Universul, iulie 1924 (Anul 42, nr. 145-171)

1924-07-01 / nr. 145

k Inni­­tiî nr. 145 bis - Marţi 1 iulie 1924 BULETIN POLITIC Pertractările fuziunii Conducătorii partidului ţără­nesc au trimis aseară conducăto­rilor partidului naţional­ român un răspuns la întâmpinarea ul­timă a acestuia — întâmpinare prin care se cerea imperios ac­ceptarea fuziunii pe baza ne­schimbată a celor 10 puncte a­­doptate de ambele partide cu pri­lejul pertractărilor sfârşite la 12 iunie a. c., fără nici un alt adaus sau deziderat. In r­ăpunsul de aseară al partidului ţărănesc se propune partidului naţional­ român tran­­sacţia următoare: Până la alcătuirea sau alege­rea comitetului executiv central al eventualului partid fuzionat, conducerea provizorie supremă s’o aibă d-nii Iuliu Maniu şi Ion Mihalache, cari vor încerca să I­a. Stere în trebile politice, netezească drumul spre o înţele­gere şi să înlesnească întocmirea unui comitet central suportabil. Partidul naţional - român va cugeta azi la răspunsul, care să-l dea. Conducătorii partidului naţio­­nal-român, pe care i-am întrebat . Autorităţile au dovedit că unii dintre propagandiştii­ unor secte religioase, sunt agenţi ai unor puteri străine fi ne au ce­tăţenia română. Guvernul va dispune expul­zarea lor, când propagandiştii vor fi dovediţi că împrăştie idei cari sunt în contrazicere cu da­­tinele şi religia creştină. În ziarul „Adevărul“, a . . apărut un articol al senato­aseară, după primirea răspunsu- j ru lui Stanielevici, la adresa lui ţărănist, despre răspunsul pe­ redactorului nostru pentru la­­care îl vor da, ne-au spus că co- i sarabia, d. dr. Duscian. Cum cio­mitetul de conducere al partidu-1 dr. I. Duscian e în interes de lui naţional-român înţelege să menţte ultimia propunere, adică aceea de a primi fuziunea pe baza acceptării strict numai a celor zece puncte din programul comun anunţat. Aceasta înseam­nă că fuziunea este zădărnicită, fiindcă partidul ţărănist nu re­nunţă la amestecul trădătorului înfierarea lui Const. Stere — O scrisoare — Directorul nostru, a primit ur­mătoarea scrisoare: Govora, 25 Iunie Stimate d-le Stelian Popescu, Vă felicit din inimă, pe dv. şi pe prietenii dv. cari v’au i­­mitat, pentru atitudinea româ­nească și patriotică pe care ați luat-o cu ocaziunea tratativelor de fuzionare a partidelor naţio­nal şi ţărănesc, faţă de acei cari-şi mai închipuesc, că în via­ţa publică a României întregite, bunii fii ai Patriei, ar mai pu­tea avea vreun contact de ordin politic, sau măcar social, cu sinistrul trădător al patriei Con­stantin Stere, al cărui nume nu­mai, trebue să inspire scârbă, oroare şi dispreţ, sufletului ro­mânesc ! Sunt sigur Domnule Popescu, că frumosul şi sugestivul exem­plu de virtute cetăţenească, de patriotism şi moralitate politică pe care dv. şi prietenii dv. l-aţi dat, îşi va da bunele roade, pe care opinia publică românească, cinstită şi înţeleaptă, le aşteaptă în chestiunea faimosului trădă­tor. Este profund regretabil, că unii români din Basarabia, în frunte cu d. Pan. Halippa, ale căror bune sentimente româ­neşti şi bune intenţiuni, nu le putem pune la îndoială, şi în care ţara întregită, pe baza tre­cutei lor activităţi româneşti, îşi pusese toate speranţele, printr-o greşită înţelegere a politicei na­ţionale şi a intereselor superioa­re ale statului român întregit, au luat în braţele lor curate, pe ca­nalia trădătoare de patrie, care îndrăzneşte acum să se identi­fice cu Basarabia din care a fu­git ca un laş sub regimul ţarist pentru a trăda în Vechiul regat interesele cele mai superioare şi mai vitale ale întregului neam, şi să toarne cenuşă, pe capetele tuturor celor mai buni şi mai credincioşi fii ai ţării! Să spe­răm însă, că în curând şi acei buni fraţi se vor convinge de marea lor greşeală politică şi de marele rău pe care îl fac ţării şi poporului şi singuri vor arunca în gunoi, unde îi este locul, ca pe un stârv infect şi infecţios ce este, pe odiosul d-lor protejat!­­ Mă asociez cu toată energia, la cererea ce au­ făcut guvernu­lui, de a trimite în faţa justiţiei, care să pedepsească in mod e­­xemplar — şi ştreangul ar­ fi prea puţin — pe cel nou­ odios criminal politic, Const. Stetre, care nu mai poate avea nici un drept în această ţară şi care constitue un permanent pericol pentru politica şi ordinea in­ternă. Primiţi vă rog stimate d-le Popescu, expresiunea sentimen­telor mele cele mai bune şi mai sincere. Gen. Alex. Lupaşcu Stejar Cine ne discretizeaza ţara în străinătate — Escrocheria de zeci de milioane a fraţilor Herovici din Italia — Ziarele italiene au scris coloa­ne întregi despre isprava unor cetăţeni români la Roma, cari au comis fraude de peste 5 milioa­ne lire italiene în dauna marilor comercianţi din Florentai Roma şi mai ales din Trieste. Este vorba de doi fraţi Nicu (Hermann) şi Marcel fiii lui Isac Herovici, din Bucureşti, str. Ol­teni nr. 44, cari au sosit intr o bună zi la Trieste şi mai apoi la Roma. Aci s’au strecurat în cele mai imprtante cercuri comer­ciale, făcând achiziţii enorme de mărfuri, ţesături şi stofe, lăsân­­du-se chiar rugaţi de fabricanţi, cărora le câştigaseră încrederea. La Genova adunaseră imense depozite de mărfuri de expediat în ţară, chipurile „în consigna­ţie“ şi spre vânzare, în vederea cretăriei unei pieţe nouă de des­facere în Romnâia şi trimit totul la Bucureşti pe adresa unui cum­nat al lor H. Melun, care are grijă să le vândă repede-repede şi să le schimbe în monetă. In Februarie 1924 neîncrederea i_:i__«i-î-nrl ♦vovifíS flP. fi negusiomux uuiu w —~ —­­serie de denunţuri publice, au Eri, urma să se judece la trib, Ilfov secţia I, procesul d-nei Pa­­­raschivescu, soţia unui magistrat din Timişoara, dată judecăţei pentru faptul de trafic de in­fluenţă. Numita doamnă fusese ares­tată, liberată apoi şi azi este ju­decată, însă în stare de libertate. Pentru audierea celor din ur­______ ,­­ , mă martori, tribunalul a admis fost sesizate autorităţile în drept­­ deci Q amj,nare, la 18 Noembrie, și de la primele cercetări cons-1 când ^ va ju­ jeca și fondul, ratându-se vasta afacere necins­tită, s’au emis mandate de ares­tare împotriva lor. Nicu dispare, iar Marcel e de­pus. Intre timp unul din cei mai păgubiţi, vine în Bucureşti cu aeroplanul, solicită sprijinul le­gaţiei italiane şi împreună cu baronul Aloisi şi d. Savona, se­cretarul legaţiei, intervin pe lân­gă siguranţa generală a Statu­lui care, în urma investigaţiilor d-lui inspector Parizianu, desco­peră toată afacerea familiei He­­roviei. Agenţii poliţiei dau şi de fu­ria lui Hermann-Nicu, care se pusese în siguranţă lăsându-se internat de părinţii lui în ospi­ciul Mărcuţa. Sosind şi raportul procuroru­lui regal din Triest, prin care se constată culpabilitatea Herovici­­lor încadrată în art. 413 şi 432 cod penal italian (sustragere, es­crocherie şi abuz de încredere), se­­sesizează parchetul trib. Ilfov. Siguranţa pune sub pază pe nebunul abil, plasând la uşile pavilionului doi agenţi. D. procuror Dante a făcut ieri primele cercetări. Internatul a depus o declaraţie de o incoherenţă ce cată a vădi alteraţia mintală; e greu însă să fie luat în serios judecând lim­­pedea cutezanţă a manoperilor întrebuinţate până acum. A fost retrimis în paza ospi­ciului Mărcuţa sub supraveghe­rea poliţiei. In acelaş timp sa cerut parchetului italian referin­ţele necesare. * Până acum s’au stabilit urmă­toarele case escrocate cu ap­roa­­pe 6 milioane de lire (circa 70 milioane lei): Zeri, Bertolli, Illés, Castaldi, Dodoli. Reprezentantul păgubaşilor declară însă că mai sunt vreo douăzeci. -*‘*■-*• - Information­­ LMNI serviciu, ca inspector general medic al Asigurărilor muncito­reşti, în sudul Basarabiei şi în localităţi, unde ziarele ajung mai anevoe, e probabil că va lua mai târziu cunoştinţă de atacu­rile senatorului de Chişinău şi numai aşa se va explica întâr­zierea pusă de a răspunde. De altfel, d. dr. I. Duscian ne-a preîntâmpinat, cum a preîn­tâmpinat şi pe prietenii săi din Chişinău, că în ajun, de a ple­ca din Chişinău, d. Sanielevici printr’un interpus al d-sale a căutat să-l intimideze şi să-l si­lească să facă retractări asupra celor scrise, ameninţându-l, că în caz contrariu va publica lu­cruri compromiţătoare la adre­sa d-lui dr. I. Duscian. Colaboratorul nostru a spus interpusului d-lui Sanielevici să publice ce va voi, ştiindu-se că nu poate fi învinuit de nici o faptă care ar putea să-i scadă demnitatea şi prestigiul. Atacu­rile d-lui Sanielevici sunt por­nite din ura omului lovit, că­ruia i s-a creiat o situaţie foarte şubredă în opinia publică cin­stită. Campania numitului se­nator e îndreptată împotriva activităţii româneşti a d-lui dr. Duscian, activitate, în atât de mare contradicţie cu activitatea anti-românească, pe care o pa­tronează şi subvenţionează d. Sanielevici cu o autoritate crea­­tă artificial şi cu mijloace câş­tigate prea uşor. Ifr învestitura Prea­sfinţitului Cosma Petrovici, nou ales epis­cop al eparhiei Dunărei de Jos, va fi Marţi 1 Iulie ora 12 juni, în loc de Luni 30 Iunie. Ofiţerii-elevi ai şcoalei de jandarmi din Oradea Mare au vizitat, sub conducerea medicu­lui­ legist N. Stoenescu, închi­soarea de femei Plătăreşti, în­chisoarea centrală Văcăreşi, penitenciarul celular Doffana şi ospiciul de alienaţi Văcă­reşti, unde au văzut criminali, criminali alienaţi şi alienaţi criminali. Ofiţerii elevi au ple­cat să viziteze şi penitenciarul Târgu-Ocna.­­* Absolvenţii liceului „Tra­­ian“ din Turnu-Severin, promo-­­ţia 1914, urmând să sărbăto­rească împlinirea a zece ani de la terminarea liceului, în zilele de 12 şi 13 iulie (Sf. Petru şi Pavel), sunt rugaţi să-şi trimi­tă adeziunile d-lui G. Muntea­­nu, avocat, str. Speranţei nr. 42, în Turnu-Severin. Curier Judiciar TRAFIC DE INFLUENŢA FRAUDE COMISE DE ATAŞA­TUL COMERCIAL ROMAN LA ROMA D. Ion Silescu, fost ataşat co­mercial al României la Roma, făcuse apel în contra sentinţei trib. Ilfov secţia IlI-a, prin care era condamnat la 6 luni închi­soare, 1000 lei amendă şi 1 leu despăgubiri civile în favoarea mi­nisterului de război, pentru fap­tul de luare de mită şi sustra­gere de registre. După o îndelungată amânare, procesul urma să se judece ieri la Curtea de apel secţia IlI-a. Avocatul ministerului insă a ce­rut o nouă amânare pentru că fiind în pripă însărcinat să pună concluzii, nu a avut­ vreme să vadă dosarul. Cu toată opunerea apărării, Curtea a admis, fixând termenul nou la 6 octombrie. Kiiiii­ci­ încercare de sinucidere Soldatul Moritz Zentner, de 23 ani, din reg. 4 artilerie Ro­man, venind în delegaţie în Bu­cureşti, a încercat ori d. a., să se sinucidă, trăgându-şi un foc de revolver în partea stângă a pieptului. In stare gravă a fost transpor­tat la vitalul miltar. UNIVERSUL Făptuitorii celor două asasinate din Capitală Toţi au fost prinşi de poliţie Bandiţii cari au săvârşit cele două crime, în Capitală, la un interval de o săptămână, una de alta, au fost prinşi. Cu toate mijloacele restrânse de cari dispune, prefectura po­liţiei­ Capitalei a reuşit să rupă vălul ce acoperea aceste două asasinate. Tot aparatul poliţienesc, de la prefect şi până la ultimul a­­gent şi-au făcut datoria şi nu avem decât cuvinte de laudă pentru ei, ca şi pentru repre­zentanţii parchetului care zi fi noapte s-au străduit să facă lu­mină în aceste două fapte cri­minale, dând astfel linişte ce­tăţenilor îngroziţi. ———XXXI--------­Congresul „Ligii Chiriaşilor“ ŞEDINŢA DE DIMINEAŢA „Liga Chiriaşilor" a convocat eri Sâmbătă, într’un congres la sediul său din str. Halelor Nr. 19, toate organizaţiile sale din provincie, precum şi reprezen­tanţii organizaţiilor comerciale din ţară. Şedinţa de dimineaţă a con­gresului a fost rezervată primă­­rei şi verificărei mandatelor de­legaţilor sosiţi din: Chişinău, Focşani, Târgovişte, etc. S‘au primit telegrame din: Galaţi, Brăila, Piteşti, etc. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA S‘a constituit biroul în modul următor: dr. Gh. G. Rădulescu, avocat B. Madger şi Em. Diaco­­nescu (Bucureşti) Antonescu (Târgovişte), Goldenberg (Chişi­nău) şi Wasermann Focşani D. Dp. RĂDULESCU a spus că „Liga Chiriaşilor“ nu urmăreşte decât armonizarea socială. Urează spor la muncă şi suc­ces în lucrările congresului . D. avocat MADGER, vorbind despre chestiunea construcţiilor, spune că, această chestiune e cea mai grea. Până acum Statul n’a făcut nici un pas în dome­niul construcţiilor de locuinţe. Statului îi revine obligaţia de a construi pentru funcţionari şi administraţiile sale. Inchee citind o expunere asu­pra modului cum a fost rezol­­vită în parte — în străinătate — problema locuinţelor, printr’o intensă campanie de construc­­ţiuni. D. avocat N. CADIESKY, pro­pune ca o soluţie a rezolvirei crizei de locuinţe: Cooperaţia, şi anume ca Statul să acorde teren, material eftin (plătibil în 50 ani) iar chiriaşii să contri­­bue cu munca şi numerar. In acelaş sens au mai vorbit d-nii Turek, Iordanovici, Gol­denberg şi alţii. Chestiunea vadului comercial D-l C. RĂDULESCU, reprezen­tant al blocului comercial şi in­dustrial, expune punctul de ve­dere al organizaţiunei din care face parte. Să se recunoască va­dul comercial cu o vechime de trei ani, quantumul de chirie să fie cel din legea actuală pentru comerciant, iar micii comer­cianţi să fie asimilaţi micilor meseriaşi în ce priveşte chiria adică de 7 ori chiria dîn 1916. Termenul de prelungire să fie până la 1930, D. IZRAEL e de părere ca Liga să ceară guvernului să vie mai repede cu legea administra­tivă pentru a se face alegeri co­munale. Congresul votează o rezoluţie în sensul celor propuse de d. Izrael. Discuţiile vor continua azi la Crima din strada Clucerului O cursă întinsă criminalilor de ziarul „Universul” şi Un rol important l-a avut şi ziarul „Universul“ în descoperi­rea criminalilor din str. Cluce­rului. „Universul“, a doua zi după săvârşirea asasinatului, a publi­cat următoarea înştiinţare: „DENUNŢĂTORUL, CHIAR DACA FACE PARTE DINTRE CRIMINALI, VA FI SCOS DIN CAUZA IN BAZA LEGII, CAR­E SCUTEŞTE DE CONDAMNARE PE ACELA CARE D­ENUNŢA PE ASASIN“. Unii din criminali, Petre No­vac, cetind în ziarul nostru acea­stă înştiinţare şi convins că nu va fi condamnat, dacă va de­nunţa pe complicii săi, s-a pre­dat poliţiei, dând toate informa­ţiile cuvenite celor in drept . Apoi, publicarea în ziarul no­stru a premiilor de 100 mii lei oferite de rudele lui Cair şi „Au­tomobil­ Club“ pentru denunţător şi scoaterea lui din cauză, chiar dacă ar face parte dintre crimi­nali, a dat roadele cele mai bune . Dinanţul făcut poliţiei Intr’adevăr, ori după orele 12 s’a prezentat la poliţie un tâ­năr, Petre Novac, fără domici­liu­­în Capitală şi fără nici o ocupaţie. Novac a comunicat d.lui geneal Nicoleanu, prefec­tul poliţiei, că el ştie cine sunt autorii crimei din strada Clu­cerului, întru­cât şi el este com­plice, dar nu a luat parte activă la omorîrea lui George Cair. Dar poliţia era pe urmele criminalilor Intre timp însă poliţia era pe urmele unuia dintre criminali. Acesta se dusese la o prăvălie, din calea Griviţei 127, unde a vândut unul dintre revolverele furate, dela Cair, pe suma de 300 lei. Comercianta d-na Prima Chi­neze — o italiancă — neştiind provenienţa armei, a expus-o în vitrină, unde a fost văzută de un agent Mărturisirile lui Jiovac Tratat cu multă bunăvoinţă, Petre Novac a spus că în noap­tea crimei s’a dus cu un oare­care Ion Munteanu zis Măr­­cuţă, cunoscut spărgător şi cu Ghiţă Scutelnicu zis Sobaru, să dea o lovitură, întrucât toţi erau lipsiţi de bani. A fost o simplă întâmplare alegerea casei din strada Clu­cerului pentru această operaţie. Ei nu cunoşteau pe Cair — căci n’ar fi îndrăsnit să se intro­ducă în casa lui, dacă el ştiau de o forţă atletică, nu l’au pân­dit, ci văzând fereastra de sus deschisă au crezut nimerit să dea lovitura. Chiar şi casa, care era izolată de alte clădiri, se potrivea de minune pentru pu­nerea în aplicare a planului lor. O luptă s-a încins intre cri­minal şi agenţi. El voia să scape. Sforţările sale au fost zadar­nice, căci poliţiştii l-au trântit jos şi l-au legat. Cu acelaş automobil crimi­nalul­ a fost adus la prefectura poliţiei. Revolverul găsit asupra lui e unul dintre cele două furate de la Cair. După crimă, atât ceasornicul lui Cair cât şi revolverul acesta au fost luate de Sobaru, dar nu le-a stăpânit mult căci Mun­teanu i le-a furat chiar în aceia­şi zi, întrucât el se păcălise luând de la Cair o casetă in care credea că sunt bani, dar nu conţinea decât nişte scri­sori, prestarea lui Sobaru La prefectură se aflau d-nii R. Franasovici, sub­secretar de stat, Romulus P. Voinescu, di­rectorul general al Siguranţei, general Nicoleanu, prefectul po­liţiei, judeciar de instrucţie Negrea, procuror Răşcanu şi in­spector Gustav. In primul moment d. Negrea a cerut lui Munteanu să arate cine sunt complicii lui. Fără multă ezitare el a spus, că a săvârşit crima în complici­tate cu Petre Novac, denunţă­torul şi cu Ghiţă Scutelnicu. întrebat unde se află acesta din urmă, Munteanu a stat pu­ţin pe gânduri, înainte de a da un răspuns. In cele din urmă a răspuns încet! — „Ştiu că lucra la repara­rea unor sobe de zid la imobi­lul din strada Sărindar, peste drum de „Tipografiile române unite", unde s-a instalat de cu­rând o bancă. Criminalul, însoţit de comi­sarul Hociung, a fost condus cu un automobil la adresa indicată de el. Aici se află instalată ,,Banca Sfatului Negustoresc". Scutelnicu nu a fost găsit. Lu­­crările de aici erau terminate de mult şi nimeni nu a putut da vreo lămurire asupra domi­ciliului criminalului. Adus din nou la poliţie, după multe ezitări, Munteanu a spus locuinţa actuală a lui Scutel­­nicu.­ Aceiaşi poliţişti au­ plecat la adresa indicată din fundătura Chitila. Poliţiştii au dat buzna în casă, unde au găsit pe Scutelnicu în cămaşă, curăţindu-şi ghetele, spre a merge apoi in oraş, pro­babil ca să dispară. — „Măinele sus“! au strigat poliţiştii. Sobaru râzând le-a replicat: — „Ce aveţi cu mine? De ce-mi călcaţi casa?" Poliţiştii l-au percheziţionat şi apoi l-au legat. Asupra lui Sobaru s-a găsit cuţitul cu care a fost asasinat Cair. Cuţitul îl furase Munteanu in complicitate cu Novac de la un colm­atar. Poliţia In urmărirea bandiţilor In urma acestei destăinuiri, d.­­ prefect a chemat în cabinetul d-sale pe d-nii inspectori Gustav şi Balett, pe sub şeful siguran­ţei Capitalei Bârlogeanu, pe co­misar Hociung şi pe cel mai destoinic detectiv al prefecturei, agentul principal Nicu Mihai, descoperitorul mai multor cri­minali. In faţa loc, Novac a repetat cele spuse d-lui prefect, adău­gând că unul dintre criminali, anume Munteanu, stă ascuns în pădurea de la Bordei. Descinderea de la Bordei D. Bârlogeanu, însoţit de co­misarul Hociung, agentul prin­­cipal Nicu Mihai şi agenţii Ma­nea Ionescu, Pavel Anghel, D. Călugăru, D. Popescu şi Gr. Castriş, s’au dus imediat cu un automobil la faţa locului, prinderea lui Jetanteanu Agenţii au înconjurat repede pădurea, care nu e mare şi au înaintat din toate direcţiunile spre mijlocul ei, cu revolverele în mâini. După câteva minute agenţii au văzut pe Munteanu culcat pe spate în iarbă, citind, liniş­tit, ziarul „Universul". Somat să se predea, criminalul a scos repede revolverul şi să­rind în picioare, a strigat poli­ţiştilor: — „Nu vă apropiaţi că vă împuşc şi apoi mă sinucid!" Agenţii nu au ţinut seamă de ameninţările lui şi năvălind din toate părţile asupra lui l-au de­zarmat. ION MUNTEANU, zis Mărcuţ unul din asasinii lui Cair Asasinarea lui George Cair Vineri seara, pe la orele 9, Scutelnicu, a­­cărui locuinţă este la o distanţă de 100 m, de aceia a lui Cair, a condus pe complicii săi pe str. Clucerului, arătându-le locuinţa lui Cair, spunându-le totodată că aici lo­­cuesc doi boeri bogaţi, la cari dacă vor da lovitura se vor îmbogăţi. Cu toţii au făcut înconjurul casei, spre a studia situaţia şi pe la orele 11 au văzut în par­ter, prin fereastra din stradă, pe Cair desbrăcându-se de hai­nă şi aşezându-se la birou. După o jumătate de oră s-a stins lumina şi la orele 12 ei au escaladat rând pe rând ulu­cile. Criminalii Ia pânDă Munteanu s’a ascuns lângă zidul casei din spre str. Cluce­rului, lângă uluci; Scutelnicu lângă scările casei, iar Novac­u orele 8 dim., la sediul Ligii, iar­­ s’a pitulat sub un brăduleț din la orele 2 jum., o mare întruni- Colțul ulucilor, unde a stat la I re publică in sala „Dacia ", pândă pentru a observa ca to­vară de cinevi lui să nu fie surprinşi a. Pătrunderea în casă Asigurându-se că G. Carr e adormit, Munteanu s’a urcat pe pervazul ferestrei și ajutat de Scutelnicu s’a suit până a a­­juns la fereastra de sus care era deschisă și cu cuţitul a tă­iat plasa de sârmă. Şi-a introdus apoi mâna prin spărtura făcută şi a desfăcut foraiberul dela fereastră. De aici el putut observa, prin uşa deschisă, care despărţea sa­lonaşul de dormitor, pe Cair dormind. Munteanu s’a strecurat în sa­lonaş călcând pe canapeaua din faţa ferestrei, așa că nu a fă­cut nici un sgomot. ■ Apoi a deschis fereastra de jos din dreapta pe unde s-a introdus Scutelnicu. Acesta a aprins o lumânare și căutând prin casă, a găsit pe birou un revolver, un ceasor­­nir■ l-cheia de la cassa de bani, pe cari le-a luat. Mărturisirile criminalilor — Toţi trei sunt puşcăriaşi — Ion Munteanu, e de fel din Caransebeş, fost condamnat în mai multe rânduri. Ultima pe­deapsă şi-a făcut-o la T.­Severin, de unde a evadat. El a fost pe vremuri lampa­­giu la Buzău şi după evadare a venit acum câteva luni în Bu­cureşti, unde s’a întâlnit cu Pe­tre Novac, pe care-l cunoştea din închisoare. Munteanu s’a plâns lui Novac că nu are bani şi e muritor de foame. Cum şi-a procurat cuţitul Novac i-a propus să dea o lo­vitură la un câmătar. In noap­tea aceea au pătruns în prăvălie şi au furat câteva cutii cu sar­dele şi un cuţit de bucătărie, a­­dică acela cu care a fost asasi­nat Cair. Desparţindu-se, după câteva zile Munteanu s’a întâlnit cu Gh. Scutelnicu zis Sobaru, care evadase de la Mislea, unde is­păşea o pedeapsă de trei ani, pentru o crimă săvârşită asupra lui C. Naum din Corabia. Ei s’au împrietenit şi cum amândoi erau fără bani, au pus la cale asasinarea lui Cair. Munteanu întâlnind din nou pe Novac l-a iniţiat în planul lor şi apoi toţi trei s’au dus la locuinţa lui Cair. Asasinatul Negăsind bani, au trecut în dormitorul lui Cair. Scutelnicu a îndemnat pe Munteanu să scoale pe Cair, care dormea adânc, spre a-i cere bani. Munteanu a lovit pe Cair cu piciorul, spunându-i să se scoa­le și să arate unde are banii. Cair, trezit din somn, a pus mâna pe celălalt revolver, ce-l avea pe noptieră, ca să tragă. In acest moment, Munteanu s-a aruncat peste victimă smul­­gându-i arma din mână, iar Scutelnicu s'a repezit cu cuţitul la el şi i-a dat o lovitură în găt. Răpus de durere, Call a în­ceput să geamă şi s'a întors cu faţa in jos. Criminalul crezând că gemetele vor fi aurite i-a mai aplicat două lovituri de cuţit, una in partea stângă şi alta in partea dreaptă a coastelor, pe sub Munteanu, care stătea că­lare pe victimă şi-l aplica, cu un box ascuţit, lovituri in spate. Acestea sunt cele 15 lovituri pe cari le-a primit nefericitul Cair. Ce au furat Convingându-se de moartea victimei, criminalii au deschis un dulap şi Scutelnicu a spus lui Munteanu să nu ia nimic. Acesta însă a luat o cămaşă, o pereche de ciorapi şi caseta cu scrisori. La casa de bani n'au putut pătrunde din cauză că George Cair, înainte de a se culca, in­­cuiase uşa ce dă un antreul unde se afla cassa de bani şi cheia o­­pusese sub pernă. fuga criminalilor Pe când cotrobăiau prin casă, ceasul bătea ora 3, înce­puse să se lumineze de ziuă şi fiindu-le frică să nu fie văzuţi, au ieşit prin acelaş loc în curte, şi escaladând ulucile au plecat pe str. Clucerului până la şo­sea. Aici s’au despărţit. Scutel­nicu a plecat acasă spre a nu da de bănuit gazdei sale, iar ceilalţi doi au plecat la Bordei. Scutelnicu s’a dus a doua zi dri, la orele 9 dim. d-nii prim-procuror Racoviceanu, ju­decător de instrucţie Cezar Cristorian, procuror Răşcanu şi d. general Nicoleanu, prefec­tul poliţiei, au făcut o nouă cer­cetare la tutungeria din b-dul Carol nr. 8. Fiecare obiect din prăvălie a fost verificat. Un corp delict In timp ce autorităţile cerce-, tau, d. procuror Răşcanu a ri­dicat de pe tejghea o cutie de ţigări sub care era un portmo­­neu. S-a constatat că portmo­­neul nu era al victimei ci al unui necunoscut. Poliţiştii au făcut prima des­cindere la locuinţa lui Ladislav Heiden, din str. Stan Tabără. Nu l-au găsit, el plecase de di­mineaţă, după un serviciu, aşa a declarat mama lui. Pentru prinderea acestuia, s’a lăsat un agent. A doua descindere s’a făcut în calea Griviţei la Iacob No­vak. Aci, ca şi la Ladislav, n’a fost găsit cel urmărit. Mama lui Novak, fiind inte­rogată a spus că fiul ei a venit de vreme acasă şi dimineaţa a plecat la lucru. Novak a fost câtăva vreme funcţionar, iar în ultimul timp a fost licenţiat din serviciu. A treia descindere s’a făcut la locuinţa rusului Ivan Pahor­­nic, din str. Broşteni. Cel căutat n’a fost găsit şi gazda­ lui a spus că lucrează la fabrica Gri­­gore ‘Alexandrescu, din strada Tăbăcar. Poliţiştii au plecat la fabrică arestând pe lucrător. Pahornic a fost supus unui lung şi minuţios interogatori după care a fost pus în liber­tate de­oarece nu s’a descope­rit nimic în sarcina lui, și­­la ora crimei el lucra in fabrică. Rusul a declarat că Iacob No­vak i-a spus că el poate s ’ i procure un bilet de liberă pe­trecere, astfel se explică adresa găsită în portmoneu. Arestarea lor După cercetarea lui Pahornic comisarii s-au înapoiat la Ia­cob Novak şi după o aşteptare de o jumătate de oră, el a ve­nit acasă şi a fost declarat a­­restat. Foarte calm, şi cu un cinism extraordinar, Novak a spus că Ladislav Heiden, i-ar fi dat ori 1040 lei şi nişte ţigări „Intim- Club“, întrebat unde a dormit, el răspuns că la Ladislav. Din calea Griviţei, poliţiştii au mers din nou în str. Stan Tabără, la casa lui Heiden. El a fost surprins în casă. D. comisar I. Gheorghiu sa apro­piat de cel bănuit şi întrebân­­du-l ce a făcut Vineri după a­­miază, a răspuns foarte răstit că-şi căuta de lucru. In timp ce comisarul îl inte­roga, a observat pe cămaşa lui Ladislav urme de sânge. între­bat de aceste pete, polonezul a spus că i-a curs sânge din nas din cauza căldurei. Mirat foarte mult, că cel in­terogat stătea cu mâinile­­ la spate, comisarul i le-a examinat și a constatat că avea vre­o 17 sgârieturi, destul de pronunţate. In faţa acestor probe, el a fost declarat arestat şi percheziţio­nat. S-a găsit asupra lui 900 lei. Cum a fost săvârşită crima La prefectura poliţiei, repre­zentanţii parchetului au înce­put interogarea criminalilor. . Cel dintâi a fost interogat Ladislav Heiden, cazangiul . Criminalul a spus că la cri­mă au fost trei inși, el cu No­vak și un al treilea care a dis­părut. Crima a fost pusă la cale de Ladislav și Novak, cari au son­dat terenul la tutungiu, timp de 8 zile. Ambii veneau de câte 3 fi 4 ori pe zi, la bătrânul Pe­­trescu şi cumpărau ţigări. Ei au mai luat oarecari in­formaţii de la nişte servitoare şi credeau că dând lovitura vor pune mâna pe 10 mii lei. Banditul dispărut a intrat în prăvălie cam pe la orele 6 d.a., în momentul când eşise o ser­vitoare cu nişte cutii cu chibri­turi. El a cerut de 5 lei ţigări şi a aşteptat ca tutungiul să se întoarcă cu faţa spre raft şi în acel timp să-i fure banii din sertar. Planul acesta a dat greş. Tu­tungiul i-a dat ţigări dintr-o cutie ce o avea pe masă, aşa că lovitura părea pierdută. Novak care pândea afară, văzând că tutungiul a dat ţigări, celui care trebuia să dea lovitura şi ştiind că nu avea nici un ban la el, a intrat repede în prăvălie şi sco­ţând portmoneul l-a aruncat pe teşghea. Novak a cerut şi el ţigări, la lucru în str. Sărindar. După câtva timp a mers acolo şi Munteanu, care i-a furat cea­sornicul şi revolverul luate de la Cair. Ei au declarat poliţiei că No­vac nu a luat parte la crimă, ci a stat tot timpul la pândă. După terminarea interogato­rului, d. Romulus Voinescu a dispus să se ia tuturor crimina­lilor urmele picioarelor, întru­cât se bănueşte că şi Novac a luat parte la crimă. In portmoneu s’a găsit dife­rite acte printre cari şi un bi­let dela biuroul populaţiei, dar nu putem arăta pe numele cui este, o carte de membru de la comitetul catolic pe numele de Ladislav Heiden, de meserie cazangiu, din str. Stan Tabără, o adresă a lui Iacob Novak, din calea Griviţei şi adresa unui Ivan Pahornic, din str. Broş-­­teni. Odată în posesiunea acestor adrese, parchetul a trimis pe comisarii A. Dragomirescu, I. Gheorghiu şi Vrânceanu cu agenţii Popescu Ilie, Ştefănes­­cu-Rubea şi Mihalache Geor­­gescu ca să verifice adresele. In acest timp tutungiul a pri­­mit o lovitură în ochiul stâng şi ameţit a căzut. A intervenit imediat Ladislav Heiden, care i-a băgat o faţă de pernă în gură­, care o adusese de acasă. Cu frânghia pregătită l-au legat toţi trei de mâini şi picioare. Ladislav i-a tot îndesat faţa de pernă în gură şi astfel se ex­plică cum el a fost rănit pe mâini. Omorît pentru 7000 lei Când cei trei criminali sau asigurat că Petresci şi-a dat sfârşitul, au răscolit tejgheaua­ de unde au luat 7000 lei. In timpul operaţiei, spune La­dislav, a venit într-adevăr un băeţaş cu o căldare, ca să ia tutun, dar a fost expediat la vreme de dispărutul care purta ochelari şi era cu spatele la geam. Cum au plecat după crimă Cei trei criminali au închis puţin uşa şi în urmă au tras ruleta pe jumătate la uşă, du­pă care au­­plecat fumând. Ei au trecut pe str. Cantacu­­zino şi au mers drept la şosea. De aci au trecut pe calea Grivi­­ţei unde au mâncat şi în urmă au împărţit banii furaţi. Novak şi Heiden au mers îm­preună acasă de s-au culcat, iar al treilea a plecat. J­ovak încearcă să nege Novak care şi-a recunoscut portmoneul a încercat să nege că el a fost la tutungiu, spu­nând că portmoneul l‘a pierdut de câteva zile şi poate un altul l‘a lăsat la tutungerie. Pus faţă în faţă cu Heiden, el a recunoscut faptul. * La morga­ ­n la orele 5 d. a., cei eh , criminali au fost duşi la imn­gă şi puşi în­ faţa cadavrului lui T. Pe­trese* Au fost de față d-nii general Nicol, cnn. prefectul poliţiei, Romulus P. V­­in­,­seu, directo­rul siguranţei Sulvahii, repre­zentanţii parohiului şi imspeca­­torul Gustav. Fără cea mai mică remuşca­­re, Ladislau Holden a spus, că el n’a vrut să-l omoare pe tu­tungiu şi când a plecat a cre­zut că doarme. Ancheta Declaraţiile criminalilor au fost luate în cursul nopţii şi se crede că ei mai au la activul lor alte fapte, cari pentru mo­ment le neagă. * Azi la orele 8 dim. se va face reconstituirea crimei din b-dul Carol, iar la orele 3 d. a. a a­­celeia din str. Clucerului, a că­rei victimă a fost G. Cair. ---------XXX---------­ Autorii mi i toltral tal In urmărirea criminalilor Mult îndureraţii: Maria I. R. Chiţu, Marioara, George, Bom­­­bonei Ionescu, Otilia, Petre, Pe­­trişor şi Ivona Crăciunescu, Ste­la şi Elena I. R. Chiţu şi fa­miliile : Gheorghe R. Chiţu, Io­sif­escu, Reuţea şi Ciupală au nemărginita durere a anunţa prietenilor pierderea prea scum­pului lor: soţ, părinte, bunic, socru, frate şi unchiu Ioan I. Citiţi încetat din viaţă în vârstă de 64 ani, după o lungă şi grea su­ferinţă, în noaptea zilei de 27 Iunie a. c., ora 11 jum., ru­­­gându-i a asista la serviciul re­ligios al înmormântărei ce se va oficia Duminică 29 Iunie a. c., ora 4 d. a., la domiciliul său din Ploești, str. Decebal 8, după care înhumarea se va face­­în cavoul familiei la cimitirul Viişoara.

Next