Universul, iulie 1924 (Anul 42, nr. 145-171)
1924-07-01 / nr. 145
k Innitiî nr. 145 bis - Marţi 1 iulie 1924 BULETIN POLITIC Pertractările fuziunii Conducătorii partidului ţărănesc au trimis aseară conducătorilor partidului naţional român un răspuns la întâmpinarea ultimă a acestuia — întâmpinare prin care se cerea imperios acceptarea fuziunii pe baza neschimbată a celor 10 puncte adoptate de ambele partide cu prilejul pertractărilor sfârşite la 12 iunie a. c., fără nici un alt adaus sau deziderat. In răpunsul de aseară al partidului ţărănesc se propune partidului naţional român transacţia următoare: Până la alcătuirea sau alegerea comitetului executiv central al eventualului partid fuzionat, conducerea provizorie supremă s’o aibă d-nii Iuliu Maniu şi Ion Mihalache, cari vor încerca să Ia. Stere în trebile politice, netezească drumul spre o înţelegere şi să înlesnească întocmirea unui comitet central suportabil. Partidul naţional - român va cugeta azi la răspunsul, care să-l dea. Conducătorii partidului naţional-român, pe care i-am întrebat . Autorităţile au dovedit că unii dintre propagandiştii unor secte religioase, sunt agenţi ai unor puteri străine fi ne au cetăţenia română. Guvernul va dispune expulzarea lor, când propagandiştii vor fi dovediţi că împrăştie idei cari sunt în contrazicere cu datinele şi religia creştină. În ziarul „Adevărul“, a . . apărut un articol al senatoaseară, după primirea răspunsu- j ru lui Stanielevici, la adresa lui ţărănist, despre răspunsul pe redactorului nostru pentru lacare îl vor da, ne-au spus că co- i sarabia, d. dr. Duscian. Cum ciomitetul de conducere al partidu-1 dr. I. Duscian e în interes de lui naţional-român înţelege să menţte ultimia propunere, adică aceea de a primi fuziunea pe baza acceptării strict numai a celor zece puncte din programul comun anunţat. Aceasta înseamnă că fuziunea este zădărnicită, fiindcă partidul ţărănist nu renunţă la amestecul trădătorului înfierarea lui Const. Stere — O scrisoare — Directorul nostru, a primit următoarea scrisoare: Govora, 25 Iunie Stimate d-le Stelian Popescu, Vă felicit din inimă, pe dv. şi pe prietenii dv. cari v’au imitat, pentru atitudinea românească și patriotică pe care ați luat-o cu ocaziunea tratativelor de fuzionare a partidelor naţional şi ţărănesc, faţă de acei cari-şi mai închipuesc, că în viaţa publică a României întregite, bunii fii ai Patriei, ar mai putea avea vreun contact de ordin politic, sau măcar social, cu sinistrul trădător al patriei Constantin Stere, al cărui nume numai, trebue să inspire scârbă, oroare şi dispreţ, sufletului românesc ! Sunt sigur Domnule Popescu, că frumosul şi sugestivul exemplu de virtute cetăţenească, de patriotism şi moralitate politică pe care dv. şi prietenii dv. l-aţi dat, îşi va da bunele roade, pe care opinia publică românească, cinstită şi înţeleaptă, le aşteaptă în chestiunea faimosului trădător. Este profund regretabil, că unii români din Basarabia, în frunte cu d. Pan. Halippa, ale căror bune sentimente româneşti şi bune intenţiuni, nu le putem pune la îndoială, şi în care ţara întregită, pe baza trecutei lor activităţi româneşti, îşi pusese toate speranţele, printr-o greşită înţelegere a politicei naţionale şi a intereselor superioare ale statului român întregit, au luat în braţele lor curate, pe canalia trădătoare de patrie, care îndrăzneşte acum să se identifice cu Basarabia din care a fugit ca un laş sub regimul ţarist pentru a trăda în Vechiul regat interesele cele mai superioare şi mai vitale ale întregului neam, şi să toarne cenuşă, pe capetele tuturor celor mai buni şi mai credincioşi fii ai ţării! Să sperăm însă, că în curând şi acei buni fraţi se vor convinge de marea lor greşeală politică şi de marele rău pe care îl fac ţării şi poporului şi singuri vor arunca în gunoi, unde îi este locul, ca pe un stârv infect şi infecţios ce este, pe odiosul d-lor protejat! Mă asociez cu toată energia, la cererea ce au făcut guvernului, de a trimite în faţa justiţiei, care să pedepsească in mod exemplar — şi ştreangul ar fi prea puţin — pe cel nou odios criminal politic, Const. Stetre, care nu mai poate avea nici un drept în această ţară şi care constitue un permanent pericol pentru politica şi ordinea internă. Primiţi vă rog stimate d-le Popescu, expresiunea sentimentelor mele cele mai bune şi mai sincere. Gen. Alex. Lupaşcu Stejar Cine ne discretizeaza ţara în străinătate — Escrocheria de zeci de milioane a fraţilor Herovici din Italia — Ziarele italiene au scris coloane întregi despre isprava unor cetăţeni români la Roma, cari au comis fraude de peste 5 milioane lire italiene în dauna marilor comercianţi din Florentai Roma şi mai ales din Trieste. Este vorba de doi fraţi Nicu (Hermann) şi Marcel fiii lui Isac Herovici, din Bucureşti, str. Olteni nr. 44, cari au sosit intr o bună zi la Trieste şi mai apoi la Roma. Aci s’au strecurat în cele mai imprtante cercuri comerciale, făcând achiziţii enorme de mărfuri, ţesături şi stofe, lăsându-se chiar rugaţi de fabricanţi, cărora le câştigaseră încrederea. La Genova adunaseră imense depozite de mărfuri de expediat în ţară, chipurile „în consignaţie“ şi spre vânzare, în vederea cretăriei unei pieţe nouă de desfacere în Romnâia şi trimit totul la Bucureşti pe adresa unui cumnat al lor H. Melun, care are grijă să le vândă repede-repede şi să le schimbe în monetă. In Februarie 1924 neîncrederea i_:i__«i-î-nrl ♦vovifíS flP. fi negusiomux uuiu w —~ —serie de denunţuri publice, au Eri, urma să se judece la trib, Ilfov secţia I, procesul d-nei Paraschivescu, soţia unui magistrat din Timişoara, dată judecăţei pentru faptul de trafic de influenţă. Numita doamnă fusese arestată, liberată apoi şi azi este judecată, însă în stare de libertate. Pentru audierea celor din ur______ , , mă martori, tribunalul a admis fost sesizate autorităţile în drept deci Q amj,nare, la 18 Noembrie, și de la primele cercetări cons-1 când ^ va ju jeca și fondul, ratându-se vasta afacere necinstită, s’au emis mandate de arestare împotriva lor. Nicu dispare, iar Marcel e depus. Intre timp unul din cei mai păgubiţi, vine în Bucureşti cu aeroplanul, solicită sprijinul legaţiei italiane şi împreună cu baronul Aloisi şi d. Savona, secretarul legaţiei, intervin pe lângă siguranţa generală a Statului care, în urma investigaţiilor d-lui inspector Parizianu, descoperă toată afacerea familiei Heroviei. Agenţii poliţiei dau şi de furia lui Hermann-Nicu, care se pusese în siguranţă lăsându-se internat de părinţii lui în ospiciul Mărcuţa. Sosind şi raportul procurorului regal din Triest, prin care se constată culpabilitatea Herovicilor încadrată în art. 413 şi 432 cod penal italian (sustragere, escrocherie şi abuz de încredere), sesesizează parchetul trib. Ilfov. Siguranţa pune sub pază pe nebunul abil, plasând la uşile pavilionului doi agenţi. D. procuror Dante a făcut ieri primele cercetări. Internatul a depus o declaraţie de o incoherenţă ce cată a vădi alteraţia mintală; e greu însă să fie luat în serios judecând limpedea cutezanţă a manoperilor întrebuinţate până acum. A fost retrimis în paza ospiciului Mărcuţa sub supravegherea poliţiei. In acelaş timp sa cerut parchetului italian referinţele necesare. * Până acum s’au stabilit următoarele case escrocate cu aproape 6 milioane de lire (circa 70 milioane lei): Zeri, Bertolli, Illés, Castaldi, Dodoli. Reprezentantul păgubaşilor declară însă că mai sunt vreo douăzeci. -*‘*■-*• - Information LMNI serviciu, ca inspector general medic al Asigurărilor muncitoreşti, în sudul Basarabiei şi în localităţi, unde ziarele ajung mai anevoe, e probabil că va lua mai târziu cunoştinţă de atacurile senatorului de Chişinău şi numai aşa se va explica întârzierea pusă de a răspunde. De altfel, d. dr. I. Duscian ne-a preîntâmpinat, cum a preîntâmpinat şi pe prietenii săi din Chişinău, că în ajun, de a pleca din Chişinău, d. Sanielevici printr’un interpus al d-sale a căutat să-l intimideze şi să-l silească să facă retractări asupra celor scrise, ameninţându-l, că în caz contrariu va publica lucruri compromiţătoare la adresa d-lui dr. I. Duscian. Colaboratorul nostru a spus interpusului d-lui Sanielevici să publice ce va voi, ştiindu-se că nu poate fi învinuit de nici o faptă care ar putea să-i scadă demnitatea şi prestigiul. Atacurile d-lui Sanielevici sunt pornite din ura omului lovit, căruia i s-a creiat o situaţie foarte şubredă în opinia publică cinstită. Campania numitului senator e îndreptată împotriva activităţii româneşti a d-lui dr. Duscian, activitate, în atât de mare contradicţie cu activitatea anti-românească, pe care o patronează şi subvenţionează d. Sanielevici cu o autoritate creată artificial şi cu mijloace câştigate prea uşor. Ifr învestitura Preasfinţitului Cosma Petrovici, nou ales episcop al eparhiei Dunărei de Jos, va fi Marţi 1 Iulie ora 12 juni, în loc de Luni 30 Iunie. Ofiţerii-elevi ai şcoalei de jandarmi din Oradea Mare au vizitat, sub conducerea medicului legist N. Stoenescu, închisoarea de femei Plătăreşti, închisoarea centrală Văcăreşi, penitenciarul celular Doffana şi ospiciul de alienaţi Văcăreşti, unde au văzut criminali, criminali alienaţi şi alienaţi criminali. Ofiţerii elevi au plecat să viziteze şi penitenciarul Târgu-Ocna.* Absolvenţii liceului „Traian“ din Turnu-Severin, promo-ţia 1914, urmând să sărbătorească împlinirea a zece ani de la terminarea liceului, în zilele de 12 şi 13 iulie (Sf. Petru şi Pavel), sunt rugaţi să-şi trimită adeziunile d-lui G. Munteanu, avocat, str. Speranţei nr. 42, în Turnu-Severin. Curier Judiciar TRAFIC DE INFLUENŢA FRAUDE COMISE DE ATAŞATUL COMERCIAL ROMAN LA ROMA D. Ion Silescu, fost ataşat comercial al României la Roma, făcuse apel în contra sentinţei trib. Ilfov secţia IlI-a, prin care era condamnat la 6 luni închisoare, 1000 lei amendă şi 1 leu despăgubiri civile în favoarea ministerului de război, pentru faptul de luare de mită şi sustragere de registre. După o îndelungată amânare, procesul urma să se judece ieri la Curtea de apel secţia IlI-a. Avocatul ministerului insă a cerut o nouă amânare pentru că fiind în pripă însărcinat să pună concluzii, nu a avut vreme să vadă dosarul. Cu toată opunerea apărării, Curtea a admis, fixând termenul nou la 6 octombrie. Kiiiiici încercare de sinucidere Soldatul Moritz Zentner, de 23 ani, din reg. 4 artilerie Roman, venind în delegaţie în Bucureşti, a încercat ori d. a., să se sinucidă, trăgându-şi un foc de revolver în partea stângă a pieptului. In stare gravă a fost transportat la vitalul miltar. UNIVERSUL Făptuitorii celor două asasinate din Capitală Toţi au fost prinşi de poliţie Bandiţii cari au săvârşit cele două crime, în Capitală, la un interval de o săptămână, una de alta, au fost prinşi. Cu toate mijloacele restrânse de cari dispune, prefectura poliţiei Capitalei a reuşit să rupă vălul ce acoperea aceste două asasinate. Tot aparatul poliţienesc, de la prefect şi până la ultimul agent şi-au făcut datoria şi nu avem decât cuvinte de laudă pentru ei, ca şi pentru reprezentanţii parchetului care zi fi noapte s-au străduit să facă lumină în aceste două fapte criminale, dând astfel linişte cetăţenilor îngroziţi. ———XXXI--------Congresul „Ligii Chiriaşilor“ ŞEDINŢA DE DIMINEAŢA „Liga Chiriaşilor" a convocat eri Sâmbătă, într’un congres la sediul său din str. Halelor Nr. 19, toate organizaţiile sale din provincie, precum şi reprezentanţii organizaţiilor comerciale din ţară. Şedinţa de dimineaţă a congresului a fost rezervată primărei şi verificărei mandatelor delegaţilor sosiţi din: Chişinău, Focşani, Târgovişte, etc. S‘au primit telegrame din: Galaţi, Brăila, Piteşti, etc. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA S‘a constituit biroul în modul următor: dr. Gh. G. Rădulescu, avocat B. Madger şi Em. Diaconescu (Bucureşti) Antonescu (Târgovişte), Goldenberg (Chişinău) şi Wasermann Focşani D. Dp. RĂDULESCU a spus că „Liga Chiriaşilor“ nu urmăreşte decât armonizarea socială. Urează spor la muncă şi succes în lucrările congresului . D. avocat MADGER, vorbind despre chestiunea construcţiilor, spune că, această chestiune e cea mai grea. Până acum Statul n’a făcut nici un pas în domeniul construcţiilor de locuinţe. Statului îi revine obligaţia de a construi pentru funcţionari şi administraţiile sale. Inchee citind o expunere asupra modului cum a fost rezolvită în parte — în străinătate — problema locuinţelor, printr’o intensă campanie de construcţiuni. D. avocat N. CADIESKY, propune ca o soluţie a rezolvirei crizei de locuinţe: Cooperaţia, şi anume ca Statul să acorde teren, material eftin (plătibil în 50 ani) iar chiriaşii să contribue cu munca şi numerar. In acelaş sens au mai vorbit d-nii Turek, Iordanovici, Goldenberg şi alţii. Chestiunea vadului comercial D-l C. RĂDULESCU, reprezentant al blocului comercial şi industrial, expune punctul de vedere al organizaţiunei din care face parte. Să se recunoască vadul comercial cu o vechime de trei ani, quantumul de chirie să fie cel din legea actuală pentru comerciant, iar micii comercianţi să fie asimilaţi micilor meseriaşi în ce priveşte chiria adică de 7 ori chiria dîn 1916. Termenul de prelungire să fie până la 1930, D. IZRAEL e de părere ca Liga să ceară guvernului să vie mai repede cu legea administrativă pentru a se face alegeri comunale. Congresul votează o rezoluţie în sensul celor propuse de d. Izrael. Discuţiile vor continua azi la Crima din strada Clucerului O cursă întinsă criminalilor de ziarul „Universul” şi Un rol important l-a avut şi ziarul „Universul“ în descoperirea criminalilor din str. Clucerului. „Universul“, a doua zi după săvârşirea asasinatului, a publicat următoarea înştiinţare: „DENUNŢĂTORUL, CHIAR DACA FACE PARTE DINTRE CRIMINALI, VA FI SCOS DIN CAUZA IN BAZA LEGII, CARE SCUTEŞTE DE CONDAMNARE PE ACELA CARE DENUNŢA PE ASASIN“. Unii din criminali, Petre Novac, cetind în ziarul nostru această înştiinţare şi convins că nu va fi condamnat, dacă va denunţa pe complicii săi, s-a predat poliţiei, dând toate informaţiile cuvenite celor in drept . Apoi, publicarea în ziarul nostru a premiilor de 100 mii lei oferite de rudele lui Cair şi „Automobil Club“ pentru denunţător şi scoaterea lui din cauză, chiar dacă ar face parte dintre criminali, a dat roadele cele mai bune . Dinanţul făcut poliţiei Intr’adevăr, ori după orele 12 s’a prezentat la poliţie un tânăr, Petre Novac, fără domiciliuîn Capitală şi fără nici o ocupaţie. Novac a comunicat d.lui geneal Nicoleanu, prefectul poliţiei, că el ştie cine sunt autorii crimei din strada Clucerului, întrucât şi el este complice, dar nu a luat parte activă la omorîrea lui George Cair. Dar poliţia era pe urmele criminalilor Intre timp însă poliţia era pe urmele unuia dintre criminali. Acesta se dusese la o prăvălie, din calea Griviţei 127, unde a vândut unul dintre revolverele furate, dela Cair, pe suma de 300 lei. Comercianta d-na Prima Chineze — o italiancă — neştiind provenienţa armei, a expus-o în vitrină, unde a fost văzută de un agent Mărturisirile lui Jiovac Tratat cu multă bunăvoinţă, Petre Novac a spus că în noaptea crimei s’a dus cu un oarecare Ion Munteanu zis Mărcuţă, cunoscut spărgător şi cu Ghiţă Scutelnicu zis Sobaru, să dea o lovitură, întrucât toţi erau lipsiţi de bani. A fost o simplă întâmplare alegerea casei din strada Clucerului pentru această operaţie. Ei nu cunoşteau pe Cair — căci n’ar fi îndrăsnit să se introducă în casa lui, dacă el ştiau de o forţă atletică, nu l’au pândit, ci văzând fereastra de sus deschisă au crezut nimerit să dea lovitura. Chiar şi casa, care era izolată de alte clădiri, se potrivea de minune pentru punerea în aplicare a planului lor. O luptă s-a încins intre criminal şi agenţi. El voia să scape. Sforţările sale au fost zadarnice, căci poliţiştii l-au trântit jos şi l-au legat. Cu acelaş automobil criminalul a fost adus la prefectura poliţiei. Revolverul găsit asupra lui e unul dintre cele două furate de la Cair. După crimă, atât ceasornicul lui Cair cât şi revolverul acesta au fost luate de Sobaru, dar nu le-a stăpânit mult căci Munteanu i le-a furat chiar în aceiaşi zi, întrucât el se păcălise luând de la Cair o casetă in care credea că sunt bani, dar nu conţinea decât nişte scrisori, prestarea lui Sobaru La prefectură se aflau d-nii R. Franasovici, subsecretar de stat, Romulus P. Voinescu, directorul general al Siguranţei, general Nicoleanu, prefectul poliţiei, judeciar de instrucţie Negrea, procuror Răşcanu şi inspector Gustav. In primul moment d. Negrea a cerut lui Munteanu să arate cine sunt complicii lui. Fără multă ezitare el a spus, că a săvârşit crima în complicitate cu Petre Novac, denunţătorul şi cu Ghiţă Scutelnicu. întrebat unde se află acesta din urmă, Munteanu a stat puţin pe gânduri, înainte de a da un răspuns. In cele din urmă a răspuns încet! — „Ştiu că lucra la repararea unor sobe de zid la imobilul din strada Sărindar, peste drum de „Tipografiile române unite", unde s-a instalat de curând o bancă. Criminalul, însoţit de comisarul Hociung, a fost condus cu un automobil la adresa indicată de el. Aici se află instalată ,,Banca Sfatului Negustoresc". Scutelnicu nu a fost găsit. Lucrările de aici erau terminate de mult şi nimeni nu a putut da vreo lămurire asupra domiciliului criminalului. Adus din nou la poliţie, după multe ezitări, Munteanu a spus locuinţa actuală a lui Scutelnicu. Aceiaşi poliţişti au plecat la adresa indicată din fundătura Chitila. Poliţiştii au dat buzna în casă, unde au găsit pe Scutelnicu în cămaşă, curăţindu-şi ghetele, spre a merge apoi in oraş, probabil ca să dispară. — „Măinele sus“! au strigat poliţiştii. Sobaru râzând le-a replicat: — „Ce aveţi cu mine? De ce-mi călcaţi casa?" Poliţiştii l-au percheziţionat şi apoi l-au legat. Asupra lui Sobaru s-a găsit cuţitul cu care a fost asasinat Cair. Cuţitul îl furase Munteanu in complicitate cu Novac de la un colmatar. Poliţia In urmărirea bandiţilor In urma acestei destăinuiri, d. prefect a chemat în cabinetul d-sale pe d-nii inspectori Gustav şi Balett, pe sub şeful siguranţei Capitalei Bârlogeanu, pe comisar Hociung şi pe cel mai destoinic detectiv al prefecturei, agentul principal Nicu Mihai, descoperitorul mai multor criminali. In faţa loc, Novac a repetat cele spuse d-lui prefect, adăugând că unul dintre criminali, anume Munteanu, stă ascuns în pădurea de la Bordei. Descinderea de la Bordei D. Bârlogeanu, însoţit de comisarul Hociung, agentul principal Nicu Mihai şi agenţii Manea Ionescu, Pavel Anghel, D. Călugăru, D. Popescu şi Gr. Castriş, s’au dus imediat cu un automobil la faţa locului, prinderea lui Jetanteanu Agenţii au înconjurat repede pădurea, care nu e mare şi au înaintat din toate direcţiunile spre mijlocul ei, cu revolverele în mâini. După câteva minute agenţii au văzut pe Munteanu culcat pe spate în iarbă, citind, liniştit, ziarul „Universul". Somat să se predea, criminalul a scos repede revolverul şi sărind în picioare, a strigat poliţiştilor: — „Nu vă apropiaţi că vă împuşc şi apoi mă sinucid!" Agenţii nu au ţinut seamă de ameninţările lui şi năvălind din toate părţile asupra lui l-au dezarmat. ION MUNTEANU, zis Mărcuţ unul din asasinii lui Cair Asasinarea lui George Cair Vineri seara, pe la orele 9, Scutelnicu, acărui locuinţă este la o distanţă de 100 m, de aceia a lui Cair, a condus pe complicii săi pe str. Clucerului, arătându-le locuinţa lui Cair, spunându-le totodată că aici locuesc doi boeri bogaţi, la cari dacă vor da lovitura se vor îmbogăţi. Cu toţii au făcut înconjurul casei, spre a studia situaţia şi pe la orele 11 au văzut în parter, prin fereastra din stradă, pe Cair desbrăcându-se de haină şi aşezându-se la birou. După o jumătate de oră s-a stins lumina şi la orele 12 ei au escaladat rând pe rând ulucile. Criminalii Ia pânDă Munteanu s’a ascuns lângă zidul casei din spre str. Clucerului, lângă uluci; Scutelnicu lângă scările casei, iar Novacu orele 8 dim., la sediul Ligii, iar s’a pitulat sub un brăduleț din la orele 2 jum., o mare întruni- Colțul ulucilor, unde a stat la I re publică in sala „Dacia ", pândă pentru a observa ca tovară de cinevi lui să nu fie surprinşi a. Pătrunderea în casă Asigurându-se că G. Carr e adormit, Munteanu s’a urcat pe pervazul ferestrei și ajutat de Scutelnicu s’a suit până a ajuns la fereastra de sus care era deschisă și cu cuţitul a tăiat plasa de sârmă. Şi-a introdus apoi mâna prin spărtura făcută şi a desfăcut foraiberul dela fereastră. De aici el putut observa, prin uşa deschisă, care despărţea salonaşul de dormitor, pe Cair dormind. Munteanu s’a strecurat în salonaş călcând pe canapeaua din faţa ferestrei, așa că nu a făcut nici un sgomot. ■ Apoi a deschis fereastra de jos din dreapta pe unde s-a introdus Scutelnicu. Acesta a aprins o lumânare și căutând prin casă, a găsit pe birou un revolver, un ceasornir■ l-cheia de la cassa de bani, pe cari le-a luat. Mărturisirile criminalilor — Toţi trei sunt puşcăriaşi — Ion Munteanu, e de fel din Caransebeş, fost condamnat în mai multe rânduri. Ultima pedeapsă şi-a făcut-o la T.Severin, de unde a evadat. El a fost pe vremuri lampagiu la Buzău şi după evadare a venit acum câteva luni în Bucureşti, unde s’a întâlnit cu Petre Novac, pe care-l cunoştea din închisoare. Munteanu s’a plâns lui Novac că nu are bani şi e muritor de foame. Cum şi-a procurat cuţitul Novac i-a propus să dea o lovitură la un câmătar. In noaptea aceea au pătruns în prăvălie şi au furat câteva cutii cu sardele şi un cuţit de bucătărie, adică acela cu care a fost asasinat Cair. Desparţindu-se, după câteva zile Munteanu s’a întâlnit cu Gh. Scutelnicu zis Sobaru, care evadase de la Mislea, unde ispăşea o pedeapsă de trei ani, pentru o crimă săvârşită asupra lui C. Naum din Corabia. Ei s’au împrietenit şi cum amândoi erau fără bani, au pus la cale asasinarea lui Cair. Munteanu întâlnind din nou pe Novac l-a iniţiat în planul lor şi apoi toţi trei s’au dus la locuinţa lui Cair. Asasinatul Negăsind bani, au trecut în dormitorul lui Cair. Scutelnicu a îndemnat pe Munteanu să scoale pe Cair, care dormea adânc, spre a-i cere bani. Munteanu a lovit pe Cair cu piciorul, spunându-i să se scoale și să arate unde are banii. Cair, trezit din somn, a pus mâna pe celălalt revolver, ce-l avea pe noptieră, ca să tragă. In acest moment, Munteanu s-a aruncat peste victimă smulgându-i arma din mână, iar Scutelnicu s'a repezit cu cuţitul la el şi i-a dat o lovitură în găt. Răpus de durere, Call a început să geamă şi s'a întors cu faţa in jos. Criminalul crezând că gemetele vor fi aurite i-a mai aplicat două lovituri de cuţit, una in partea stângă şi alta in partea dreaptă a coastelor, pe sub Munteanu, care stătea călare pe victimă şi-l aplica, cu un box ascuţit, lovituri in spate. Acestea sunt cele 15 lovituri pe cari le-a primit nefericitul Cair. Ce au furat Convingându-se de moartea victimei, criminalii au deschis un dulap şi Scutelnicu a spus lui Munteanu să nu ia nimic. Acesta însă a luat o cămaşă, o pereche de ciorapi şi caseta cu scrisori. La casa de bani n'au putut pătrunde din cauză că George Cair, înainte de a se culca, incuiase uşa ce dă un antreul unde se afla cassa de bani şi cheia opusese sub pernă. fuga criminalilor Pe când cotrobăiau prin casă, ceasul bătea ora 3, începuse să se lumineze de ziuă şi fiindu-le frică să nu fie văzuţi, au ieşit prin acelaş loc în curte, şi escaladând ulucile au plecat pe str. Clucerului până la şosea. Aici s’au despărţit. Scutelnicu a plecat acasă spre a nu da de bănuit gazdei sale, iar ceilalţi doi au plecat la Bordei. Scutelnicu s’a dus a doua zi dri, la orele 9 dim. d-nii prim-procuror Racoviceanu, judecător de instrucţie Cezar Cristorian, procuror Răşcanu şi d. general Nicoleanu, prefectul poliţiei, au făcut o nouă cercetare la tutungeria din b-dul Carol nr. 8. Fiecare obiect din prăvălie a fost verificat. Un corp delict In timp ce autorităţile cerce-, tau, d. procuror Răşcanu a ridicat de pe tejghea o cutie de ţigări sub care era un portmoneu. S-a constatat că portmoneul nu era al victimei ci al unui necunoscut. Poliţiştii au făcut prima descindere la locuinţa lui Ladislav Heiden, din str. Stan Tabără. Nu l-au găsit, el plecase de dimineaţă, după un serviciu, aşa a declarat mama lui. Pentru prinderea acestuia, s’a lăsat un agent. A doua descindere s’a făcut în calea Griviţei la Iacob Novak. Aci, ca şi la Ladislav, n’a fost găsit cel urmărit. Mama lui Novak, fiind interogată a spus că fiul ei a venit de vreme acasă şi dimineaţa a plecat la lucru. Novak a fost câtăva vreme funcţionar, iar în ultimul timp a fost licenţiat din serviciu. A treia descindere s’a făcut la locuinţa rusului Ivan Pahornic, din str. Broşteni. Cel căutat n’a fost găsit şi gazda lui a spus că lucrează la fabrica Grigore ‘Alexandrescu, din strada Tăbăcar. Poliţiştii au plecat la fabrică arestând pe lucrător. Pahornic a fost supus unui lung şi minuţios interogatori după care a fost pus în libertate deoarece nu s’a descoperit nimic în sarcina lui, șila ora crimei el lucra in fabrică. Rusul a declarat că Iacob Novak i-a spus că el poate s ’ i procure un bilet de liberă petrecere, astfel se explică adresa găsită în portmoneu. Arestarea lor După cercetarea lui Pahornic comisarii s-au înapoiat la Iacob Novak şi după o aşteptare de o jumătate de oră, el a venit acasă şi a fost declarat arestat. Foarte calm, şi cu un cinism extraordinar, Novak a spus că Ladislav Heiden, i-ar fi dat ori 1040 lei şi nişte ţigări „Intim- Club“, întrebat unde a dormit, el răspuns că la Ladislav. Din calea Griviţei, poliţiştii au mers din nou în str. Stan Tabără, la casa lui Heiden. El a fost surprins în casă. D. comisar I. Gheorghiu sa apropiat de cel bănuit şi întrebându-l ce a făcut Vineri după amiază, a răspuns foarte răstit că-şi căuta de lucru. In timp ce comisarul îl interoga, a observat pe cămaşa lui Ladislav urme de sânge. întrebat de aceste pete, polonezul a spus că i-a curs sânge din nas din cauza căldurei. Mirat foarte mult, că cel interogat stătea cu mâinile la spate, comisarul i le-a examinat și a constatat că avea vreo 17 sgârieturi, destul de pronunţate. In faţa acestor probe, el a fost declarat arestat şi percheziţionat. S-a găsit asupra lui 900 lei. Cum a fost săvârşită crima La prefectura poliţiei, reprezentanţii parchetului au început interogarea criminalilor. . Cel dintâi a fost interogat Ladislav Heiden, cazangiul . Criminalul a spus că la crimă au fost trei inși, el cu Novak și un al treilea care a dispărut. Crima a fost pusă la cale de Ladislav și Novak, cari au sondat terenul la tutungiu, timp de 8 zile. Ambii veneau de câte 3 fi 4 ori pe zi, la bătrânul Petrescu şi cumpărau ţigări. Ei au mai luat oarecari informaţii de la nişte servitoare şi credeau că dând lovitura vor pune mâna pe 10 mii lei. Banditul dispărut a intrat în prăvălie cam pe la orele 6 d.a., în momentul când eşise o servitoare cu nişte cutii cu chibrituri. El a cerut de 5 lei ţigări şi a aşteptat ca tutungiul să se întoarcă cu faţa spre raft şi în acel timp să-i fure banii din sertar. Planul acesta a dat greş. Tutungiul i-a dat ţigări dintr-o cutie ce o avea pe masă, aşa că lovitura părea pierdută. Novak care pândea afară, văzând că tutungiul a dat ţigări, celui care trebuia să dea lovitura şi ştiind că nu avea nici un ban la el, a intrat repede în prăvălie şi scoţând portmoneul l-a aruncat pe teşghea. Novak a cerut şi el ţigări, la lucru în str. Sărindar. După câtva timp a mers acolo şi Munteanu, care i-a furat ceasornicul şi revolverul luate de la Cair. Ei au declarat poliţiei că Novac nu a luat parte la crimă, ci a stat tot timpul la pândă. După terminarea interogatorului, d. Romulus Voinescu a dispus să se ia tuturor criminalilor urmele picioarelor, întrucât se bănueşte că şi Novac a luat parte la crimă. In portmoneu s’a găsit diferite acte printre cari şi un bilet dela biuroul populaţiei, dar nu putem arăta pe numele cui este, o carte de membru de la comitetul catolic pe numele de Ladislav Heiden, de meserie cazangiu, din str. Stan Tabără, o adresă a lui Iacob Novak, din calea Griviţei şi adresa unui Ivan Pahornic, din str. Broş-teni. Odată în posesiunea acestor adrese, parchetul a trimis pe comisarii A. Dragomirescu, I. Gheorghiu şi Vrânceanu cu agenţii Popescu Ilie, Ştefănescu-Rubea şi Mihalache Georgescu ca să verifice adresele. In acest timp tutungiul a primit o lovitură în ochiul stâng şi ameţit a căzut. A intervenit imediat Ladislav Heiden, care i-a băgat o faţă de pernă în gură, care o adusese de acasă. Cu frânghia pregătită l-au legat toţi trei de mâini şi picioare. Ladislav i-a tot îndesat faţa de pernă în gură şi astfel se explică cum el a fost rănit pe mâini. Omorît pentru 7000 lei Când cei trei criminali sau asigurat că Petresci şi-a dat sfârşitul, au răscolit tejgheaua de unde au luat 7000 lei. In timpul operaţiei, spune Ladislav, a venit într-adevăr un băeţaş cu o căldare, ca să ia tutun, dar a fost expediat la vreme de dispărutul care purta ochelari şi era cu spatele la geam. Cum au plecat după crimă Cei trei criminali au închis puţin uşa şi în urmă au tras ruleta pe jumătate la uşă, după care auplecat fumând. Ei au trecut pe str. Cantacuzino şi au mers drept la şosea. De aci au trecut pe calea Griviţei unde au mâncat şi în urmă au împărţit banii furaţi. Novak şi Heiden au mers împreună acasă de s-au culcat, iar al treilea a plecat. Jovak încearcă să nege Novak care şi-a recunoscut portmoneul a încercat să nege că el a fost la tutungiu, spunând că portmoneul l‘a pierdut de câteva zile şi poate un altul l‘a lăsat la tutungerie. Pus faţă în faţă cu Heiden, el a recunoscut faptul. * La morga n la orele 5 d. a., cei eh , criminali au fost duşi la imngă şi puşi în faţa cadavrului lui T. Petrese* Au fost de față d-nii general Nicol, cnn. prefectul poliţiei, Romulus P. Vin,seu, directorul siguranţei Sulvahii, reprezentanţii parohiului şi imspecatorul Gustav. Fără cea mai mică remuşcare, Ladislau Holden a spus, că el n’a vrut să-l omoare pe tutungiu şi când a plecat a crezut că doarme. Ancheta Declaraţiile criminalilor au fost luate în cursul nopţii şi se crede că ei mai au la activul lor alte fapte, cari pentru moment le neagă. * Azi la orele 8 dim. se va face reconstituirea crimei din b-dul Carol, iar la orele 3 d. a. a aceleia din str. Clucerului, a cărei victimă a fost G. Cair. ---------XXX--------- Autorii mi i toltral tal In urmărirea criminalilor Mult îndureraţii: Maria I. R. Chiţu, Marioara, George, Bombonei Ionescu, Otilia, Petre, Petrişor şi Ivona Crăciunescu, Stela şi Elena I. R. Chiţu şi familiile : Gheorghe R. Chiţu, Iosifescu, Reuţea şi Ciupală au nemărginita durere a anunţa prietenilor pierderea prea scumpului lor: soţ, părinte, bunic, socru, frate şi unchiu Ioan I. Citiţi încetat din viaţă în vârstă de 64 ani, după o lungă şi grea suferinţă, în noaptea zilei de 27 Iunie a. c., ora 11 jum., rugându-i a asista la serviciul religios al înmormântărei ce se va oficia Duminică 29 Iunie a. c., ora 4 d. a., la domiciliul său din Ploești, str. Decebal 8, după care înhumarea se va faceîn cavoul familiei la cimitirul Viişoara.