Universul, august 1924 (Anul 42, nr. 172-197)

1924-08-01 / nr. 172

2 Terente e... lăsat în pace Forţele civilo-militare au fost demobilizate. — Cât costă urmărirea blocarea lui Terente. — Din crimele banditului. — La Galaţi Te­rente apare travestii în „damă” şi cere de mâncare. — O altă lovitură nereuşită. — S’ar părea că mai sunt şi alţii cari operează în numele lui­­ Brăila, 29 iulie Urmărirea şi prinderea lui Te­­rente se închee cu un formida­bil bluff. După retragerea „forţelor mi­litare“, care formau cordonul de Încercuire în baltă, treptat-trep­­tat poliţiştii şi jandarmii au fost readuşi la locurile lor, ast­fel că „domeniul“ lui Terente a rămas din nou liber şi în stă­pânirea acestuia. Şefii autorită­ţilor, spre a masca acest eşec, uzează încă de censură. C­, toa­te, că s’a r­enunţat defintiv la urmărirea banditului, cu potera şi razii pe apă, de prefect al ju­deţului, continuă să menţină censura presei locale, fapt care provoacă în toate cercurile o şi mai aprigă critică, a greşitelor procedee, întrebuinţate în expe­diţia contra lui Terepe. Unde sunt acei şefi de autorităţi, cari dădeau asigurări că banditul va fi prins în 24 de ore? Toţi s-au dat deoparte şi a­­runcă unul pe altul răspunderea insuccesului. TERENTE NU SE MAI AFLA IN BALTA Acesta este un adevăr incon­testabil. Ştirea pe care am da­t-o, că el s’a sustras slabei vigilenţi a poliţiei şi jandarmilor, nu su­fere nici o discuţie. Un barcagiu, anume Gh. I­­vaşcu, ne declară în această pri­vinţă următoarele: „Cunosc pe Terente, de când era încă pes­car. Intr’o noapte l’am văzut în dreptul fabricii de făină „Vio­­latos“ îmbrăcat în uniformă de marinar, trecând spre centru— era pe timpul când urmărirea­ lui luase proporţiile unei ade­vărate expediţii civilo-militare. N’am dat alarma, pentru că în apropiere de mine nu era ni­meni şi mă temeam ca de la spate să nu apară tovarăşii ban­ditului". Am rugat pe acest preţios informator să-şi aducă aminte bine, dacă nu cumva se înşală. — „II cunosc prea bine “, mi-a răspuns, „cum­ să-l fi confun­dat !“ * Dispariţia lui Terente din bal­tă, coincide de altfel cu multe fapte. In primul rând este ace­la că cenzura refuzase să dea drumul unui singur rând, care pomenea despre fuga banditului. Un fapt, care desigur, merită să fie relevat, este că: Urmărirea banditului a cos­tat peste un milion lei, fără ca cel puţin să fi adus siguranţa că el se mai află in baltă, sau a dispăruta?). Acest fapt for­mează obiectul celor mai cara­ghioase comentarii şi a dus la completa neîncredere a popu­laţiei în capacitatea organelor de pază. TERENTE DEZIERTEAZA DIN ARMATA DIN CAUZA UNEI IUBITE Pe timpul când Terente îşi făcea stagiul militar, se îndră­gostise de o tânără fată, anume Elena Mateescu, din cartierul Badalan, din Galaţi. Cuprins de iubire pentru aceasta, el a de­zertat în două rânduri, ceia ce i-a atras pedeapsa, pe care ne­socotind-o, a fost silit, din cauza urmăririlor să plece pentru tot­deauna hoinar. Două scrisori şi o fotografie a acestei tinere fete s’au găsit în bagajele bandi­tului, la Carcaliu. Mai târziu, Terente se îndelet­nicea cu pirateria, furând diver­se obiecte, de pe vasele ancorate pe Dunăre şi canalul Măcin. Banda şi-a constituit-o acum două luni, de când a şi început să dea lovituri îndrăzneţe. A­­tacul de la Carcaliu, în contra postului de jandarmi, a făcut să se pornească putere, pentru urmărirea lui. Ştiind ce-l a­­şte­pta dacă va fi prins, bandi­tul nu se sfia să comită ac­ţiuni, cari-i primejduiau viaţa. Astfel, când a fost jefuit comer­ciantul Catoro, Terente a de­­clarat victimei: „Cu această scrisoare plutonierului de jan­darmi Coadă din Măcin şi să­, spui că viu nu mă va avea ni­ciodată !" Este de sigur aceasta o dovadă, că Terente n’avea de gând să se predea, oricât ar fi durat blocusul bălţii şi mai cu­rând ar fi preferat să moară de foame, decât să cadă în mâi­nile autorităţilor. VERSIUNI­ ADEVARATE In oraş circulă fel de fel de versiuni, asupra felului cum banditul a putut să se strecoa­re din baltă. Unii pretind că ei ar fi ieşit cu tovarăşii săi, tra­vestit în jandarm. Aceştia a­­firmă, cum că banditul, întâl­­nindu-se în drum spre Brăila cu doi poliţişti, a întrebat de cel urmărit şi a propus agen­ţilor forţei publice să facă o incursiune în baltă. Ne­bănuind nimic, poliţiştii s-au dus, dar imediat ce lotca a intrat în sălcii „jandarmul­­bandit“ a somat pe cei doi poli­ţişti să ridice mâinile în sus şi să­-i predea tot ce au asupra lor. Poliţiştii sau executat şi în urmă banditul şi tovarăşii săi au trecut Dunărea la Brăila şi de aci şi-au pierdut urma. Poliţia nu confirmă acest fapt, dar cum multe adevăruri în această afacere nu au căpătat confirmarea din partea, autori­tăţilor, opinia publică se arată dispusă să-l creadă. Dispariţia banditului este cel mai important fapt şi scoate încă odată în relief incapacita­tea autorităţilor. CUM A FOST OMORÂT ŞEFUL POSTULUI DIN CARCALIU In urma unui ordin dat şefu­lui postului de jandarmi din Caracaliu, anume Ion Grigoreş­­cuţă, pentru a urmări şi prinde pe Pitvluşca Vasile, Delu Pe­trov şi Terente Ştefan, plutonie­rul de jandarmi află că dezer­torii se află pripăşiţi prin im­, prejurimile Caracaliului. Cei 3 dezertori trimit o scrisoare de ameninţare plutonierului, in caz că nu va înceta urmărirea. Plu­tonierul, neţinând seam­ă de a­­meninţări, urmări mai departe pe dezertori. Aceştia, fiind ur­măriţi pas cu pas, îşi pun în puţa^țB TBxaqaui -® in.ioțBJo­­ord întdaap opua ’ininpva Beam mpj un­Aifc­st gând să-l suprime pe jandarm. In seara zilei de 7 Ianuarie, pe când numitul se afla la o petre­cere în sat, Terente şi cu ai lui pătrm und în locuinţa aceia şi cu arma la ochi, trag un foc asu­pra jandarmului. In urmă, Te­rente şi complicii săi s’au refu­giat într’o casă vis-à-vis de lo­cul unde s’a comis crima. El a mai avut curajul să asiste când cadavrul nefericitului jandarm era transportat la locaşul de veci. TERENTE ATACA PRIMĂRIA Pavluşca Vasile se află ac­tualmente arestat în arestul din Tulcea, pentru tâlhărie şi com­plicitate, la asasinarea lui Gri­­gorescuţă. El neagă că ar fi fost complice la crimă. Stere, e de sigur un lucru de- DIN CARCALIU Terente, după ce şi-a consti­tuit banda, procurându-şi arme şi cartuşe, a hotărît să atace primăria, având o ură de moar­te pe notarul Vasile Dima. Zis şi făcut. Intr’o noapte, banditul şi ai lui au înconjurat primă­ria, trăgând mai multe focuri de armă înăuntru. Negăsind ,însă pe nimeni, au intrat înăuntru şi au devastat totul. De acolo, bandiţii s’au îndrep­tat asupra casei săteanului A­­lexe Adriani zis Cuzino, dulgher de profesie. Cum Terente bănu­ia pe acesta că raportase auto­rităţilor mişcările şi intenţiile lui, s‘a hotărît să-l suprime şi pe el. Ajunşi la locuinţa lui Cuzino, bandiţii, după ce au în­conjurat casa, au tras câteva focuri in odaia unde dormea victima. Acesta deşteptat,du­sa şi gândindu-se că numai Teren­te poate fi, s‘a înarmat cu o se­cure şi-l aşteaptă după uşă. Terente forţând uşa, pătrunse înăuntru şi o luptă pe viaţă şi pe moarte se încinse între ei. In toiul luptei, Terente a fost ră­nit la mână. Văzând că-i curge sânge, banditul a luat arma şi cu un glonte a doborât pe ne­fericit la pământ. Soţia victi­mei, împreună cu copilul, îngro­ziţi de spaimă, s‘au refugiat în­tr’o odaie alăturată. Banditul s‘a introdus prin spargerea unui geam, voind s‘o omoare şi pe a­­ceasta, dar nefericita soţie şi băiatul lui Cuzino au îngenu­­chiat în faţa banditului, ce­­rându-i viaţa. Terente, punân­­du-şi puşca pe umăr, le-a spus: — „Nu ţiu la viaţa voastră, cât ţiu la cartuşele mele !“ Soţia şi copilul au zăcut mult timp, aducându-şi şi azi aminte cu groază, de acea noapte tra­gică. * Locuitorii micului sat Carca­liu au fost martori oculari la cele mai grozave crime, din partea lui Terente şî n’au decât o singură dorinţă, ca banditul să fie prins. IN GALAŢI TERENTE SE DISTREAZĂ CA LA EL AGASA Galaţi, 29 Iulie Versiunea care circulă şi ca­re are adepţi chiar printre unii cunoscuţi poliţişti din localitate, că Terente s’ar fi refugiat în o­­raşul nostru, se asigură că este devărată. Se mai spune că un văr al lui Terente şi cu alţi 6 pescari rude ale sale şi cari lu­crează lângă Siret, ar fi acei, cari aprovizionează pe bandit Terente este cunoscut in Galaţi, unde el a domiciliat pe vremuri în cartierul Baladan. Mulţi pes­­-BmnţojV3 xţuoAJOuţi ( nnssipjBţ) cari, împiedicaţi din cauza lui Terente să-şi practice meseria, sunt foarte îndârjiţi contra lui şi sunt gata să dea tot concursul lor autorităţilor. Am arătat în numărul de ieri cum d. Gârbea directorul teatrului „Paradis“ a primit o ameninţare din partea lui Terente. Astfel de scrisori sunt trimise aproape zilnic di­feriţilor cetăţeni, bănuiţi cu oa­recare avere. Scrisorile sunt is­călite „Terente“. O altă scenă s-a petrecut acum două zile pe str. Smârdan din localitate. La lo­cuinţa unei bătrâne s-a prezen­tat o doamnă, care a cerut de mâncare. Bătrâna însă, n’avea decât dulceaţă la îndemână. Spre uimirea bătrânei, d-na s’a „desbrăcat“ şi a apărut Teren­te, care purta la brâu mai mul­te revolvere. El a mâncat apoi toată dulceaţa cu pâine. O altă scenă s’a petrecut în grădina „Elita“. Pe o masă s’a găsit scris: „Am mâncat şi am băut­­ la d-ta — Terente“. Patronul loca­lului s-a alarmat şi autorităţile venind la faţa locului şi cerce­tând, au staorit că cei cari au venit să ia masa au fost 3 ofi­ţeri, ale căror nume nu s au putut afla până acum. Un alt caz este acela petre­­cut astănoapte la locuinţa avo­catului N. Soare, din str. G-ral Berthelot. Se ştie că acum cât­va timp bătrânul Soare a fost asasinat, pe când se întorcea dela moşia sa. Astănoapte, un bandit de statura şi figura lui Terente s’a prezentat la orele 2 noaptea la locuinţa avocatului Soare şi intrând în camera ser­vitoarei s’a recomandat că este Terente, cerându-i să-l lase în camera avocatului. Aceasta, la cele auzite a început să ţipe. Sgomotul a fost auzit de avocat. Terente văzându-se în pericol a dispărut. Toată noaptea, d-na și d. Soare n’au putut dormi de spaima banditului. Se crede că el n’ar fi străin de asasinarea defunctului Soa­re şi ştiind că moştenitorul po­sedă o avere mare, s’a gândit să dea o nouă lovitură Azi dimineaţă, d. Soare a re­clamat cazul poliţiei şi parche­tului. Se fac cercetări, spre a se constata, dacă într’adevăr banditul în chestiune a fost Te­rente, sau vreunul care vrea să plagieze pe „maestru“. ----------XXX -----------­ Ş* Citiţi Marţi, 23 iulie a. c., te­­filii şi­­lanii Dir. STELIAN POFESCU Apare sub îngrijirea d-lor Er­­ic Otstelişanu, directorul Inst­itu­lui Meteorologic Central şi Javid Romas, conferenţiar la Universiate. Cu următorul sumar: Energiile electrice din Italia le Ing. R. Ostrogovich. Cu „Steaua“ în America de B. I. Dalamare. Ce iaca ca corpul animalelor să se desvolte normal şi pro­torţional de Dr. I. Duscian. Cinci săptămâni în balon de Jules Verne. Marea Saharei de Dr. I. Duse. Despre maşinism de Prof. M. Mihăilescu. Viaţa animalelor în deşerturi­le E. O. Aerialităţi şi Noutăţi de D. Rn. şi E. O. Cărţi bane de D. Rn., etc. etc. UNIVERSUL CRONICA ARDEALULUI ------------------——■—►-♦-Ohmi ---------—-------­ Vizita unui ocultist vienaz la Cluj 30 Iulie In localitate se află celebrul oculist, dr. Fuchs. El a vizitat azi dimineaţă clinica oftalmolo­­gică, unde a fost primit de d. prof. dr. Mihail şi s’a declarat foarte mulţumit, de felul cum se tratează bolnavii acolo. Aseară, d-sa a luat parte la banchetul oferit membrilor so­cietăţii geografice din Viena, şi azi, împreună cu ei, a vizitat clinicile, grădina botanică şi in­stituţiile universitare. La primăria din Sibiu In urma articolelor publicate în acest ziar, prin care se adu­ce la cunoştinţa organelor supe­rioare şi publicului starea de­­ lucruri de la primăria Sibiu — esclusiv în mâinile saşilor, -­ a sosit în localitate de inspector general administrativ Butoi ca­re a făcut cercetări. A fost chemat şi subsemnatul­­ şi d. inspector general, cu mul-­ I tă amabilitate mi-a dat toate lămuririle, conducăndu-mă prin toate biurourile pentru a mă convinge „de visu“ de actuala­­ stare de lucruri, care. In urma­­ inspecţiei d-sale din 18 Martie I acest an, a suferit prefaceri mari. D-sa m’a autorizat a aduce la cunoştinţă următoarele: „Toată corespondenţa oficială să fie făcută în româneşte, iar­­ registrele de încasări şi cheltu­­eli să fie ţinute în aşa fel, încât controlul să se poată face ime­diat. Acum în 5 minute orice lucra­re poate fi controlată, iar nu ca până acum, când necesitau ore întregi. Am dat ordin ca, deocamda­tă, toate chitanţele să fie scri­­­­se în româneşte, iar textul ger­man să urmeze după, anulând toate imprimatele de până a­­cum. Cât priveşte numirea străzi­, lor s’a constituit o comisiune, care le va schimba, menţinând numai acele numiri care repre­zintă persoane ce au adus rea­le foloase obşteşti”. „Prefacerile” — mi-a spus d-sa „se fac cu încetul. Ele nu­­ se pot face brusc, ci in mod pro­­­­gresiv“. M am convins de exactitatea declaraţiunilor d-sale , după cum şi d-sa mi-a afirmat că ce­ i­e scrise în ziar sunt exacte, în­să se referă la lucruri anteri­oare inspecţiei d-sale.­­ Cât­ priveşte chestiunea ne­­­­participferei primăriei la serba­­­ rea naţională a unirei Basara­b Mei şi a drapelelor săseşti ar-I­măririi *.•—*- - —----­j ocazia serbărilor sosirei M. M. L. L. Regale, ministerul a fost încunoştiinţat. Numai chestia speculei cu lo­cuinţele şi alimentele a fost so­luţionată prin argumentul că „dacă celelalte oraşe scumpesc traiul, de ce nu l’ar scumpi şi Sibiul”. Cu aceasta, întrevederea a luat sfârşit­ur Bran Un criminal in vârsta de senă ani Chişinău, 29 iulie Băiatul Ion Rotaru, în vârstă de nouă ani a schingiuit şi a spânzurat apoi pe copilaşul Te­­odosie Telinski, de un an şi şase luni. Criminalul a dispărut. Faptul acesta a produs o pro­fundă impresie în oraş avându­­se în vedere precocitatea crimi­nalului. fcBail „Sheerslie Lazăr“ Concurs pentru primirea stu­denţilor universtari şi ai­ci. , iar şcoli superioare în cămi­nul „Casa învăţătorilor“ din Cluj, pe anul şcolar 1924 25. Comitetul fondului „Gheorghe Lázar”, publică concurs pentru ocuparea a celor 175 locuri în că­minul „Casa învăţătorilor” din­­ Cluj pe anul şcolar 1924/25. I Unele din aceste locuri sunt­­ gratuite, altele cu jumătate pla­ta, iar altele cu solve.­­ Pot înainta petiţii fiii mem-­­ brilor activi ai „Fondului Ghe-­­­orghe Lazăr”, cari urmează re­gulat studiile la Universitate (toate facultăţle) ori alte şcoli superioare din Cluj (Academia de comerţ, Academia de agri­­­­cultură, conservator). Doritorii de a obţine unul din aceste locuri, vor înainta pe­tiţiile însoţite de următoarele ac­te : Extractul de naştere; certifi­­­­catul ed bacalaureat, un certifi­­­cat de studii de la facultatea­­ respectivă ; certificat de bună­­ purtare; extrasul de pe foaia de dare a părinţilor de la ad­­­­ministraţia financiară ori par­­­­ceptorat; certificat medical e- liberat de un medic legist, cer­tificat din partea primăriei prin care se constată averea moblă, numărul membrilor fa­miliei.­­ orfanii vor alătura extirsul de moarte al tatălui şi o copie după carnetul de pensie al mamei văduve. A­­cest carnet va fi alăturat şi de acei concurenţi al căror tată e pensionar, chitanţă de la casie­rul general al „Fondului Gh. Lazăr“, că tatăl său este la cu­rent cu cotizaţia de membru. Studenţii primiţi în cămin, vor beneficia de locuinţă, masă, (dejun, amiază, cină), luminat, încălzit şi serviciu. Taxele de întreţinerea se vor stabili la timp. Ele se vor plăti lunar anticipativ. Petiţiile timbrate, însoţite de sotele cerute se vor primi pâ­nă în ziua de 20 August, pe a­­dresa: „Comitetul Fondului Gheorghe Lazăr“ Cluj, Casa în­văţătorilor. Curierul băilor şi al stalianilor climaterice BĂILE DEN JUD. SIBIU Cu ape sărate şi ioduroase, băile dela Miercurea sunt cer­cetate de un număr restrâns de vizitatori, dat fiind starea pri­mitivă a instalaţiunilor. In schimb cele de la Sebeşul- Săsete sunt foarte căutate, căci pe lângă eficacitatea lor, au şi o instalaţie modernă ce face faţă cerinţelor marelui public. La o distanţă de 40 km. de acestea şi la 30 km. de Sibiu, într’o frumoasă poziţie se află Sălişte, un sat mare românesc, curat, bine Îngrijit şi cu multe clădiri frumoase. Datorită aerului său curat şi dulce, localitatea e vizitată de foarte multe persoane care, a­­vând nevoe pe lângă aer şi de băi, au zilnic la Îndemână 3 tre­nuri fie spre Miercurea, fie spre Sibiu. Tr­aiul —nu mai scump ca în alte localităţi — face ca să fie accesibile şi color cu mijloace materiale mai modeste. SOVATA Suntem în plin sezon de băi. Nici o cameră goală. Pe ziua de 3 August se aşteaptă sosi­rea Cuinţei Regale, iar pe ziua de 4 sosirea M. S. Regina, prin­cipesa Ileana şi două principe­se engleze. Printre persoanele marcante avem actualmente ca vizitatori pe d-nii: Fălcoianu, directorul „Monitorului Oficial.“; Iahoda Carol dir., auto-club Cluj ; d-na şi d-ra Steinebach directorul palatului Cotroceni ; d-na Ianculescu de Reus, d-l Teon­­­dr. la­prefectul jud. Mureş-Jiu..­, d. senator Vescan, etc., etc. Pe ziua de 27, a fost un mare con­curs de înnot pe distanţe de 50—400 metri, curse de şampio­­nat, urmate de xim mare bai in Sala hoteluilui „Ştefan“, dar da­că timpul friguros care durează de două zile va continua, pro- L­ain­, că concursul se va amâ­na. Se remarcă foarte mulţi vi­zitatori din Ungaria, Iugoslavia şi Cehoslovacia. Ştiri diferite CLUJ încercare de sinucidere.—Furi.— Omorit de un laur. — Politi­co. — Preţurile maximale vor fi micşorate. 30 Iulie Cunoscutul industriaş Farcaş, întemeietorul fabricilor de cără­midă şi ceramică Iris, aflându­­se eri singur în casă, a încer­cat să se sinucidă, tăindu-şi una din vinele dela mâna stângă. Fiind anunţată salvarea, el a fost transportat la­ spital. Deşi starea lui este gravă, se cra­te că va scăpa cu viaţă. — Indivizi necunoscuţi s’au introdus astă noapte în locuinţa d­lui col. Rădulescu, preşedin­tele consiliului de război, furând mai multe lucruri de valoare. Se bănueşte că autorii ar fi servitoarea Iulia Mare, în com­plicitate cu un student de la teo­logia refomnată din Cluj şi cu altă femee, anume Ana Szabó. — La Solord, în judeţul Bi­hor, săteanul M. Popeţ în vâr­stă de 63 ani a fost omorit de taurul comunei. — La Oradea Mare, advocatul Linţea organizează nişte congre­se marghilomaniste, la care ur­ ANUL XLII.—Rr. 171-Vineri 1 Analist 1924 mează să participe şi d. Marghi­loman. — Consiliul comunal, întru­­nindu-se ori, a hotărît ca în luna August, preţurile maximale să fie coborâte cu 20 la sută. BLAJ Membrii „Ateneului popular Tătăraşi“ la Blaj. — Sâmbătă, membrii „Ateneului popular Tă­­tăraşi” din Iaşi au sosit in gara Blaj cu un tren special, unde au fost primiţi de întreaga po­pulaţie a Blajului, in frante cu vicarul mitropoliei, dr. Ambro­zia Cheţanu, care a ţinut o fru­moasă cuvântare. I-a răspuns prezidentul Ate­neului d. Ifrim. Dela gară s’au dus la mitro­polie. La ora 1 s’a dat un banchet după care au vizitat catedrala Sfintei Treimi. De aci, în frunte cu fanfara şcolii normale „Vasile Lupu“ de la Iaşi au plecat pe Câmpia Li­bertăţii, unde canonicul dr. Ioan 1848 şi arătând, că neamul ro­­şianu şi protopopul A­l. Dom­­şia, doi diaconi şi patru acoliţi au slujit un parastas pentru e­­roii neamului. Pe tribuna din faţa pieţii Li­­ber­tăţii s’a urcat apoi profeso­rul Al. Lupeanu, istorisind es­­cursioniştilor evenimentele de la 1848 şi arătând, că neamul ro­mânesc din Transilvania jură şi astăzi „murim mai bine —­in lupte cu glorie deplină decât, să fim sclavi iarăşi nu vechiul nostru pământ“. Au vorbit apoi foarte frumos câte un reprezentant al Iaşilor, Bucovinei şi Basarabiei, susţi­nând cu toţii, în numele popo­rului românesc de pe acele pla­iuri, că nu există putere pămân­tească care să-i dezlipească de România şi că ei vor veni an de an la piatra libertăţii, ca să se întărească sufleteşte. A urmat apoi încartiruirea şi vizitarea monumentelor istorice din oraş, iar seara orhestra şco­lii normale „Vasile Lupu“ de la Iaşi şi corul „Muzicescu” al A­­teneului a dat o foarte reuşită producţie în sala de gimnastică a liceului, la care a luat parte întreagă populaţia Blajului. Intr’o însufleţire de nedescris a plecat trenul special al es­­cursioniştilor Duminică diminea­ţa pe la orele 7 spre Sibiu şi de acolo spre Iaşi. Semiapeduct la Blaj. „ Apa din Blaj este cât se poate de rea de băut şi nu se poate fi o­snăritul vase­lor. De aceea încă prin anii isau un fost profesor de la Blaj, Şte­fan Popi, tatăl actualului direc­tor al liceului ,,Sfântul Sava“ de la Bucureşti, a făcut un fel de apeduct. A adus adică apă bună de pe hala Blajului pe nişte ţevi de fier şi a făcut două şipote în o­­raş. După 54 de ani actualii conducători ai com­unei Blaj s’au socotit să mai sape câ­teva fântâni şi să mai insti­­tuiască trei şipote în trei străzi laterale ale oraşului. In foram aceasta Blajul s’a ales cu un semiapeduct, care insă face mari servicii locuito­rilor. Când va ajunge Blajul să aibă adevărat apeduct, lumină şi pavaj, ştie bunul Dumnezeu, dar socotind după inovaţiile cari se fac tot La 50 de ani, cre­dem că peste 3300 de ani va a­­junge Blajul şi la aceasta. PETROŞANI Prinderea unui mare hoţ. — Doi jandarmi au reuşit să prin­dă în ziua de 27 iulie, pe hoţul Petre Cătană, de fel din Lun­­cani, autor al mai multor fur­turi de vite. Găzduitoarele hoţului au fost două femei din comuna Petros. Ele au fost trimise parchetului TOPLIŢA ROMANA Furt prin narcotizare.­­ Doi necunoscuţi intrând în cârciu­ma văduvei Laţco Roza, din co­muna Stânceni, după ce au con­sumat câteva băuturi, unul dintre ei, s’a sculat dela masă, şi venind la tejghea, a dat un fum de ţigare în faţa cârciu­­măresei, care a adormit pe loc. Când aceasta s’a deşteptat, in­divizii dispăruseră împreună cu 5000 lei din tejghea. CARANSEBEŞ !) serbare naţională. — Din iniţiativa d-lui prim-procuror Virgil Brădescu, s’a sărbătorit, la parchet, 10 ani de când au fost arestaţi, bănuiţi de înaltă trădare, conducâtor­ii românilor din părţile bănăţene : generalul Cena, părintele Burac, păr. Tă­­tucu, învăţători şi şase femei. Erau în total 164 de martiri, mulţi murind din pricina răului tratament, mulţi timişi pe fon­­turi, iar alţii ţinuţi închişi pâ­nă la 1918. S a oficiat un serviciu religios în fosta celulă, azi desfiinţată, şi unde se va păstra în litere de aur numele acelor ce şi-au pus viaţa şi sufletul în slujba ideii naţionale. In capela închisor­ii a vorbit păr. Ancuşa, despre acele vre­muri de lupte şi de nădejdi când floarea românimii înfunda temniţele stăpânitorului, când durerea înăbuşea poporul dori­tor de o zi mai bună, când sbi­­rii şi deslănţuiau în voie săl­bateca lor cruzime. Şi azi, ca o supremă îngăduin­ţă, ca o justificare a plângerilor minoritare, acei pioneri ai cul­tului absolutist, acei domni de tristă memor­ie sunt tot în frun­tea funcţiilor noastre, în frun­tea întreprinderilor noastre prin îngăduinţa noastră şi prin îndrăzneala lor. Căci poporul român e bun, e darnic, e iertă­tor. Vorbeşte de prim-procuror Vir­gil Brădescu. La strigătul goarnelor româ­neşti s’a ajuns ţinta năzuită de in­im­ele româneşti, se cuvi­ne să ne întoarcem ochii în trecut, depunând o lacrimă pe mormântul eroilor morţi, iar ce­lor în viaţă admiraţia, dându-i spre pildă neamului întreg. Păr. Buricu, unul din marti­rii temniţelor maghiare, invoa­­că vremurile acelea de urgie, când, târîţi prin nord­ul Orşo­va până la Caransebeş, —­in­ir­e baionete, — arătaţi cu dege­tul şi huiduiţi de săgârţii ma­ghiari cu : „Iată trădătorii, iată olahii puturoşi”,­­­ păstrau în suflet credinţa în isbânda finală şi focul de luptă. Când ajunşi la parchet, fostul pr­ocuror Egy, ce-i aştepta în curtea închisorii, le-a spus la­conic : „Nu vă cunosc, ştiu doar atât că sunteţi trădători“,­­ au priceput soarta ce li se pre­gătea. Muzica militară a intonat a­­poi „Imnul Regal“ după care toţi participanţii au mers în corpore în parcul „General Dra­­galina“, unde au fost fotogra­fiaţi. TG.-MUREŞ Starea semănăturilor. — Grâul secara, şi orzul de toamnă bu­­**••• He m’b­ufi vară mijlocii. Porumbul foarte bun, plantele textile, oleaginoase şi legumi­noase bune, sfecla de zahăr, cartofii, zarzavaturile şi fâne­­ţele de asemenea bune. Viile şi fructiferii recoltă bună. Se ur­mează cu prăşitul al II-lea la porumb, al III-lea la sfecle, la cositul fânului, şi al doilea co­sit de lucernă şi trifoi. Se sece­ră grâul şi orzul de toamnă. Preţul muncilor agricole în ter­men mediu pe zi: 40 lei cu bra­ţele şî 200—250 lei cu carul. Starea vitelor în general sănă­toase, afară de câteva comune de pe Valea Mureşului, unde bântue febra aftoasă. In urma ploilor căzute în ultimele zile porumbul s’a desvoltat admira­bil.­­ Incendiu. — In Chinari (6 kim. de Tg.-Mureș) a luat foc casa locuitorului Radu Iosef, arzând complet. Pagubele se urcă la suma de 20.000 lei. Focul a provenit din negli­jența proprietarului. Împuns de un taur. — Tână­rul Ra­so Iosef, în etate die 14 ani, din Şilea, plasa Meixurea Nirajului, pe când vroia să dea nutreţ unui taur, acesta s’a în­furiat, dându-i o lovitură de corn drept în inimă și călcân­­du-1 apoi în picioare. Cu mare greutate surind sătenii în ajutor cu furci și pari au putut do­moli pe furiosul animal. Mort dintr'o prună. — Copi­lul Ştefan Ton, în etate de 8 luni, din Samsund, fiind­ lăsat de părinţi sub un prun, a găsit o prună căzută din pom, şi vo­ind a o mânca, s’a înecat cu ea şi a murit pe loc. Razie. — Nopţile trecute s’a făcut o razie eivilo-militară sub conducerea d-lui locot. Anghene dela corner luirea pieţei din lo­calitate. Au fost prinşi: 1 soldat dezertor, 2 soldaţi vagabonzi şi­ 2 civili fără legitimaţii. Mult sgomot pentru nimic! — Intr’o noapte pe la orele 3, d. dr. Szilagy din str. Ştefan cel Mare, a anunţat poliţia că nişte hoţi se află în proprieta­tea sa, voind să-i spargă casa Poliţia făcând o descindere, a constatat că spaima reclaman­tului, a fost de domeniul fante­ziei, negăsindu-se nici un indi­vid suspect, nici în casă, nici în curte, nici în grădină. ALBA-IULIA Vizita „Ateneului popular Tă-­­tăraşi— Excursioniştii mol­doveni, membri ai „Ateneului popular Tătăraşi” din Iaşi în număr de aproape 500 persoane au sosit Vineri seara cu un tren special in gara ALba Iulia, un­de au fost întâmpinaţi de d. dr. Camil Velican, prefectul jude­­­­ţului şi dr. Sava primarul ora­şului şi un numeros public ro-­­ mânesc. Ploaia a împiedicat pe mulţi să participe la primirea fraţilor veniţi din Moldova lui Ştefan­­cel­ Mare. Sâmbătă înainte de masă au vizitat oraşul, cetatea şi cate­drala încoronării, unde P. S. S. Episcopul­ Justinian a celebrat serviciul divin. După Sf. Sluj­bă au vorbit d-lii Ifrim, Meteş şi Tecul­eseu reliefând impor­tanţa unificării sufleteşti şi im­portanţa excursiilor în diferite părţi aie ţării, cari fac posibilă cunoaşterea mai bine a fraţilor uniţi pe veci cu­ patria mumă. După masă excursioniştii cu trenul lor special au plecat spre Blaj. ... Când vor înţelege şi ardele­nii că a sosit timpul să se mai mişte şi ei din cercul strâmt al Carpaţilor, căutând a cunoaşte graniţele lărgite ale României Mari şi a-şi cunoaşte fraţii din toate unghiurile ţării, deoarece până în prezent nici o excursie de calibru mai mare nu s’a fă­cut de către ardeleni. LUGOJ ! Serbare. — In seara zilei de 27 Iulie a. c. a avut loc In gră­dina Wintergerst din Lugoj o petrecere a muncitorilor germa­ni, în scopul de a strânge un fond bănesc pentru cumpărarea unei biblioteci pe seama Rer­ni­unei germane de cântări. Dupt­ diferite jocuri de distracţie, a urmat dansul care a ţinut până dimineaţa în zori. De la tribunal.­­ Pe baza legii unificării ad-tive ministerul de justiţie a făcut unele schimbări la tribunalul local punând In disponibilitate pe d-nii: Dr. Ovi­­diu Gherghel consilier la tribu­nal, Iuliu Szeles şi Ştefan Kle­­mann magistraţi, d. Adalbert Liszkay a fost mutat la tribu­nalul am Humla-mare. Incendiu.­­ Zilele trecute a ars localul notariatului comunei Sudiaş. După informaţiile pri­mite de la jandarmerie cu pu­nerea focului este bănuit locui­torul Dionisie Ciurescu un pe­riculos pr­opagator al ideilor comuniste. Diverse. — In ziua de 27 Iulie a. c. la ora 6 d. a. a avut loc un matsch de foot-ball pe terenul arenei sportive locale, ce a de­curs între echipele: Trei culori (Timişoara) şi Vulturii (Lugoj). In repriza I rezultatul a fost ne­gativ în ambele părţi. In repriza II echipa Vulturii reuşeşte să marcheze două goluri timişore­nilor prin jucătorii Weidner II şi Chinev. Matschul s’a sfârşit­ cu rezultatul de 2:0 în favoarea buigoi­anilor. Arbitrajul d-nului Glückmann corect. — Duminică d. dr. Ioan Con­tor, canonic gr. cat rom. şi pro­fesor la Blaj, a ţinut o predică de pe amvonul bisericei gr. cat. rom. tratând subiectul „Tăria credinţei”. ---------- XXX ---------­ La Iaşi nu e starea de asediu Iaşi, 30 iulie Comandamentul corpului IV armată a publicat ordonanţa nr. 3, reîmprospătând ordinele ante­rioare pentru aplicarea stării de asediu. Această o­rdonanţă priveşte nu­mai regiunea din Basarabia care intră in raza comandamentului corpului IV armată. Deci starea de asediu nu s’a întins până acum asupra orașu­­lui Iași. 8 lUI LES MARY învinşii vieţii Porumbiţele II Când îşi luă rămas bun, şi, fiindcă moşneagul Majory, ca un bătrân care trăeşte numai cu trecutul, mai făcuse o amintire asupra boroboaţelor tinereşti ale lui Frederic, acesta salută pe faţă cu un zâmbet repetând: — La revedere, Zolzeto ! Ea îl însoţi până în parc. Aco­lo, oprindu-se lângă nişte tulpi­­ne de soc mai înalte decât ea, Georgeta îl privi depărtându-se pe poteca acoperită de mărăcini, zicându-şi: — Ce bun era odinioară! O fi tot aşa şi acum ? Iar el vesel şoptea: ) _ jjj — Ce amantă frumoasă mi-ar fi, şi fără nazuri ! IV Relaţiunile se începură astfel. Se înţeleseseră ca Duminica vii­toare Frederic să vie să-şi pe­treacă ziua Ia Columbiei*. Va veni după amiazi şi seara se vor apuca să prindă peşte din eleş­­teul castelului. Vor mânca îm­preună. Frederic se ţinu de vorbă, veni. Era încredinţat că o să gă­sească numai pe locuitorii obiş­nuiţi ai Colombierului. De de­parte, când sosi în parc, zări fete noul, trei domni străini Asta îl stânjeni fără să-şi poată da seama de ce. Avusese în gând c’o să petreacă cu Georgeta o zi fie şi ei în al treilea rând şi n’o să-l lase liberi. Ii venea să se în­toarcă îndărăt, dar fusese văzut şi­ i­eşeau întru întâmpinare. Dintre aceşti trei inşi, cunoş­tea numai pe unul, pe Bernard de Preaudiere, acela care tre­cea drept amantul Georgetei. Erau de aceeaş vârtă, fuseseră camarazi de şcoală, îşi ziceau, pe nume şi se salutară cu toate­­ aparenţele familiarităţii cea mai­­ cordială. Bernard era un tânăr greoi aprins la faţă, cu ochii mici şi roşii. Vânător Înverşunat, bău­tor straşnic, curtezan mare al fetelor, îşi trecea viaţa la Preau­diere, ţinându-se de vânători. I se atribuia un venit de vreo 30 de mii lire.­­ Ceilalţi doui, în vârstă de 40 , până la 45 de ani, erau domnii , de la Rochetiere şi Maubertin, . . doui proprietari de prin împre­jurimi, vânători mari şi el, re­traşi la Sologne. Prezentările se făcură de d-na Levasseur. Mau­­bertin şi Rochetiere păreau ca la desfătătoare. Oamenii ăştia o să i­ei acasă, foarte degajaţi şi foar­te prietenoşi Când Frederic strângea mâna Georgetei, auzi pe d-na Levas­seur şoptindu-i lui de Roche­tiere : — Să faci bine sft te astâm­peri, să fii cuminte. Georgeta lăsă brațul lui Preau­diere. — îmi dai voe, îi zise. Mă duc să preîntâmpin pe un prieten pe care-1 regăsesc după multă vre­me de lipsă. Şi fără să se îngrijească de ro­şeaţa violentă care inflăcără o­­brajii lui Bernard, veni la Fre­deric şi nu se mai despărţi de el. Francois, morarul morii Noir-Brulé, aşezase din ajun undiţele, plasele, năvoadele, toate mârâie­­tele de prins peşte. In după a- ' miaza zilei se îndeletnici cu ridi-' carea uneltelor. Şi pe iarba pa­jiştii, de curând cosită, săltau crapi, ştiuci, ţipari şi plătice. D-na de Courcimont nu se mai despărţea de Maubertin; d-na Lavasseur ţinea lângă ea pe Rochetiere, iar Georgeta ve­selă stătea agăţată de braţul prietenului ei. Preaudiere, gâfâind și încrun­tat, se apropia când de o pere­che, când de cealaltă și in cele din urmă, ca să-şi dea o atitu­dine, puse mâna să dea ajutor lui Frangois la pescuit. Toţi fuseră cam încurcaţi, cam zăpăciţi într’această fră­mântare, întoarcerea fu mai ve­selă. Frederic mergea înainte cu Georgeta, luminat de soare care se pleca la apus. Fusese o căl­dură mare. Fie ameţite de lumi­nă, de aţâţate de şoaptele însoţi­­torilor lor, cele două surori în­cepură să râdă mai tare. Erau roşii, aprinse la faţă ; căldura le deranjase părul; pălăriile mari de pae le luaseră de pe cap şi le ţineau acum în mâini, atârnate de panglicile cu care erau legate.­­ Iar Rochetiere, cu toată împotri­­­virea amantei lui, îi luase pălă­­­ria şi şi-o pusese pe cap, tocmai în momentul când Frederic în­torsese capul spre el. D-na Le­vasseur, supărată de aceasta, se depărtă de lângă tovarășul ei și o porni singură pe malul gârlei. Se însera. In liniştea câmpului­­ se auzea numai cârâitul greeni­­­lor, orăcăitul broaştelor şi scâr-­ ţâitul unui car Întârziat pe drum, încet Frederic şi Georgeta se îndreptau spre Colombier. Luase­­ mâna fetei şi o ţinea într’a sa.­ Ea voise să şi-o retragă, dar apoi, cedase, ţinând emoţionată ochii plecaţi în jos. Vorbiseră de toate, de copilă­ria lor şi de cum se schimbaseră lucrurile de atunci şi până azi, îşi spuneau cu glas încet nimi­curi drăgălașe. Ajuns la castel, îi zise lă­ând-o de mână: — Vrei să viu mai des? — Da. — In toate zilele ? . .. — In toate zilele!... Și apoi adăogă: — Oh, ce urât mi-e! D-na de Courcimont împunse cu cotul pe sora sa, arătându-i și zicând: — Merge bine, dragă... O să se prindă în undiță!... Frederic avea urechia fină, o auzi și zâmbi. Trecură la masă în sufrageria dărăpănată. Serviciul sărăcăcios lăsa mult de dorit. Dar ospățul urmă totuș cu oarecare ani­mație din partea Intimilor Mau­­bertin și Rochetiere cari goleau pahar după pahar dintr’un vin acru care-1 făcea pe Preaudiere să se strâmbe. Frederic, așezat lângă Geor­­geta, o vedea numai pe ea, se «o­cupa numai de ea. (Va urma) 1 Citiţi Veselia’! 1

Next