Universul, iulie 1924 (Anul 42, nr. 145-171)

1924-07-22 / nr. 163

«* #/■*’ APA DE GURA — PASTA PENTRU DINTI CBil©r©ä©Dt DESINFECTANTE PUTERNICE — Sănătatea Ciurel — :: De vânzare pretutindeni:: Deposit General : IAROSLAVSKY — Bucureştii Smârdan 9 — PROFITAT! DE OCAE113 1 m ii ii Bulevardul ELISABETA No. 8 fost 6 (vis-a-vis de Eforie) In vederea sezonului înaintat a pus în vânzare “ cu PREȚURI REDUSE, următoarele mărfuri: g­ I STOFE llWi fSAS lei 600 gi a STOFE Raglane dela' lei 450 Hr. S SrCAMGARNIil lltepllela „ 630 „ 5| “ ALPAGALElilO lip {i tBlifi „ 175 „ 1| l DIAGONAL ’•»ÎF. 250 . g| 1 GABARDINE A4T . 350 „ sj S SIFON­E liiffisii |i tetei 42.1. *| 3 ZEF1RURIEl® iar.. 46 . £| l POPLINURI1 El. lai „ 140 „ |j § U11EÎÎE TolEll „ 56 . I iMUSUN­HI IBM , 52 . § 3 CREPOAKE tinili» „ 59 . s| I marchizei ta „ 110 „ i DRILUBI Si Mi „ 98 „ PLEDURI le islai ., 950 „ I SOBELE de PIELE Surele de par de cămila si | de balata j Giilil si GiiPE pentru ele- | vatoare CIOCANE de ferecat I PIETRE de Jr'QABA originale |­­ franceze La FertesousJouarre I­­ SITE de MATASE elveţiană | CÂNTARE Garwens­ie 500 pi 1 1030 kmr. furnizează din depozit Jacques Gold | Birou Technic | | București str. Paris 21-23 | MINISTERUL COMUNICA­­ŢIUNILOR Direcţiunea Generală a Căilor Ferate Române Pubcitațiune Se aduce la cunoştinţa gene­rală că, în ziua de 15 August 1924, ora 10 dim., se va ţine lici­taţiune publică la Direcţiunea II Regională, strada Vasile Con­ta No. 9 Iaşi, pentru concesio­narea şi darea în exploatare a bufetelor din Staţiunile Fio­reşti, Culmea, Rogojeni şi Călă­­raşi B., a atelierului de Prize­rie din staţiunea Iaşi şi a chioş­cului de alimente din staţiune, Vameş. Condiţiunile de admitere la li­citaţie, felul actelor de presentat la această licitaţie, quantumul garanţiilor de depus, precum ş orice alte infornaţiuni se gă­sesc la orice staţiune C. F. R. din cuprinsul Regiunei II, unde sunt aflate publicaţiuni, speci­ale şi la Biuroul M. 5 Gara Iaşi Ofertele scrise, timbrate şi în­soţite de chitanţele de garanţii se vor depune în termen la a­­dresa de mai sus şi vor trebui să fie valabile cel puţin două luni de zile de la data licitaţiu­­nei. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu­ dispoziţiunile art. 72 83 din legea Comptabilităţei pu­blice a statului. Iaşi, 2 Iulie 1924. No. 40780. 1725 Ccţiunea II Regională C.F.R C. F. R. Direcţiunea II Regională, Iaşi Se aduce la cunoştinţa gene­rală că în ziua de Sâmbătă 9 August 1924, orele 11 a. m., se­­ va ţine licitaţie la Direcţiunea­­ II Regională C. F. R. Serviciul P. str. Va le Conta Nr. 9, Iaşi,­­ pentru aprovizionarea de 50, kgr. acid sulfuric şi d­e kgr. acid clorhidric. Licitaţia se va­­ ţine în conformitate cu dispozi­ţiunile art. 72—83 din legea Comptabilităţei Publice. Supra oferte nu se primesc. Ofertele vor fi val­a! cel puţin 2 luni dela data 1 lei. Informaţie.n. despre condiţiu­­nile speciale, precum carte de sarcini şi orice alte desluşiri necesare se pot lua în toate zi­lele de lucru la Serviciul de Economat Iaşi, str. Asachi Nr. 7, şi Direcţiunea I Regională Bucureşti Serviciul P/E. I Direcţiunea II Regională, C. F. R. Iaşi Nr. 41391. 1727 Citită „VESELIA” Ilustra noastră tragediană CO­N­VOR EraclîeSigfian s’a stabilit până la 1 Septembrie la Mioviţa-Yafcsrghiol şi va da consultaţiuni dela 9-11 şi 3-5 Vila Maria Eugenia 8634 sesistaţi de asigurare CAUT­A urgent reprezentanţi rutinat! In toate Centrele României­ Mari, asemenea şi buni inspectori achizitori pentru Capitală. Condiţiunile cele mai con­venabile . Se primesc numai oferte serioase. A se adresa la Bucureşti căsuţa poştală No. 573 5 SALVATOR Ambulatoriu fondat în 1906 de Medici specialişti pentru boale venerice şi sinus GOALS tí© PIB­S Tratamentul blenoragiei cronice prin metoade electroterapeutice Electrotermic pentru prostatite Operaţiuni de specialitate Dretroscopie Controlul d­iagnosticuim clime prin Analiza Sângaîuî şi al lichidului cefalo- rachidian. Microscopie, ultram­croscopie Pasagiu­ Român Alo. 9 (lăngâ Teatru National). B­l­ucureşti Consult. 11­1 S­­fi - 9. Terci 33 1­81 Mare economie pentru Domni Contra 160 lei remis prin mandat poștal expediez franco. Una garnitura complectă pentru bărbierit ,compusă din următoarele 10 obiecte. Un aparat pentru ras fin nichelat, 1 lamă fină, un săpun pentru ras concentrat Leosira, 1 vas nichelat și pensulă pentru săpunit, un burete de cauciuc, un creion piatră acră, o cu­tie pudră, un puf şi cutia pentru păs­trarea garniturii. Fiecare poate comanda şi lame re­­servă. Mem-Extra 60.-Lei duzina, Mem Lux 120.-Lei duzina, Lame Pierre 84 —Lei duzina. —La nemulţumire se restitue imediat costul. Adresaţi comenzile: Parfumeria Jaroslavski Bucureşti.­­Smârdan 2 LTRIOTOVAN7 PENTRU BARBATI „TErELYGJIM“ PENTRU FitalEl preparate ştiinţifice cu cari se imun IMPOTENŢĂ Aprobate de oDor. Direcţia Silv­­­anitar întrebuinţate cu succes xtraordinar de peste 10 ani ani de zile în mai toate Statele euro­pene şi în America. Specific con­tra perturburărilor dishormonice. Cereţi prospecte. De vânzare la drogn­erii, farmacii. Depozitul ge­neral 8 „SICA" Bucureşti, Cal­orinitei 67 ST­ENObaci ILOGRAFtt perfectă corespondenţă pentru limba română ţi germană, caută importantă casă de comerţ. D o­ferte scrise a se adresa la Agen­ţia Publicitate D. Atlanta, strada Sărindar­i sub „Stenodactilo­grafă*. 9 Citiţi Ziarul Iilor si norilor Publicatiune III IBM III IIIITI Min S­WBMWKMBMgBB&­JglimMMMB — Zilnic Noutati — I Toată luna IULIE, SOLDURI cu preţuri reduse I Automobile FORD (ansETE FORD TMCTOMEFORDSON - LA­NOEL S.HR.T.M. — 105 Calea Victoriei — Bucureşti — Rurali fin­al al Bih­ar Fari­s Farissa Reclama e sufletul comerţului UNIVERSUL tt­te a-PB Äriiri< Uh. -ür. »8x Lu''! Mit '-hU Moara VoiculescuLa Sfanitul­ Moldoven­ Groaznic accident pe şoseaua Constanţa-Megidia Asistenţa medicală. — Ce ar trebui să fie. — Poşta. — La restaurante. — Intre două ordo­nanţe ale ministerului de industrie — Renumita staţiune a Sl­amnicu­lui, deşi epitropia Sf. Spiridon na avut încă posibilitatea s-o refacă, totuş graţie sârguinţei puse de proprietarii particulari, a început să-şi recapete din as­pectul său de odinioară. Conducerea medicală este în­credinţată d-lui dr. Tudoran, docent universitar. Iar medici consultanţi sunt d-nii d-nn Spirt şi Hariton. D. dr. Tudoran vizitează zîi ■ nie restaurantele şi le-a impus să aibă fiecare, pe lângă mân­cărurile obişnuite şi un meni pentru cură. Faptul că cei suferinzi pot urma şi o anumită dietă, va contribui ca efectele terapeutice să fie maxime, concurând, atât alimentarea cât şi cura hidro­­xumnerală la vindecarea celor cari recurg la salvatoarele sur­se ale Slănicului. * Treime să semnalăm că poli­ţia nici până azi nu a găsit de cuviinţă să-şi formeze liste de numele vizitatorilor şi de nu­mărul camerelor ocupate. Aceasta nu numai că este în contra interesului măsurilor prevenitoare de pază, dar este şi în detrimentul staţiunii,­­ mulţi putându-se sustrage, atât de la plata taxei de cură, cât şi dela vizita medicală. Este absolut necesar ca toţi vizitatorii să se prezinte vizi­tei medicale, spre a se putea fa­ce un triaj ştiinţific şi a fi în­drumat fiecare la staţiunea balneo-climatică corespunzătoa­re.­ Iar celor rămaşi în Slănîc, sa­­ se poată da indicaţîunile de cum, fiecare în parte, trebue să utilizeze apele tămăduitoare, spre a obţine maximum de e­­fect curativ. • încă o chestiune importantă şi asupra căreia atragem se­rioasa atenţiune a oficialităţii, este aceea a­ apei potabile. Mai ales vizitatorii stabiliţi în Satul­ Nou, ii duc lipsa a­­proape completă. . Singurul puţ din sat nepu­tând oferi debitul necesar, se recurge la apa Slănicului, atât pentru nevoile menajere, cât şi pentru băut. Greşeala este de neînchipuit, deoarece în apa Slănicului, scurgându-se toate murdăriile şi conţinutul closetelor din sta­tione, face ca ea să fie un peri­col iminent pentru cei care o întrebuinţează. Se impune ca satul să aibă câteva sacale pentru transpor­tul Apei de la „fântâna Sf. Spi­ridon“ singura apă potabilă, du­pă declaraţia însăşi a d-lui dr. Tudoran, medicul oficial al sta­ţiunii. Iar proprietarii vilelor­ şi lo­cuinţelor ce se închiriază, să a­i­­be butoaie în cari să depoziteze această apă şi pe care să fie scris vizibil „apă potabilă“, care să se întrebuinţeze pentru băut şi gătit. „Inhalatoriul“ care rivaliza cu cel din Reichenhal este lite­ralmente devastat, iar instala­­ţiunile băilor, precum şi hidro­terapia sunt în parte refăcute. Prin munca depusă de d. Tö­mesen, care a investit şi un frumos capital, Slănicu,1 are azi din nou o secţiune de hidrotera­­pie pentru bărbaţi precum şi 10 cabine pentru băi minerale. Un lucru însă, ca­re a produs nemulţumirea tuturor este că ordonanţa Nr. 39.130 a ministe­­rului de industrie şi comerţ, prin care se fixau preţurile pentru băi, transporturi, hote­luri, hanuri, locuinţe, restau­rante, pepălării, etc., pe tot tim­pul sezonului şi care a fost a­­dusă la cunoştinţa generală prin publicaţiunile făcute în „Monitorul Oficial“ şi cotidia­­nele noastre, a fost pur şi sim­plu modificată, pe baza unei noui ordonanţe Nr. 45.031, sem­nată de d. C. Stătescu. Este uşor de închipuit ce per­turbare a adus acest, lucru in mijlocul sezonului, mai ales pentru cei cari nu şi-au putut prevedea în bugetul lor, acea­stă sporire de preţuri. Găsim că ministerul, a pro­cedat cum nu se poate mai vi­treg, faţă de cei suferinzi, ale căror interese în primul rând era obligat să le păzească, iar nu pe acelea ale proprietarilor. Şi dacă insistăm, este că unii dintre proprietarii din Slănic, în goana nebună de îmbogă­ţire într-un sezon, privează pe vizitatori şi de strictul necesar unui cât de modest confort, deşi pretind în multe cazuri preţuri cu mult mai mari ele­cât cele stabilite de minister • Serviciul poştal­­lasă foarte mult de dorit. Telegramele ex­pediate din Bucureşti, ajung in mâna destinatarilor după 4­ -5 zile de la exp­ediere. De scri­sori nici nu mai vorbim. • Ca distracţii se fac diferite escursiuni, mai ales la Cascadă. Ziua, muzica rog. 37 infanterie, iar seara cinematograful Insta­lat de către d. inginer Ştefan lupan, în localul fostului ca­­zin, delectează pe vizitatori. * Din iniţiativa d-lui Teodorit, prim efor al aşezămintelor Sf. Spiridon, proprietara staţiunii Slănic, s-a dat Sâmbătă seara un frumos bal, sub patronajul d-lui Gh. Mârzescu, ministru de justiţie. Până la 1 August sunt, reţi­nute toate camerele, aşa că cei cari riscă să vină sunt­ ne­­voiţi să plece, negăsîndu-se lo­cuinţe libere. Dr. M. RoUmann -------- XXX ---------­ MODA Rochiile din vara aceasta ne încântă prin genul lor aparte. Mai toate sunt simple ca formă, dar ţesătura, e foarte compli­cată. Din culori vii, făcute anu­me pentru zilele frumoase de vară, se văd o mulţime de mu­­selinuri cu des­eiuri originale, crepuri imprimate cu flori, al­tele în careuri sau ecossats, al­tele cu dase­nuri cubiste amu­zante. Foarte frumoase și cre­­purile lavabile ţesute în genul crepului de Chine. Cele mai multe rochii se fac fără mâneci, sau daca au, sunt foarte scurte. Decolteul în ge­neral rotund, jupa scurtă. Volanele suprapuse plac mult. Multe rochii sunt Întovărășite de o capă mică la fel, care e nu i se poate mai practică. Organdiurile brodate sunt foarte frumoase. Galbenul, lila și alb sunt culorile preferate. Culorile sunt tari ca tonuri. Tailleururi din crépe malle­­cain, din alpaga de mătase sau de lână, din Schantung, sunt practice. Bluzele care întovără­şesc aceste tailleururi sunt in general din lina alb, lucrate cu ajururi şî pliuri sau pliseuri. V3TURIA Tailleur din lână pentru munte. Fusta garnisită cu pliuri şi femei, în iată , în «Pate dreaptă. Jacheta din aceiaşi stofă gar­nisită cu broderii de lână. CEREȚI la toate librăriile 0 Călătorie in Suedia de Stelian Popescu Preţul lei 20.­­ * * Un medic dela Cernăuţi mort. — Un student dela focşani grav rănit — Megidia, 19 Iulie Azi, pe când doctorul Nico­­lae Stolnicu din Cernăuţi şi studentul Stere Dumitrescu dîn Focşani veneau dela Ma­maia cu un automobil „Fiat“ al soc. GLORIA, la kim., 48, la o cotitură şi într‘un mo­­ mm n i ■ni mmmmmmmmmm ment când mergea cu o iuțea­lă de 70 klm. pe oră, maşina s-a lovit de un stâlp de tele­graf.Doctorul Stolnicu a murit pe loc , studentul Dumitrescu a fost grav rănit, iar șoferul a scăpat ca prin minune. Curier judiciar MOAŞA PODEANU LA VACA­­RISŞTI Ziarul nostru a scris pe târg despre faptele grave săvârşite de moaşa Podeanu. Trimisă in Instrucţia cap. 3, d. Cezar Cristoreanu, judecăto­rul titular a­ început cercetări, pentru a stabili nu numai gra­dul culpabilităţii, dar şi întin­derea câmpului de activitate criminala a moaşei. Trib. Ilfov s. IlI-a în comple­tul de vacanţă în urma con­­­cluziilor d-lui procuror I. Pe­­trescu, i-a confirmat mandatul de arestare şi moaşa Podeanu a fost trimisă la Văcăreşti. CAZUL LILLIENFELD Enrico Lillienfeld, împreună cu un Bercovici oarecare, pri­mise sume respectabile dela ţă­ranii din comunele apropiate de Capitală, ca aconto pentru vii­toare transporturi de tablă zin­­cată. Tabla nu s‘a expediat însă nici­odată clienţilor şi păcatul a căzuit numai pe Lillienfeld, căruia i s‘a imputat pe de­a­­supra şi un fals de semnături cambiale,­­peste răspunderea bănească ce o avea faţă de ţă­ranii păcăliţi. Cazul a fost instruit la cap. 4, de d. judecător Niculescu- Bolintin, care a dat şi ordonanţa definitivă. Secţia II com. a reconfirmat mandatul de arestarea lui Lil­­lienfeld. IN JURUL FURTULUI DE LA ARSENAL Erau implicaţi 30 de inşi. Toţi aveau vina că au cumpă­rat, sau că şi-au însuşit de-a dreptul din magazie, materiale diverse de ale armatei. Camera de punere sub acu­zare liberase însă pe 4 incul­paţi, înainte chiar de emiterea ordonanţei definitive a judecă­torului instructor. Venind în judecata cabinetu­lui 4 — care instrueşte cazul, — cererea de liberare provizorie a unuia din inculpaţi Dumitru Ţăranu, în urma apărăirei avo­caţilor d. Tom­a Dragu şi I. Ne­­delescu şi concluziilor d-lui pro­curor Al. Răşcanu, cererea a fost admisă. Primul procuror a făcut apel ce se va judeca Vineri. NOTE LA LEGEA CHIRIILOR Ce sunt brutarii 7 Camera II-a arbitrală de pe lângă Curtea de apel din Bucu­reşti a stabilit că brutarii sunt comercianţi şi că deci trebue să plătească nu de 7 ori, ci de 14 ori chiria de bază din 1916. Mai mult încă, această ma­jorare se va aplica indiferent­­ de cartierul, în care funcţionea­ză şi de extinderea ce s-a dat brutăriei. URMĂRIREA UNUI AVOCAT Parchetul de Ilfov a deschis acţiune publică împotriva d-lui avocat Oncescu, pentru „escro­cherie calificată". Se impută d-lui Oncescu fap­tul­ — încadrat în art. 334 cod penal — că a cerut şi a primit onorarii, nu pentru munca şi lucrările d-sale de avocat, ci pentru a... influenţa asupra ma­gistraţilor. Reclamaţiile împotriva d-sale au fost formulate de d. Cernes­­cu, preşedinte al secţiei I-a co­mercială a trib. Ilfov şi de d. Ţanovici, comerciant din Capi­tală.­­ D. avocat Oncescu a luat de la d. Ţanovici, o sumă mare de bani, spunând că­­ poate obţine favoruri în faţa instanţelor ju­decătoreşti. O HOŢIE „KOLOSSALA“ IN GERMANIA Curtea cu juraţi din Charlo­­ttenburg a judecat deunăzi un proces cu adevărat sensaţional. Era vorba de două mari organi­­zaţiuni de binefacere, create in timpul războiului pentru aviato­rii germani, ambele puse sub preşedinţia generalului von der Golz. Secretarul unic era un fost ofiţer din armata­ Impe­rială, locot. Rasch —­iar, negu­storul vienez Auffalert, mem­bru comun în comitete. Se emisese timbre de binefa­cere, realizându-se in primii ani de război frumoasa sumă de 673.000 mărci aur, ce trecuseră în buzunarele asociaţilor. Partea leului — 60 la sută — o incasa*« Auffalert, care finanţase aface­rea, iar generalul von der Golf numai 32.000 mărci-aur, onorat pe 1916. Societatea organizase nume­roase expoziţii pentru a înfăţişa poporului prada de război a a­­viatorilor germani. S’au vărsat aci sume enorme, fără nici o so­coteală ori control. Aviatorii n'au primit insă, nici din timbre nici din taxele panoramelor, nimic, nici un fenig. Justiţia ger­ roana a calificat isprava hoţilor in cap cu sfetnicul kaiserului, la cel mai mare scandal al vremii. 8—— XXX--------* Bibliografii Buletinul Uniunei generale a industriaşilor din România, anul III nr. 7, 1 Iulie 1924. — A apărut: Pensiile celor ce au luat parte în războiul pentru întregirea neamului (ofiţeri, activi şi de rezervă, reangajaţi, funcţionari civili), de d. Colonel D. Macoves­­cu. Volumul cuprinde legea cu note şi jurisprudenţe, procedura şi calculul pensiei şi sporului • Anuarul reuniunei femeilor m­inim­e, din Beiuş şi jur, vol. V 29 April 1923—6 April 1924, E­ditura reuniunei Beiuş. Portul Giurgiu lucrare tipări­tă de Camera de Comerţ şi In­dustrie, Vla­şca, pentru a înve-» dera necesitatea infiinţărei zo­nei libere în portul Giurgiu. Tip. Ulpiu, Giurgiu 1924. ♦ Au apărut în editura Cartea Românească . Călătorului îi şa­­de bine cu drumul, de I. Al.­­ Brătescu-Voineşti; Viaţa omului primitiv, de I. Simionescu; Ca­zurile naturale, de I. Simiones­cu șl In pușcăria Petro-Pav* lovsc, de Zamfir Arbore. «— Roma, revista de cultură italiană, anul IV nr. 6—7 luni*­­Iulie 1924. Viata agricolă anul XV­­ No. 12 revista soc. agranamilor • din România. Citiţi .Universul Literar 1 -JUfcES MAHY !U!?!8âŞli VIEŢII Porumbiţele In Mai, luna florilor, într’o zi caldă şi luminoasă, începe, în regiunea băltoasă Sologne, ro­manul care urmează. Un tânăr de 26 ani, Frederic Pierredon, fiul unui agricultor bogat din­­ Laire-et-Cher, urma pe jos, fumând o ţigară, un dru­meag lăturaş plin de gropi; ba­tra calea această îngustă măr­ginită de amândouă părţile de burucni Încâlcite­, adăpost tainic al şerpilor şi al năpârcilor. Drumeţul, era un flăcău voi­­niş, cu umerii laţi, oacheş la faţă. Nu era frumos, dar avea o înfăţişare plăcută care-l făcea simpatic Avea o barbă scurta şi era îmbrăcat ca un costum os, nuşti­. „ .. Deşi tatăl său Jean Pierredon era din Sologne şi el fusese năs­cut la Clos-Pernin, era aproape străin de acest ţinut. Fusese trimis de cu vreme la colegiul din Blois şi de acolo la Paris, unde îşi termină studiul medi­cinii. Nu cunoştea tânărul Frederic din Sologne de­cât ce apucase să vadă până la vârsta fragedă de 10 ani, în timpul vacanţelor. Confirmat doctor cu doi ani mai înainte şi In momentul de a se întoarce la Clos-Pernin, tatăl­ sâu îi zisese: — Eu am văzut mai toate o­­raşele din Franţa. E puţin. Dar mi-am petrecut viaţa strângând un milion. Tu, care n’o să ai grijile pe care le-am avut eu nu te sinchisi. Uite, punga mea o pun în mâinile tale! Şi Frederic colindase Italia, Germania, Anglia, Spania, Alge­ria şi chiar Egiptul. De două zile se întorsese. Din ziua sosirii nu eşise din casă. Consacrase acele zile ins­talării sale. Ajutat de sora sa Luiza, o brună cu ochi blânzi, îşi aşeza­se biblioteca. Seara se dusese la cimitirul din Chaon, cu Luiza la braţ; se oprise mult, cu ochii trişti, la mormântul mamei sa­le, moar­tă pe când el îşi făcea călătoria. Se întorseseră amân­doi bătătorind drumul albit de lună, drum care-i ducea la Clos- Pernin prin alee de salcâmi. Se gândea mâhnitul Frederic la țăranca bătrână, rămasă, sim­plă și bună cu toată averea strânsă de bărbatul ei; se gân­dea la mama lui care plecase din lume fără să-și mai fi pu­tut săruta fiul. A doua zi se sculă, odată cu soarele. Se plimbase la întâm­plare prin iarba umedă de rouă și, in urmă, pornise pe drumul care duce la Clos-Pernin. Se desfăta cu amintirile bune și duioase ale trecutului. Regiunea Sologne se schim­base mult din vremea când el, ca copil, umblase cu picioarele goale prin băltoace, gonind broaştele. Eleşteele se secaseră, terenurile înecate fuseseră îm­pădurite. Pretutindeni ondula acuma coamele pleoase ale semănăturilor, încă uneori, ceva mai risipite pe ici şi pe colo. Nu mai erau băltoace cu mirosuri urâte, iar plămânii lui respirau cu voluptate emanaţiunile bră­­detului. Şi mergea încet foarte mulţu­mit, când auzi, la cotitura dru­­­mului, scârţâitul unei trăsuri, apoi răsunete de glasuri, hohote de râs, ţipete de spaimă, pro­­babil atunci când roatele se cu­fundau până la bucla în hopu­­rile noroioase. Se dete în lături din drum şi aşteptă. Cotul era repede. D’odată, c’o sguciuitură care ar fi răsturnat orice alfel de­ căruţă, trăsura se arătă. Frederic nu-şi putu opri un gest de mirare. Se desobişnu­­ise să vadă brişcile solognate, şi acea care sosea hâţâindu-se era un specimen de mâna întâi A­­vea forma unui pepene tăiat în două. Şi era aşa de dărăpănată brişcă, aşa de jupuită, că pielea roasă, cu care fusese îmbrăcată, îi atârna în şuviţe, lăsând să se vadă cărţii din umplutură. In­tre ulube se opintea o mârţoagă care tropăia cu capul plecat prin hopurile drumului. Dar nu calul îl făcuse pe Fre­deric să se mire. Brişcă era cu două locuri, pe care şedeau în­ghesuite trei femei. Erau îmbră­cate cu rochii bătătoare la ochi, rochii străvezii de vară, cum se văd numai prin unele staţiuni la modă; pe cap purtau pălării de băi de mare împodobite cu panglici, voaluri şi flori. Toale­tele lor nu se potriveau cu pră­păditul echipagiu. Dar mai mă­rea încă hazliul contrast aerul se­rios şi convins cu care una din cele trei femei ţinea hăţurile. Mâinile ei mici, strânse în mâ­nuşi elegante, bustul ei drept, coatele rotunde strânse împreju­rul tan­ei prinsă într’un cor­set armonios îi dăd°a un'St'saran deosebită a unei elegante care s'ar fi învârtit, la ora plimbării, prin arcele pădurii, mânând doi fugari care ar fi scos flăcări pe nări. Dându-se în lături din druid­­steten proptit de un gard încon­jurat de mărăcini și de urzici. Brișcă trecu pe lângă el și se făcu nevăzută. In drumul sco­­fâlcit, plin de gropi, toaletele ve­sele de primăvară ,trecură ca o rază de lumină. Abia avusese vremea să vază pe cele care le purta. Două din ele îi păruseră de o vârstă înaintată — aşa cam de câte 40 de ani, — iar ce­a­laltă i se arătase sub înfăţişa­rea încântătoare a unei fete ti­nere de 18 ori 20 de ani, prea frumoasă. Femeile îl priviseră curioase, cele mai în vârstă cu aere în­­drăsneţe, iar fata tânără, i se păru lui că, văzându-l, făcu un gest de mirare, că se întcercase să întoarcă spre el cernii și că-i tvirraoacifsoi ptj JTîtlîlP, O ’■'.itftTC ? 0 5’. Se gândea la ce văzuse prins între mărăcini și urzici. — Mi s’a părut, de sigur, zise, căci nu, nu le cunosc. Dar, în același moment, auzi un glas argintiu care, de de­parte, ii strigă: — Bună ziua, Frederic, bună ziua . Brişcă își văzu de drum ho­dorogind, și multă vreme încă mai ajunse până la auzul lui scârțâitul plângător al roatelor, nu de ajuns unse. Se întoarse la Clos-Pornin pe la amiazi. Clos-Pornin era o f­lădire mare făcută cu cărămizi, încăpătoare dar prea puțin elegantă. Pierre­don bătrânul o ridicase la două sute de metri de lângă ferma principală de pe domeniul lui întins, pe care-1 cultiva încă ne*­putându-se obișnui cu trândă­via. Se îmbolnăvea când trecea o zi în care să nu fi muncit cincisprezece ore d’a rândul. prispa ridicată l’aștepta *4 -Hei, *1 făcut iar cunoștința, cu drumurile din regiunea­­ joasă a Bolognei noastre 7 — Da, îi răspunse el săr tând-o. — Iţi plac locurile, cuprins, de aici? Nu te-ai plictisit pn mult? — Dar nicidecum. — Ţi s’a făcut foame ? — Strașnic. — Foarte bine. Masa a gat Tata ne așteaptă în sufrageri Ori cât de dimineaţă se sei lase Frederic, tatăl său îl într­âuse. Fiindcă nu se mai văzu­seră din ziua trecută, îşi strân­seră mâinile. Ţăranul zâmbea. Era un oi de statură măruntă, pântece spân la faţă, ochii cu privii scânteetoare, arătau pătrunder şi inteligenţă, nasul gros tâmplele colţuroase trădau voinţă aprigă; o dungă pe lungă, adâncindu-i fruntea vnii sprâncene, arăta violenţa Mâ­nile, cu degetele păroase, era late, iar picioarele groase­­ scurta (Va urma)

Next