Universul, iulie 1924 (Anul 42, nr. 145-171)
1924-07-22 / nr. 163
«* #/■*’ APA DE GURA — PASTA PENTRU DINTI CBil©r©ä©Dt DESINFECTANTE PUTERNICE — Sănătatea Ciurel — :: De vânzare pretutindeni:: Deposit General : IAROSLAVSKY — Bucureştii Smârdan 9 — PROFITAT! DE OCAE113 1 m ii ii Bulevardul ELISABETA No. 8 fost 6 (vis-a-vis de Eforie) In vederea sezonului înaintat a pus în vânzare “ cu PREȚURI REDUSE, următoarele mărfuri: g I STOFE llWi fSAS lei 600 gi a STOFE Raglane dela' lei 450 Hr. S SrCAMGARNIil lltepllela „ 630 „ 5| “ ALPAGALElilO lip {i tBlifi „ 175 „ 1| l DIAGONAL ’•»ÎF. 250 . g| 1 GABARDINE A4T . 350 „ sj S SIFONE liiffisii |i tetei 42.1. *| 3 ZEF1RURIEl® iar.. 46 . £| l POPLINURI1 El. lai „ 140 „ |j § U11EÎÎE TolEll „ 56 . I iMUSUNHI IBM , 52 . § 3 CREPOAKE tinili» „ 59 . s| I marchizei ta „ 110 „ i DRILUBI Si Mi „ 98 „ PLEDURI le islai ., 950 „ I SOBELE de PIELE Surele de par de cămila si | de balata j Giilil si GiiPE pentru ele- | vatoare CIOCANE de ferecat I PIETRE de Jr'QABA originale | franceze La FertesousJouarre I SITE de MATASE elveţiană | CÂNTARE Garwensie 500 pi 1 1030 kmr. furnizează din depozit Jacques Gold | Birou Technic | | București str. Paris 21-23 | MINISTERUL COMUNICAŢIUNILOR Direcţiunea Generală a Căilor Ferate Române Pubcitațiune Se aduce la cunoştinţa generală că, în ziua de 15 August 1924, ora 10 dim., se va ţine licitaţiune publică la Direcţiunea II Regională, strada Vasile Conta No. 9 Iaşi, pentru concesionarea şi darea în exploatare a bufetelor din Staţiunile Fioreşti, Culmea, Rogojeni şi Călăraşi B., a atelierului de Prizerie din staţiunea Iaşi şi a chioşcului de alimente din staţiune, Vameş. Condiţiunile de admitere la licitaţie, felul actelor de presentat la această licitaţie, quantumul garanţiilor de depus, precum ş orice alte infornaţiuni se găsesc la orice staţiune C. F. R. din cuprinsul Regiunei II, unde sunt aflate publicaţiuni, speciale şi la Biuroul M. 5 Gara Iaşi Ofertele scrise, timbrate şi însoţite de chitanţele de garanţii se vor depune în termen la adresa de mai sus şi vor trebui să fie valabile cel puţin două luni de zile de la data licitaţiunei. Licitaţia se va ţine în conformitate cu dispoziţiunile art. 72 83 din legea Comptabilităţei publice a statului. Iaşi, 2 Iulie 1924. No. 40780. 1725 Ccţiunea II Regională C.F.R C. F. R. Direcţiunea II Regională, Iaşi Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Sâmbătă 9 August 1924, orele 11 a. m., se va ţine licitaţie la Direcţiunea II Regională C. F. R. Serviciul P. str. Va le Conta Nr. 9, Iaşi, pentru aprovizionarea de 50, kgr. acid sulfuric şi de kgr. acid clorhidric. Licitaţia se va ţine în conformitate cu dispoziţiunile art. 72—83 din legea Comptabilităţei Publice. Supra oferte nu se primesc. Ofertele vor fi vala! cel puţin 2 luni dela data 1 lei. Informaţie.n. despre condiţiunile speciale, precum carte de sarcini şi orice alte desluşiri necesare se pot lua în toate zilele de lucru la Serviciul de Economat Iaşi, str. Asachi Nr. 7, şi Direcţiunea I Regională Bucureşti Serviciul P/E. I Direcţiunea II Regională, C. F. R. Iaşi Nr. 41391. 1727 Citită „VESELIA” Ilustra noastră tragediană CONVOR EraclîeSigfian s’a stabilit până la 1 Septembrie la Mioviţa-Yafcsrghiol şi va da consultaţiuni dela 9-11 şi 3-5 Vila Maria Eugenia 8634 sesistaţi de asigurare CAUTA urgent reprezentanţi rutinat! In toate Centrele României Mari, asemenea şi buni inspectori achizitori pentru Capitală. Condiţiunile cele mai convenabile . Se primesc numai oferte serioase. A se adresa la Bucureşti căsuţa poştală No. 573 5 SALVATOR Ambulatoriu fondat în 1906 de Medici specialişti pentru boale venerice şi sinus GOALS tí© PIBS Tratamentul blenoragiei cronice prin metoade electroterapeutice Electrotermic pentru prostatite Operaţiuni de specialitate Dretroscopie Controlul diagnosticuim clime prin Analiza Sângaîuî şi al lichidului cefalo- rachidian. Microscopie, ultramcroscopie Pasagiu Român Alo. 9 (lăngâ Teatru National). Blucureşti Consult. 111 Sfi - 9. Terci 33 181 Mare economie pentru Domni Contra 160 lei remis prin mandat poștal expediez franco. Una garnitura complectă pentru bărbierit ,compusă din următoarele 10 obiecte. Un aparat pentru ras fin nichelat, 1 lamă fină, un săpun pentru ras concentrat Leosira, 1 vas nichelat și pensulă pentru săpunit, un burete de cauciuc, un creion piatră acră, o cutie pudră, un puf şi cutia pentru păstrarea garniturii. Fiecare poate comanda şi lame reservă. Mem-Extra 60.-Lei duzina, Mem Lux 120.-Lei duzina, Lame Pierre 84 —Lei duzina. —La nemulţumire se restitue imediat costul. Adresaţi comenzile: Parfumeria Jaroslavski Bucureşti.Smârdan 2 LTRIOTOVAN7 PENTRU BARBATI „TErELYGJIM“ PENTRU FitalEl preparate ştiinţifice cu cari se imun IMPOTENŢĂ Aprobate de oDor. Direcţia Silvanitar întrebuinţate cu succes xtraordinar de peste 10 ani ani de zile în mai toate Statele europene şi în America. Specific contra perturburărilor dishormonice. Cereţi prospecte. De vânzare la drognerii, farmacii. Depozitul general 8 „SICA" Bucureşti, Calorinitei 67 STENObaci ILOGRAFtt perfectă corespondenţă pentru limba română ţi germană, caută importantă casă de comerţ. D oferte scrise a se adresa la Agenţia Publicitate D. Atlanta, strada Sărindari sub „Stenodactilografă*. 9 Citiţi Ziarul Iilor si norilor Publicatiune III IBM III IIIITI Min SWBMWKMBMgBB&JglimMMMB — Zilnic Noutati — I Toată luna IULIE, SOLDURI cu preţuri reduse I Automobile FORD (ansETE FORD TMCTOMEFORDSON - LANOEL S.HR.T.M. — 105 Calea Victoriei — Bucureşti — Rurali final al Bihar Faris Farissa Reclama e sufletul comerţului UNIVERSUL ttte a-PB Äriiri< Uh. -ür. »8x Lu''! Mit '-hU Moara VoiculescuLa Sfanitul Moldoven Groaznic accident pe şoseaua Constanţa-Megidia Asistenţa medicală. — Ce ar trebui să fie. — Poşta. — La restaurante. — Intre două ordonanţe ale ministerului de industrie — Renumita staţiune a Slamnicului, deşi epitropia Sf. Spiridon na avut încă posibilitatea s-o refacă, totuş graţie sârguinţei puse de proprietarii particulari, a început să-şi recapete din aspectul său de odinioară. Conducerea medicală este încredinţată d-lui dr. Tudoran, docent universitar. Iar medici consultanţi sunt d-nii d-nn Spirt şi Hariton. D. dr. Tudoran vizitează zîi ■ nie restaurantele şi le-a impus să aibă fiecare, pe lângă mâncărurile obişnuite şi un meni pentru cură. Faptul că cei suferinzi pot urma şi o anumită dietă, va contribui ca efectele terapeutice să fie maxime, concurând, atât alimentarea cât şi cura hidroxumnerală la vindecarea celor cari recurg la salvatoarele surse ale Slănicului. * Treime să semnalăm că poliţia nici până azi nu a găsit de cuviinţă să-şi formeze liste de numele vizitatorilor şi de numărul camerelor ocupate. Aceasta nu numai că este în contra interesului măsurilor prevenitoare de pază, dar este şi în detrimentul staţiunii, mulţi putându-se sustrage, atât de la plata taxei de cură, cât şi dela vizita medicală. Este absolut necesar ca toţi vizitatorii să se prezinte vizitei medicale, spre a se putea face un triaj ştiinţific şi a fi îndrumat fiecare la staţiunea balneo-climatică corespunzătoare. Iar celor rămaşi în Slănîc, sa se poată da indicaţîunile de cum, fiecare în parte, trebue să utilizeze apele tămăduitoare, spre a obţine maximum de efect curativ. • încă o chestiune importantă şi asupra căreia atragem serioasa atenţiune a oficialităţii, este aceea a apei potabile. Mai ales vizitatorii stabiliţi în Satul Nou, ii duc lipsa aproape completă. . Singurul puţ din sat neputând oferi debitul necesar, se recurge la apa Slănicului, atât pentru nevoile menajere, cât şi pentru băut. Greşeala este de neînchipuit, deoarece în apa Slănicului, scurgându-se toate murdăriile şi conţinutul closetelor din statione, face ca ea să fie un pericol iminent pentru cei care o întrebuinţează. Se impune ca satul să aibă câteva sacale pentru transportul Apei de la „fântâna Sf. Spiridon“ singura apă potabilă, după declaraţia însăşi a d-lui dr. Tudoran, medicul oficial al staţiunii. Iar proprietarii vilelor şi locuinţelor ce se închiriază, să aibe butoaie în cari să depoziteze această apă şi pe care să fie scris vizibil „apă potabilă“, care să se întrebuinţeze pentru băut şi gătit. „Inhalatoriul“ care rivaliza cu cel din Reichenhal este literalmente devastat, iar instalaţiunile băilor, precum şi hidroterapia sunt în parte refăcute. Prin munca depusă de d. Tömesen, care a investit şi un frumos capital, Slănicu,1 are azi din nou o secţiune de hidroterapie pentru bărbaţi precum şi 10 cabine pentru băi minerale. Un lucru însă, care a produs nemulţumirea tuturor este că ordonanţa Nr. 39.130 a ministerului de industrie şi comerţ, prin care se fixau preţurile pentru băi, transporturi, hoteluri, hanuri, locuinţe, restaurante, pepălării, etc., pe tot timpul sezonului şi care a fost adusă la cunoştinţa generală prin publicaţiunile făcute în „Monitorul Oficial“ şi cotidianele noastre, a fost pur şi simplu modificată, pe baza unei noui ordonanţe Nr. 45.031, semnată de d. C. Stătescu. Este uşor de închipuit ce perturbare a adus acest, lucru in mijlocul sezonului, mai ales pentru cei cari nu şi-au putut prevedea în bugetul lor, această sporire de preţuri. Găsim că ministerul, a procedat cum nu se poate mai vitreg, faţă de cei suferinzi, ale căror interese în primul rând era obligat să le păzească, iar nu pe acelea ale proprietarilor. Şi dacă insistăm, este că unii dintre proprietarii din Slănic, în goana nebună de îmbogăţire într-un sezon, privează pe vizitatori şi de strictul necesar unui cât de modest confort, deşi pretind în multe cazuri preţuri cu mult mai mari elecât cele stabilite de minister • Serviciul poştallasă foarte mult de dorit. Telegramele expediate din Bucureşti, ajung in mâna destinatarilor după 4 -5 zile de la expediere. De scrisori nici nu mai vorbim. • Ca distracţii se fac diferite escursiuni, mai ales la Cascadă. Ziua, muzica rog. 37 infanterie, iar seara cinematograful Instalat de către d. inginer Ştefan lupan, în localul fostului cazin, delectează pe vizitatori. * Din iniţiativa d-lui Teodorit, prim efor al aşezămintelor Sf. Spiridon, proprietara staţiunii Slănic, s-a dat Sâmbătă seara un frumos bal, sub patronajul d-lui Gh. Mârzescu, ministru de justiţie. Până la 1 August sunt, reţinute toate camerele, aşa că cei cari riscă să vină sunt nevoiţi să plece, negăsîndu-se locuinţe libere. Dr. M. RoUmann -------- XXX --------- MODA Rochiile din vara aceasta ne încântă prin genul lor aparte. Mai toate sunt simple ca formă, dar ţesătura, e foarte complicată. Din culori vii, făcute anume pentru zilele frumoase de vară, se văd o mulţime de muselinuri cu deseiuri originale, crepuri imprimate cu flori, altele în careuri sau ecossats, altele cu dasenuri cubiste amuzante. Foarte frumoase și crepurile lavabile ţesute în genul crepului de Chine. Cele mai multe rochii se fac fără mâneci, sau daca au, sunt foarte scurte. Decolteul în general rotund, jupa scurtă. Volanele suprapuse plac mult. Multe rochii sunt Întovărășite de o capă mică la fel, care e nu i se poate mai practică. Organdiurile brodate sunt foarte frumoase. Galbenul, lila și alb sunt culorile preferate. Culorile sunt tari ca tonuri. Tailleururi din crépe mallecain, din alpaga de mătase sau de lână, din Schantung, sunt practice. Bluzele care întovărăşesc aceste tailleururi sunt in general din lina alb, lucrate cu ajururi şî pliuri sau pliseuri. V3TURIA Tailleur din lână pentru munte. Fusta garnisită cu pliuri şi femei, în iată , în «Pate dreaptă. Jacheta din aceiaşi stofă garnisită cu broderii de lână. CEREȚI la toate librăriile 0 Călătorie in Suedia de Stelian Popescu Preţul lei 20. * * Un medic dela Cernăuţi mort. — Un student dela focşani grav rănit — Megidia, 19 Iulie Azi, pe când doctorul Nicolae Stolnicu din Cernăuţi şi studentul Stere Dumitrescu dîn Focşani veneau dela Mamaia cu un automobil „Fiat“ al soc. GLORIA, la kim., 48, la o cotitură şi într‘un mo mm n i ■ni mmmmmmmmmm ment când mergea cu o iuțeală de 70 klm. pe oră, maşina s-a lovit de un stâlp de telegraf.Doctorul Stolnicu a murit pe loc , studentul Dumitrescu a fost grav rănit, iar șoferul a scăpat ca prin minune. Curier judiciar MOAŞA PODEANU LA VACARISŞTI Ziarul nostru a scris pe târg despre faptele grave săvârşite de moaşa Podeanu. Trimisă in Instrucţia cap. 3, d. Cezar Cristoreanu, judecătorul titular a început cercetări, pentru a stabili nu numai gradul culpabilităţii, dar şi întinderea câmpului de activitate criminala a moaşei. Trib. Ilfov s. IlI-a în completul de vacanţă în urma concluziilor d-lui procuror I. Petrescu, i-a confirmat mandatul de arestare şi moaşa Podeanu a fost trimisă la Văcăreşti. CAZUL LILLIENFELD Enrico Lillienfeld, împreună cu un Bercovici oarecare, primise sume respectabile dela ţăranii din comunele apropiate de Capitală, ca aconto pentru viitoare transporturi de tablă zincată. Tabla nu s‘a expediat însă niciodată clienţilor şi păcatul a căzuit numai pe Lillienfeld, căruia i s‘a imputat pe deasupra şi un fals de semnături cambiale,peste răspunderea bănească ce o avea faţă de ţăranii păcăliţi. Cazul a fost instruit la cap. 4, de d. judecător Niculescu- Bolintin, care a dat şi ordonanţa definitivă. Secţia II com. a reconfirmat mandatul de arestarea lui Lillienfeld. IN JURUL FURTULUI DE LA ARSENAL Erau implicaţi 30 de inşi. Toţi aveau vina că au cumpărat, sau că şi-au însuşit de-a dreptul din magazie, materiale diverse de ale armatei. Camera de punere sub acuzare liberase însă pe 4 inculpaţi, înainte chiar de emiterea ordonanţei definitive a judecătorului instructor. Venind în judecata cabinetului 4 — care instrueşte cazul, — cererea de liberare provizorie a unuia din inculpaţi Dumitru Ţăranu, în urma apărăirei avocaţilor d. Toma Dragu şi I. Nedelescu şi concluziilor d-lui procuror Al. Răşcanu, cererea a fost admisă. Primul procuror a făcut apel ce se va judeca Vineri. NOTE LA LEGEA CHIRIILOR Ce sunt brutarii 7 Camera II-a arbitrală de pe lângă Curtea de apel din Bucureşti a stabilit că brutarii sunt comercianţi şi că deci trebue să plătească nu de 7 ori, ci de 14 ori chiria de bază din 1916. Mai mult încă, această majorare se va aplica indiferent de cartierul, în care funcţionează şi de extinderea ce s-a dat brutăriei. URMĂRIREA UNUI AVOCAT Parchetul de Ilfov a deschis acţiune publică împotriva d-lui avocat Oncescu, pentru „escrocherie calificată". Se impută d-lui Oncescu faptul — încadrat în art. 334 cod penal — că a cerut şi a primit onorarii, nu pentru munca şi lucrările d-sale de avocat, ci pentru a... influenţa asupra magistraţilor. Reclamaţiile împotriva d-sale au fost formulate de d. Cernescu, preşedinte al secţiei I-a comercială a trib. Ilfov şi de d. Ţanovici, comerciant din Capitală. D. avocat Oncescu a luat de la d. Ţanovici, o sumă mare de bani, spunând că poate obţine favoruri în faţa instanţelor judecătoreşti. O HOŢIE „KOLOSSALA“ IN GERMANIA Curtea cu juraţi din Charlottenburg a judecat deunăzi un proces cu adevărat sensaţional. Era vorba de două mari organizaţiuni de binefacere, create in timpul războiului pentru aviatorii germani, ambele puse sub preşedinţia generalului von der Golz. Secretarul unic era un fost ofiţer din armata Imperială, locot. Rasch —iar, negustorul vienez Auffalert, membru comun în comitete. Se emisese timbre de binefacere, realizându-se in primii ani de război frumoasa sumă de 673.000 mărci aur, ce trecuseră în buzunarele asociaţilor. Partea leului — 60 la sută — o incasa*« Auffalert, care finanţase afacerea, iar generalul von der Golf numai 32.000 mărci-aur, onorat pe 1916. Societatea organizase numeroase expoziţii pentru a înfăţişa poporului prada de război a aviatorilor germani. S’au vărsat aci sume enorme, fără nici o socoteală ori control. Aviatorii n'au primit insă, nici din timbre nici din taxele panoramelor, nimic, nici un fenig. Justiţia ger roana a calificat isprava hoţilor in cap cu sfetnicul kaiserului, la cel mai mare scandal al vremii. 8—— XXX--------* Bibliografii Buletinul Uniunei generale a industriaşilor din România, anul III nr. 7, 1 Iulie 1924. — A apărut: Pensiile celor ce au luat parte în războiul pentru întregirea neamului (ofiţeri, activi şi de rezervă, reangajaţi, funcţionari civili), de d. Colonel D. Macovescu. Volumul cuprinde legea cu note şi jurisprudenţe, procedura şi calculul pensiei şi sporului • Anuarul reuniunei femeilor minime, din Beiuş şi jur, vol. V 29 April 1923—6 April 1924, Editura reuniunei Beiuş. Portul Giurgiu lucrare tipărită de Camera de Comerţ şi Industrie, Vlaşca, pentru a înve-» dera necesitatea infiinţărei zonei libere în portul Giurgiu. Tip. Ulpiu, Giurgiu 1924. ♦ Au apărut în editura Cartea Românească . Călătorului îi şade bine cu drumul, de I. Al. Brătescu-Voineşti; Viaţa omului primitiv, de I. Simionescu; Cazurile naturale, de I. Simionescu șl In pușcăria Petro-Pav* lovsc, de Zamfir Arbore. «— Roma, revista de cultură italiană, anul IV nr. 6—7 luni*Iulie 1924. Viata agricolă anul XV No. 12 revista soc. agranamilor • din România. Citiţi .Universul Literar 1 -JUfcES MAHY !U!?!8âŞli VIEŢII Porumbiţele In Mai, luna florilor, într’o zi caldă şi luminoasă, începe, în regiunea băltoasă Sologne, romanul care urmează. Un tânăr de 26 ani, Frederic Pierredon, fiul unui agricultor bogat din Laire-et-Cher, urma pe jos, fumând o ţigară, un drumeag lăturaş plin de gropi; batra calea această îngustă mărginită de amândouă părţile de burucni Încâlcite, adăpost tainic al şerpilor şi al năpârcilor. Drumeţul, era un flăcău voiniş, cu umerii laţi, oacheş la faţă. Nu era frumos, dar avea o înfăţişare plăcută care-l făcea simpatic Avea o barbă scurta şi era îmbrăcat ca un costum os, nuşti. „ .. Deşi tatăl său Jean Pierredon era din Sologne şi el fusese născut la Clos-Pernin, era aproape străin de acest ţinut. Fusese trimis de cu vreme la colegiul din Blois şi de acolo la Paris, unde îşi termină studiul medicinii. Nu cunoştea tânărul Frederic din Sologne decât ce apucase să vadă până la vârsta fragedă de 10 ani, în timpul vacanţelor. Confirmat doctor cu doi ani mai înainte şi In momentul de a se întoarce la Clos-Pernin, tatăl sâu îi zisese: — Eu am văzut mai toate oraşele din Franţa. E puţin. Dar mi-am petrecut viaţa strângând un milion. Tu, care n’o să ai grijile pe care le-am avut eu nu te sinchisi. Uite, punga mea o pun în mâinile tale! Şi Frederic colindase Italia, Germania, Anglia, Spania, Algeria şi chiar Egiptul. De două zile se întorsese. Din ziua sosirii nu eşise din casă. Consacrase acele zile instalării sale. Ajutat de sora sa Luiza, o brună cu ochi blânzi, îşi aşezase biblioteca. Seara se dusese la cimitirul din Chaon, cu Luiza la braţ; se oprise mult, cu ochii trişti, la mormântul mamei sale, moartă pe când el îşi făcea călătoria. Se întorseseră amândoi bătătorind drumul albit de lună, drum care-i ducea la Clos- Pernin prin alee de salcâmi. Se gândea mâhnitul Frederic la țăranca bătrână, rămasă, simplă și bună cu toată averea strânsă de bărbatul ei; se gândea la mama lui care plecase din lume fără să-și mai fi putut săruta fiul. A doua zi se sculă, odată cu soarele. Se plimbase la întâmplare prin iarba umedă de rouă și, in urmă, pornise pe drumul care duce la Clos-Pernin. Se desfăta cu amintirile bune și duioase ale trecutului. Regiunea Sologne se schimbase mult din vremea când el, ca copil, umblase cu picioarele goale prin băltoace, gonind broaştele. Eleşteele se secaseră, terenurile înecate fuseseră împădurite. Pretutindeni ondula acuma coamele pleoase ale semănăturilor, încă uneori, ceva mai risipite pe ici şi pe colo. Nu mai erau băltoace cu mirosuri urâte, iar plămânii lui respirau cu voluptate emanaţiunile brădetului. Şi mergea încet foarte mulţumit, când auzi, la cotitura drumului, scârţâitul unei trăsuri, apoi răsunete de glasuri, hohote de râs, ţipete de spaimă, probabil atunci când roatele se cufundau până la bucla în hopurile noroioase. Se dete în lături din drum şi aşteptă. Cotul era repede. D’odată, c’o sguciuitură care ar fi răsturnat orice alfel de căruţă, trăsura se arătă. Frederic nu-şi putu opri un gest de mirare. Se desobişnuise să vadă brişcile solognate, şi acea care sosea hâţâindu-se era un specimen de mâna întâi Avea forma unui pepene tăiat în două. Şi era aşa de dărăpănată brişcă, aşa de jupuită, că pielea roasă, cu care fusese îmbrăcată, îi atârna în şuviţe, lăsând să se vadă cărţii din umplutură. Intre ulube se opintea o mârţoagă care tropăia cu capul plecat prin hopurile drumului. Dar nu calul îl făcuse pe Frederic să se mire. Brişcă era cu două locuri, pe care şedeau înghesuite trei femei. Erau îmbrăcate cu rochii bătătoare la ochi, rochii străvezii de vară, cum se văd numai prin unele staţiuni la modă; pe cap purtau pălării de băi de mare împodobite cu panglici, voaluri şi flori. Toaletele lor nu se potriveau cu prăpăditul echipagiu. Dar mai mărea încă hazliul contrast aerul serios şi convins cu care una din cele trei femei ţinea hăţurile. Mâinile ei mici, strânse în mânuşi elegante, bustul ei drept, coatele rotunde strânse împrejurul tanei prinsă într’un corset armonios îi dăd°a un'St'saran deosebită a unei elegante care s'ar fi învârtit, la ora plimbării, prin arcele pădurii, mânând doi fugari care ar fi scos flăcări pe nări. Dându-se în lături din druidsteten proptit de un gard înconjurat de mărăcini și de urzici. Brișcă trecu pe lângă el și se făcu nevăzută. In drumul scofâlcit, plin de gropi, toaletele vesele de primăvară ,trecură ca o rază de lumină. Abia avusese vremea să vază pe cele care le purta. Două din ele îi păruseră de o vârstă înaintată — aşa cam de câte 40 de ani, — iar cealaltă i se arătase sub înfăţişarea încântătoare a unei fete tinere de 18 ori 20 de ani, prea frumoasă. Femeile îl priviseră curioase, cele mai în vârstă cu aere îndrăsneţe, iar fata tânără, i se păru lui că, văzându-l, făcu un gest de mirare, că se întcercase să întoarcă spre el cernii și că-i tvirraoacifsoi ptj JTîtlîlP, O ’■'.itftTC ? 0 5’. Se gândea la ce văzuse prins între mărăcini și urzici. — Mi s’a părut, de sigur, zise, căci nu, nu le cunosc. Dar, în același moment, auzi un glas argintiu care, de departe, ii strigă: — Bună ziua, Frederic, bună ziua . Brişcă își văzu de drum hodorogind, și multă vreme încă mai ajunse până la auzul lui scârțâitul plângător al roatelor, nu de ajuns unse. Se întoarse la Clos-Pornin pe la amiazi. Clos-Pornin era o flădire mare făcută cu cărămizi, încăpătoare dar prea puțin elegantă. Pierredon bătrânul o ridicase la două sute de metri de lângă ferma principală de pe domeniul lui întins, pe care-1 cultiva încă ne*putându-se obișnui cu trândăvia. Se îmbolnăvea când trecea o zi în care să nu fi muncit cincisprezece ore d’a rândul. prispa ridicată l’aștepta *4 -Hei, *1 făcut iar cunoștința, cu drumurile din regiunea joasă a Bolognei noastre 7 — Da, îi răspunse el săr tând-o. — Iţi plac locurile, cuprins, de aici? Nu te-ai plictisit pn mult? — Dar nicidecum. — Ţi s’a făcut foame ? — Strașnic. — Foarte bine. Masa a gat Tata ne așteaptă în sufrageri Ori cât de dimineaţă se sei lase Frederic, tatăl său îl întrâuse. Fiindcă nu se mai văzuseră din ziua trecută, îşi strânseră mâinile. Ţăranul zâmbea. Era un oi de statură măruntă, pântece spân la faţă, ochii cu privii scânteetoare, arătau pătrunder şi inteligenţă, nasul gros tâmplele colţuroase trădau voinţă aprigă; o dungă pe lungă, adâncindu-i fruntea vnii sprâncene, arăta violenţa Mânile, cu degetele păroase, era late, iar picioarele groase scurta (Va urma)