Universul, iunie 1924 (Anul 42, nr. 121-145)
1924-06-10 / nr. 128
Ini Il - Sifi Albania e în plin război civil,tolici, sub conducerea lui Beî-Guverne lipsite de autoritate, s-au succedat, la scurte intervale, la Tirana şi abia dacă am putut reţine numele şefilor lor : Soleiman Delino, Ilia Vrîoni, Pandeli Vangheli, Djafar Ipi, Ahmed Zogu, Şefket Verlasi şi iarăş Ilias Vrionî. De când Albania s-a declarat independentă (1920), ea a fost mereu agitată de lupte intestine, care apoi au luat caracterul unui adevărat război civil. Care e origina războiului civil ? Certuri interne de ordin religios, social, politic şi chiar de rasă, apoi rivalităţi între diverse clanuri şi oraşe. Albania e populată de creştini (ortodoxi şi catolici), ca şi de musulmani. In nordul Albaniei, domină catolicii; la centru, musulmanii; la sud, ortodoxii. Pe chestia religioasă s-au încins lupte de supremaţie între cele trei elemente ortodoxe, catolice şi musulmane. Majoritatea populaţiei e musulmană, deci, din punctul de vedere religios, Albania centrală are superioritatea numerică. Catolicii de la nord par a suporta influenţa italiană, iar ortodoxii de la sud, se crede că sunt în afară de orice influenţă exterioară. Pe terenul politic s‘au încins lupte de supremaţie între elementele musulmane, ortodoxe şi catolica. Intre oraşele principale s‘au iscat deasemenea rivalităţi. Tirana, capitala ţării, e subminată de Valona şi Scutari. Cele două oraşe din urmă refuză să recunoască Tiranada capitală. Ţară prea puţin aptă să se adapteze regimului constituţional modern. Albania a căzut în anarhie. Spunem anarhie, deoarece guvernul nu a putut să domine situaţia, iar armata a trecut, în majoritatea ei, de partea revoluţionarilor. Cum a izbucnit mişcarea revoluţionară ? După asasinarea deputatului Rustun, în Aprilie a. c„ Albania de la nord (catavam Tsur) au izbutit să ocupe Scutari, Tirana şi Valona. In sfârşit, revoluţionarii au izbutit să întindă mişcarea lor aproape în tot cuprinsul ţării, graţie sprijinului ce l-au obţinut din partea armatei. Guvernul, neputincios, opune o foarte slabă rezistenţă. Partea gravă a problemei albaneze e de sigur în exterior. Se ştie că două puteri occidentale şi trei state balcanice sunt direct interesate în afacerile albaneze. Italia doreşte să domine coasta albaneză a Adritikei. In timpul războiului mondial, Italia a ocupat Valona, din care făcuse o bază navală, iar după evacuarea acestui port, ea a ocupat insula Saseno, care e situată în apropiere. Anglia, putere maritimă mondială de întâiul ordin, are și ea un cuvânt de spus în ce priveşte bazele navale din Mediterana şi Adriatica. De altă parte, statele balcanice, Iugoslavia, Grecia şi Bulgaria, urmăresc cu mult interes evenimentele din Albania. Guvernul din Belgrad spune că el nu se va amesteca în afacerile interioare ale unui stat balcanic, a cărei independenţă i-a fost recunoscută de puteri. De aceea, intenţiunea ce s-a atribuit Italiei şi Iugoslaviei de a stabili un acord, pe baza tratatului de curând încheiat între ele, cu scopul împărţirii Albaniei în două zone de influenţe, nu pare a fi uşor de realizat. Grecia, profitând de anarhia din Albania, nu vrea să recunoască hotărîrea luată de conferinţa ambasadorilor, relativă la cedarea a 15 sate de la frontiera sa de nord-vest, Albaniei. Cum se va putea restabili ordinea în Albania şi cum se vor putea înlătura eventuale complicaţii internaţionale în Orient? Numai prin energica şi imediata intervenţiune a Societăţii Naţiunilor. Să nu uităm că Albania face parte din Societatea Naţiunilor. Interesul menţinerei păcii europene dictează să se stingă cât •• '-'•1 J. X ■ UHUIM uoiiv y V/«IU J J. Ujjvjuu ““ ’ O —licîi), s-a răzvrătit. Albanezii ca mai repede focarul din Albania. Discuţia Mesajului în Camera italiană — Discursul luiMussolini. — Noţiunea deputatului Delacroix — Roma, 9. — D. Mussolini relevă in discursul său, rostit la Cameră, că deputaţii din opoziţie, cari au desbătut răspunsul la discursul Regelui, au repetat timp de 20 de luni aceleaşi motive, astfel că nu vedem nimic nou în atitudinea politică a partidelor din opoziţie. întreaga opoziţie s’a bizuit în atitudinea sa numai pe două motive nou, adică rezultatele alegerilor din alte câteva ţări şi din Italia. In ce pr’iveşte rezultatele din Germania ştim că această ţară revenea mereu în cursul discuţiunilor socialiste. Am putea spune oare un cuvânt definitiv asupra rezultatelor alegerilor franceze? De fapt cartelul din stânga are 276 deputaţi, dreapta are 264, este deci numai o deosebire de 12 scaune. Avem 29 comunişti, însă prin funcţiunea lor istorică aceştia sunt destinaţi a pricinui numai neajunsuri. In ce priveşte Anglia, cunoaşteţi cifra slabă a platformei electorale, fără a socoti că laburismul s’a format în cursul secolelor de luptă înt timpul unei munci îndelungate. De altfel şi Macdonald are neajunsuri provocate de minieri. Vorbind în urmă de alegerile italiene, Mussolini relevă că 3 miloane alegători au votat pentru fascism, un echivalent considerabil pentru toate voturile opoziţiei unite. Adevărul este — adaugă Mussolini,—că partidele învinse caută mereu să înfiereze rezultatele acestor alegeri. Totuş nu s-a văzut încă în Italia o mişcare politică atât de importantă. Vorbind de miliţia naţională, Mussolini declară că aceasta este o instituţie admirabilă şi măreaţă, formată din membrii partidului fascist, însufleţiţi de disciplina militară. Din anul 1922 încoace nu putem tăgădui că viaţa s’a ameliorat; datorită guvernului fascist, întreaga situaţie internă s’a ameliorat simţitor. POLITICA EXTERNA In ce priveşte politica externă, Mussolini declară că mai multe chestiuni mari şi mici au fost rez.nh1f.te în mod satisfăcător în interesul Italiei. Fără îndoială că avem încă de rezolvat chestiuni mai mari, mai ales aceea a reparaţiilor, facilitată acum prin faptul că Stresemann a declarat că va acepta planul lui Daves. Cred totuş că situaţia Italiei s-a îmbunătăţit mult în comparaţie cu alte state. Trebue să veghem, căci câteva tratate au fost redactate în spiritul, care nu poate fi al nostru, căci tratatele trebuesc făcute sau cu sabia în mână, sau după spiritul dreptăţii. Aceasta nu s'a făcut; în consecinţă s'au ivit protestări şi dezechilibrări în Europa, care pot provoca o criză. De aceea trebue să veghem, căci pe lângă politica noastră de pace trebue să ţinem gata toate forţele noastre terestre, marine şi aeriene. Trebue să rămânem în Societatea Naţiunilor, căci acolo se vor discuta aceste probleme şi se vor lua hotărîri, şi Italia nu va putea să lipsească. Mussolini declară în urmă că Parlamentul va funcţiona neîntrerupt, toate valorile, toate competinţele, vor fi utilizate pentru refacerea completă a patriei. Discursul a fost primit cu aclamaţiuni frenetice. Deputaţii în picioare au aplaudat strigând : „Trăiască Mussolini“. DESBATERILE PARLAMENTULUI ASUPRA MESAGIULUI Roma, 8. — Camera a urmat discuţia răspunsului la mesagiul regal. Delacroix aminteşte martiriul Italiei din timpul războiului, opera de dezagregare a socialismului şi necesitatea intervenirii fascismului, făcând urări pentru concordia naţională şi afirmând că majoritatea este dispusă să sprijine guvernul. Inchee preamărind opera îndeplinită de Mussolini. A prezentat ordinea de zi, care cere încrederea completă în guvern. Camera a aprobat propunerea d-lui Mussolini de a afişa discursul lui Delacroix. Au mai vorbit în urmă Ameddla, Gennari şi Mafti împotriva politicei guvernamentale. Astăzi va vorbi preşedintele consiliului şi în cursul serii se va afla rezultatul. MOZAICURI LA 82 ANI CONDAMNAT LA 99 ANI PUŞCĂRIE. Gene Soster, un negru în etate de 82 de ani, din Quitman, a omorât acum 42 de ani pe fermierul alb R. W. Milherson. Fapta lui a ieşit la iveală numai acum o lună, când a fost arestat la poliţie. Tribunalul T a judecat, condamnându-l la 99 ani de puşcărie. VACCINARE CU SILA — Autorităţile sanitare din Libanon, Pa, au vaccinat cu deasila pe cei cinci membri ai familiei Roth cari au mai rămas până acum în viaţă. Restul a murit de anghina difterică. Ei însă nu voiseră nici unul să se înarmeze contra acestei boale prin vaccinare, fiindcă aparţineau unui grup religios, care zice că toate boalele se pot vindeca prin rugăciuni şi prin credinţa în puterea lui Dumnezeu de a da oamenilor tot ce cer. Regina României la Paris Paris, 9 (Rador). — Regina România! însoţită de marea ducesă Cyril a vizitat expoziţia de artă veche şi muzeul de artă decorativă. Ducesa Vesulonic a oferit în vila sa un dejun în onoarea Reginei României. Au luat parte la acest dejun d-na şi d. Antonescu, ambasadorii Belgiei și Angliei, ducele de Nemours, marele duce Cyril al Rusiei doamna Procopiu, marchizul de Castallana de Fouquieres și numeroase personalități din lumea politică și literară. Broteififii® prefectului din Iaşi întrunirea de protestare A „LIGII APARARII CREŞTINE“ Iaşi, 9 Iunie Eri a avut loc în sala Bejan întrunirea Ligii apărării naţionale creştine, de sub conducerea d-lui prof. A. C. Cuza. Intrunirea a fost convocată cu scop de a se protesta contra brutalităţilor d-lui prefect de poliţie Manciu, cu ocazia ultimelor arestări ale studenţilor, întrunirea a fost deshisă de d. col. Tarnovschi. A vorbit d. prof. A. C. Cuza, care a înfierat procedeele politieneşti ale d-lui Const. Manciu, arătând că adevăratul vinovat de aceste brutalităţi este guvernul liberal şi în deosebi d. Mârzescu, care nu ia măsuri spre a împiedica zelului d-lui Manciu. A mai vorbit d. maior Dimi- triu, părintele unuia din cei loviţi. Vorbesc apoi d-nii Pancu, S. Bacaloglu,Şumuleanu, Grigore-scu, Zelea Codreanu şi maior, Ambrozie. S’a votat o moţiune prin care partidul naţional creştin preconizează necesitatea unei campanii de răsturnare a actualului guvern şi cere Suveranului să aducă la ptere orice altă grupare politică care sigur va înţelege să părăsească procedeele guvernului liberal. Partidul naţional creştin trimite salutul lui maiorului Băgulescu şi armatei ţării întregi în lupta pe care o începe Liga apărării creştine. Deschiderea consistoriului superior bisericesc Te-Deumul de la biserica Antim. Citirea decretului regal Ieri dimineaţă S'a deschis în palatul Sinodului din str. Antim, sesiunea de vară a consistoriului superior bisericesc, sub preşedinţia mitropolitului primat dr. Miron Cristea. La orele 11 s-a oficiat un Tedeum la biserica Antim de către arhiereul Platon Ciosu, vicarul Mitropoliei. Membrii Consistoriului au trecut apoi în sala de şedinţe, unde d. Al. Lapedatu, ministrul cultelor a citit mesagiul regal de deschidere a consistoriului bisericesc. Mitropolitul Cristea, ca primat al ţării şi preşedinte al Sinodului, a expus situaţia în care se află învăţământul religios în şcoalele primare şi binecuvântând lucrările, a rugat pe membrii consistoriului să soluţioneze, fără întârziere, chestiunile la ordinea zilei. S-a ales apoi o comisiune de cinci, care să studieze şi să pregătească lucrările în vederea punerei în aplicare a dispoziţiunilor legii învăţământului primar normal, cu privire la învăţământul religios. Şedinţa s’a ridicat la orele 1 d. a., anunţându-se viitoarea pentru astăzi la orele 10 dimineața. FRANŢA ARE GUVEN NOU D. Marsai a acceptat să-l formeze ■ nM 1 * 1 tT '■ — Lista noului guvern. — Declaraţiile fl-lui Harsai. — Ml guvern se va retrage imediat ce Camera va da vot de blam d-lui Hillerand — ŞEDINŢA DE SAMBATA A CAMEREI Paris, 9 (Rador). — Camera franceză a ţinut Sâmbătă o scurtă şedinţă, adoptând o moţiune cu 348 de voturi contra 5, în care declară că este hotărîtă să asigure respectarea voinţei exprimată prin sufragiul universal. Camera a decis să ţină şedinţă Luni. D. MARSAL EFORMEAZA NOUL GUVERN Paris, 9 (Itador).--Dl Francois Marsal a acceptat să formeze guvernul Marţi se va prezenta în faţa Parlamentului şi va citi mesajul d-lui Millerarad. CONSFĂTUIREA DE LA ELYSÉE Paris, 9 (Rador). — La Elysée a avut loc o consfătuire prezidată de d. Milrand şi la care au luat parte Marsai, Ralier, Lefèbre, Duprey, Maginot, Landry, Fabry, Reibet, Capus, Jourdain, Lebocquer, Flandin și Ferry. Consfătuirea a durat două ore. * 1 Noul cabinet poate fi considerat ca format. D. Millerand a citit mesajul pe care îl va adresa Camerei. Acest mesaj a fost aprobat în unanimitate de cei prezenți. * CONSFĂTUIRILE D-LUI ÎIARSAL Paris, 9. (Rador). — D-l François Marsal a avut consfătuire cu d-nii Rsibel, Louis Dubois, Louis Marin, Missoffe, Capus, Desire Ferry, Landry, Jourdain, Lefebre Duprey. Ultimii cinci au declarat că acceptă în principiu să colaboreze la opera consti- t tuţională a d-lui Franţois Marsai. D. Marsai s-a întreţinut de asemenea cu Maginot, Fabry, Antony şi Ratier. La formarea cabinetului d. Marsai nu se va inspira de consideraţii politice în alegerea colaboratorilor săi, ci va face apel la concursul mai multor miniştri din cabinetul demisionat şi la câţiva membri din fostul guvern Millerand de la 1920. Consfătuirile continuă încă şi până Marţi va fi publicată lista noului guvern. D. Marsai a informat ieri dimineaţă pe d-nii Painlev şi Doumergue că noul guvern se va prezenta Marţi în faţa Camerei şi Senatului, spre a comunica mesajul d-lui Mitlerand.: * Guvernul va fi probabil astfel format : Marsai, preşedinţia consiliului şi finanţele ; Maginot, război ; Fabry, coloniile ; Capus, agricultură ; Lefebre Duprey, externe ; Ratier, justiţie ; Dubois, comerţ; Jourdain, muncă ; Reibel sau Deserves, interne; Landry, ndirină ; Flandin, instrucţie publică ; Louis Marin sau Ferry, regiunile eliberate. In ultimul moment au intervenit următoarele schimbări : Deselves, interne ; Ferry, marină ; Landry, instrucţie şi Flandin, comerţ. . Lista definitivă va apare azi. I DECLARAŢIILE D-LUI MARSAI. D. Marsai a declarat ziariştilor că noul guvern se va prezenta Marţi Parlamentuluipentru a citi mesajul preşedintelui republicii, care doreşte să comunice cu Parlamentul numai pe cale constituţională. Noul guvern are de scop să transmită mesajul d-lui Millerand pentru a obţine un vot relativ la chestiunea prezidenţială. Votul Camerei va provoca o lămurire a situaţiei. Guvernul ia frunte cu Marsai nu va prezenta nici un program şi va demisiona imediat ce Camera va da un vot nefavorabil d-lui Millerand. D. MILLERAND A CONSULTAT PE D. POINCARÉ Paris, 9 (Rador). — înainte de-a convoca pe d. Marsai, d. Millerand la avizat pe d. Poincaré asupra intențiunilor sale. D. Millerand a primit pe d. Steeg cu care s-a întreținut 45 de minute. După părăsirea Elysée-ului, d. Steeg a declarat că va rămâne guvernator al Algeriei şi a adăugat că d. Millerand va îndeplini toate formele constituţionale. D. Steen care este un bun amic al d-lui Millerand, a adăugat că acesta este în cea mai bună dispoziţie şi că activează in modul cel mai desinteresat. ACTIVITATEA BIROURILOR CAMEREI Lafayette, 8.— Biurourile Camerei au numit comisia de credite, care va inlocui provizoriu comisia budgetară. Comisia va examina propunerea depusă de Moutet, în numele cartelului din stânga, tinzând la desființarea budgetului normal, înlocuit prin douăsprezecimi, în vedere de a obliga guvernul de a cere în fiecare lună creditele necesare. Cartelul opoziţiei a ales pe Herriot ca preşedinte şi pe Khautemps ca raportor general. Guvernul a desemnat pe Hanotaux la comisia de arbitraj din Ilaga, ca înlocuitor al lui Estournelles. DOUMERGUE Preşedintele Senatului MAUKVUi Noul ministru de război Citesti» Basarabel Rakowski răspunde d-luî Titulescu Gontra-raspunsul ministrului nostru la londra Rakowski a răspuns articolului d-lui Titulescu din „Manchester Guardian“, spunând că-şi menţine şi azi ideile lui exprimate în 1912, dar că nu înţelege să libereze Basarabia de guvernul ţarist pentru a o da pe mâna unui guvern care nu e mai bun ca cel dintâiu. Ministrul nostru la Londra a răspuns prin acelaş ziar că faţă de noua declaraţie a lui Rakowski, chestiunea Basarabiei nu mai apare ca o chestie politică internaţională, ci ca o chestie de politică internă românească, asupra căreia numai românii, iar nu sovietele au cuvânt de spus şi că nu va mai continua polemica, dorinţa noastră de pace cu Rusia fiind aşa de mare încât nu dorim nici chiar un răsboi cu condeiul. Citaţiunile prin discursurile lui Rakowski ţinute în 1912 au produs efect puternic. „Manchester Guardian“ spune că criticile lui Rakowski în chestia Basarabiei sunt lucruri mici, pe lângă cea ce fac sovietele în Georgia. REVOLUŢIA DIN ALBANIA --Italienii debarcă trupe pe coasta Albaniei.— Situaţia critică a guvernului. Atena, 8. — Telegramele sosite aci arată că infanteria şi artileria italiană au debarcat la insula Sassona pe coasta Albaniei şi se prepară de a ocupa Durazzo. Această ameninţare a invaziei străine a fost cauza că guvernul albanez a oferit armistiţiu revoluţionarilor. Dacă Italia va ocupa Durazzo, aceasta va avea consecinţe grave. Iugoslavia a anunţat hotărît că nu se va amesteca în războiul civil al Albaniei. Guvernul grec a hotărît astăzi să respingă decizia conferinţei ambasadorilor, care aprobă Albaniei 14 sate situate la frontiera greco-albaneză. Grecia consideră această hotărîre ca nedreaptă şi va cere Ligii Naţiunilor să o revizuiască. Se zice că situaţia guvernului albanez ar fi critică, coloanele revoluţionare ar fi ocupat Berat, împresurând Tirana. Luptele urmează: TOATA ALBANIA DE NORD IN MAINELE REBELILOR Belgrad. 9. — Ştirile sosite azi de dimineaţă, via Scutari, la Belgrad, anunţă noui succese ale insurgenţilor în regiunea Berat. Se afirmă că întreaga Albanie de nord — cuprinzând regiunea Molessio până la Alessio — este definitiv în puterea insurgenților. Luptele s-au angajat pe drumul Alessio-Tirana, unde trupele guvernamentale dau dovadă de rezistență disperată. Soarta localității Tirana depinde de rezultatele luptei care urmează de ieri dimineață. Cronica externă : i.Qi * 1 2 - g Iunie In urma refuzului d-lui Herriot de a forma cabinetul cu elementele radical-socialiste şi socialiste, deoarece d. Millerand a refuzat să se demită, s-a constituit un guvern provizoriu, sub preşedinţia d-lui Franţois Marsai, fost ministru de finanţe în ministerul Poincaré. Guvernul acesta va lua contact cu parlamentul, mâine. Primul ministru nu va ceti un program de guvernământ, ci numai mesajul preşedintelui republicii, cu scopul de a provoca o dezbatere publică, în Cameră şi Senat, în chestia constituţională şi a obţine un vot. După termenii Constituţiei franceze, mandatul prezidenţial are o durată fixată în şapte ani, tocmai în scopul de a scuti funcţiunea preşedintelui republicii de diverse influenţe politice trecătoare şi în acelaş timp de a nu se transforma într'o putere personală. Dacă primul magistrat al republicii s-ar schimba după nuanţa politică a guvernelor şi deci după voinţa partidelor politice, el nu ar mai fi un arbitru , iar dacă termenul ar fi prelungit, puterea sa ar putea lua un caracter personal primejdios. D. Millerand, tocmai spre a evita tendinţa periculoasă a majorităţilor schimbătoare, de a dicta când vor ele schimbarea persoanei preşedintelui, a recurs la dreptul său de a se adresa, printr-a mesaj, Camerei şi Senatului. Mesajul prezidenţial va provoca o dezbatere absolut necesară şi folositoare şi un vot public al parlamentul)?!. Acest vot va implica responsabilităţi. Camera Comunelor a continuat discuţia tratatului de la Lausanne Reichstagul a votat o ordine de zi în care exprimă încredere în guvernul Marx, în ce priveşte directivei© politicii sale externe. Se ştia că guvernul german e hotărît să aplice planul experţilor. Din Atena se anunţă că italienii ar fi debarcat trupe în Insula Sessano (insulă situată în baia Valonei) şi ei sa prepară să ocupe Diudizzo. Guvernul albanez a propus la armistiţiu revoluţionarilor. Grecia refuză să cedeze Albaniei 15 sate de la frontiera de nord-vest, cu toată decizia luată de conferința ambasadorilor. Flota elenă e concentrată la Corfu. isis la o intâmpinare — La InSamistaiaraa trimisă de d. Cazacesco, prefect e la ttetie, corespondentul nostru răsraunde, confirmând încă odată faptele relatate— D. Cazacenco, prefect de Hotin, ne trimite o lungă întâmpinare la articolele noastre despre situaţia administraţiei din judeţul Hotin, în care neaga tinde afirmări făcute de noi şi cere publicarea acestei întâmpinări. Comunicând-o corespondentului nostru spre a stabili întru cât sunt întemeiate negările d-lui Cazacenco, corespondentul nostru se grăbeşte să ne răspundă punct cu punct, la toate negările făcute de d. prefect de Hotin, menţinând cele afirmate in articolele publicate in „Universul". 1) D. Cazacenco, recunoaşte că a făcut alegeri comunale în jud. Hotin, conform cu art. 12 din Regulamenul Sfatului Ţării, care s’ar fi aplicând şi în prezent în Basarabia, — afirmare, care ar trebui să aibă şi confirmarea ministerului de interne ca să fie crezută. Deoarece se ştie că toate guvernele, tocmai în vederea atitudinei nedefinite a unei părţi din populaţia provinciilor alipite şi în lipsa unei legi de unificare administrativă au recurs şi recurg la numirea din oficiu a primarilor şi consilierilor comunali şi nu au permis alegeri. Şi nu credem, că tocmai la Hotin, unde multe comune au o populaţie venetică, guvernul ar fi hotărît ca membrii comisiilor comunale să fie aleşi, şi ştim, pertinamente că în urma unui raport a d-lui Vlădoianu, vice-preşedintele clubului liberal din Hotin, adresat ministerului de interne şi în care se făcea cunoscut că d. Cazacenco intenţionează a face alegeri, d. Franasovici, telegrafic le-a interzis — dar d. Cazacenco, după cum singur afirmă, le-a făcut conform art. 12 din Regulamentul Sfatului Ţării, care ar fi în vigoare în Hotin. Dacă d. Cazacenco a recurs la aceste alegeri, care nu s’au făcut în nici un alt judeţ din Basarabia, a făcut aceasta tocmai pentru faptul că primarii şi consilierii recomandaţi de d-sa ca să fie numiţi de guvern şi cari au fost numiţi, erau suspectaţi de comandamentul militar, iar unii din ei chiar urmăriţi şi se ceruse îndepărtarea lor, iar d. Cazacenco ca să dovedească că sunt expresiunea voinţei populaţiei locale a dispus alegerile care au întărit în posturile lor oameni suspectaţi de autorităţile militare. 2) D. Mazurchievici, contrar afirmării d-lui Cazacenco, a fost ales primar la Noua Suliţă şi contra voinţei d-lui Cazacenco , dar cu asentimentul altor membri ai partidului liberal care-l susţineau, însă alegerea lui n'a fost confirmată de d. Cazacenco care a impus în fruntea consiliului comunal din acea comună pe Balinski şi Stusbergi iar d-lui Mazurchievici pentru că a protestat contra acestei ilegalităţi i s'a trimis de d. Cazacenco vorba prin ajutorul de sub-prefect Pivovarov — un venetic trecut de un an Nistrul, — că-şi va obţine pedeapsa când vor veni bolşevicul ceea, ce a şi provocat răspunsul fiicei d lui Mazurchievici că bolşevicii îi vor distruge pe ei dar nu ţara rom.nească. Aceste lucruri se ştiu de oameni cari pot atesta oricând. 3) D. Cazacenco neagă că ar fi protejat funcţionari abuzivi, dar recunoaşte că menţine în postul de sub-prefect de Noua Suliţă pe d. Camerzan, care este anchetat de parchetul Hotin pentru că ar fi sustras 10 de kilograme de mătase trecută contrabandă — când se ştie că funcţionarii bănuiţi de vreo faptă incorectă sunt suspendaţi până la terminarea anchetei. i) D. Cazacenco crede, că d. Feona, preşedintele Zemstvei din Hotin, pentru faptul de a fi fost gazda asasinului Spâneştei, banditul Şerban, nu poate fi socotit ca om puţin recomandabil de a fi în fruntea unei instituţiuni publice, deoarece, afirmă d. Cazacenco, raporturile dintre d. Feona şi Şerban au fost acelea de la proprietar la locatar, afirmare însă care se poate desminţi cu ziarele ruseşti din Chişinău, cari au descris cum d-na şi d. Feona au condus foarte afectaţi până la mormânt, rămăşiţele asasinului Şerban, ceea ce dovedeşte şi ceea ce toată lumea ştia că Şerban nu era numai locatarul familiei Feona, dar prietenul intim al casei. De altfel dovada că n’au existat numai raporturi de la locatar la proprietar între Şerban şi Feona, este urmărirea din partea parchetului la care a fost multă vreme expus Feona şi imposibilitatea morală în care a fost pus acest domn de a mai trăi la Chişinău şi obligativitatea de a-şi găsi aiurea un refugiu, ceea ce a şi făcut, ducânduse în judeţul d-lui Cazacenco, unde a fost cocoţat administrator, public. La negaţiunea d-lui Cazacenco că d-sa n’ar fi declarat d-lui dr. Teohari medicul primar al judeţului Hotin că românii din llegat îşi vor lua răsplata în momentul unui plebiscit în Basarabia, avem declaraţia domnului dr. Teohari pe care nu o putem bănui cum credem de asemeni AAAWWWWAAAWS ZIARUL „Miram“ Do it. 281 Pestre marile › i premii k torni › S Cititorii cari vor să par- › ‰ ticipe la marile premii de S * toamnă vor strânge cu- £ › goanele ce zilnic vor fi pu- › S blicate In acest loc. › l 1024: l WVWWW'j'WW W