Universul, iunie 1924 (Anul 42, nr. 121-145)

1924-06-10 / nr. 128

Ini Il - Sifi Albania e în plin război civil,­tolici, sub conducerea lui Beî-Guverne lipsite de autoritate, s-au succedat, la scurte inter­vale, la Tirana şi abia dacă am putut reţine numele şefilor lor : Soleiman Del­ino, Ilia Vrîoni, Pandeli Vangheli, Djafar Ipi, Ahmed Zogu, Şefket Verlasi şi iarăş Ilias Vrionî. De când Al­bania s-a declarat independentă (1920), ea a fost mereu agitată de lupte intestine, care apoi au luat caracterul unui adevărat război civil. Care e origina războiului ci­vil ? Certuri interne de ordin re­ligios, social, politic şi chiar de rasă, apoi rivalităţi între di­verse clanuri şi oraşe. Albania e populată de creştini (ortodoxi şi catolici), ca şi de musulmani. In nordul Albaniei, domină catolicii; la centru, musulmanii; la sud, ortodoxii. Pe chestia re­ligioasă s-au încins lupte de su­premaţie între cele trei elemen­te ortodoxe, catolice şi musul­mane. Majoritatea populaţiei e mu­sulmană, deci, din punctul de vedere religios, Albania centra­lă are superioritatea numerică. Catolicii de la nord par a su­porta influenţa italiană, iar ortodoxii de la sud, se crede că sunt în afară de orice influ­enţă exterioară. Pe terenul politic s‘au încins lupte de supremaţie între ele­mentele musulmane, ortodoxe şi catolica. Intre oraşele principale s‘au iscat deasemenea rivalităţi. Ti­rana, capitala ţării, e subminată de Valona şi Scutari. Cele două oraşe din urmă re­fuză să recunoască Tirana­da capitală. Ţară prea puţin aptă să se adapteze regimului constituţio­nal modern. Albania a căzut în anarhie. Spunem anarhie, de­oarece guvernul nu a putut să domine situaţia, iar armata a trecut, în majoritatea ei, de partea revo­luţionarilor. Cum a izbucnit­ mişcarea re­voluţionară ? După asasinarea deputatului Rustun, în Aprilie a. c„ Albania de la nord (cata­vam Tsur) au izbutit să ocupe Scutari, Tirana şi Valona. In sfârşit, revoluţionarii au izbutit să întindă mişcarea lor aproape în tot cuprinsul ţării, graţie sprijinu­lui ce l-au obţinut din partea armatei. Guvernul, neputincios, opune o foarte slabă rezistenţă. Partea gravă a problemei albaneze e de sigur în exterior. Se ştie că două puteri occi­dentale şi trei state balcanice sunt direct interesate în aface­rile albaneze. Italia doreşte să domine coas­ta albaneză a Adritikei. In timpul războiului mondial, Italia a ocupat Valona, din care făcuse o bază navală, iar după evacuarea acestui port, ea a o­­cupat insula Saseno, care e si­tuată în apropiere. Anglia, putere maritimă mon­dială de întâiul ordin, are și ea un cuvânt de spus în ce priveş­te bazele navale din Mediterana şi Adriatica. De altă parte, statele balcani­ce, Iugoslavia, Grecia şi Bul­garia, urmăresc cu mult interes evenimentele din Albania. Gu­vernul din Belgrad spune că el nu se va amesteca în afacerile interioare ale unui stat balca­nic, a cărei independenţă i-a fost recunoscută de puteri. De aceea, intenţiunea ce s-a atribuit Italiei şi Iugoslaviei de a sta­bili un acord, pe baza tratatului de curând încheiat între ele, cu scopul împărţirii Albaniei în două zone de influenţe, nu pare a fi uşor de realizat. Grecia, profitând de anarhia din Albania, nu vrea să recu­noască hotărîrea luată de confe­rinţa ambasadorilor, relativă la cedarea a 15 sate de la frontiera sa de nord-vest, Albaniei. Cum se va putea restabili or­dinea în Albania şi cum se vor putea înlătura eventuale com­plicaţii internaţionale în Orient? Numai prin energica şi imediata intervenţiune a Societăţii Na­ţiunilor. Să nu uităm că Alba­nia face parte din Societatea Naţiunilor. Interesul menţinerei păcii eu­ropene dictează să se stingă cât •• '-'•1 J. X ■ UHUIM uoiiv y V/«IU J J. Ujjvjuu ““ ’ O —­licîi), s-a răzvrătit. Albanezii ca­ mai repede focarul din Albania. Discuţia Mesajului în Camera italiană — Discursul lui­­Mussolini. — Noţiunea deputatului Delacroix — Roma, 9. — D. Mussolini re­levă in discursul său, rostit la Cameră, că deputaţii din opozi­ţie, cari au desbătut răspunsul la discursul Regelui, au repetat timp de 20 de luni aceleaşi mo­tive, astfel că nu vedem nimic nou în atitudinea politică a partidelor din opoziţie. întreaga opoziţie s’a bizuit în atitudinea sa numai pe două motive nou, adică rezultatele alegerilor din alte câteva ţări şi din Italia. In ce pr’iveşte rezultatele din Germania ştim că această ţară revenea mereu în cursul discu­­ţiunilor socialiste. Am putea spune oare un cuvânt definitiv asupra rezultatelor alegerilor franceze? De fapt cartelul din stânga are 276 deputaţi, dreap­ta are 264, este deci numai o deosebire de 12 scaune. Avem 29 comunişti, însă prin funcţiu­nea lor istorică aceştia sunt de­stinaţi a pricinui numai nea­junsuri. In ce priveşte Anglia, cunoa­şteţi cifra slabă a platformei electorale, fără a socoti că la­­burismul s’a format în cursul secolelor de luptă înt timpul u­­nei munci îndelungate. De alt­fel şi Macdonald are neajunsuri provocate de minieri. Vorbind în urmă de alegerile italiene, Mussolini relevă că 3 miloane alegători au votat pen­tru fascism, un echivalent con­siderabil pentru toate voturile opoziţiei unite. Adevărul este — adaugă Mussolini,—că partidele învinse caută mereu să înfie­reze rezultatele acestor alegeri. Totuş nu s-a văzut încă în Ita­lia o mişcare politică atât de importantă. Vorbind de miliţia naţională, Mussolini declară că aceasta este­ o instituţie admirabilă şi măreaţă, formată din membrii partidului fascist, însufleţiţi de disciplina militară. Din anul 1922 încoace nu putem tăgădui că viaţa s’a ameliorat; datorită guvernului fascist, întreaga si­tuaţie internă s’a ameliorat sim­ţitor. POLITICA EXTERNA In ce priveşte politica exter­nă, Mussolini declară că mai multe chestiuni mari şi mici au fost rez.nh1f.te în mod satisfăcă­tor în interesul Italiei. Fără în­doială că avem încă de rezolvat chestiuni mai mari, mai ales a­­ceea a reparaţiilor, facilitată a­­cum prin faptul că Stresemann a declarat că va acepta planul lui Daves. Cred totuş că situa­ţia Italiei s-a îmbunătăţit mult în comparaţie cu alte state. Tre­­bue să veghem, căci câteva tra­tate au fost redactate în spiri­tul, care nu poate fi al nostru, căci tratatele trebuesc făcute sau cu sabia în mână, sau după spiritul dreptăţii. Aceasta nu s'a făcut; în con­secinţă s'au ivit protestări şi dezechilibrări în Europa, care pot provoca o criză. De aceea trebue să veghem, căci pe lângă politica noastră de pace trebue să ţinem gata toate for­ţele noastre terestre, marine şi aeriene. Trebue să rămânem în Societatea Naţiunilor, căci acolo se vor discuta aceste probleme şi se vor lua hotărîri, şi Italia nu va putea să lipsească.­­ Mussolini declară în urmă că­­ Parlamentul va funcţiona neîn­trerupt, toate valorile, toate com­­petinţele, vor fi utilizate pentru refacerea completă a patriei. Discursul a fost primit cu a­­clamaţiuni frenetice. Deputaţii în picioare au aplaudat stri­gând : „Trăiască Mussolini“. DESBATERILE PARLAMEN­TULUI ASUPRA MESAGIULUI Roma, 8. — Camera a urmat discuţia răspunsului la mesa­­giul regal. Delacroix aminteşte marti­riul Italiei din timpul războiu­lui, opera de dezagregare a so­cialismului şi necesitatea in­­tervenirii fascismului, făcând urări pentru concordia naţio­nală şi afirmând că majoritatea este dispusă să sprijine guver­nul. Inchee preamărind opera îndeplinită de Mussolini. A prezentat ordinea de zi, care cere încrederea completă în guvern. Camera a aprobat propune­rea d-lui Mussolini de a afişa discursul lui Delacroix. Au mai vorbit în urmă Ameddla, Ge­­nnari şi Mafti împotriva poli­ticei guvernamentale. Astăzi va vorbi preşedintele consiliului şi în cursul serii se va afla re­zultatul. MOZAICURI LA 82 ANI CONDAMNAT LA 99 ANI PUŞCĂRIE. Gene Sos­­ter, un negru în etate de 82 de ani, din Quitman, a omorât acum 42 de ani pe fermierul alb R. W. Milherson. Fapta lui a ieşit la iveală numai acum o lună, când a fost arestat la poliţie. Tribunalul T a judecat, condamnându-l la 99 ani de puşcărie. VACCINARE CU SILA — Au­torităţile sanitare din Libanon, Pa, au vaccinat cu deasila pe cei cinci membri ai familiei Roth cari au mai rămas până acum în viaţă. Restul a murit de anghina difterică. Ei însă nu voiseră nici unul să se în­armeze contra acestei boale prin vaccinare, fiindcă aparţi­neau unui grup religios, care zice că toate boalele se pot vin­deca prin rugăciuni şi prin cre­dinţa în puterea lui Dumnezeu de a da oamenilor tot ce cer. Regina României la Paris Paris, 9 (Rador). — Regina România! însoţită de marea du­cesă Cyril a vizitat expoziţia de artă veche şi muzeul de artă decorativă. Ducesa Vesulonic­ a oferit în vila sa un dejun în onoarea Reginei României. Au luat par­te la acest dejun d-na şi d. An­­tonescu, ambasadorii Belgiei și Angliei, ducele de Nemours, marele duce Cyril al Rusiei doamna Procopiu, marchizul de Castallana de Fouquieres și nu­meroase personalități din lu­mea politică și literară. Broteififii® prefectului din Iaşi întrunirea de protes­tare A „LIGII APARARII CREŞTINE“ Iaşi, 9 Iunie Eri a avut loc în sala Bejan întrunirea Ligii apărării naţio­nale creştine, de sub conduce­rea d-lui prof. A. C. Cuza. Intrun­irea a fost convocată cu scop de a se protesta contra bru­talităţilor d-lui prefect de poliţie Manciu, cu ocazia ultimelor a­­restări ale studenţilor, întrunirea a fost deshisă de­ d. col. Tarnovschi. A vorbit d. prof. A. C. Cuza,­­ care a înfierat procedeele poli­­­tieneşti ale d-lui Const. Manciu, arătând că adevăratul vinovat de aceste brutalităţi este guvernul liberal şi în deosebi d. Mârzescu, care nu ia măsuri spre a împie­dica zelului d-lui Manciu. A mai vorbit d. maior Dimi-­ triu, părintele unuia din cei lo­viţi. Vorbesc apoi d-nii Pancu, S. Bacaloglu,­­Şumuleanu, Grigore-­­scu, Zelea Codreanu şi maior, Ambrozie. S’a votat o moţiune prin care­ partidul naţional creştin preco­nizează necesitatea unei campa­nii de răsturnare a actualului guvern şi cere Suveranului să aducă la p­tere orice altă gru­pare politică care sigur va înţe­lege să părăsească procedeele gu­vernului liberal. Partidul naţional creştin tri­mite salutul lui maiorului Bă­­gulescu şi armatei ţării întregi în lupta pe care o începe Liga a­­părării creştine. Deschiderea consistoriului superior bisericesc Te-Deumul de la biserica Antim.­­ Citirea decretului regal Ieri dimineaţă S'a deschis în palatul Sinodului din str. An­tim, sesiunea de vară a con­­sistoriului superior bisericesc, sub preşedinţia mitropolitului primat dr. Miron Cristea. La orele 11 s-a oficiat un Te­deum la biserica Antim de­ către arhiereul Platon Ciosu, vicarul Mitropoliei. Membrii Consistoriului au trecut apoi în sala de şedinţe, unde d. Al. Lapedatu, ministrul cultelor a citit mesagiul regal de deschidere a consistoriului­ bisericesc. Mitropolitul Cristea, ca pri­mat al ţării şi preşedinte al Sinodului, a expus situaţia în care se află învăţământul reli­gios în şcoalele primare şi bi­necuvântând lucrările, a rugat pe membrii consistoriului să soluţioneze, fără întârziere, chestiunile la ordinea zilei. S-a ales apoi o comisiune de cinci, care să studieze şi să pregătească lucrările în vede­rea punerei în aplicare a dis­­poziţiunilor legii învăţământu­lui primar­ normal, cu privire la învăţământul religios. Şedinţa s’a ridicat la orele 1 d. a., anunţându-se viitoarea pentru astăzi la orele 10 dimi­neața. FRANŢA ARE GUVEN NOU D. Marsai a acceptat să-l formeze ■ nM 1 * 1 tT '■ — Lista noului guvern. — Declaraţiile fl-lui Harsai. — Ml guvern se va retrage imediat ce Camera va da vot de blam d-lui Hillerand — ŞEDINŢA DE SAMBATA A CAMEREI Paris, 9 (Rador). — Camera franceză a ţinut Sâmbătă o scurtă şedinţă, adoptând o mo­ţiune cu 348 de voturi contra 5, în care declară că este hotărîtă să asigure respectarea voinţei exprimată prin sufragiul uni­versal. Camera a decis să ţină şedinţă Luni. D. MARSAL EFORM­­EAZA NOUL GUVERN Paris, 9 (Itador).--D­l Francois Marsal a ac­ceptat să formeze gu­vernul Marţi se va pre­zenta în faţa Parlamen­tului şi va citi mesajul d-lui Millerarad. CONSFĂTUIREA DE LA ELYSÉE Paris, 9 (Rador). — La Elysée a avut loc o consfătuire prezi­dată de d. Mil­rand şi la care au luat parte Marsai, Ralier, Lefèbre, Duprey, Maginot, Lan­dry, Fabry, Reibet, Capus, Jour­­dain, Leb­ocquer, Flandin și Ferry. Consfătuirea a durat două ore. * 1 Noul cabinet poate fi consi­derat ca format. D. Millerand a citit mesajul pe care îl va adresa Camerei. Acest mesaj a fost aprobat în unanimitate de cei prezenți. *­ CONSFĂTUIRILE D-LUI ÎI­ARSAL Paris, 9. (Rador). — D-l François Marsal a avut cons­fătuire cu d-nii Rsibel, Louis Dubois, Louis Marin, Mis­­soffe, Capus, Desire Ferry, Landry, Jourdain, Lefebre Duprey. Ultimii cinci au de­clarat că acceptă în principiu să colaboreze la opera consti- t tuţională a d-lui Franţois Marsai.­­ D. Marsai s-a întreţinut de asemenea cu Maginot, Fabry, Antony şi Ratier. La formarea cabinetului d. Marsai nu se va inspira de consideraţii politice în alege­rea colaboratorilor săi, ci va face apel la concursul mai multor miniştri din cabinetul demisionat şi la câţiva membri din fostul guvern Millerand de la 1920. Consfătuirile conti­nuă încă şi până Marţi va fi publicată lista noului guvern. D. Marsai a informat ieri di­mineaţă pe d-nii Painlev şi Doumergue că noul guvern se va prezenta Marţi în faţa Ca­merei şi Senatului, spre a comunica mesajul d-lui Mitle­­rand.: * Guvernul va fi probabil ast­fel format : Marsai, preşedin­ţia consiliului şi finanţele ; Maginot, război ; Fabry, colo­niile ; Capus, agricultură ; Le­­febre Duprey, externe ; Ra­tier, justiţie ; Dubois, comerţ; Jourdain, muncă ; Reibel sau Deserves, interne; Landry, ndirină ; Flandin, instrucţie publică ; Louis Marin sau Ferry, regiunile eliberate. In ultimul moment au intervenit următoarele schimbări : Desel­­ves, interne ; Ferry, marină ; Landry, instrucţie şi Flandin, comerţ. . Lista definitivă va apare azi. I DECLARAŢIILE D-LUI MARSAI. D. Marsai a declarat ziarişti­lor că noul guvern se va prezenta Marţi Parlamentului­­pentru a citi mesajul preşedin­telui republicii, care doreşte să comunice cu Parlamentul numai pe cale constituţională. Noul guvern are de scop să transmită mesajul d-lui Millerand pentru a obţine un vot relativ la ches­tiunea prezidenţială. Votul Ca­merei va provoca o lămurire a situaţiei. Guvernul ia­ frunte cu Marsai nu va prezenta nici un program şi va demisiona ime­diat ce Camera va da un vot ne­favorabil d-lui Millerand. D. MILLERAND A CONSUL­TAT PE D. POINCARÉ Paris, 9 (Rador). — înainte de-a convoca pe d. Marsai, d. Millerand la avizat pe d. Poin­caré asupra intențiunilor sale. D. Millerand a primit pe d. Steeg cu care s-a întreținut 45 de minute. După părăsirea Ely­­sée-ului, d. Steeg a declarat că va rămâne guvernator al Algeriei şi a adăugat că d. Millerand va îndeplini toate formele constitu­­­­ţionale. D. Steen care este un bun amic al d-lui Millerand, a adăugat că acesta este în cea mai bună dispoziţie şi că acti­vează in modul cel mai desin­­teres­at. ACTIVITATEA BIROURILOR CAMEREI Lafayette, 8.— Biurourile Ca­merei au numit comisia de cre­dite, care va inlocui provizoriu comisia budgetară. Comisia va examina propune­rea depusă de Moutet, în nu­mele cartelului din stânga, tin­zând la desființarea budgetului normal, înlocuit prin douăspre­­zecimi, în vedere de a obliga gu­vernul de a cere în fiecare lună creditele necesare. Cartelul opoziţiei a ales pe Herriot ca preşedinte şi pe Khautemps ca raportor general. Guvernul a desemnat pe Ha­­notaux la comisia de arbitraj din Ilaga, ca înlocuitor al lui Estournelles. DOUMERGUE Preşedintele Senatului MAUK­VUi Noul ministru de război Citesti» Basarabel Rakowski răspunde d-luî Titulescu Gontra-raspunsul ministrului nostru la londra Rakowski a răspuns artico­lului d-lui Titulescu din „Man­chester Guardian“, spunând că-şi menţine şi azi ideile lui exprimate în 1912, dar că nu înţelege să libereze Basara­bia de guvernul ţarist pentru a o da pe mâna unui guvern care nu e mai bun ca cel din­­tâiu. Ministrul nostru la Londra a răspuns prin acelaş ziar că faţă de noua declaraţie a lui Rakowski, chestiunea Basara­biei nu mai apare ca o chestie politică internaţională, ci ca o chestie de politică internă ro­­­mânească, asupra căreia numai românii, iar nu sovietele au cuvânt de spus şi că nu va mai continua polemica, dorin­ţa noastră de pace cu Rusia fiind aşa de mare încât nu dorim nici chiar un răsboi cu condeiul. Citaţiunile prin discursurile lui Rakowski ţinute în 1912 au produs efect puternic. „Manchester Guardian“ spune că criticile lui Rakowski în chestia Basarabiei sunt lu­cruri mici, pe lângă cea ce fac sovietele în Georgia. REVOLUŢIA DIN ALBANIA --Italienii debarcă trupe pe coasta Albaniei.— Situaţia critică a guvernului. Atena, 8. — Telegramele sosite aci arată că infanteria şi artileria italiană au debar­cat la insula Sassona pe coa­sta Albaniei şi se prepară de a ocupa Durazzo. Această ameninţare a inva­ziei străine a fost cauza că guvernul albanez a oferit ar­mistiţiu revoluţionarilor. Dacă Italia va ocupa Durazzo, a­­ceasta va avea consecinţe grave. Iugoslavia a anunţat hotărît că nu se va a­­mesteca în războiul civil al Albaniei. Guvernul grec a hotărît a­­stăzi să respingă decizia con­ferinţei ambasadorilor, care aprobă Albaniei 14 sate si­tuate la frontiera greco-al­­baneză. Grecia consideră a­­ceastă hotărîre ca nedreaptă şi va cere Ligii Naţiunilor să o revizuiască. Se zice că situaţia guvernu­lui albanez ar fi critică, co­loanele revoluţionare ar fi o­­cupat Berat, împresurând Ti­rana. Luptele urmează: TOATA ALBANIA DE NORD IN MAINELE REBELILOR Belgrad. 9. — Ştirile sosite azi de dimineaţă, via Scutari, la Belgrad, anunţă noui suc­cese ale insurgenţilor în re­giunea Berat. Se afirmă că întreaga Alba­nie de nord — cuprinzând re­giunea Molessio până la Ales­­sio — este definitiv în puterea insurgenților. Luptele s-au an­gajat pe drumul Al­essio-Ti­­rana, unde trupele guverna­mentale dau dovadă de rezis­tență disperată. Soarta loca­lității Tirana depinde de re­zultatele luptei care urmează de ieri dimineață. C­ronica externă : i.Qi * 1 2 - g Iunie In urma refuzului d-lui Her­­riot de a forma cabinetul cu ele­mentele radical-socialiste şi so­cialiste, de­oarece d. Millerand a refuzat să se demită, s-a con­stituit un guvern provizoriu, sub preşedinţia d-lui Franţois Mar­sai, fost ministru de finanţe în ministerul Poincaré. Guvernul acesta va lua con­tact cu parlamentul, mâine. Pri­mul ministru nu va ceti un pro­gram de guvernământ, ci numai mesajul preşedintelui republicii, cu scopul de a provoca o dez­batere publică, în Cameră şi Senat, în chestia constituţiona­lă şi a obţine un vot. După ter­menii Constituţiei franceze, mandatul prezidenţial are o du­rată fixată în şapte ani, tocmai în scopul de a scuti funcţiunea preşedintelui republicii de di­verse influenţe politice trecă­toare şi în acelaş timp de a nu se transforma în­tr'o putere per­sonală. Dacă primul magistrat al re­publicii s-ar schimba după nuanţa politică a guvernelor şi deci după voinţa partidelor po­litice, el nu ar mai fi un arbitru , iar dacă termenul ar fi prelun­git, puterea sa ar putea lua un caracter personal primejdios. D. Millerand, tocmai spre a evita tendinţa periculoasă a ma­jorităţilor schimbătoare, de a dicta când vor ele schimbarea persoanei preşedintelui, a re­curs la dreptul său de a se a­­dresa, printr-a mesaj, Camerei şi Senatului. Mesajul preziden­ţial va provoca o dezbatere ab­solut necesară şi folositoare şi un vot public al parlamentul)?!. Acest vot va implica responsa­bilităţi.­­ Camera Comunelor a conti­nuat discuţia tratatului de la Lausanne Reichstagul a votat o ordine de zi în care exprimă încredere în guvernul Marx, în ce priveşte directivei© politicii sale externe. Se ştia că guvernul german e hotărît să aplice planul exper­ţilor.­­ Din Atena se anunţă că italie­nii ar fi debarcat trupe în Insula Sessano (insulă situată în baia Valonei) şi ei sa prepară să ocu­pe Diudizzo. Guvernul albanez a propus la armistiţiu revoluţio­narilor. Grecia refuză să cedeze Alba­niei 15 sate de la frontiera de nord-vest, cu toată decizia luată de conferința ambasadorilor. Flota elenă e concentrată la Corfu. isis la o in­tâmpinare — La InSamistaiaraa trimisă de d. Cazacesco, prefect e la ttetie, corespondentul nostru răs­­raunde, confirmând încă odată faptele relatate— D. Cazacenco, prefect de Hotin, ne trimite o lungă întâmpinare la articolele noastre despre situ­aţia administraţiei din judeţul Hotin, în care neaga tind­e afir­mări făcute de noi şi cere publi­carea acestei întâmpinări. Co­municând-o corespondentului no­­stru spre a stabili întru cât sunt întemeiate negările d-lui Caza­­cenco, corespondentul nostru se grăbeşte să ne răspundă punct cu punct, la toate negările făcute de d. prefect de Hotin, menţinând cele afirmate in articolele publi­cate in „Universul". 1) D. Cazacenco, recunoaşte că a făcut alegeri comunale în jud. Hotin, conform cu art. 12 din Regulamenul Sfatului Ţării, care s’ar fi aplicând şi în prezent în Basarabia, — afirmare, care ar trebui să aibă şi confirmarea ministerului de interne ca să fie crezută. Deoarece se ştie că toate guvernele, tocmai în vederea ati­­tudinei nedefinite a unei părţi din populaţia provinciilor alipite şi în lipsa unei legi de unificare administrativă au recurs şi re­curg la numirea din oficiu a pri­marilor şi consilierilor comunali şi nu au permis alegeri. Şi nu cre­dem, că tocmai la Hotin, unde multe comune au o populaţie ve­netică, guvernul ar fi hotărît ca membrii comisiilor comunale să fie aleşi, şi ştim, pertinamente că în urma unui raport a d-lui Vlă­­doianu, vice-preşedintele clubului liberal din Hotin, adresat minis­terului de interne şi în care se făcea cunoscut că d. Cazacenco intenţionează a face alegeri, d. Franasovici, telegrafic le-a in­terzis — dar d. Cazacenco, după cum singur afirmă, le-a făcut conform art. 12 din Regulamen­tul Sfatului Ţării, care ar fi în vigoare în Hotin. Dacă d. Cazacenco a recurs la aceste alegeri, care nu s’au făcut în nici un alt judeţ din Basara­bia, a făcut aceasta tocmai pen­tru faptul că primarii şi consilie­rii recomandaţi de d-sa ca să fie numiţi de guvern şi cari au fost numiţi, erau suspectaţi de co­mandamentul militar, iar unii din ei chiar urmăriţi şi se ceru­se îndepărtarea lor, iar d. Caza­cenco ca să dovedească că sunt expresiunea voinţei populaţiei lo­cale a dispus alegerile care au întărit în posturile lor oameni suspectaţi de autorităţile milita­re. 2) D. Mazurchievici, contrar a­­firmării d-lui Cazacenco, a fost ales primar la Noua­ Suliţă şi­­ contra voinţei d-lui Cazacenco , dar cu asentimentul altor membri­ ai partidului liberal care-l susţi­neau, însă alegerea lui n'a fost confirmată de d. Cazacenco care a impus în fruntea consiliului co­munal din acea comună pe Ba­­linski şi Stusbergi iar d-lui Ma­zurchievici pentru că a protestat contra acestei ilegalităţi i s'a trimis de d. Cazacenco vorba prin ajutorul de sub-prefect Pi­­vovarov — un venetic trecut de un an Nistrul, — că-şi va obţine pedeapsa când vor veni bolşevi­cu­l ceea, ce a şi provocat răspun­sul fiicei d lui Mazurchievici că bolşevicii îi vor distruge pe ei dar nu ţara rom.­nească. Aceste lucruri se ştiu de oa­meni cari pot atesta ori­când. 3) D. Cazacenco neagă că ar fi protejat funcţionari abuzivi, dar recunoaşte că menţine în postul de sub-prefect de Noua­ Suliţă pe d. Camerzan, care este anchetat de parchetul Hotin pentru că ar fi sustras 10 de kilograme de mătase trecută contrabandă — când se ştie că funcţionarii bă­nuiţi de vreo faptă incorectă sunt suspendaţi până la terminarea anchetei. i) D. Cazacenco crede, că d. Fe­ona, preşedintele Zemstvei din Hotin, pentru faptul de a fi fost gazda asasinului Spâneştei, ban­ditul Şerban, nu poate fi socotit ca om puţin recomandabil de a fi în fruntea unei instituţiuni pu­blice, de­oarece, afirmă d. Caza­cenco, raporturile dintre d. Feo­­na şi Şerban au fost acelea de la proprietar la locatar, afirmare însă care se poate desminţi cu ziarele ruseşti din Chişinău, cari au descris cum d-na şi d. Feona au condus foarte afectaţi până la mormânt, rămăşiţele asasinului Şerban, ceea ce dovedeşte şi ceea ce toată lumea ştia­ că Şerban nu era numai locatarul familiei Feona, dar prietenul intim al ca­sei. De altfel dovada că n’au e­­xistat numai raporturi de la lo­catar la proprietar între Şerban şi Feona, este urmărirea din par­tea parchetului la care a fost multă vreme expus Feona şi im­posibilitatea morală în care a fost pus acest domn de a m­ai trăi la Chişinău şi obligativita­tea de a-şi găsi aiurea un refu­giu, ceea ce a şi făcut, ducându­­se în judeţul d-lui Cazacenco, un­­­de a fost cocoţat administrator, public. La negaţiunea d-lui Cazacenco că d-sa n’ar fi declarat d-lui dr.­ Teohari medicul primar al ju­deţului Hotin că românii din lle­­gat­ îşi vor lua răsplata în mo­mentul unui plebiscit în Basara­bia, avem declaraţia domnului dr. Teohari pe care nu o putem bănui cum credem de asemeni AAAWWWWAAAWS ZIARUL „Miram“ Do it. 281­­ Pestre marile › i premii k torni › S Cititorii cari vor să par- › ‰ ticipe la marile premii de S * toamnă vor strânge cu- £ › goanele ce zilnic vor fi pu- › S blicate In acest loc. › l 1024: l WVWWW'j'WW W

Next