Universul, iunie 1924 (Anul 42, nr. 121-145)

1924-06-01 / nr. 121

r PROSPECTE SB DETAILS! LA CEREKE CALVICTORS21 77-BUCUREȘTI • TELEP. 38/67 OFTROS! hntnovl flfttmilVAt «/»PAIhTHq! scrprnTost »Srnol dp sânge bolnavi de nte^l «gh­tmPM bolnavi iii» iminianl «ni mic;i află mult dorita ușurare vindsreare a sutcritifelor lor prin SIROPUL VERTES Se Intrebuinten­ă incă las tuşă măgăreascS ra­­chit'S (boală englezească), scuipat de sânge, bone femeeşti, precum şi la tot felul de slăbiciuni. Mii şi mii acrişori de recunoştinţă dovedesc efectul strălucitor al Siro­ului Verte*. Gust foarte plă­cut. Premiat In Paris, Londra, Ostende și Roma 4 sticle necesare pentru ocură3001el francodela Far,mia VULTURl­LUI LUGOJ (Str. Reg. Ferdinand No 2i ....................avizi PanSru Somnii Pentru trebuinţele B*vosstre In lucrări de binale $1 mo­bile, bina voiţi a vii ocăzesa la Prima Fabrică Română de Tâmplârie Cassa de Păstrară şi Soţii în Sălbciu, Judeţul Sibiu , care execută lucruri solare ca preturile cele mai favorabile .459 _­stei a Isitei Unta csatra boaieior coargta Nimic mai supărător ca înţepăturile muşte­­lor şi n­­ desgustâtor ca multele in tmncare. Tuberculoza, Febra Tifoida Holera, Antraxul (Daiacul) etc., se desvolta in localităţile unde sunt multe muşte. Oamen­i sf vntele unor rând sunt muşcate de Musca Columbscu. Trebuesc distruse. Pentru aceasta întrebuinţaţi „M­ui © c «a­rt­o" care poate distruge până la 12 milioane muşte, care în 2 în 2 luni s’ar reproduce la £00.000 milioane și in 6 luni (Maiu Octombre) 120 milia de de mliarde -----Păziţi«vă de b­.usta-------­„M­u § c a O­­" t liste ia taste taihtil’e, taiittine ii ptsirii (o fer Depozit general Vicenţin Z. Livovachi Reprezentanța generală Agentura .Aîlas* —--------Str. Mântuleasa 33, Bucureşti--------------­Staţiunea Balneari Pustsasa , — Judeţul Bamboviţa — Anul acesta captându-se noi iivoare de ape minerale, staţiunea dis­pune de­ ape con­centrate şi abondente de pucioasă, de rod şi de isvoare pur diuretice. Sezonul băilor a început da­ta 10 Mai a. c. Datorită mnergicet ad­ţiei a­­ lui Longin Dobrescu, primarul Co­munei, as­.Azi staţiunea are:lumină electrică produsă de două tur­bine, apă de băut de cea mai bună calitate adusă prin condictă de la Muntele Băttin şoselele refăcute-maca, adum—Pa­cul apelor şi parcul comunal inovate. O muzică militară este angajată pen­tru tot timpul sezonului Preţul băilor inclusiv camera şi servi­ciul de la 75 lei zlnic Suferinzii de r Reumatism sub orice formă — Scitice Nevrite şi Nevralgii, Cataruri cronice (Bronş­te, Făringite etc) Boli pe piele, boli de femei.— Limfatism­ scrofu­oză, znem­e, vor găsi io această staţiune balneară, alinarea şi tămăduirea suferinţeor lor. 8534 Administraţia Comunală — Farmacist. — BUZĂU­ — BOLNAVIIde ARTERIO SCUBOSA REUMATISM ASTMA-SIFILIS PHOTO IOD 20 ORI MAI ACTIV CA SOLUȚIILE OBICINUITE CU IOD NE PRODUCÎND 10015ME DE AVUT ÎN FARMACII şi DROGUERII Câştig situ­t ‘100*208 Lei fără a părăsi pe paţ­a. Afacere lucrativă, frumoasă, convenind a­­tât la oraş căt şi la ţară. Scriţi (mărci p­rru răspuns) Brăila O­­C 11. R căsuţa no«taH 31 CAILE FER­AT 3 ROMANE Direcţiunea II Regională­ Iaşi Nr. 28707/1024 P. Se aduce la cunoştinţa gene­rală că în ziua de Vineri 20 Iunie 1924, orele 11,30 a. m. se va ţine licitaţie la Direcţiunea II Regională C. F. R., Serv. P. str. Vasile Conta 9, Iaşi, pentru aprovizionarea de diferite lămpi şi felinare. Licitaţiunea se ţine in con­formitate cu art. 72—83 din le­gea contabilităţii publice. Su­pra oferte nu se primesc. Ofertele sunt valabile cel pu­ţin 2 luni de la data licitaţiei. Informaţiuni despre condiţi­­uniie speciale precum caiete de sarcini şi orice alte desluşiri necesare, se pot lua in toate zi­lele de lucru, la Serviciul de Economat, str. Asachi nr. 7 Iaşi, şi Direcţia Specială de Econo­­mat Bucureşti, Calea Victoriei nr. 107 Bucureşti. Direcţiunea II Regională C. F. R. Iaşi .. 1507 CAILE FERATE ROMANE Direcţiunea II Regională­ Iaşi Nr. 29709/1924. P. Se aduce la cunoştinţa gene­rală că in ziua de Vineri 20 Iu­nie 1924, ora 11 a. m., se va ţine licitaţie la Direcţiunea II Regi­onală C. F. R. Serviciul P. str. Vasile Conta nr. 9, Iaşi, pentru aprovizionarea cu 400 bucăţi lămpi de colţ, cu petrol, sistem Schuls s. VI/98. Licitaţia se va ţine­ în conformitate cu art. 72—83 din legea contabilităţii publice. Supra oferte nu se pri­mesc. Ofertele vor fi valabile cel puţin două luni de la data licitaţiei Informaţiuni despre condiţi­­uni precum şi orice alte deslu­şiri necesare se pot lua în toate zilele de lucru de la Serviciul de Economat, Iaşi, str. Asachi nr. 7, şi Direcţiunea Specială E. Bucureşti, Calea Victoriei nr. 107. Direcţii Bnza II Regională C. F. R. Iaşi • ___1509 NOSILS si TAPiTgSBE FEfiVîi A83Afti©Vi­ De Strada Pitagor­a 25 (prin Văcărieşti) Dormitoare, Sufragerii, Saloane po­leite în orb­e stU, Dormeze, Sofale. Decoraţiuni. 8589 Publicaţi® Publicaţie R©iaî@81 Tev» vărsaSfi, Cazane de aburi şi apă caădă, da fontă şi toata părţile on* btituite p­rin­ încălziri centrale livrează prompt: MftBCMIA“ Maşini d© construcţiuni « „RVUeKniI şi Sadiasoare S. a. 3 ..ftfSs#, S'radi I-fund’îâ 12 (Ks nteza) Telefon 57R Centrala Băncilor din Provincia­­Bursei 2- 8335 UNIVERSUL ÎnteîtiSew'Uri şi ancheta Abuzuri şi nereguli în judeţul Putna — Cazul cu pădurea dintre Păuneşti şi Moviliţa. — Cum a fost expropriată moşia Nămoloasa.—Chestia agrono­mului dela Crucea de jos. — Un perceptor care delapi­dează fondurile unei şcoli şi ia remiză pentru plata despăgubirilor de război — — Dila trimisul nostru special — FOCŞANI, 28 Mai. — Nici Ju­deţul Putna n’a fost ferit de a­­bu­zuri şi nereguli In dauna ţă­­rănimii. Cunosc câteva cazări ce se instruMC da parchetul io- j cal. încep cu o chestiune, In care ce pare că s‘a Ivit­al un con- j flict Intre autorităţi. •­­ E vorba de cazul cu pădurea comunei Păuneşti, mai sus de Panciu. Pădurea e aşezată între­­ com. Păuneşti şi Moviliţa şi­­ de ambele părţi o plină de poene,­­ ceea ce a determinat consiliul , tehnic superior să dispună, a­­cum doi ani, exproprierea lo­curilor din faţa celor două co­mune şi să le atribue sătenilor drept islaz,­e în proporţie de 400 ha. pentru Păuneşti şi de 200 ha. pentru Moviliţa. Şeful ocolului silvic Căiuţ (Bacău), de care depinde această­­ regiune silvică, a găsit cu cale , însă că rău a procedat consiliul­­ tehnic superior şi a comunicat aceasta la Bucureşti. Comitetul agrar a dispus a­­tunci luarea pădurii din stăpâ­­nirea sătenilor, cari n’au admis Insă să renunţe la un drept al lor. Pe de altă parte, şeful oco­­lului silvic a făcut contracte, pentru atribuirea acestor por- !­ţiuni de­­pădure sătenilor din cele , două comuna de astă dată tnsă ca pământ de arătură. Păuneşti­ n'a renunţat totuş­i la islazul său, dar a fost trecut­­ In contractul Încheiat cu Movi-­­ liţa, astfel că, pe dreo parte, a­­ceastă comună îşi păstrează is­­lazul iar, pe de alta, se amestecă In arăturile din Moviliţa. De aci dese certuri între pău­­neşteni şi moviliţeni. Intervenind prefectul judeţu­lui, acesta a restabilit starea de mai ’nainte, considerând cele două porţiuni de pădure ca islaz şi comunicând această dispozi­ţie, ce trebuia luată pe bună dreptate şi in interesul liniştii la sate, comitetului agrar. Iată ce însemnează conflictul de atribuţiuni între autorităţi şi ce urmări poate să aibă In ce priveşte ordinea In ţară. CUM S’A EXPROPRIAT MOŞIA NAMOLOASA Moşia Nămoloasa, cu o tutin,­dere 3773 ha., a fost expropriată, atribuindu se 3000 ha. ţăranilor In loturi, iar proprietarilor 610 ha. Proprietarii se plâng insă că li s’a acordat numai 400 ha., că deci li s’a oprit 210 ha. pe ne­drept Casa împroprietăririlor a tri­mis atunci pe un reprezentant al ei să facă o nouă măsurătoa­re. S’a găsit atunci 47 ha. lipsă din pământul rămas proprieta­rilor. Se presupune, totuş, că măsurătoarea e greşită de la în­ceput, poate chiar Intenţionat, greşită, fiind vor­ba de anumite* întinderi ascunde, ce se cultivă­ pe sub mână. Proprietarii pret tind să li se dea restul din pâ-­ mântul sătenilor, şi ei au drep­ s­tate. Sătenii pretind că nu­­ drept să li se ştirbească loturile şi au deci dreptate şi el. Cel care n’are dreptate e agrimensorul, care, sau a măsurat greşit, ta- i când loturile mai mari, sau şi-a­­ păstrat, o rezervă de terenuri. Oficialitatea a stabilit că a­­nul acesta să se respecte arătu­rile sătenilor pentru asigurarea liniștei, iar, în anul viitor, să se facă o nouă măsurătoare, aren­,­da din anul acesta plătindu se din veniturile islazului comunal respectiv. CAZUL AGRONOMULUI DIN CRUCEA DE JOS La Crucea de Jos s’a descope­rit că agentul agricol cultiva pe sub mână o rezervă de terenuri de 20 ha. La aceasta era ajutat de familia sa. Cazul a fost des­coperit cu prilejul schimbării u­­nor loturi ale împroprietăriţilor din localitate, sătenii reclamând că sunt siliţi să muncească şi pământul agronomului, drept mită probabil, pentru împro­prietărirea lor. Cazul­ acesta se instrueşte astăzi de către par­chetul din Focşani. ABUZURILE PERCEPTORU­LUI BELA BALATEŞTI Dar mai este şi cazul percep­torului Vasile Lungu de la Bă­­lăteşti, pe care-l anchetează as­tăzi administratorul financiar. E acuzat că­­ 1. N‘a plătit regulat şi inte­gral sătenilor despăgubirile de război; 2. A delapidat fondurile şcoa­­lei, treefindu-le drept achitate în registrele percepţiei. Perceptorul recunoaşte că şi a însuşit suma de 32.000 lei. Se prestumne însă că delapidarea ar atinge cifra de 100.000 lei. Pentru o comună săracă, «­­a­ceastă delapidare nu e o paga­­j­­ă prea uşoară, când mă gfte ! dese la nefericitele văduve de I război, cu care am stat de vor­­ bă, şi dîntre care una are cinci­­ copii şi mi se plângea că nu poate trage foloase din cele trei hectare de pământ, ce î-a ră­mas dela bărbatul mort pe front. Acest pământ e aşezat pe I un loc de tranşee, aşa că e foar- I te greu de acoperit, iar stăpâ­nirea nu i-a dat alt pământ,­­ astfel că ea e condamnată să ■ rabde mizerie neagră, probabil drept răsplată că soţul ei sa­­ jertfit pentru ţară.­­ Situaţia accete! văduve e da- i dorită, în parte, şi oamenilor­­ din sat, cari, nu s’au gândit­­ să-î vină într’ajutor, lămurin­­du-i socotelile legii, pe care, trebue s’o recunoaștem, ea nu avea de unde să le cunoască. $i nu e singura in această categorie. Cazul e atât de interesant, că vom stărui încă asupra lui. In tot cazul, și la Putna se ’ petrec lucruri, ce pune în tristă­­ lumină moravurile sociale de J după război.­­ Cel puţin, de II s-ar restitui acestor văduve despăgubirile de război, pe care perceptorul nu II le-a achitat de­cât cu a­­numite reţineri în folosul său. Administraţia financiară de Putna va trebui să defere cazul acesta parchetului din Focşani, pentru ca sătenii să n’ajungă­­ la înţelegerea că nu există ■ dreptate pentru ei.­­ Aceasta n’ar fi, desigur, în In­­­­teresul ţării, ci tocmai dimpo- I trivă. L. L In jurul nefsorscirei dela minele Anina Lugoj, 29. In urma unei explozii, ce s’a­­ produs în galeria III a sala mi­nelor Anina, 180 lucrători din galeria IV-a au pierit în fun­dul pământului. CINE SUNT VINOVAŢII ? ! învinuirile, dela început au fost îndreptate contra d-lor A­­i­dalbert Nyiră, șeful capitanatu- I lui minelor din Oraviţa, Colo­­man Biber, prim inspector, in­giner şef şi Antoniu Henrich, directorul acelor mine. Contra­­ lor s’a intentat proces, a­ cărui­­ primă desbatere a avut loc in ziua de 17 Mai 1921, când cei t Urei conducători au fost achi- t­ati de tribunalul Lugoj. Fă­­cându-se însă apel de către parchet, sentinţa s’a reformat, fixându-se o nouă desbatere pe ziua de 28 Mai 1924. O MOARTE SUBITA Desbaterea procesului s’a în­ceput la ora 10 dim., preşedinte fiind d. Ioanoviciu şi advocaţii­­ apărători d-nii dr. Dobrin şi I dr. Jucu. Nu s’au pus insă­­ nici două întrebări principalu­­­­lui acuzat, d-lui căpitan Nyire,­­ când de-odată ii veni rău şi în­­ câteva secunde zăcea, la pă- I mânt, fără suflare. Medicul a­­ constatat că pricina morţii este­­ un­ acces de inimă. Cel decedat era în etate de 64 ani şi este­­ iteresant că totdeauna când jî i’^Re amintea de groaznica ne- H nerceivel începea să tremure. * Desban tarea procesului s’a a-4 mânat pe ziua de 12 Iunie. Incendiul in firadea­ltre 2.9 Mai Un incendiu a isbucnit astă­ noapte târziu, la fabrica de che­restea Stern din calea Clujului. A ars complet atelierul mecanic al fabricei. Pagubele trec de trei milioane. Asupra cauzelor incendiului se fac cercetări. Universitatea din Iaşi contra proectului d-lui ministru dr. Angelescu Iaşi, 30 Consiliul profesoral al făcul­­­tăţii de litere şi filosofie din Iaşi, întrunindu-se, a discutat ante-proectul de lege al d-lui mi­nistru Angelescu, privitor la modificarea comisii de judecată a membrilor colegiilor uni­ver­­sitare. Acest consiliu s-a pronunţat contra zisului proect de refor­mă şi a opinat că numărul dele­­gaţilor universităţii trebue redus la 8 în loc de 9. Comisia se va compune din 4 membri asesori şi 4 membri su­pleanţi Plenul comisii va fi do­i. Comisia va fi aleasă pe un pe­riod de 5 ani. Consiliul profesoral din Iași se pronunță în unanimitate con­tra introducerii în comisia de judecată, a magistratului, fie el de la Curtea de Casație, Curtea de Apel sau tribunal. Din Bârlad Desvelirea unui monument. — In ziua de 3 Iunie (Sf. Constan­tin şi Elena) se va desveli cu deosebită solemnitate bustul aşe­zat în localul şcoalei normale de I băeţi „Principele Ferdinand“, al­­ defunctului profesor Ioan Popes- I­n, întemeietorul acelei şcoli I normale şi promotorul principal I al creării tuturor şcoalelor din oraş şi judeţ. fina! ILII. TFr. 1S1.—■ Brmnffi­ca 1 îanîe 1934 Universul în ţară BEŞILA I Cercetătorii da comori. — Şe­dinţa comisia­ Interimare. — Procesiune pentru ploaie. — Sosirea unor oaspeţi. — îne­cat. — Crimă. 30 Mai Acum două seri 3 indivizi s'au prezentat comerciantului Dimof­,­te Antipov din str. Galaţi, ce-i rându-i să facă nişte săpături, în pivniţa prăvăliei, întru­­cât acolo ar exista o comoară. Nu­­mitul comerciant bănuind, că la mijloc ar fi o farsă a celor 3 in­­­­divizi, sau că au de scop să-l a­­sasineze, au sesizat siguranţa. Cei 3 indivizi, după ce au făcut săpături de 1 metru şi jumă­tate, au declarat comerciantului că nu mai există comoara cu pri­cina Aduşi la siguranţă, ei au fost interogaţi şi până în prezent n’au putut da lămuriri ce inten­ţionau să facă acolo. Ei se nu­­mesc Ştefan Toma, V. Şişu şi A. Mitu. Se bănueşte că aveau intenţiunea să asasineze pe cârci­umăr. — Comisiunea interimară a ţinut şedinţă sub presidenţ­ia d-lui R. Portocală. S-a numit o comisiune compusă din d-nii Ne­grea şi Popescu, care să supra­vegheze resepetarea preţurilor maximale, atât la carne, cât şi la restaurante. Consiliul a aprobat ca anul­a­­ta societăţii de tramvai, care se obligă să aducă noui Îmbunătă­ţiri, să cumpere noui motoare în valoare de 100 milioane lei şi să furnizeze curentul electric necesar atât clădirilor particu­lare, cât şi instituţiilor statului. S-a format o comisie din d-nii Al. Goldenberg Enescu, şi ing. Marinescu, spre a studia propu­nerile societăţii de tramvaie. Consiliul a aprobat la anul a­­cesta „Târgul Moşilor“ să fie instalat în oborul de cereale şi in piaţa Nordului. Consiliul a luat sfârşit la o­­rele 7 seara. „ Procesiunea religioasă pen­tru ploaie care trebuia să­ aibă loc Miercuri 28 ce s-a făcut Vi­­neri 30, din cauză că icoana fă­cătoare de minuni, dela mănăs­tirea Dăihăuţi ,R. Sărat) a fost reţinută mai mult timp in acel judeţ. Dimineaţa la 9 jum. s-a făcut o rugăciune în corn. Ca-1­zasu, iar de aci icoana a fost ni-i dreptată spre oraş, unde a ieşit­­ în întâmpinarea ei întregul cler­­ bisericesc. La orele 12 s’a oficiat un serviciu religios în faţa bi­­sericei Sf. Arhangheli de către arhimandritul Athanasie din R.­­Sărat, însoţitorul icoanei în tim. j­o­pul slujbei. — Duminică 1 Iunie sosesc în­­ localitate d-nii M. Lăpedatu, I. I Nistor, Oct. Goga cu soţia, aca-­­­demicienii B. Duică, S. Puşca­riu şi profesorul Ciobanu din Basarabia. La gară li se va face primire­a oficială. Li se va oferi un ceai­­ la d. Radu Portocală, după, care­­ oaspeţii vor vizita instituţiile din oraş.­­ -­­ La orele 10 d. Al. Lăpedatu va ţine o conferinţă la teatrul co­munal sub auspiciile ,,Ligii cul­­turale14. Societatea S. R. D. a pus la dispoziţie un vapor, cu care va face o excursiune pe Dunăre. Aceiaş societate va oferi oaspe­­ţilor un dejun. — Tânărul I. C. Brăileanu pe când voia să se scalde în Dună­re, în dreptul punctului numit „Vărsătura", a fost luat de cu­rentul apei și s’a înecat. — St. Petrescu din Ianca a ucis cu 5 focuri de revolver pe săteanul A. Bratu. Criminalul a dispărut. GALAȚI Starea d-lui Daîl'Orso.­­— Fali­ment. — Arestarea unei es­croace. —­ Accident. — Incen­diu. — Judiciara. 30 Maiu încă de câtva timp d. Alffons Daîl’Orso, directorul Băncii Mar­­morosch Blank din localitate,se afla grav bolnav. D-sa sufere, după cum au constatat doctorii, de diabet. Eri, starea d-sale fi­ind gravă, doctorii au hotărît să-i facă operație, tăindu-i un picior dela genunchiu. Nu se știe dacă d-sa va scăpa cu viaţă. — Azi dimineaţă a venit Ina­intea tribunalului Covurlui, sec­ţia II a, o cerere introdusă de comerciantul E. Nedelea din bul. Carol pentru declararea in stare de faliment a comercian­­tului C. Fişcaru din bul. Carol 66, pentru neplata unei sume de bani. Tot în această cerere d. Nedel­­cu menţionează că comerciantul Fişcaru are­ foarte multe dato­rii contractate pe piaţă şi că ar I intenţiona să dispară. I Tribunalul a fixat termenul de­­ judecată 1& 11 Iunie. i — A fost arestată In gara 1 p­­! card d-na Aspasia Emescu de f­iel din Bucureşti, reclamată de subdirectorul băncii Chrisovelio,­ni din localitate, că pe când sus numitul se afla în gară a fost escrocat cu suma de 40.000 lei­­ de sus numita d-nă.­­ Es’­’oaca a fost înaintată si­guranței. — Eri seară, cârciumarul M. Toma, fiind turmentat de bău­tură și trecând cu o șaretă pe str. Chihan-Vodă, a călcat pe i­­talianul Inocento Mariano, cau­zări du­­ grave leziuni la cap și mâini . Un incendiu s’a declarat azi, la orele 2, la proprietatea d-lui Gh. Caruse din str. Mihai Vodă. Au ars două bucătării din I care una ocupată de I. Faftopol. Flăcările s’au intins și la clădi­­­rea vecină a lui Cosma Vatichi I din str. Ortodoxă, distrugându-i o bucătărie. Cu ajutorul pompierilor, focul 1 a fost localizat Pagubele trec de 15 mii lei.­­ — A fost înaintat cab. I de instrucţie L. Klein, fost un ser-­­­viciul d-lui Al. Albu din str. Portului, pentru escrocherie m­­­am­a comercianţilor M. Rosen,­stein, Kaufman, L. Pincovici, Dragomirescu şi alţii. , constanta Maltratai şi jeluit. — Arestări.. Incendiu. —Agresiune. 30 Mai. Azi dimineaţă a fost găsit în faţa tribunalului, în propria lui trăsură cu nr. 12, birjarul I. Gheorghe, plin de sânge şi ză­când in nesimţire. Până în ulti­mul moment victima nu a pu­tut să vorbească. Sunt bănueli că a fost atacat spr­e a fi jefuit. — Azi a fost arestat factorul poştal M. Codin, care a defrau­­dat 16 mii lei. — După o lună de urmăriri, a fost prins în gara Ciulniţa, C. Iliescu, vestitul pungaş de bu­zunare. El a fost surprins pe când voia să opereze prin va­goane. s — Astă noapte gardianul din triajul gării a isbutit să prindă pe când fura dintr’un vagon porumb, pe spărgătorii C. Ră­­­­ducanu şi R. Popescu. Ei au fost înaintaţi parchetu-­­ lui. I — Astă noapte, pe la orele 2, d. avocat Gh. Berea din strada Mircea, auzind sgomote suspre- ■ te într’una din camere şi in- 1 trând acolo a surprins pe indi-­­ vidul Ilie Bradu din serviciule pompieriei. El a fost înaintat poliţiei. — Azi, la orele 3, în curtea locuitorului Florea Doagă au ars 2 şire de paie, cauzând pa­gube din 25 mii lei. — Ţăranul V. Ziccea din Ca­­ramurat pe când se ducea cu vitele la câmp a fost Întâmpi­nat de consăteanul său Gh. So­lomon, care l-a bătut, lăsând­u-1 in nesimţire. Victima a fost in­ternată la spital. F.­NEAMŢ Înecarea unui elev de liceu. —1 Joi 28 ort. mai mulţi elevi de li­ceu s-au dus să se scalde la Bis­triţa. Printre ei era şi elevul Va­sile Blaga din cl. V la liceu. Ne­­dându şi seama că obosise pe drum Blaga, se desbrăcă şi se aruncă în apă. Trecu Bistriţa, dar la înapoiere, nefiind un îno­tător perfect, şi-a pierdut echi­librul şi a început să se lase la fund. Colegii, crezând că e o glumă, cum fac adesea unii îno­­tători, n’au sărit după el îndată ci atunci când văzură că nu mai iese. Săriseră, dar ajutorul a fost prea târziu! Blaga murise! Ce e mai trist e că colegii îm­preună cu tatăl său, care se a­­fla și el acolo nu săriră imediat, după el, crezând că bietul elev face exerciţii de înot. In jurul dramei din Buhuşi.— Instrucţia continuă cercetările asupra dramei conjugale din Bu­­huşi despre care am vorbit la timp. Au fost ascultaţi nume­roşi martori, cari au vreo cu­­noştinţă asupra vieţii tinerilor soţi Patron. Se cunoaşte chestia, soţul şi-a Împuşcat soţia in urma unei perte. Instrucţia este aproape terminată şi este probabil că procesul să se judece in sesiu­nea de toamnă. Cadavrul victimei, care era depus la biserică, a fost Înmor­mântat prin îngrijirea d-nelor Cireş şi Ludo şi pe cheltuiala primăriei din Buhuşi pentru că dânsa, fiind rusoaică de origină şi străină aci­in ţară, n’a avut absolut pe nimeni afară de so­­ţul ei care o impuşcase şi care se află arestat. CÂMPULUNG Măsuri in vederea sezonului.— Cum ne găsim în preajma sezo­nului, primăria locală a dat o ordonanţă prin care stabileşte modalităţile pentru Închirierea camerelor mobilate. 1) Nimeni nu poate închiria o­ cameră de locuit pentru sezon fără autorizaţia primăriei, luîn­­du-se mai Întâi avizul medicu­lui oraşului ...) Nu se pot închiria pentru Sezon casele unde se găseşte ci­neva atins de o boală molipsi­toare şi care nu sunt văruite şi cu efectele de menaj desinfec­­tate. 3) Nu se permite stabilirea în oraş a celor atinşi de boli molip­sitoare. In ce priveşte tuberculoza se vor aplica dispoziţiunile art. 48 şi 49 din legea sanitară. 4) Este interzis oricărui ama­tor de a lua case cu chirie pen­tru sezon, înainte de a se înscrie la biroul populaţiei sau la pri­mărie de unde vor lua cunoştin­ţă de camerele automate pen­tru închiriera ALEXANDRU Scumpirea pâinii. — De joi pâinea albă în oraşul nostru se va vinde cu 9 lei kgr. Din cauza morarilor cari scot mari canti­tăţi de făină albă, nu vom mai avea pâine pe piaţă. kgr. de făl. . loco fabrică, se vinde cu 9.50 lei. Până azi făina era 8.50 lei şi pâinea albă 8 lei kgr. Acestea se petrec într'un oraş cu 2 fabrici de făină. Grâul s’a urcat şi el la 75 lei Populaţia este foarte îngrijo­rată. Copil găsit. — D. Vasile Ioan, şef de serviciu la adiţia finan­ţată Tutova, a găsit în faţa curţii sale din str. Dragoş-Vodă, un copil de sex bărbătesc de cu­rând născut. SLOBOZIA Procesiune. — D. M. Copoiu N. Ştefănescu şi alţii din acest oraş, au plecat la Ghimpaţi pen­­tru aducerea Sf. Moaşte la Slo­bozia. Vineri dim., se va face o procesiune pentru ploaie. ISMAIL Serbare sportivă. — Dumini­că, 25 c., reg. 28 Infanterie „Ra­du Negru" a dat o serbare spor­tivă, sub patronajul d-lui gene­ral Mihăescu, comandantul gar­­nizonei Ismail. S‘au executat mișcări de gim-. nastică suedeză de către sol­­dațî, apoi s‘au început alergă­rile în lungime de 100 m. A urmat alergări de fond (400 m.) Apoi a fost un mati de fo­ot­­bal amical între 2 echipe spor­tive de la „Sporting Club“. Innocat. — Băiatul loan Pa­­rahovaru, de meserie cizmar, ducându-se la Dunăre să se scalde, s’a înnecat şi cadavrul lui nu a fost încă pescuit. Ploaie binefăcătoare. — Tu tot judeţul a căzut o ploaie a­­bondentă, iar semăntările s’au Înviorat simţitor. CHISINAU Un proces de milioane intre comună fi Societatea de credit funciar din Chişinău.­­ Zilele acestea s’a soluţionat în mod definitiv înaintea instanţelor ju­decătoreşti un interesant proces de milioane. Este vorba de procesul inten­tat primăriei oraşului de către un grup de persoane în cap cu d. Solomon Şur­­canu în calitate de pretinşi lichidatori ai fostei societăţi de credit funciar urban a oraşului Chîşinâu, cereau con­­damnarea primăriei la restitui­rea unei sume de mai multe mi­lioane pe care această instituţi­­une o luase cu Împrumut in anii 1918 şi 1919 de la Societatea de credit Acţiunea a fost respinsă de tribunalul Chişinău, secţia I.a, pentru că reclamanţii nu au nici o calitate, ei fiind revocaţi în anul 1920, pentru incorectitudini, din funcţiunea de lichidatori şi înlocuiţi cu o altă comisiune de lichidare în cap cu d. N. A. Grişcov, directorul liceului co­mercial, comisiune care a inter­venit alături de primărie în pro­ces. Curtea de apel s. I.a după lungi desbateri a respins cu una­nimitate apelul făcut de Solo­mon Sur şi ceilalţi contra sen­tinţei trib. Chişinău, astfel încât comuna a realizat un câştig de circa cinci milioane lei, dânsa fiind moştenitoare a întregului bun al fostei societăţi de cre­­dit funcar urban. BARLAD in issiieiai CETATEA-ALBA Nu se mai primesc scrisori re­ -comandate pentru Rusia. — Fa­ţă de marele număr de scrisori recomandate, cari in ultimul timp se trimiteau din Basara­bia în Rusia sovietică, — s’a primit un ordin prin care se interzice oficiului poştal primi­­rea unor asemenea scrisori. Pe viitor, toate scrisorile pen­tru Rusia, vor fi trimise numai simple, iar pe plic va fi men­ţionată sub adresă, in limba franceză: Uniunea Sovietelor re­­publicei Federative. Dela Curtea cu juri. — Din procesele fixate pentru actuala seziune a Curţei cu juraţi, unul de seamă venit la ordinea zilei, a fost procesul tâlhăriilor la dru­rnul mare, comise de o bandă formată din 5 tâlhari. Desbaterile şi pledoariile au durat două zile. Acuzaţii sunt Policarp Volos­­ciuc, Iosef Melnic, Feodor Pos­ta­vitenco, Zaharia Covali şi Pan­­telei Covali toţi din Tatar-Bu­­nar.­­ Curtea a cond­amnat pe Poli, carp Volasciuc şi Zaharia Co­vali, la câte şease ani recluziu­ne şi pe minorii Feodor Pasta­­vitenco şi Iosef Melnic la câta trei ani închisoare corecţională, precum şi la plata, în solidar, a sumei de 10 mii lei, despăgu­biri civila A achitat pe Pantele­ Covali S’a cent evaessrea - anei sinagoga Iaşi, 30 Mai In populaţia evreiască loca­lă a produs o mare impresie faptul că un oarecare Simon Marcus, motivând că părintele său cumpărase acum 65 ani locul pe care se afla clădită sinagoga cea mare din str. Smârdan, a cerut autorităţilor evacuarea sinagogei. S’a iscat un proces între nu­mitul și enoriașii evrei care proces, după desbateri agita­te, s’a terminat prin respinge­rea cererii de evacuare.

Next