin. încă pe la sfârşitul veacului al 19-lea, fruntaşii intelectuali români din ţara ardelenească, au inteles ce dictează interesele neamului nostru intr'o epocă când stăpânitorii de la Viena şi Budapesta nu întreprindeau nimic pentru înălţarea politică, culturală şi economică a românilor. Atunci s-a născut ideea înfiinţării unei societăţi culturale naţionale. Din cauza împrejurărilor politice, abia în 1861, priceputul şi inimosul mitropolit Şaguna, a luat iniţiativa şi a pus bazele temeinice a ,,Asociaţiunii transilvane pentru literatura şi cultura poporului român", în istorica şedință ţinută în palatul mitropolitan din Sibiu, dela 9121 Martie. . -'j i ’ . ••-? Apoi, după ce s'a discutat fi tntocmit statutele acestei societăţi, la 23 Octombrie, acelaş an, Asociaţia s'a inaugurat cu toată solemnitatea cuvenită. Care a fost scopul urmărit de această Asociaţie ? Ideea iniţiatorilor a fost din cele mai frumoase şi înălţătoare. Un popor, chiar asuprit politiceşte, chiar silit de vitregia vremurilor să suporte o situaţie inferioară nemeritată, are dreptul la o viaţă proprie culturală şi naţională, in legătură cu trecutul său, cu aspiraţiunile sale legitime şi cu dorinţele sale fireşti de a propăşi In cadrul impus de civilizaţie. Dacă poporul românesc de peste Carpafi, era condamnat să vieţuiască sub un regim de asuprire, geniul său propriu nu putea fi fi el înăbuşit şi încătuşat de legiuirile aprigului stăpânitor. Care era calea mântuirii sale? Lupta şi organizarea pe terenul cultural şi naţional. Numai prin cultură şi prin conştiința vie şi totdeauna trează a ființei naţionale, se poate afirma dreptul unui popor la viață şi libertate. Acţiunea marilor patrioţi români din Ardeal din 1861 a dat roadele binefăcătoare, deoarece ea a trecut peste deosebirile de ordin confesional şi a îmbrăţişat cauza întreagă a neamului nosstru, contribuind la Unirea tuturor forţelor vii şi creatoare. Ceva mai mult, Asociaţia transilvană din Sibiu nu a fost num,ai o Academie populară, ci a desfăşurat şi o activitate pozitivă în toate domeniile, care interesau desvoltarea poporului român. In literatură, ea a dat impuls curentelor sănătoase şi a încurajat tipăriturile bune. In chestia naţională ea a lucrat fără preget, metodic şi cu entusiasmul impus de împrejurări. In chestiile de ordin economic practic, Asociaţia transilvană, de asemenea are la activul său fapte frumoase, care au contribuit la propăşirea ţăranului ardelean. Azi, după şase ani de la actul istoric al Unirii, conducătorii şi membrii acestei ilustre Asociaţiuni, ţine un congres în Capitala Romăniei Mari. Salutăm cu drag sosirea membrilor acestei Asociaţii, care a contribuit atăt de mult la în- sufleţireacmfwyp mfw pampa făptuirea spirituală a Unirii în ultimele decenii în Capitala ţării şi le urăm din toată inima: BUN SOSIT! naţională cu „multă prudenţă, multă abnegaţiune şi mult patriotism concentrat“, in acest spirit şi în această direcţie, „ îndrumată „Asociaţiunea“ culturală din Transilvania şi in zilele noastre. „?“ de la Herăstrău şi alte instituţiuni şi personalităţi. La masa comună care se va lua Duminică şi Luni la şcoala militară de infanterie au fost invitate câte o delegaţie din fiecare clasă de la şcoala centrală de fete, care găzdueşte în acest timp 60 de membre ale Asociaţiei. La matineul de Luni s’au trimis invitaţiuni la toate gazdele şi patronii hotelurilor, cari au primit pe oaspeţi în găzduire. Pentru serbările de la Văleni, d-l profesor Munteanu Râmnic, preşedintele secţiei Ligii culturale din Ploeşti, sprijinit de şcoale, de oameni de bine, de autorităţi, a organizat faimoase primiri. La comuna Breaza, părintele protopop Opriş, delegatul Centralei Caselor naţionale, d-nii căpitan Bondoc Alex., profesor Pupăzescu, Castrişa- Inu, Pescarii de la Fălticeni şi Aldea de la Casa Naţională, împreună cu notabilii satului, corpul învăţătorilor, preoţi şi autorităţile, au luat măsuri pentru primirea oaspeţilor. La conductul etnografic vor lua parte peste 23 de sate. Defilarea conductelor etnografice la Breaza şi Văleni va începe imediat după recepţiune, între orele 120 1, după care urmează masa câmpenească pe iarbă în grădini. In timpul mesei câmpeneşti sunt jocuri, cântece, distracţii. Plecarea oaspeţilor din Vălieni se face astfel ca la oraJS să fie în gara Ploeşti, spre a-şi continua drumul în Ardeal iar plecarea oaspeţilor din Breaza se face la ora 6 în halta Breaza, trenul continuând drumul până la Copşa. De la Casa Naţională din Breaza până la gară oaspeţii vor fi conduşi în coloană cu muzici, lăutari, etc. Pornirea coloanei către gară se face la ora 5. La recepţie, reprezentaţii şi mesele comune, pentru doamne şi domnişoare, costumele naţionale sunt de rigoare. " - Mitropolitul Andrei Şagima Primul preşedinte al „Asociaţiunei" (1861—1867) V. L. POPP Preşedinte dela 1867—1875 IACOB BOLOCA Preşedinte dela 1875—1877 TIMOTEIU CIPARIU Preşedinte dela 1877—1887 GH. BARIŢIU Preşedinte dela 1888—1893 ION MICU MOLDOVAN dela 1894—1901 ALEXANDRU MOGSONYI Preşedinte dela 1501—1001 ION STERCA SULUŢU Preşedinte 1504—1911 ANDREI BAREANU Preşedinte dela 1204—1922 VASILE GOLDIȘ Actualul preşedinte Preşedinţii Asociaţiunai „Astra” ,«., , Asociaţiunea“ din Transilvania, ai cărei membri cercetează acum Capitala ţării întregite, este una din cele mai vechi Societăţi şi organizaţii de muncă culturală sistematică în cuprinsul României. Membrii ei au înţeles chiar de la început să aşeze în fruntea acestei instituţiuni personalităţile cele mai puternice şi mai reprezentative, cari s’au putut ridica prin credinţa, munca şi vrednicia lor din adâncimile sufleteşti ale poporului asuprit, spre culmile vieţii şi culturii noastre naţionale. Fiecare din cei 10 preşedinţi, cari au condus destinele ,,Asocia-ţiunii“ de la înfiinţare şi până în zilele noastre, reprezintă în viaţa naţională a Românilor ardeleni o autoritate morală, bisericească, sorială, culturală sau politică necontestată. Aceşti zece preşedinţi au fost, în orotire cronologică, următorii: 1. Mitropolitul Andrei Sa pună ide la 4861—1807; 2. Vasile Poppa dela 4887—1875; 3. Iacob Bologan deda 4871—1877; L Timoteiu CUpariu dela 1877—1887; 5. Gheorghe Barițiu dela 1888—1898; 6. loan Micu Moldovan dela 1894— 1901; 7. Alexandru Mocioni dela 1901—4904; 8. Iosif Sterca-Suluţu dala 4904—1914; 9. Andrei Bărseanu dela 4944—4922; 10. Vasile Goldif 4923. Meritele fiecăruia dintre aceşti conducători ai „Asociaţiunii“ fiind îndeobşte cunoscute, opinia publică din Ardeal era prealabil destul de bine lămurită asupra valorii lor personale, astfel încât adunările generale electorale aveau numai rolul de a le da, prin un fel de consimţământ popular, recunoaşterea şi consacrarea definitivă în ierarhia social-cultuală a intelectualităţii ardelene. Deşi cu inclinaţiuni şi preocupări deosebite, activitatea acestor zece preşedinţi, în cadrele „Asociaţiunii“ s'a desfăşurat într'o continuitate perfectă, urmând buna tradiţie creată prin destoinicia celui dintâi dintre ei, a mitropolitului Şaguna, despre care Odobescu scria cu drept cuvânt, că a înţeles să conducă această importantă Instituție Pregătiri pentru primirea delegaţilor La cantina universitară din str. Gutenberg vor lua masa 200 de delegaţi şi şefi ai deapărtămintelor. Un comitet de studente, îmbrăcate naţional, vor face onorurile de gazdă. La Breaza şi Văleni se fac pregătiri frumoase şi se înscriu continuu satele din regiunile respective ca să participe. Cererile pentru reprezentaţia poemului etnografic la teatrul Naţional fiind mari s’a cerut comitetului Astrei şi d-lui Brediceanu ca să joace şi Luni poemul, între orele 0- 12.30 dimineaţa. La această a treia reprezentaţie vor lua parte membrii congresişti profesori universitari veniţi la Bucureşti pentru congres, cu familiile lor. Deosebit, vor fi invitaţi toţi profesorii universitari cu familiile lor. Academia de studii comerciale, şcoala superificia. Iim»im Roma. — Profesorul Fichera a prezentat secţiei medicale a Societăţii Naţiunilor, o descoperire socotită tot atât de importantă ca şi insulina. Ea consistă în a descoperi predispoziţia la care er, înainte de declararea boalei şi împiedicarea ei prin imunizarea pro- curată de un anumit fluid. I Absenţa acestui fluid, normal, produs de o glandă a gâtului, I aduce desvoltarea boalei. Savantul a izbutit să-l fabrice sintetic. Se mai afirmă că tratamentul acesta aplicat după o operaţie a cancerului, îl înlătură pe viitor. Regina Maria la Plymouth — RECEPȚII IN ONOAREA SUVERANEI ROMÂNIEI — Londra, 30. — M. S. Regien Maria a României se află la Plymouth, nudei oaspete lordului și d-nei Astor. M. S. e întovărășită de sora Sa principesa Beatrice. La sosirea la Galdhall, M. S. Regina a primit o adresă de bună venire, care a fost prezentată într'o casetă de ani. Seara, Lordul şi Lady Astor au dat un dineu de gală la Royal Hotel, iar lordul Mayor şi Lady Mayoress au dat o recepţie la Guidhali. lin—na-»-* N —— 17 Bgiffl! [NEI1] !a ■A b artift rajli Varşovia, 30. — Se anunţă din ioscova : Curtea supremă din Petrograd a condamnat 17 magistraţi la moarta, acuzaţi că au pus in libertate. In mod ilegal, mai mulţi prizonieri , pe alţi şapte la 10 ani închisoare, iar pe alţi opt la trei ani şi doi la exil. Numărul ziarelor în raport cu cifra populatiai Bruxelles, 30. — Iată o statistică a numărului ziarelor zilnice în raport cu cifra populaţiei, din principalele capitale ale Europei : La Londra, e un ziar la 290.000 locuitori ; la Berlin, unul la 90.000 locuitori ; tot astfel la Varşovia, unul la 90 mii ; la Viena, unul la 85.000 locuitori ; la Paris, unul la 65 mii locuitori ; la Roma, unul la 70.000 locuitori și la Bruxelles unul la 60.000 locuitori. Revizuirea vechilor contracte ale căilor ferate Pe lângă ministerul comuniscapilor s’a instituit o comisiune compusă din d-nii ing. insp. general C. Răneanu, directorul C. F. R., inginer şef C. Mereuţa, subdirector general C. F. R., şi D. Moldovanu, consilier jurist, care să preceadă la revizuirea contractelor vechi încheiate cu C. F. locale, cu administraţia C. F. ungare (M. A. V.) şi cu cea austriacăpentru liniile din Bucovina,angajând tratative cu delegaţii autorizaţi ai căilor ferate locale respective. Proiectele contractelor noui vor fi supuse aprobărei guvernului. i: ' | Problema exportului fâinei La ministerul industriei s’a instituit o comisiune compusă din câte un delegat al direcţiilor generale a industriei, a comerţului şi vămilor, precum şi d-nii Georgasiu-Fuerea şi Alex. Minculescu-Vlaşca, delegaţii morarilor, cari să studieze chestiunea debușeului făinei românești în străinătate, |J. In ajutorul studenţilor Lista deschisă de ziarul „Universul”* Au mai subscris: Sumă rezultată din balul dat de d. Virgil S. Soare student, Zimnicea, Teleorman, şi alte persoane, în seara zilei de 28 Aprilie a. a. 11X5 Colecta prefectului de Putna, prin d. deputat Floren Eftimescu, 3.600 Ofiţerii şi reangajaţii rtg. VI Tecuci No. 21, 2.593 Elevele şcoalei secundare din Câmpina 1.230 Colectă din iniţiativa d-lor şef principal de birou Alexandru Runner, controlor principal Novrescu Traian şi a studentului funcţionar la Inspecţia de Tracţiune Bucureşti, Bârsan Constantin, 1.120 In memoria studentului Alex. I. Niţă, extern al Spitalelor, de la personalul medical al Serv.g chirurgie spit. Filantropia 1.000 George Deciu, Bucureşti, 1.000 Elevii cl VII liceul „Traian", T.Severin 800 Elevele şcoalei profesionale HProtopopul Tudor" şi orfelinatul Maria Turne*-718 Sumă colectată cu ocazia conferineţlor generale a Preoţilor din jud. Ilfov şi Capitală Seria 11-a, 700 Elevele clasei III A, de la şcoala primară No. 12 din Şerban Vodă Capitală lei 500 şi anume: Colecta elevei Cornelia Ionescu, 350 Celelalte eleve, 150 Elevii creştini ai clasei V (cincea) a liceului Spiru Haret, 390 Elevii clasei la de la şcoala de băeţi „General Adrian" str. Parfum şi Institutoarea lor, 370 Colecta elevului Dumitraşcu Alexandru, din iniţiativa preotului Nicolae Bobin, com. Maglavit jud. Dolj, 325 Elevele cu Ill-a a Școalei No. 1 din Buzău, 126 Sergent instructor Toma Gheorghe, reg. 1 grăniceri, 53 Sergiu N. Chiriacescu, 100 % ' rotar la 18 m Suma din urmă 3.125.528 Total general 3.111.m Distrugere prin noi înşine Aşa zisa politică ultranaţională poate să aibă urmări profund antinaţionale. Cu îndoita satisfacţie că nu cooperăm cu străinii şi că facem maximum de economii, ajungem să vedem cum se distruge totul şi nu se reface nimic. începuturi în care s-au învestit sume mari, nu se termină şi se ruinează. Ce “există, nu se întreţine şi se dărâmă. Acolo unde se impun cheltueli pentru siguranţă, ori nu se dă nimic, ori se dă prea puţin, şi siguranţa se subţiază. Lucrări interesând direct apărarea, naţională, sub diferitele sale aspecte, se cer şi nu se fac; se insistă şi se refuză , se primesc rapoarte şi se pun la dosar. Pentru că au adus la cunoştinţa, cei în subordine se cred scutiţi de răspunderi, pentru că nu-i trage nimeni la răspunderi, cei mari nu se sinchisesc. Şi pe când justiţia ocupă de provocatorii pagubelor mărunte prin greşeli adesea explicabile, nu se ocupă nimeni de provocatorii pagubelor incalculabile şi inadmisibile. Dacă nu se văd încă rezultatele pozitive obţinute „prin noî înşine“, în schimb cele negative sar în ochî — şî sar în aer. In cazul dezastrului de la depozîtul de muniţii, cauza imediată, — mână criminală sau neglijenţă criminală, — nu se putea produce fără două culpabilităţi indiscutabile. Una trebue căutată în politica economiilor cu orice chip şi oriunde. Desigur, depozitul de muniţii s-ar fi putut instala în altă parte, ar fi putut fi mai izolat, ar fi putut beneficia de o pază mai strictă. In atari condiţiuni, chiar dacă s’ar fi întâmplat o nenorocire, ar fi fost mai mică Şi în orice caz, n’ar fi înspăimântat populaţia, n’ar fi distrus cartiere şi n’ar fi consumat imensele pagube pe care le va plăti statul şi le vor îndura contribuabilii, veşnicii debitori pentru ereziile administrative. In toate părţile depozitele de muniţiuni sunt izolate şi au instalaţii speciale de apă, ca să poată fi inundate la nevoe. La noi nu se fac instalaţii, se aşează depozitele de muniţii lângă furaje şi manevrează locomotivele printre ele. De ce? Nepricepere, nepăsare—• şi economii. Economii de două ori nesăbuite. întâi, pentru cfe dau loc la cheltueli mult mai ■mari de cât cele evitate , aşezarea muniţiilor într'un loc mai potrivit n’ar fi costat nici pe departe sumele pierdute în dezastrul suferit. Al doilea, unele lucruri şi lucrări sunt împot-bil de refăcut şi de reconstruit; altele cer un timp nepermis de Interesele permanente ale apărării naţinaiale. Câştigul economiilor apare într'o lumină sinistră în faţa pagubelor ! Cealaltă vină este concepţia de la departamentul războiului. Miniştrii militari nu trebue să uite că întâi sunt militari şi pe urmă miniştri. In tot ce priveşte armata, sunt datori să-i subordoneze orice considaraţîuni. Nu ajunge să se spună: „nu vrea ministrul de finanţa să dea bani“, ca să dispară răspunderea. Un ministru de război care se retrage când nu obţine pentru armată tot ceea ce-i poate da prestigiu şi forţă, străluceşte mai mult decât altul care se mulţumeşte cu obţîneri foarte relative, şi cu perspective îngrijitoare. O reacţiune energică ar sgudui anchilozatul sistem al economiilor cu orice chip şi cu orice risc, — paradox cu care am cucerit recordul curiozităţii şi al compătimirii mondiale, — ne-ar scuti de dezastre şi ne-ar asigură in contra eventualităţilor lesne de prevăzut. Da, trebue să sfârşim odată, şi în toate privinţele, cu concepţia care ne-a dus la descompunere. Altfel, ne sinucidere lent. Duşmanii nu ar mai avea nevoe să se ostenească. — FWMBI" ■ ■ IP-lll BWi itilîti ea? — Expiicabile d-lui ministru de războiu — In şedinţa de ori a Camerei, d. ministru de război a dat explicaţii nemultumitoare asupra dezastrului dela Cotroceni. D-sa a răspuns prin formulări de ipoteze şi prin declaraţiuni asigurătoare cu caracter mai mult teatral, decât militar. • Ipoteze: dezastrul a fost provocat, fie din neglijenţă, fie din fatalitate, fie de o mână criminală. Fatalitatea o lăsăm pe seama frumoasei Elene, iar mâna criminală, dacă i se va dovedi existenţa, nu exclude neglijenţa criminală. Admiraţi organizaţia ! Un depozit central de muniţiuni, neizolat, aproape nesupraveghiat, expus la incendiu şi deci la distrugere rapidă, situat la câteva sute de metri de Capitală şi înconjurat de numeroase stabilimente militare, cazărmi şi locuinţe particulare. Lângă acest depozit central de muniţiuni, alt depozit de echipamente militare. La câteva sute de metri, mai departe, un depozit de benzină şi altul de păcură. Lângă depozitele uşor inflamabile de benzid şi păcură, un depozit de furaje şi altul de alimente. Toate aceste depozite, instalaţiuni, ateliere, stabilimente, cazărmi etc., au fost îngrămădite pe un spaţiu relativ mic. Când s’a cerut îndepărtarea de Capitală, ca şi de oricare alte aglomeraţiuni urbane, sau rurale, a acestor periculoase dar foarte importante depozite de muniţiuni, s’a răspuns că statul nu poate suporta o cheltuială de cdteva zeci de milioane. Politica nenorocită a economiilor împinse la absurd, s-a dovedit şi în cazul acesta, dezastruoasă. Nu s-a găsit cdteva zeci de milioane pentru strămutarea unor importante depozite de muniţiuni ir.tr'un loc mai potrivit şi sigur, dar nici nu s-au luat măsurile dictate de cea mai elementară prudenţă pentru buna pază a acestui imens şi costisitor material de război. Nici măsuri de siguranţă suficiente, nici control serios, nici organizaţie chibzuită. Nu se poate ascunde nimeni, oricât de rus pus e ar fi el, sub mantia protectoare a feldoaţei, care singură ar fi răspunzătoare de dezastrul naţional, întâmplat la Cotroceni. Apărarea noastră naţională şi siguranţa statului sunt puse direct în cauză. Cineva trebuie să răspundă de pagubele imense aduse idrei, fie prin neglijenţă, fie prin uşurinţă fie printr'o vădită incapacitate, sau absenţă de voinţă. D. ministru de război a spus că nu e vorba de un dezastru, ci de... „avarii"; iar dacă toata muniţiile ar zbura In aer, avem sute de mii de baionete ţi chiam dacă ar fi ţi aceste baionete ,,avariate" — ca să întrebuinţăm termenii d-sale — ne rămân piepturile ostaşilor noştri ! D. ministru de război ar fi de dorit, într'o chestiune atât de gravă şi importantă ca aceea a aparaiei naţionale, să întrebuinţeze termeni precişi şi să lase la o parte, literatura teatrală. O armată modernă nu se bate cu piepturile soldaţilor săi ţi a ţară nu-şi sporeşte forţele prin distrugerea lor sistematică din cauza relei organizaţii a administraţiei militare, sau a politicei nenorocite de economii împinse la absurd! Ţara a suferit pagube imense prin distrugerea materialului de război, depozitat la Cotroceni,—s deci apărarea naţională a suportat o lovitură. Cerem să se stabilească precis răspunderile *8 înlăturând fatalitatea, vinovații să-şi primească pedeapsa meritată. jî* J v. (\VSAWWWVVVVVV ZIJRlil ..ffllVBRSir Eli Ir. 21 Pentru marile premii de toamnă ' Cititorii cari top să participa la marile pramii da toamnă vor strângă cupoanele ce zilnic vor fi publicate In acest loc. vo 1024