Universul, iunie 1924 (Anul 42, nr. 121-145)

1924-06-25 / nr. 140

Fuziunea,­o mistificare Popoarele au aproape, in tot­ cu rezerva mintală a conducă­­deauna, conducătorii politicii pe tarilor din cele două tabere, că cari­­i merită şi prin lipsa lor de până la sfârşit, se vor păcăli reacţiune la timp, contra actelor unii pe alţii. Tocmai ad stă­ri­­greşite ale acestora, legitimează iniţial al fuziune! proec pe deplin neajunsurilor ce întâm­pină in calea desvoltării lor. Reflexiile acestea vin în minte adesea­ oricărui om cu judecata sănătoasă, iar cele petrecute Du­minică în Capitală, cu ocaziunea celor două congrese ale partidelor democratice: naţional şi ţărănesc, chemate să-şi spună cuvântul lor Intr'o chestie care le privea de aproape, sunt dovada cea mai vie că dacă neamul românesc su­feră atât de mult azi, cauza se datoreşte deopotrivă şi conducă­torilor şi ascultătorilor lor. tată. — Lipsă de sinceritate, de o parte şi de alta, şi rezervă min­tală puternică, de a păcăli pe celălalt până la sfârşit.­­ Ori, pe nesinceritate şi pe tră­dare, nimic nu se poate clădi în lumea asta şi faptul că frun­taşii celor două partide demo­cratice ignorează­­ aceste ele­mentare principii de morală publică, dovedeşte cât sunt et de puţin chemaţi să dea ţărei instrumentul capabil de o buna guvernare pentru mâine. Opera, pe care încearcă s'o Demagogia cea mai îndrăcită,, realizeze cele două partide, nu stă la baza acţiunii tuturor par­tdelor, de la cel mai reacţionar, până la cel mai presupus înain­tat şi lipsa de sinceritate carac­terizează întreaga lor acţiune. Simţind că fuziunea celor două partide ar putea fi periclitată, din cauza imoralităţii, pe care o prezintă chestia trădătorului Ste­re, după urma acţiunii căruia în timpul războiului, atâtea mii de fii ai ţărănimii intră în fiecare zi în bezna ocnelor, conducătorii partidelor n'au avut curajul să pue net chestia acestui trădător în faţa partizanilor lor, ci au căutat să o ocolească, mulţumin­­du-se cu un slab început de sa­tisfacţie. Dar nici massa partiza­nilor, care ştia bine de unde pro­vine piedica mare ce se ridică azi­ în calea democraţiei, nu şi-a impus punctul său de vedere. S-a ajuns astfel, la un com­promis, şi trădătorul Stere a fost înlăturat numai din con­ducerea provizorie a noului partid ce ameaza a se cre­­a, poate să durere, de­oarece calea pe care au apucat, porneşte de la o mistificare. Conducătorii unui partid acu­ză pe unul dintre conducătorii de fapt ai celuilalt partid, de trădare. O spun aceasta, o stri­gă tare şi mai apoi doresc îm­brăţişarea cu trădătorul. Iar fruntaşii celuilalt partid, recu­noscând până la un punct tră­darea, se solidarizează totuş cu trădătorul şi vor să-l impună peste naţionalismul tradiţional al celorlalţi Aci e partea cea mai caracte­ristică a trădării, îngrijoraţi însă de perspecti­vele viitorului, din cauza ne­priceperei şi nesincerităţei con­ducătorilor de partide, noi ne vom face datoria să-i arătăm opiniei public© în lumina lor adevărată, pentru ca ea să-i cunoască­ şi să ştie să-i apre­cieze, daca vrea să iasă din no­ianul de greutăţi în care în­­noată. .. Ucigaşii deputatului Matteotti Roma, 23.­­ Potrivit infor­maţiilor date de „Messagge­­ro“, d. Domini ar fi mărturisit participarea lui la crima depu­tatului Matteotti. A mai de­clarat ca autori morali pe d-nii Rossi, Filippelli şi Marinelli. Matteotti ar fi fost asasi­nat In automobil, iar cadavrul ars. UN ACUZAT S‘A PREZENTAT­­ SINGUR AUTORITĂŢILOR Roma, 23. — Comandantul­­ Cesare Rossi, fost şef al biurou­­lui presei, care era căutat de poliţie. S’a prezentat astăzi la ora 2 şi 15, la închisoarea Re­gina Celi. Desfiinţarea direcţiunii e il-a a £. F. din Basarabie — S$g­ffss« iEnSsryss^pa serioase de a ţine acasstă sâHreeţiiuyaa» - Se va face sea mai mar® greşală revenindu-se asupra Biofâ­rl­ei de d&sÂfar© — ' Se poate că în momentul când vor apare aceste rânduri direcţiunea a VII-a regională a C. F. din Chişinău să fi obţi­nut autorizarea de a funcţiona mai departe, iar hotărîrea mi­nisterului de comunicaţii de a desfiinţa această direcţiune, să fi fost anulată. Vestea des­fiinţării a ridicat pe toţi acei cari erau interesaţi să existe a­­ceastă destul de renumită di­recţiune. Şi Camera de comerţ şi Asociaţia comer­cianţilor şi comitetul Bursei, şi partiamen ameninţiaţi prin suprimare ,­ direcţiei de a fi daţi afară, au intervenit la primul ministru, să se menţină direcţiunea VII-a regională. Altfel se pră­pădeşte Basarabia. Tot felul de motive se invoa­­că, ba că rămân 700 de kilo­metri de cale ferată, fără di­rectorat — ca şi cum un in­spectorat nu poate supraveghea şi nu poate îndeplini aceleaşi obligaţiuni. Ba că va fi greu de mers negustorilor la Iaşi,­­ ca şi cum de când e lumea, la Chişinău a existat directorat de C. F.­­Negustorii îşi a­­duc aminte aşa de bine de tot ce a fost sub ruşi că liniile fe­rate basarabene erau adminis­trate de la Kiev, care este cu câteva sute de kilometri mai departe de­cât laşii­. Funcţionarii directoratului se plâng, că vor rămâne pe dru­muri,­­ ceea ce nu este ade­vărat. Probabil, că vor fi alun­gate toate acele funcţionare,­ care făceau o reclamă nu toc­mai bună direcţiunei şi o fă­ceau să fie asemuită cu insti­tuţiile turceşti ale beilor şi pa­­şalelor. E interesant, că deşi toţi do­resc ca directoratul să rămâie, ei sunt însă de acord că acest directorat a fost un cuib­­­du fără de legi, de abuzuri şi că era condus „de oameni cu sim­ţuri pervertite“. Şi într adevăr, par’că-i adunase cineva dina­dins. La acest directorat erau funcţionari superiori tineri pen­tru cari nu era nici un obstacol ,când era vorba de satisfacerea poftelor lor. Nu era de ajuns, ce făceau cu funcţionarele, dar erau ademenite şi copilei« din liceele de fete. Se ştie ca­­zul a două fete eliminate din ,11­1», din cauza robitiilor lor ştia mutaţi la o altă direcţie, după desfiinţarea celei din Chi­tarii basarabeni şi funcţionarii I ^p-j şi acolo vor introduce a­ceiaş necinste, ca şi la direcţiu­nea VII-a Chişinău. Credem, că d. Ion Brătianu va face cea mai mare greşeală, dacă se va lăsa influenţat de intervenţii şi va permite să dăinu­iască la Chişinău această di­recţiune , iar pe autorii hoţii­lor descoperite, îi va trimite în alte direcţiuni. Primul ministru este dator să urmeze gestul d-lui Mâr­­zesc­u : să treacă peste intere­sele de partid şi să facă o a doua faptă frumoasă pentru Basarabia , desfiinţând acest directorat şi pedepsind cum se cuvine, pe cei cari au fost gă­siţi vinovaţi. . . B. di­nit­re cari unii au avut neruşi­spune de atâta vreme, uneori mai tare, alte ori mai blajin. I­­niţiativa însă întârzie. Şi nu ştiu, dacă nu va întârzia încă, din cauza repezilor schimbări de navea să reclame la licee con­­­sisteme dintr'o zi într’alta, ca şi ora eliminărilor, voind să do­vedească cum că tinerele elimi­nate le-au fost eleve, pe care le preparau. Funcţionarii cinstiţi ai aces­tei direcţiuni scriu deschis u­­n­ i-vin în ziarele locale, că mini­sterul mai bine făcea, decât să închidă directoratul, să fi dat afară şi să fi trimis la puşcă lasem­natile mele StDispreţ suveran1 Un coleg de redacţie a avut prilejul să vorbească cu unul­­ dintre distinşii profesori fran-­­ cezi, cari au ţinut savante con­ferinţe la noi şi apoi au vizitat şi Delta Dunării. Printre altele­ a spus învăţa­tul francez, colegului meu: — Delta Dunării e cea mai bo­gată regiune piscicolă. Şi ceea ce este curios, la dv., e că trataţi aceste bogăţii cu un dispreţ suveran. Numai aceste bogăţii de ar fi puse in adevărata lor valoare. In mai puţin de 25 ani, cu venitul lor, v-afi putea plăti datoria tantă, azi Pare că hârtiei ? Ei bine, numai papura Deltă, ar putea produce hârtie , di când se deschidea CTO. de o foarte buna calitate si in i „„„ . . , , . aşa cantitate că ax acoperi ne- j ^Ie. .fa^ d?SigUr f voile interne, rămânând şi . .„ bună parte pentru export. 111 direcţia partidului fuzionat Spuse acestea cu realitatea, pe o paralizeze mijloacele sale care numai savantul poate s'o ! Ştie că d. Stere, în aşa albă, bizuit pe cercetare şi pe zisul congres dela Chişinău, profundul respect al adevărului,­ unde, de altfel n’au participat — ele sunt desigur nu numai­­­decât vre-o treizeci de per­­mustrările cele mai meritate, ci­­­soane, a expus o doctrină re­fl îndemnurile cele mai nimerite,­­ voltătoare, pe care am anali- Sunt în ţară, bogăţii formida- i­zat-o în coloanele noastre. In bile, dar... Şi totuşi aceasta se , acelaş timp, prin moţiunea vo-din aceea a unei tendinţe, care se strădueşte să acapareze ex­ploatarea tuturor bogăţiilor sta­tului. Şi astfel, bogăţiile se prăpă­desc, fără să aducă acele venit­­uri­ aşa de mântuitoare pentru gospodăria ţării. Privim cu dis­preţ suveran­, atâta fecundă pro­ducţie naturală, ca şi cum ni­ ai toţi satisfăcuţi de ziua de azi. Dar ia să înceapă altcineva de­cât trustul actual de hârtie­ să se gândească la înfiinţarea unei fabrici de hârtie! Ce-a­r fi? Toată opreliştea patronilor şi protecto­rilor trustului! Şi bogăţiile na­turale pier. b. c. ■RSaaE' m imwm Se pare că fuziunea s’a fă­cut. Zicem „se pare“, pentru că la înfăptuirea ei a prezidat a­­tâta incertitudine, până în ulti­ma clipă, încât chiar după ter­minarea ambelor­ congrese, membrii partidelor ce urmau a fuziona se întrebau nedumeriţi dacă s’a făcut, sau dacă s’a rupt­­ întregul echivoc al situaţiei de azi şi a celei de mâine, îl formează chestia Stere. Nu nu- ma- i mai trecutul acestui trist per­­­­sonaj, dar manifestările sale aveţi o criză a politice recente şi ambiţia lui­­ de a conduce, au făcut ca fu­­s tr ■ ziunea să fie compromisă chiar­­ unitatea sufletească şi armonia tată acolo se cerea impunerea sa în comitetul executiv al par­tidului fuzionat de îndată, con­trar în­ţel­egerei stabilite. Partidul naţional n’a admis această pretenţiune, pe când partidul ţărănesc central a a­­doptat-o ca o condiţie esenţială a fuziunei. Aşa erau lucrurile chiar în dimineaţa congreselor, şi de aceea fuziunea părea com­promisă. In ultimul moment, congre­sul ţărănesc a abandonat pre­tenţiile d-lui Stere, ca şi moţiu­nea de la Chişinău, şi astfel au proclamat fuziunea pe baza ce­lor zece puncte iniţiale. Dedesubtul acestei întorsă­turi, e următorul lucru : După cum se vede din darea de seamă a congresului, d-nii Mihălache şi Lupu au inventat o abilitate menită să-şi impună pe d. Stere în comitet. Ei s’au dat chezaşi că deşi în comitetul provizor de conducere va lipsi d. Stere, fiindcă s’a scăpat din vedere să se trateze acest lu­cru, totuş acest comitet va fi înlocuit IN GATEVA ZILE prin altul definitiv, în care de­putatul basarabean va fi ales. Fi-va cu putinţă acest lu­cru ? Iar partidul naţional se va lăsa păcălit în acest mod ? Iată pentru ce socotim că până la o sinceră şi clară re­zolvare a acestui caz, fuziunea îşi inaugurează existenţa pe un echivoc imoral, care va fi o sursă necurmată de intrigi şi de slăbiciune. D. IULIU MANIU D. I. MIHALAGHE Eliminarea unor studenţe Iaşi, 13 Iunie Senatul universitar, întrunit aseară, a hotărît pedepsirea stu­denţilor cari au ultragiat pe profesorul Constantinescu-Bâr­­lad. Studentul Tutoveanu a fost exclus pentru totdeauna din U­­niversitatea din Iaşi, iar alţi doi cu pierderea sesiunii de exa­­mene pe Octombrie. TELEFONISTELE — Nu pricep pentru ce aceste d-soare n-au binevoit să răspundă când le-am vorbit... — O, fără îndoială, trebue să fie telefoniste!... ma Congresul comunist din Moscova SERBAREA SAPTAMANEI IN­TERNAŢIONALE ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI IMPERIALIST AL BURGHEZIEI Moscova, 23. — Congresul co­munist a hotărît să serbeze deja! interesează 27 Iulie la 1 August săptămâna şi pac­ea europeană, internaţională în contra războiui­­i Generalul Nollet. 23 luni® In întrevederea de la Che­quers (Anglia), d-nii Macdonald şi Harriot au avut un schimb de vadsri important privitor la procedura ce trebue să fie folo­sită la privinţa e­seatării ra­portului experţilor şi a unei co­laborări mai strâns* Intre a- i b­aţi în toata chestiunile, care aplicarea tratatelor de război francez. ministrul a declarat lui imperialist. , * _ , Congresul, a luat această ho-. de KTan?as OUAce t0ttte for. tărîre, nu ^ atât în contra mnpc- j tej# armate ale Raichului aa rialismului, cât in contra social- j fost sporite în mod simţitor, în democraţiei internaţionale şi,­ ultimul timp. Iar materialul după cuvintele lui Zinoview, , de război e fabricat, în mari chiar şi în contra burgheziei in-1 cantităţi de către societăţile lor naţionale. Congresul a adresat popoarelor­­ din Orient un mesaj în care se­­ spune că lupta ce duce pentru eliberarea lor de sub jugul im-­­­perialist merită sprijinul prole­tariatului din Europa şi din A­­merica. In special, sunt încura­jaţi turcii şi afganii­tanii. Congresul a fost salutat de către delegaţii Chinei şi ai Mon­goliei. DECLARAŢIILE LUI TROTZKI Trotzki, răspunzând la întreba­ asiaticilor“. Trotzki a fost ales membru o­norific al societății japoneze ,fii­eica Soofukai De câte ori îşi făcea bagajele, ea îl lua la rost: — Nae, iar pleci singur ? — Ce să fac, dragă ?... Dacă m’a trimis țara în parlament !... Trebue să mă supui!... • Vox populi, vox dei !.... ! Toate argumentele acestea nu isbuteau să-i smulgă din minte bănuiala că unii deputaţi ţin şedinţe nu numai în Camera co­mună din dealul Mitropoliei, ci şi în camerile separate dela Fi­­laret. — Dacă n’ar fi aşa, n’aş pri­mi zilnic scrisori­­anonime, unde mi se spune că, pe când eu zac în provincie, tu faci chefuri cu menu-uri vivante ! Azi asa­, mâine așa, până când Nae se ho­tări să câştige încre­derea nevestii. Şi atunci ii tri­mise o scrisoare, în care un binevoitor o anunţă că soţul său avea a doua zi o întâlnire fără primire sgomotoasă,­ şi-şi vede în Cronica externa­ tul direct al statului major din Berlin. Ministrul de externe al Bul­gariei a prezentat scuze minis­trului Iugoslaviei din Sofia, în numele guvernului său, pentru violarea domiciliului ataşatu­lui militar sârb. Astfel inciden­tul sârbo-bulgar a fost închis. O conferinţă interaliată, la care va fi invitată şi America, va fi convocată, la Londra, in cursul lenei Iulie a. c. La această importantă confe­rinţă vor fi invitate şi statele din Mica înţelegere. Ministrul de exierne al Gre­ciei a declarat că baza politi­cei exterioare a republicei elene e întreţinerea d® bune rapor­turi cu toate statele şi menţine­rea alianţei cu Iugoslavia, particulare, aflate sub contro- Germania pregătește armată de ofensivă — &ec!«r«§pf@ ftoiîafc, ministrul risS2©îu al Fraîsteâ — Londra 23. — „Morning Post“ publică intervie­­wul, acordat de generalul Nollet, câteva ceasuri rea dacă muncitorii Extremului, înainte de a primi numirea ca ministru de război, răsară tre­me să nceap ap­a, Generalul Nollet a făcut următoarele declaraţii contra asupritorilor coloniali, a­ . . . i, . ... , „ a , spus că este greu să se precizeze­­ cu privire la Germania. Violând articolele 160, 173, forma luptei de eliberare, dar 1174 din tratatul de pace, Germania se reorgani­istoria învaţă că fără o acţiune j­zează milităreşte în vederea unor operaţiuni de p­­revoluţionară clasele asuprite in­­­ferlsive. Aşa numita „Schutzpolizei“ (poliţia de a­ SapopLzdie din răsărit treime să­­­părare), înfiinţată ca să lupte contra bolşevismului, fie călăuzite de deviza: „Asta a­­ a devenit acum o a doua armată. Pentru ca să o­colească serviciul obligator —­care-i este interzis — ea utilizează angajamentele voluntare şi socie­tăţile sportive, dotate cu material de război. Da­tele încorporării recruţilor au fost transformate din fixe, în mobile spre a înlesni astfel frauda. Ma­rj­a I /yţ cr !­terialul de război se fabrică de societăţile parti- L-* ' *- ! cu care, unde controlul este exercitat numai de statul major şi şcoala de război. Diferite reforme se fac sub noui denumiri. In sfârşit, puterea mi­litară a Germaniei sporește din zi în zi. SEîSeF¥?®W"Girs si smî’&ef© Gospodăria ud. Botoşani — Brumtsrils sSrisaS© și pcsifeilități «Se refacere ne pe cei vinovaţi, căci ace- l mic nu ne-ar interesa şi am fi[*U ©**S*â.­­ Csmpsnla «9@ COftStrUCtil ŞZOÎBr®.­tuiii s a făcut împroprietărirea — Săftătat­e psaMcă — Ma trimisul TOSfru spesiaB — Botoșani, Iunie 1 In privinţa împroprietăririi D. Demostene Vizanti, pre-­­ rurale, se pare că judeţul Bo­­fectul judeţului Botoşani, mi-a­o­toşani stă mult mai bine ca făcut o largă expunere asupra­­ alte judeţe, căci iată ce mi-a gospodăriei judeţului ce admi- i spus d. Demostene Vizanti:­nistrează, arătându-se mâhnit că nu’are posibilităţi financiare pentru îndreptarea relelor exis­tente. — „Drumurile sunt stricate — spune d-sa — şi nu e decât un rezultat firesc al războiului, căci pe aceste drumuri au tre­cut oştile ruseşti cu tunuri gre­le. Au nevoe să fie readuse în stare bună, dar posibilităţile fi­nanciare lipsesc. Din zecile de milioane, prevăzute în bugetul ţării, numai 40.000 de lei s-a a­­tribuit judeţului nostru, şi toa­tă lumea ştie astăzi cât de mult costă refacerea unui singur chi­­lometru de drum. Numai pentru refacerea ma­rei şosele naţionale Botoşani- Ştefăneşti-Bivolari-Iaşi, ar tre­bui o avere“.­­ „Nu este comună în acest judeţ, unde să nu se fi distri­buit titlurile de împroprietări­re şi să nu fi fost pus fiecare în stăpânirea proprietăţii sale, ţinându-se seamă de toate cate­goriile până la contingentul 1919. CONSTRUCŢIUNILE ŞCO­LARE Cerându-i lămuriri în chesti-­­ unea construcţiunilor şcolare, prefectul de Botoşani mi-a răspuns:­­ „Se lucrează spornic în a-­­­ceastă direcţiune. Anul trecut am pus în funcţiune 18 şcoli şi avem 26 în curs de construcţi­­une. Am tăiat şi transportat materialul lemnos din pădure pentru încă 11 clădiri şcolare, ce vor fi puse în lucru cât de curând. Ţăranii sunt pătrunşi adânc de idealul ce-l urmărim şi a- i posta e un semn îmbucurător , pentru ţară. Două milioane am cheltuit an a­nul trecut pentru şcoli din contribuţiunile benevole ale ţă­ranilor şi comercianţilor, iar an­­­nul acesta am alocat suma de : 2.700.000 de lei din execedentul­­ Nr. 563. De date aceasta, ea sări din domeniul bănuelilor în al sigu­ranţei şi, după plânsul ele ri­goare, se sui în tren, plecă la Bucureşti şi se opri la distanţa cuvenită de adresa indicată, au­dient momentul când se va re­pezi ca un uliu ca să gâtute pe porumbeii fericiţi. Trecu ora arătată în scri­soare, trecu încă una, se făcu aproape seară, şi el nu apărea. Ceva mai mult, din casa supra­­veghiată eşeau persoane serioa­se, mame cu copii, oameni în vârstă, departe de a-i imprima un caracter suspect. Tocmai când gândurile seros-Ţăranii au achitat 60 la sută , t°goleau mai vârtos şi ea nu din valoarea pământurilor po­­i mai ştia ce să creadă, un băiat nă acum şi se speră că, până la toamnă, se va mai plăti 20 la sută. In ce priveşte starea sa­nitară a judeţului, afară de re­giunea Siretului, — unde a fost scarlatină grozavă, — în restul judeţului, situaţiunea este bU­ Şi trecu ca o săgeată, gâfâind, strigând: — Ultima oră! Incidentele de la Cameră! Ea cumpără ziarul şi-şi a­­runcă ochii peste dările de sea­mă ale şedinţelor parlamentare, dă, şi numai în societăţile bân­tuite de materialism ele se dese­nă. Am luat măsuri drastice ! Deodată se pomeni râzând. Cu-­­ part lăsând întunecat sufletul pentru prevenirea şi­­combate­rea epidemiilor. Infirmerii am înfiinţat pretutindeni şi în toa­te am pus un personal nume­ros şi bine pregătit“. Aceasta este expunerea ce mi-a făcut-o d. Demostene Vi­zanti, prefectul judeţului de Botoşani, despre gospodăria judeţului de sub administra­ţia d-sale. Am plecat cu convingerea că, oricât de bine intenţionaţi ar fi unii prefecţi , cari depun străduinţi lăudabile în ce pri­veşte asigurarea unei bune gos­podării în judeţele administra­te de ei — nu se poate înfăptui, totuş, un program mai larg de lucrări, din pricina prea ma­rilor economii bugetare ale re­gimului. Căci ce alta poate să însem­neze faptul că pentru refacerea drumurilor din judeţul Boto­şani s'a afectat neînsemnata sumă de 40.000 de lei, când ştiut e că astăzi construirea u- i prinsă de o bucurie nemărgini-­­ popoarelor. Am credinţa nestră­­tă; nu observă că înfige vârful mutată că nesocotirea factorii­umbreluţei in spatele birjarului. — Mână !... Dar mai repede !... La Cameră!... Şi pe când trăsura o sălta la hopuri mutând-o de pe o pernă pe alta, ea citea şi recitea: „...Şedinţa e furtunoasă... Inter­pelarea deputatului Nae a pro­vocat vii discuţii... La ora câ­nd punem ziarul sub tipar, d. Nae a luat cuvântul în rid­ica...“ Aşa­dar, nu era la întâlnire, ci la datorie! Ce lume mizera­­bilă ! Ajunsă la Cameră, cu câteva minut­e înainte ca el să-şi ter­mine discursul aplaudat, îi tri­mise o sărutare din tribună, şi la eşire îl îmbrăţişă cu o căl­dură în care Soţul văzu mai mult admiraţia sinceră pentru succesul parlamenter, pe când in realitate, ea punea mai mult sat­is­facţiunea că se liberase de chinul indoelilor. De atunci Nae pleacă fără es­nei singure şosele costă o ade­ cortă de cicăleli, se Înapoiază vărată avere, vorba d-lui feet­­ ________________ pre­ Demisia d-lui Serussi din partidul national D. Derussi, fost ministru de • D-voastră ştiţi cât am num­erierte in cabinetul Take Io-­f cit în chestiunea naţională Încă­nescu, a trimis preşedintelui , din timpul dominaţiunei ms. partidului naţional scrisoare, următoarea ghiare: vă amintiţi jertfele mele in cursul războiului şi cunoaş­teţi atitudinea mea nestrămuta­tă după război alături de neui­tatul meu şef şi prieten Take Ionescu. Veţi bine­voi dar a înţelege cauzele adânci cari mă opresc să reneg acest trecut scump a­­probând un act politic asupra căruia văd planând pecetea pă­catului originar. In mijlocul haosului ce dom­neşte pretutindeni Întunecând judecăţile şi rătăcind sufletele, eu caut să mă pun cel puţin in regulă cu propria mea conşti­inţă, şi de aceea, regretând că sunt împiedicat a vă urma pe d-voastră de care mă leagă o veche prietenie şi pe atâţi amici cărora ţin să le păstrez cele mai cordiale sentimente, vă rog a mă considera demisionat din comitetul executiv şi din orga­nizaţiile partidului naţional. Primiţi, vă rog, prea stimate domnule Maniu, asigurarea sen­timentelor mele personale de sinceră amiciţie şi de deosebită consideraţia . Prea stimate d-le Maniu, R.­Vâlcea, 19 Iunie Pe treapta cea m­ai înaltă a romantică în strada Ageamiilor , cugetului omenesc noţiunile de­­ politică şi de morală se confun- i lui moral, şi ca urmare, apatia generală şi lipsa sancţiunilor după război, sunt cauzele de că­petenie ale neajunsurilor grele , de cari suferim, şi de aceea, sa­­­­lutând cu bucurie fuzionarea forţelor democratice, am regre­­tat că nu aţi reuşit a da acţiu­­nei d-voastră pe lângă raţiunea politică şi puterea sufletească­­ fără de care nici o alcătuire nu poate fi trainică.­­ In partidul ţărănesc, pe lângă­­ atâtea personalităţi destoinice, este un om care s-a făcut vino­vat de trădare de patrie şi care în lipsa unei sentinţe judecăto­reşti, a fost osândit de mult de conştiinţa publică. Dv. ne ce­reţi acum ca prin adoptarea fu­ziunei să ne facem tovarăşii a­cestui om, reabilitându-i prin prezenţa noastră întrT un partid­­ comun.­­ In ce mă priveşte, prea sti­mate domnule Mnniip nici­­ un argument politic şi nici un cad­ru v* s’* j aiguuiuub pun­tic şi meu un cai­nă de Cameră^-şi do j Cul de oportunitate nu m’ar - ~ fia« *r;:' ■ « -y\i Ann 4r» ---r, X jL. .— D. DERUSSt ffiifl ta molia IlI-a congresele partidelor national român (şi tă­­rânsic. ^WWVWVWSAAAA ziiBU!,ornam“ Isis Ir. 40 Pentru marile premii ii toamna Cititorii cari vor să par­ticip« la stările prsnSI de toamnă vor «triage cu­poanele cs zilnic vor fi pu­llicate In acest loc.

Next