Universul, august 1924 (Anul 42, nr. 172-197)
1924-08-01 / nr. 172
2 Terente e... lăsat în pace Forţele civilo-militare au fost demobilizate. — Cât costă urmărirea blocarea lui Terente. — Din crimele banditului. — La Galaţi Terente apare travestii în „damă” şi cere de mâncare. — O altă lovitură nereuşită. — S’ar părea că mai sunt şi alţii cari operează în numele lui Brăila, 29 iulie Urmărirea şi prinderea lui Terente se închee cu un formidabil bluff. După retragerea „forţelor militare“, care formau cordonul de Încercuire în baltă, treptat-treptat poliţiştii şi jandarmii au fost readuşi la locurile lor, astfel că „domeniul“ lui Terente a rămas din nou liber şi în stăpânirea acestuia. Şefii autorităţilor, spre a masca acest eşec, uzează încă de censură. C, toate, că s’a renunţat defintiv la urmărirea banditului, cu potera şi razii pe apă, de prefect al judeţului, continuă să menţină censura presei locale, fapt care provoacă în toate cercurile o şi mai aprigă critică, a greşitelor procedee, întrebuinţate în expediţia contra lui Terepe. Unde sunt acei şefi de autorităţi, cari dădeau asigurări că banditul va fi prins în 24 de ore? Toţi s-au dat deoparte şi aruncă unul pe altul răspunderea insuccesului. TERENTE NU SE MAI AFLA IN BALTA Acesta este un adevăr incontestabil. Ştirea pe care am dat-o, că el s’a sustras slabei vigilenţi a poliţiei şi jandarmilor, nu sufere nici o discuţie. Un barcagiu, anume Gh. Ivaşcu, ne declară în această privinţă următoarele: „Cunosc pe Terente, de când era încă pescar. Intr’o noapte l’am văzut în dreptul fabricii de făină „Violatos“ îmbrăcat în uniformă de marinar, trecând spre centru— era pe timpul când urmărirea lui luase proporţiile unei adevărate expediţii civilo-militare. N’am dat alarma, pentru că în apropiere de mine nu era nimeni şi mă temeam ca de la spate să nu apară tovarăşii banditului". Am rugat pe acest preţios informator să-şi aducă aminte bine, dacă nu cumva se înşală. — „II cunosc prea bine “, mi-a răspuns, „cum să-l fi confundat !“ * Dispariţia lui Terente din baltă, coincide de altfel cu multe fapte. In primul rând este acela că cenzura refuzase să dea drumul unui singur rând, care pomenea despre fuga banditului. Un fapt, care desigur, merită să fie relevat, este că: Urmărirea banditului a costat peste un milion lei, fără ca cel puţin să fi adus siguranţa că el se mai află in baltă, sau a dispăruta?). Acest fapt formează obiectul celor mai caraghioase comentarii şi a dus la completa neîncredere a populaţiei în capacitatea organelor de pază. TERENTE DEZIERTEAZA DIN ARMATA DIN CAUZA UNEI IUBITE Pe timpul când Terente îşi făcea stagiul militar, se îndrăgostise de o tânără fată, anume Elena Mateescu, din cartierul Badalan, din Galaţi. Cuprins de iubire pentru aceasta, el a dezertat în două rânduri, ceia ce i-a atras pedeapsa, pe care nesocotind-o, a fost silit, din cauza urmăririlor să plece pentru totdeauna hoinar. Două scrisori şi o fotografie a acestei tinere fete s’au găsit în bagajele banditului, la Carcaliu. Mai târziu, Terente se îndeletnicea cu pirateria, furând diverse obiecte, de pe vasele ancorate pe Dunăre şi canalul Măcin. Banda şi-a constituit-o acum două luni, de când a şi început să dea lovituri îndrăzneţe. Atacul de la Carcaliu, în contra postului de jandarmi, a făcut să se pornească putere, pentru urmărirea lui. Ştiind ce-l aştepta dacă va fi prins, banditul nu se sfia să comită acţiuni, cari-i primejduiau viaţa. Astfel, când a fost jefuit comerciantul Catoro, Terente a declarat victimei: „Cu această scrisoare plutonierului de jandarmi Coadă din Măcin şi să, spui că viu nu mă va avea niciodată !" Este de sigur aceasta o dovadă, că Terente n’avea de gând să se predea, oricât ar fi durat blocusul bălţii şi mai curând ar fi preferat să moară de foame, decât să cadă în mâinile autorităţilor. VERSIUNI ADEVARATE In oraş circulă fel de fel de versiuni, asupra felului cum banditul a putut să se strecoare din baltă. Unii pretind că ei ar fi ieşit cu tovarăşii săi, travestit în jandarm. Aceştia afirmă, cum că banditul, întâlnindu-se în drum spre Brăila cu doi poliţişti, a întrebat de cel urmărit şi a propus agenţilor forţei publice să facă o incursiune în baltă. Nebănuind nimic, poliţiştii s-au dus, dar imediat ce lotca a intrat în sălcii „jandarmulbandit“ a somat pe cei doi poliţişti să ridice mâinile în sus şi să-i predea tot ce au asupra lor. Poliţiştii sau executat şi în urmă banditul şi tovarăşii săi au trecut Dunărea la Brăila şi de aci şi-au pierdut urma. Poliţia nu confirmă acest fapt, dar cum multe adevăruri în această afacere nu au căpătat confirmarea din partea, autorităţilor, opinia publică se arată dispusă să-l creadă. Dispariţia banditului este cel mai important fapt şi scoate încă odată în relief incapacitatea autorităţilor. CUM A FOST OMORÂT ŞEFUL POSTULUI DIN CARCALIU In urma unui ordin dat şefului postului de jandarmi din Caracaliu, anume Ion Grigoreşcuţă, pentru a urmări şi prinde pe Pitvluşca Vasile, Delu Petrov şi Terente Ştefan, plutonierul de jandarmi află că dezertorii se află pripăşiţi prin im, prejurimile Caracaliului. Cei 3 dezertori trimit o scrisoare de ameninţare plutonierului, in caz că nu va înceta urmărirea. Plutonierul, neţinând seamă de ameninţări, urmări mai departe pe dezertori. Aceştia, fiind urmăriţi pas cu pas, îşi pun în puţa^țB TBxaqaui -® in.ioțBJoord întdaap opua ’ininpva Beam mpj unAifcst gând să-l suprime pe jandarm. In seara zilei de 7 Ianuarie, pe când numitul se afla la o petrecere în sat, Terente şi cu ai lui pătrm und în locuinţa aceia şi cu arma la ochi, trag un foc asupra jandarmului. In urmă, Terente şi complicii săi s’au refugiat într’o casă vis-à-vis de locul unde s’a comis crima. El a mai avut curajul să asiste când cadavrul nefericitului jandarm era transportat la locaşul de veci. TERENTE ATACA PRIMĂRIA Pavluşca Vasile se află actualmente arestat în arestul din Tulcea, pentru tâlhărie şi complicitate, la asasinarea lui Grigorescuţă. El neagă că ar fi fost complice la crimă. Stere, e de sigur un lucru de- DIN CARCALIU Terente, după ce şi-a constituit banda, procurându-şi arme şi cartuşe, a hotărît să atace primăria, având o ură de moarte pe notarul Vasile Dima. Zis şi făcut. Intr’o noapte, banditul şi ai lui au înconjurat primăria, trăgând mai multe focuri de armă înăuntru. Negăsind ,însă pe nimeni, au intrat înăuntru şi au devastat totul. De acolo, bandiţii s’au îndreptat asupra casei săteanului Alexe Adriani zis Cuzino, dulgher de profesie. Cum Terente bănuia pe acesta că raportase autorităţilor mişcările şi intenţiile lui, s‘a hotărît să-l suprime şi pe el. Ajunşi la locuinţa lui Cuzino, bandiţii, după ce au înconjurat casa, au tras câteva focuri in odaia unde dormea victima. Acesta deşteptat,dusa şi gândindu-se că numai Terente poate fi, s‘a înarmat cu o secure şi-l aşteaptă după uşă. Terente forţând uşa, pătrunse înăuntru şi o luptă pe viaţă şi pe moarte se încinse între ei. In toiul luptei, Terente a fost rănit la mână. Văzând că-i curge sânge, banditul a luat arma şi cu un glonte a doborât pe nefericit la pământ. Soţia victimei, împreună cu copilul, îngroziţi de spaimă, s‘au refugiat într’o odaie alăturată. Banditul s‘a introdus prin spargerea unui geam, voind s‘o omoare şi pe aceasta, dar nefericita soţie şi băiatul lui Cuzino au îngenuchiat în faţa banditului, cerându-i viaţa. Terente, punându-şi puşca pe umăr, le-a spus: — „Nu ţiu la viaţa voastră, cât ţiu la cartuşele mele !“ Soţia şi copilul au zăcut mult timp, aducându-şi şi azi aminte cu groază, de acea noapte tragică. * Locuitorii micului sat Carcaliu au fost martori oculari la cele mai grozave crime, din partea lui Terente şî n’au decât o singură dorinţă, ca banditul să fie prins. IN GALAŢI TERENTE SE DISTREAZĂ CA LA EL AGASA Galaţi, 29 Iulie Versiunea care circulă şi care are adepţi chiar printre unii cunoscuţi poliţişti din localitate, că Terente s’ar fi refugiat în oraşul nostru, se asigură că este devărată. Se mai spune că un văr al lui Terente şi cu alţi 6 pescari rude ale sale şi cari lucrează lângă Siret, ar fi acei, cari aprovizionează pe bandit Terente este cunoscut in Galaţi, unde el a domiciliat pe vremuri în cartierul Baladan. Mulţi pes-BmnţojV3 xţuoAJOuţi ( nnssipjBţ) cari, împiedicaţi din cauza lui Terente să-şi practice meseria, sunt foarte îndârjiţi contra lui şi sunt gata să dea tot concursul lor autorităţilor. Am arătat în numărul de ieri cum d. Gârbea directorul teatrului „Paradis“ a primit o ameninţare din partea lui Terente. Astfel de scrisori sunt trimise aproape zilnic diferiţilor cetăţeni, bănuiţi cu oarecare avere. Scrisorile sunt iscălite „Terente“. O altă scenă s-a petrecut acum două zile pe str. Smârdan din localitate. La locuinţa unei bătrâne s-a prezentat o doamnă, care a cerut de mâncare. Bătrâna însă, n’avea decât dulceaţă la îndemână. Spre uimirea bătrânei, d-na s’a „desbrăcat“ şi a apărut Terente, care purta la brâu mai multe revolvere. El a mâncat apoi toată dulceaţa cu pâine. O altă scenă s’a petrecut în grădina „Elita“. Pe o masă s’a găsit scris: „Am mâncat şi am băut la d-ta — Terente“. Patronul localului s-a alarmat şi autorităţile venind la faţa locului şi cercetând, au staorit că cei cari au venit să ia masa au fost 3 ofiţeri, ale căror nume nu s au putut afla până acum. Un alt caz este acela petrecut astănoapte la locuinţa avocatului N. Soare, din str. G-ral Berthelot. Se ştie că acum câtva timp bătrânul Soare a fost asasinat, pe când se întorcea dela moşia sa. Astănoapte, un bandit de statura şi figura lui Terente s’a prezentat la orele 2 noaptea la locuinţa avocatului Soare şi intrând în camera servitoarei s’a recomandat că este Terente, cerându-i să-l lase în camera avocatului. Aceasta, la cele auzite a început să ţipe. Sgomotul a fost auzit de avocat. Terente văzându-se în pericol a dispărut. Toată noaptea, d-na și d. Soare n’au putut dormi de spaima banditului. Se crede că el n’ar fi străin de asasinarea defunctului Soare şi ştiind că moştenitorul posedă o avere mare, s’a gândit să dea o nouă lovitură Azi dimineaţă, d. Soare a reclamat cazul poliţiei şi parchetului. Se fac cercetări, spre a se constata, dacă într’adevăr banditul în chestiune a fost Terente, sau vreunul care vrea să plagieze pe „maestru“. ----------XXX ----------- Ş* Citiţi Marţi, 23 iulie a. c., tefilii şilanii Dir. STELIAN POFESCU Apare sub îngrijirea d-lor Eric Otstelişanu, directorul Institului Meteorologic Central şi Javid Romas, conferenţiar la Universiate. Cu următorul sumar: Energiile electrice din Italia le Ing. R. Ostrogovich. Cu „Steaua“ în America de B. I. Dalamare. Ce iaca ca corpul animalelor să se desvolte normal şi protorţional de Dr. I. Duscian. Cinci săptămâni în balon de Jules Verne. Marea Saharei de Dr. I. Duse. Despre maşinism de Prof. M. Mihăilescu. Viaţa animalelor în deşerturile E. O. Aerialităţi şi Noutăţi de D. Rn. şi E. O. Cărţi bane de D. Rn., etc. etc. UNIVERSUL CRONICA ARDEALULUI ------------------——■—►-♦-Ohmi ---------—------- Vizita unui ocultist vienaz la Cluj 30 Iulie In localitate se află celebrul oculist, dr. Fuchs. El a vizitat azi dimineaţă clinica oftalmologică, unde a fost primit de d. prof. dr. Mihail şi s’a declarat foarte mulţumit, de felul cum se tratează bolnavii acolo. Aseară, d-sa a luat parte la banchetul oferit membrilor societăţii geografice din Viena, şi azi, împreună cu ei, a vizitat clinicile, grădina botanică şi instituţiile universitare. La primăria din Sibiu In urma articolelor publicate în acest ziar, prin care se aduce la cunoştinţa organelor superioare şi publicului starea de lucruri de la primăria Sibiu — esclusiv în mâinile saşilor, - a sosit în localitate de inspector general administrativ Butoi care a făcut cercetări. A fost chemat şi subsemnatul şi d. inspector general, cu mul- I tă amabilitate mi-a dat toate lămuririle, conducăndu-mă prin toate biurourile pentru a mă convinge „de visu“ de actuala stare de lucruri, care. In urma inspecţiei d-sale din 18 Martie I acest an, a suferit prefaceri mari. D-sa m’a autorizat a aduce la cunoştinţă următoarele: „Toată corespondenţa oficială să fie făcută în româneşte, iar registrele de încasări şi cheltueli să fie ţinute în aşa fel, încât controlul să se poată face imediat. Acum în 5 minute orice lucrare poate fi controlată, iar nu ca până acum, când necesitau ore întregi. Am dat ordin ca, deocamdată, toate chitanţele să fie scrise în româneşte, iar textul german să urmeze după, anulând toate imprimatele de până acum. Cât priveşte numirea străzi, lor s’a constituit o comisiune, care le va schimba, menţinând numai acele numiri care reprezintă persoane ce au adus reale foloase obşteşti”. „Prefacerile” — mi-a spus d-sa „se fac cu încetul. Ele nu se pot face brusc, ci in mod progresiv“. M am convins de exactitatea declaraţiunilor d-sale , după cum şi d-sa mi-a afirmat că ce ie scrise în ziar sunt exacte, însă se referă la lucruri anterioare inspecţiei d-sale. Cât priveşte chestiunea neparticipferei primăriei la serba rea naţională a unirei Basarab Mei şi a drapelelor săseşti ar-Imăririi *.•—*- - —----j ocazia serbărilor sosirei M. M. L. L. Regale, ministerul a fost încunoştiinţat. Numai chestia speculei cu locuinţele şi alimentele a fost soluţionată prin argumentul că „dacă celelalte oraşe scumpesc traiul, de ce nu l’ar scumpi şi Sibiul”. Cu aceasta, întrevederea a luat sfârşitur Bran Un criminal in vârsta de senă ani Chişinău, 29 iulie Băiatul Ion Rotaru, în vârstă de nouă ani a schingiuit şi a spânzurat apoi pe copilaşul Teodosie Telinski, de un an şi şase luni. Criminalul a dispărut. Faptul acesta a produs o profundă impresie în oraş avânduse în vedere precocitatea criminalului. fcBail „Sheerslie Lazăr“ Concurs pentru primirea studenţilor universtari şi aici. , iar şcoli superioare în căminul „Casa învăţătorilor“ din Cluj, pe anul şcolar 1924 25. Comitetul fondului „Gheorghe Lázar”, publică concurs pentru ocuparea a celor 175 locuri în căminul „Casa învăţătorilor” din Cluj pe anul şcolar 1924/25. I Unele din aceste locuri sunt gratuite, altele cu jumătate plata, iar altele cu solve. Pot înainta petiţii fiii mem- brilor activi ai „Fondului Ghe-orghe Lazăr”, cari urmează regulat studiile la Universitate (toate facultăţle) ori alte şcoli superioare din Cluj (Academia de comerţ, Academia de agricultură, conservator). Doritorii de a obţine unul din aceste locuri, vor înainta petiţiile însoţite de următoarele acte : Extractul de naştere; certificatul ed bacalaureat, un certificat de studii de la facultatea respectivă ; certificat de bună purtare; extrasul de pe foaia de dare a părinţilor de la administraţia financiară ori parceptorat; certificat medical e- liberat de un medic legist, certificat din partea primăriei prin care se constată averea moblă, numărul membrilor familiei. orfanii vor alătura extirsul de moarte al tatălui şi o copie după carnetul de pensie al mamei văduve. Acest carnet va fi alăturat şi de acei concurenţi al căror tată e pensionar, chitanţă de la casierul general al „Fondului Gh. Lazăr“, că tatăl său este la curent cu cotizaţia de membru. Studenţii primiţi în cămin, vor beneficia de locuinţă, masă, (dejun, amiază, cină), luminat, încălzit şi serviciu. Taxele de întreţinerea se vor stabili la timp. Ele se vor plăti lunar anticipativ. Petiţiile timbrate, însoţite de sotele cerute se vor primi până în ziua de 20 August, pe adresa: „Comitetul Fondului Gheorghe Lazăr“ Cluj, Casa învăţătorilor. Curierul băilor şi al stalianilor climaterice BĂILE DEN JUD. SIBIU Cu ape sărate şi ioduroase, băile dela Miercurea sunt cercetate de un număr restrâns de vizitatori, dat fiind starea primitivă a instalaţiunilor. In schimb cele de la Sebeşul- Săsete sunt foarte căutate, căci pe lângă eficacitatea lor, au şi o instalaţie modernă ce face faţă cerinţelor marelui public. La o distanţă de 40 km. de acestea şi la 30 km. de Sibiu, într’o frumoasă poziţie se află Sălişte, un sat mare românesc, curat, bine Îngrijit şi cu multe clădiri frumoase. Datorită aerului său curat şi dulce, localitatea e vizitată de foarte multe persoane care, având nevoe pe lângă aer şi de băi, au zilnic la Îndemână 3 trenuri fie spre Miercurea, fie spre Sibiu. Traiul —nu mai scump ca în alte localităţi — face ca să fie accesibile şi color cu mijloace materiale mai modeste. SOVATA Suntem în plin sezon de băi. Nici o cameră goală. Pe ziua de 3 August se aşteaptă sosirea Cuinţei Regale, iar pe ziua de 4 sosirea M. S. Regina, principesa Ileana şi două principese engleze. Printre persoanele marcante avem actualmente ca vizitatori pe d-nii: Fălcoianu, directorul „Monitorului Oficial.“; Iahoda Carol dir., auto-club Cluj ; d-na şi d-ra Steinebach directorul palatului Cotroceni ; d-na Ianculescu de Reus, d-l Teondr. laprefectul jud. Mureş-Jiu.., d. senator Vescan, etc., etc. Pe ziua de 27, a fost un mare concurs de înnot pe distanţe de 50—400 metri, curse de şampionat, urmate de xim mare bai in Sala hoteluilui „Ştefan“, dar dacă timpul friguros care durează de două zile va continua, pro- Lain, că concursul se va amâna. Se remarcă foarte mulţi vizitatori din Ungaria, Iugoslavia şi Cehoslovacia. Ştiri diferite CLUJ încercare de sinucidere.—Furi.— Omorit de un laur. — Politico. — Preţurile maximale vor fi micşorate. 30 Iulie Cunoscutul industriaş Farcaş, întemeietorul fabricilor de cărămidă şi ceramică Iris, aflânduse eri singur în casă, a încercat să se sinucidă, tăindu-şi una din vinele dela mâna stângă. Fiind anunţată salvarea, el a fost transportat la spital. Deşi starea lui este gravă, se crate că va scăpa cu viaţă. — Indivizi necunoscuţi s’au introdus astă noapte în locuinţa dlui col. Rădulescu, preşedintele consiliului de război, furând mai multe lucruri de valoare. Se bănueşte că autorii ar fi servitoarea Iulia Mare, în complicitate cu un student de la teologia refomnată din Cluj şi cu altă femee, anume Ana Szabó. — La Solord, în judeţul Bihor, săteanul M. Popeţ în vârstă de 63 ani a fost omorit de taurul comunei. — La Oradea Mare, advocatul Linţea organizează nişte congrese marghilomaniste, la care ur ANUL XLII.—Rr. 171-Vineri 1 Analist 1924 mează să participe şi d. Marghiloman. — Consiliul comunal, întrunindu-se ori, a hotărît ca în luna August, preţurile maximale să fie coborâte cu 20 la sută. BLAJ Membrii „Ateneului popular Tătăraşi“ la Blaj. — Sâmbătă, membrii „Ateneului popular Tătăraşi” din Iaşi au sosit in gara Blaj cu un tren special, unde au fost primiţi de întreaga populaţie a Blajului, in frante cu vicarul mitropoliei, dr. Ambrozia Cheţanu, care a ţinut o frumoasă cuvântare. I-a răspuns prezidentul Ateneului d. Ifrim. Dela gară s’au dus la mitropolie. La ora 1 s’a dat un banchet după care au vizitat catedrala Sfintei Treimi. De aci, în frunte cu fanfara şcolii normale „Vasile Lupu“ de la Iaşi au plecat pe Câmpia Libertăţii, unde canonicul dr. Ioan 1848 şi arătând, că neamul roşianu şi protopopul Al. Domşia, doi diaconi şi patru acoliţi au slujit un parastas pentru eroii neamului. Pe tribuna din faţa pieţii Libertăţii s’a urcat apoi profesorul Al. Lupeanu, istorisind escursioniştilor evenimentele de la 1848 şi arătând, că neamul românesc din Transilvania jură şi astăzi „murim mai bine —in lupte cu glorie deplină decât, să fim sclavi iarăşi nu vechiul nostru pământ“. Au vorbit apoi foarte frumos câte un reprezentant al Iaşilor, Bucovinei şi Basarabiei, susţinând cu toţii, în numele poporului românesc de pe acele plaiuri, că nu există putere pământească care să-i dezlipească de România şi că ei vor veni an de an la piatra libertăţii, ca să se întărească sufleteşte. A urmat apoi încartiruirea şi vizitarea monumentelor istorice din oraş, iar seara orhestra şcolii normale „Vasile Lupu“ de la Iaşi şi corul „Muzicescu” al Ateneului a dat o foarte reuşită producţie în sala de gimnastică a liceului, la care a luat parte întreagă populaţia Blajului. Intr’o însufleţire de nedescris a plecat trenul special al escursioniştilor Duminică dimineaţa pe la orele 7 spre Sibiu şi de acolo spre Iaşi. Semiapeduct la Blaj. „ Apa din Blaj este cât se poate de rea de băut şi nu se poate fi osnăritul vaselor. De aceea încă prin anii isau un fost profesor de la Blaj, Ştefan Popi, tatăl actualului director al liceului ,,Sfântul Sava“ de la Bucureşti, a făcut un fel de apeduct. A adus adică apă bună de pe hala Blajului pe nişte ţevi de fier şi a făcut două şipote în oraş. După 54 de ani actualii conducători ai comunei Blaj s’au socotit să mai sape câteva fântâni şi să mai instituiască trei şipote în trei străzi laterale ale oraşului. In foram aceasta Blajul s’a ales cu un semiapeduct, care insă face mari servicii locuitorilor. Când va ajunge Blajul să aibă adevărat apeduct, lumină şi pavaj, ştie bunul Dumnezeu, dar socotind după inovaţiile cari se fac tot La 50 de ani, credem că peste 3300 de ani va ajunge Blajul şi la aceasta. PETROŞANI Prinderea unui mare hoţ. — Doi jandarmi au reuşit să prindă în ziua de 27 iulie, pe hoţul Petre Cătană, de fel din Luncani, autor al mai multor furturi de vite. Găzduitoarele hoţului au fost două femei din comuna Petros. Ele au fost trimise parchetului TOPLIŢA ROMANA Furt prin narcotizare. Doi necunoscuţi intrând în cârciuma văduvei Laţco Roza, din comuna Stânceni, după ce au consumat câteva băuturi, unul dintre ei, s’a sculat dela masă, şi venind la tejghea, a dat un fum de ţigare în faţa cârciumăresei, care a adormit pe loc. Când aceasta s’a deşteptat, indivizii dispăruseră împreună cu 5000 lei din tejghea. CARANSEBEŞ !) serbare naţională. — Din iniţiativa d-lui prim-procuror Virgil Brădescu, s’a sărbătorit, la parchet, 10 ani de când au fost arestaţi, bănuiţi de înaltă trădare, conducâtorii românilor din părţile bănăţene : generalul Cena, părintele Burac, păr. Tătucu, învăţători şi şase femei. Erau în total 164 de martiri, mulţi murind din pricina răului tratament, mulţi timişi pe fonturi, iar alţii ţinuţi închişi până la 1918. S a oficiat un serviciu religios în fosta celulă, azi desfiinţată, şi unde se va păstra în litere de aur numele acelor ce şi-au pus viaţa şi sufletul în slujba ideii naţionale. In capela închisorii a vorbit păr. Ancuşa, despre acele vremuri de lupte şi de nădejdi când floarea românimii înfunda temniţele stăpânitorului, când durerea înăbuşea poporul doritor de o zi mai bună, când sbirii şi deslănţuiau în voie sălbateca lor cruzime. Şi azi, ca o supremă îngăduinţă, ca o justificare a plângerilor minoritare, acei pioneri ai cultului absolutist, acei domni de tristă memorie sunt tot în fruntea funcţiilor noastre, în fruntea întreprinderilor noastre prin îngăduinţa noastră şi prin îndrăzneala lor. Căci poporul român e bun, e darnic, e iertător. Vorbeşte de prim-procuror Virgil Brădescu. La strigătul goarnelor româneşti s’a ajuns ţinta năzuită de inimele româneşti, se cuvine să ne întoarcem ochii în trecut, depunând o lacrimă pe mormântul eroilor morţi, iar celor în viaţă admiraţia, dându-i spre pildă neamului întreg. Păr. Buricu, unul din martirii temniţelor maghiare, invoacă vremurile acelea de urgie, când, târîţi prin nordul Orşova până la Caransebeş, —inire baionete, — arătaţi cu degetul şi huiduiţi de săgârţii maghiari cu : „Iată trădătorii, iată olahii puturoşi”, păstrau în suflet credinţa în isbânda finală şi focul de luptă. Când ajunşi la parchet, fostul procuror Egy, ce-i aştepta în curtea închisorii, le-a spus laconic : „Nu vă cunosc, ştiu doar atât că sunteţi trădători“, au priceput soarta ce li se pregătea. Muzica militară a intonat apoi „Imnul Regal“ după care toţi participanţii au mers în corpore în parcul „General Dragalina“, unde au fost fotografiaţi. TG.-MUREŞ Starea semănăturilor. — Grâul secara, şi orzul de toamnă bu**••• He m’bufi vară mijlocii. Porumbul foarte bun, plantele textile, oleaginoase şi leguminoase bune, sfecla de zahăr, cartofii, zarzavaturile şi fâneţele de asemenea bune. Viile şi fructiferii recoltă bună. Se urmează cu prăşitul al II-lea la porumb, al III-lea la sfecle, la cositul fânului, şi al doilea cosit de lucernă şi trifoi. Se seceră grâul şi orzul de toamnă. Preţul muncilor agricole în termen mediu pe zi: 40 lei cu braţele şî 200—250 lei cu carul. Starea vitelor în general sănătoase, afară de câteva comune de pe Valea Mureşului, unde bântue febra aftoasă. In urma ploilor căzute în ultimele zile porumbul s’a desvoltat admirabil. Incendiu. — In Chinari (6 kim. de Tg.-Mureș) a luat foc casa locuitorului Radu Iosef, arzând complet. Pagubele se urcă la suma de 20.000 lei. Focul a provenit din neglijența proprietarului. Împuns de un taur. — Tânărul Raso Iosef, în etate die 14 ani, din Şilea, plasa Meixurea Nirajului, pe când vroia să dea nutreţ unui taur, acesta s’a înfuriat, dându-i o lovitură de corn drept în inimă și călcându-1 apoi în picioare. Cu mare greutate surind sătenii în ajutor cu furci și pari au putut domoli pe furiosul animal. Mort dintr'o prună. — Copilul Ştefan Ton, în etate de 8 luni, din Samsund, fiind lăsat de părinţi sub un prun, a găsit o prună căzută din pom, şi voind a o mânca, s’a înecat cu ea şi a murit pe loc. Razie. — Nopţile trecute s’a făcut o razie eivilo-militară sub conducerea d-lui locot. Anghene dela corner luirea pieţei din localitate. Au fost prinşi: 1 soldat dezertor, 2 soldaţi vagabonzi şi 2 civili fără legitimaţii. Mult sgomot pentru nimic! — Intr’o noapte pe la orele 3, d. dr. Szilagy din str. Ştefan cel Mare, a anunţat poliţia că nişte hoţi se află în proprietatea sa, voind să-i spargă casa Poliţia făcând o descindere, a constatat că spaima reclamantului, a fost de domeniul fanteziei, negăsindu-se nici un individ suspect, nici în casă, nici în curte, nici în grădină. ALBA-IULIA Vizita „Ateneului popular Tă-tăraşi— Excursioniştii moldoveni, membri ai „Ateneului popular Tătăraşi” din Iaşi în număr de aproape 500 persoane au sosit Vineri seara cu un tren special in gara ALba Iulia, unde au fost întâmpinaţi de d. dr. Camil Velican, prefectul judeţului şi dr. Sava primarul oraşului şi un numeros public ro- mânesc. Ploaia a împiedicat pe mulţi să participe la primirea fraţilor veniţi din Moldova lui Ştefancel Mare. Sâmbătă înainte de masă au vizitat oraşul, cetatea şi catedrala încoronării, unde P. S. S. Episcopul Justinian a celebrat serviciul divin. După Sf. Slujbă au vorbit d-lii Ifrim, Meteş şi Teculeseu reliefând importanţa unificării sufleteşti şi importanţa excursiilor în diferite părţi aie ţării, cari fac posibilă cunoaşterea mai bine a fraţilor uniţi pe veci cu patria mumă. După masă excursioniştii cu trenul lor special au plecat spre Blaj. ... Când vor înţelege şi ardelenii că a sosit timpul să se mai mişte şi ei din cercul strâmt al Carpaţilor, căutând a cunoaşte graniţele lărgite ale României Mari şi a-şi cunoaşte fraţii din toate unghiurile ţării, deoarece până în prezent nici o excursie de calibru mai mare nu s’a făcut de către ardeleni. LUGOJ ! Serbare. — In seara zilei de 27 Iulie a. c. a avut loc In grădina Wintergerst din Lugoj o petrecere a muncitorilor germani, în scopul de a strânge un fond bănesc pentru cumpărarea unei biblioteci pe seama Rerniunei germane de cântări. Dupt diferite jocuri de distracţie, a urmat dansul care a ţinut până dimineaţa în zori. De la tribunal. Pe baza legii unificării ad-tive ministerul de justiţie a făcut unele schimbări la tribunalul local punând In disponibilitate pe d-nii: Dr. Ovidiu Gherghel consilier la tribunal, Iuliu Szeles şi Ştefan Klemann magistraţi, d. Adalbert Liszkay a fost mutat la tribunalul am Humla-mare. Incendiu. Zilele trecute a ars localul notariatului comunei Sudiaş. După informaţiile primite de la jandarmerie cu punerea focului este bănuit locuitorul Dionisie Ciurescu un periculos propagator al ideilor comuniste. Diverse. — In ziua de 27 Iulie a. c. la ora 6 d. a. a avut loc un matsch de foot-ball pe terenul arenei sportive locale, ce a decurs între echipele: Trei culori (Timişoara) şi Vulturii (Lugoj). In repriza I rezultatul a fost negativ în ambele părţi. In repriza II echipa Vulturii reuşeşte să marcheze două goluri timişorenilor prin jucătorii Weidner II şi Chinev. Matschul s’a sfârşit cu rezultatul de 2:0 în favoarea buigoianilor. Arbitrajul d-nului Glückmann corect. — Duminică d. dr. Ioan Contor, canonic gr. cat rom. şi profesor la Blaj, a ţinut o predică de pe amvonul bisericei gr. cat. rom. tratând subiectul „Tăria credinţei”. ---------- XXX --------- La Iaşi nu e starea de asediu Iaşi, 30 iulie Comandamentul corpului IV armată a publicat ordonanţa nr. 3, reîmprospătând ordinele anterioare pentru aplicarea stării de asediu. Această ordonanţă priveşte numai regiunea din Basarabia care intră in raza comandamentului corpului IV armată. Deci starea de asediu nu s’a întins până acum asupra orașului Iași. 8 lUI LES MARY învinşii vieţii Porumbiţele II Când îşi luă rămas bun, şi, fiindcă moşneagul Majory, ca un bătrân care trăeşte numai cu trecutul, mai făcuse o amintire asupra boroboaţelor tinereşti ale lui Frederic, acesta salută pe faţă cu un zâmbet repetând: — La revedere, Zolzeto ! Ea îl însoţi până în parc. Acolo, oprindu-se lângă nişte tulpine de soc mai înalte decât ea, Georgeta îl privi depărtându-se pe poteca acoperită de mărăcini, zicându-şi: — Ce bun era odinioară! O fi tot aşa şi acum ? Iar el vesel şoptea: ) _ jjj — Ce amantă frumoasă mi-ar fi, şi fără nazuri ! IV Relaţiunile se începură astfel. Se înţeleseseră ca Duminica viitoare Frederic să vie să-şi petreacă ziua Ia Columbiei*. Va veni după amiazi şi seara se vor apuca să prindă peşte din eleşteul castelului. Vor mânca împreună. Frederic se ţinu de vorbă, veni. Era încredinţat că o să găsească numai pe locuitorii obişnuiţi ai Colombierului. De departe, când sosi în parc, zări fete noul, trei domni străini Asta îl stânjeni fără să-şi poată da seama de ce. Avusese în gând c’o să petreacă cu Georgeta o zi fie şi ei în al treilea rând şi n’o să-l lase liberi. Ii venea să se întoarcă îndărăt, dar fusese văzut şi ieşeau întru întâmpinare. Dintre aceşti trei inşi, cunoştea numai pe unul, pe Bernard de Preaudiere, acela care trecea drept amantul Georgetei. Erau de aceeaş vârtă, fuseseră camarazi de şcoală, îşi ziceau, pe nume şi se salutară cu toate aparenţele familiarităţii cea mai cordială. Bernard era un tânăr greoi aprins la faţă, cu ochii mici şi roşii. Vânător Înverşunat, băutor straşnic, curtezan mare al fetelor, îşi trecea viaţa la Preaudiere, ţinându-se de vânători. I se atribuia un venit de vreo 30 de mii lire. Ceilalţi doui, în vârstă de 40 , până la 45 de ani, erau domnii , de la Rochetiere şi Maubertin, . . doui proprietari de prin împrejurimi, vânători mari şi el, retraşi la Sologne. Prezentările se făcură de d-na Levasseur. Maubertin şi Rochetiere păreau ca la desfătătoare. Oamenii ăştia o să iei acasă, foarte degajaţi şi foarte prietenoşi Când Frederic strângea mâna Georgetei, auzi pe d-na Levasseur şoptindu-i lui de Rochetiere : — Să faci bine sft te astâmperi, să fii cuminte. Georgeta lăsă brațul lui Preaudiere. — îmi dai voe, îi zise. Mă duc să preîntâmpin pe un prieten pe care-1 regăsesc după multă vreme de lipsă. Şi fără să se îngrijească de roşeaţa violentă care inflăcără obrajii lui Bernard, veni la Frederic şi nu se mai despărţi de el. Francois, morarul morii Noir-Brulé, aşezase din ajun undiţele, plasele, năvoadele, toate mârâietele de prins peşte. In după a- ' miaza zilei se îndeletnici cu ridi-' carea uneltelor. Şi pe iarba pajiştii, de curând cosită, săltau crapi, ştiuci, ţipari şi plătice. D-na de Courcimont nu se mai despărţea de Maubertin; d-na Lavasseur ţinea lângă ea pe Rochetiere, iar Georgeta veselă stătea agăţată de braţul prietenului ei. Preaudiere, gâfâind și încruntat, se apropia când de o pereche, când de cealaltă și in cele din urmă, ca să-şi dea o atitudine, puse mâna să dea ajutor lui Frangois la pescuit. Toţi fuseră cam încurcaţi, cam zăpăciţi într’această frământare, întoarcerea fu mai veselă. Frederic mergea înainte cu Georgeta, luminat de soare care se pleca la apus. Fusese o căldură mare. Fie ameţite de lumină, de aţâţate de şoaptele însoţitorilor lor, cele două surori începură să râdă mai tare. Erau roşii, aprinse la faţă ; căldura le deranjase părul; pălăriile mari de pae le luaseră de pe cap şi le ţineau acum în mâini, atârnate de panglicile cu care erau legate. Iar Rochetiere, cu toată împotrivirea amantei lui, îi luase pălăria şi şi-o pusese pe cap, tocmai în momentul când Frederic întorsese capul spre el. D-na Levasseur, supărată de aceasta, se depărtă de lângă tovarășul ei și o porni singură pe malul gârlei. Se însera. In liniştea câmpului se auzea numai cârâitul greenilor, orăcăitul broaştelor şi scâr- ţâitul unui car Întârziat pe drum, încet Frederic şi Georgeta se îndreptau spre Colombier. Luase mâna fetei şi o ţinea într’a sa. Ea voise să şi-o retragă, dar apoi, cedase, ţinând emoţionată ochii plecaţi în jos. Vorbiseră de toate, de copilăria lor şi de cum se schimbaseră lucrurile de atunci şi până azi, îşi spuneau cu glas încet nimicuri drăgălașe. Ajuns la castel, îi zise lăând-o de mână: — Vrei să viu mai des? — Da. — In toate zilele ? . .. — In toate zilele!... Și apoi adăogă: — Oh, ce urât mi-e! D-na de Courcimont împunse cu cotul pe sora sa, arătându-i și zicând: — Merge bine, dragă... O să se prindă în undiță!... Frederic avea urechia fină, o auzi și zâmbi. Trecură la masă în sufrageria dărăpănată. Serviciul sărăcăcios lăsa mult de dorit. Dar ospățul urmă totuș cu oarecare animație din partea Intimilor Maubertin și Rochetiere cari goleau pahar după pahar dintr’un vin acru care-1 făcea pe Preaudiere să se strâmbe. Frederic, așezat lângă Georgeta, o vedea numai pe ea, se «ocupa numai de ea. (Va urma) 1 Citiţi Veselia’! 1