Universul, august 1924 (Anul 42, nr. 172-197)
1924-08-05 / nr. 175
Inni XU. 17561s 4 Pagini [ m TARA 2 LEI H SmitlATATE 4 LEI 4 Pagini LUIGI CAZZAVILLAN DRIVER CELE DIN URMĂ STIRi DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE Şl TELEFONICE « Redacţia $i Administraţia: Bucureşti, str. Brezoianu, 11 8Tcuh I TELEFON. r?t*ee|ia 13/72 Administraţia 13/71 Secretariatul de redacţie 50/43 Redacţia: coresp. cu provincia*. //9Sdf 35/31 O AMENINŢARE de război O ameninţare de război există pentru România din partea sovietelor ruse. Atitudinea guvernului din Moscova, faţă de România, din cauza Basarabiei, a rămas a Cireaş, — adică ameninţătoare. Că Rusia sovietistă exercită un şantaj în chestia Basarabiei, sau ea urmăreşte un adevăr, o diversiune în exterior, fapt e că trebue să contăm cu starea de nesiguranţă la est. Această stare de nesiguranţă, nu priveşte şi nu interesează numai România. Aceeaş stare de nesiguranţă există şi pentru Polonia, ca şi pentru toate statele aliate europene, însă în grade deosebite. O tulburare a păcei continentale, indiferent din partea cui ar veni, va avea fatale repercusiuni şi nimeni nu ar putea preciza limitarea eventualului teatru de operaţiuni, precum şi efectele unui război în celelalte părţi ale Europei. Interesele generale europene comandă menţinerea păcei. Să nu uităm însă rolul important şi misiunea pacificatoare a Societăţei Naţiunilor. Dar, nu e vorba numai de principiile pacifice, care călăuzesc pe membrii acestei societăţi, ci mai cu seamă de mijloacele practice de care ar putea dispune Societatea Naţiufiilor in calitatea ei de instrument garant al păcei. S’a vorbit mult de un pact de garanţie şi de asistenţă mutuală. Există un asemenea pact . Această,chestiune este foarte importantă şide o perfectă actualitate. S’o examinăm. Reamintim că In 1923, Societatea Naţiunilor a cerut tuturor guvernelor, reprezentate la Geneva, avizul lor în ce priveşte putinţa de a încheia un pact de garanţie şi de asistenţă mutuală, cu scopul de a se realiza ceva mai târziu o limitare a armamentelor. In Franţa, consiliul superior al apărări naţionale, prin comisia de studii, prezidată de d. Paul Boncour, a fost de părere zilele acestea să se primească propunerea formulată de Societatea Naţiunilor. Notăm că din această comisiune de studii fac parte şi militari şi civili,reprezentanţii ministerului de război şi ai ministerelor, care au rol important în chestiunile legate de apărarea naţională. Guvernul francez încă nu s-a pronunţat, dar, probabil că el îşi va însuşi punctul de vedere al consiliului superior al apărărei naţionale. Interesantă este atitudinea guvernului britanic. Acest guvern a făcut câteva obiecţiuni generale proectului prezentat de consiliul Societăţii Naţiunilor, — obiecţiuni, care sunt în strânsă legătură cu siguranţa Europei şi cu garanţiile ce se vor lua, în comun, de statele, membre ale societăţei, împotriva unei eventuale agresiuni anuare, sau a unei ameninţări de război. Astfel, in procetul întocmit de Societatea Naţiunilor se prevăd obligaţiuni de ordin militar, economic şi financiar. Ce înseamnă aceasta? Ivindu-se pericolul de război pentru statul X, membru al Societăţii Naţiunilor, automatic ar intra în vigoare pactul de garanţie şi de asistenţă mutuală. Cu alte cuvinte, toate puterile, care au semnat pactul, sunt obligate să ofere asistenţă militară, economică şi financiară statului ameninţat. Guvernul britanic, după informaţiunile date de presa din Londra, face obiecțiuni mai cu seamă în ce priveşte obligaţiunilor de ordin militar. Iată faza actuală în care se află proectul pactului de garanţie şi de asistenţă mutuală. Dorinţa naţiunilor, iubitoare de pace, este ca pactul să fie acceptat, în forma propusă de Societatea Naţiunilor, de către toate guvernele reprezentate la Geneva. In modul acesta se va înlătura izolarea pentru statele ameninţate şi deci pacea va fi, mai bine asigurată, deoarece şansele agresorului vor fi cut mult reduse. Aşa cum este redactat pactul, un stat agresor, s'ar pune, dela început, în principiu, în stare de ostilitate cu toate statele semnatare ale acelui pact. Iată importanţa covârşitoare morală şi chiar materială a pactului. In Italia de nord a nins Roma, 2. — In regiunea Novara a căzut zăpadă in mare cantitate. Temperatura a scăzut brusc la mual. - m* MOZAICURI ÎNTRUNIRE ORIGINALA. „Gazette des sourds-muets“ publică următoarea convocare : „Asociaţia franceză şi streină pentru îmbunătăţirea soartei surdo-muţilor, va ţine o adunare generală Duminică după amiazi la Muzeul social. Toţi aceia cari compătimesc această categorie de desmoşteniţi sunt rugaţi să ia parte“. Ideală trebue să fie o întrunire unde nu se aude şi mai cu seamă unde nu se vorbeşte ! INTERPRETARE JURIDICA. — Un călător francez a dat în judecată direcţia c. f. pentru că în timpul mersului, uşa compartimentului deschizâmdu-se, a scăpat umbrela, Tribunalul de comerţ din Paris a condamnat direcţia să plătească umbrela călătorului, făcând aplicaţiunea principiului că antreprenorii transporturilor răspund de lelagărele ce însoţesc călătorii astre foştii diplomaţi VICTOR ANTONESCU Fost ministru al României la Paris Alci invilaţi la noi „România“, ziarul partidului naţional român, ocupându-se de hostia amnistiei în Franţa şi a noi, publică un articol judiios, din care extragem urmăoarele: „La noi proectul de amnistie francez, guvernarea stângii, metodele noui ce căuta a se inroduce în viaţa politică a Frânei au produs o nemăsurată bucurie. Am observat însă că deşi o dădeau pe larg amănuntele activităţii stângii, se trecea cu otul sub tăcere glasul celeilale părţi. Aci văd o greşeală cae se repetă. Dacă avem respect de cititori şi trebue să-l avem, datoria noastră e să informăm exact nu să alegem sau să curgem numai ceeace ar conveni scopurilor noastre pentru atmoseră. Şi la noi s’au dat mai multe secrete de amnistie s’au dat inediat după război, şi din ce în ce mai largi, atât de largi încât au încăput toţi dezertorii, oţi cei în relaţii cu inamicul, oţi îmbogăţiţii, fie că au fost în legături cu duşmanul, fie că au lucrat în Moldova. Decretele le amnistie ce s’au dat la noi au jignit pe toţi acei care în decursul războiului şi-au sacrifiat zi cu zi viaţa. Căci dacă se nţelegea iertarea pentru fapte săvârşite în împrejurări excepionale, nimeni nu putea pricepe ca un decret de amnistie să radă asupra acelora care în totimpul acesta şi-au ascuns prejoasa lor persoană şi zi cu zi au săvârşit actul laşităţii, penru ca după terminarea războului să apară rumeni la faţă , cu pretenţii de conducători. Prin parlamentul nostru deabetele de amnistie au trecut ca o scrisoare la cutie. A doua zi,riumfători amnistiaţii se plimbau pe arterele principale ale Bucureştilor în automobile stră- lucitoare. Parisul însă ne-a întrecut, căci acolo s’a format o societate a ambuscaţilor (cei ce au fugit de front) şi au organizat un banchet după votarea legii. La noi, oficial, nu există asemenea asociaţii. In fond insă există , toţi stigmatil războiului dau exemplul unei perfecte solidarităţi, având sprijinul pe faţă al guvernului liberal care a încurajat şi ambuscaţie şi corupţie şi trafic cu inamicul. Nu e oare caracteristic cazul acelui domn, al cărui nume nu-l vom cita, care fiind expulzat de Consiliul dirigent a fost readus de liberali şi pe deasupra decorat ? ‘ * Telegramele ne aduc ştirea că în senatul francez, amnistia votată de Cameră a întâmpinat dificultăţi atât de serioase încât ameninţă guvernul Herriot. Numai un strălucit succes la Londra al d-lui Herriot, scriu zia- rele noastre, îi va reface situaţia. Senatul francez opune rezistenţă, desigur că nu împotriva legii, ci înspăimântat de consecinţele ce ar avea pentru Franţa revenirea la conducere a lui Malvy, Caillaux şi şirul partizanilor lor. Din acestea trebue să tragem şi noi învăţăminte adânci şi să fim cel puţin pe viitor cu tctrul atent la cele ce se petrec în propria noastră casă“. Tulburările din Balcani primejduesc pacea europeană Bulgaria concentrează contra comuniştilor Cum sunt privite in Franţa agitaţiile din Bulgaria Paris, 2 (Rador). — Mai multe ziare franceze acordă o deosebită importanţă informaţiilor din capitalele balcanice, care dau impresia, că situaţia generală este tulbure. Ziarele franceze socotesc, că este îngrijorător faptul, că zilnic isbucnesc neînţelegeri între Grecia, Iugoslavia şi Bulgaria. „L’Oeuvre" scrie că această stare de lucruri păgubeşte grav pacea balcanică şi in consecinţă pacea europeană, pe care guvernele aliate cu atâta greutate se străduesc s‘o restabilească la Londra. Demersul guvernului grec la Sofia Athena, 2 (Rador). — Ziarele anunţă, că guvernul grec a făcut un demers energic la Sofia împotriva situaţiei erediată grecilor din Bulgaria, prin crimele recente şi persecuţiunile continui. Deasemenea a protestat împotriva agitaţiilor bulgare la frontieră şi a atras atenţia puterilor asupra pericolului situaţiei. Bulgaria şi tratatul de la Neuliy Belgrad, 2 (Rador). — Ziarele din Belgrad combat cu energie intenţia guvernului bulgar de a spori efectivul armatei permanente sub pretextul apărării contra primejdiei bolşevice. Ziarele iugoslave scot în evidenţă, că nemulţumirea opiniei publice bulgare nu este datorită propagandei bolşevice, ci faptului că regimul actual nu reprezintă voinţa poporului. Cu nici un chip nu se poate permite Bulgariei să se abată de la prevederile esenţiale ale tratatului de la Neuilly, cu atât mai puţin în scopul întăririi unui regim nepopular. De altfel Bulgaria şi-a mărit efectivele militare de la 20.000 la 40.000 soldaţi, fără a se ţine seama de cei 10 mii — 12.000 comitagii. Sporirea armatei bulgare ar permite Bulgariei să redevină un centru de dezordine în Balcani. Bulgaria a mobilizat Athena, 2 (Rador). — Din Sofia se anunţă, că guvernul bulgar invocând primejdia comunistă, a dispus concentrarea unui număr de 4000 voluntari şi a cerut în acest scop autorizaţia comisiunei de control. Măsura este considerată ca o mobilizare parţială a rezerviştilor care pusă în legă-tură cu activitatea bandelor, justifică îndoiala manifestată totdeauna la Athena cu privire la svonul lansat de guvernul bulgar asupra pretinsului pericol comunist. Inlăturarea fiuncţionărilor comunişti Rusciuc, 2 Consiliul de miniştri bulgar a hotarit revocarea din funcţiune a tuturor funcţionarilor publici, înscrişi in partidul comunist bulgar. Această măsură s-a aplicat pe ziua de 1 August a. c., când un mare număr de funcţionari de la poştă, căi ferate şi alte instituţione, au fost revocaţi din funcţiune. Anchetarea masacrelor dela Seres O telegramă din Sofia anunţă că guvernul grec a admis în urma intervenţiilor guvernului bulgar, ca o comisiune mixtă să cerceteze la faţa locului masacrele comise de jandarmeria greacă, în localităţile de lângă Seres. Am anunţat că în aceste localităţi au fost masacraţi 21 macedoneni, supuşi bulgari. Sachim • —urnim —■■ DEMASCAREA UHUI DEMAGOG Dr. N. Lupu, antisemit şi fitosemit înfocat, după împrejurări. Uxi farsor otilos şi ridicol Publicăm mai jos câteva documente interesante, din care reese că locotenentul principal al trădătorului de neam, C. STERE, demagogul ţărănist, dr. N. Lupu, a fost, după împrejurări şi interese, când prigonitorul înverşunat al evreilor vând filosemitul şi protejata evreilor. Dr. M. Lupu antisemit Prigonitorul evreilor din 1907 Numit prefect, cu puteri dictatoriale în 1907, în jud. Fălciu, fostul medic de plasă dr. N. Lupu, s’a ilustrat prin izgonirea tuturor evreilor, cari se aflau stabiliţi în sate, sau cari se restabiliseră în satele acelui judeţ. Prefectul, dr. N. Lupu, a dovedit în primăvara anului 1907, când se exercita represiunea răscoalelor ţărăneşti, un acut şi feroce antisemitism. Iată ordinele date de dr. N. Lupu, primarilor din jud. Fălciu, in lunile Martie—Iunie 1907. * * * I. Ordinul circular dat de prefectul jud. Fălciu, dr. N. Lupu, N. 2474 din 24 Martie 1907. primarilor din corn, rurale: PREFECTURA JUD. FĂLCIU No. 2474 Confidenţial 1, urgent 1907, luna Martie 24 Domnule Primar,Puneţi în vedere tuturor evreilor stabiliţi in acea comună în mod confidenţial şi personal de a părăsi comuna cu întreaga lor familie in cel mai scurt timp posibil, aceasta în interesul menţinerei ordinei şi restabilirea liniştei. Primiţi asigurarea consideraţiei mele. Prefect (ss) Dr. N. Lupu • • 2. La 7 Aprilie 1907, prefectul jud. Fălciu, dr. N. Lupu, a dat următorul ordin circular telefonic primarilor din judeţ: Ord. Prefecturei Jud. Fălciu No. 2928 din 7 Aprilie 1907 Domnule Primar,Raportaţi imediat numele şi pronumele evreilor care au părăsit comuna dela 1 Martie 1907. Numele și pronumele evreilor care au rămas în comună. j Dacă până în ziua de 23 Aprilie se vor mai afla evrei in acea comună vă fac personal răspunzător*. Prefect Dr. N. Lupu* 3. La 18 Iunie 1907, acelaș prefect, dr. N. Lupu, adresa următorul ordin circular primarilor din jud. Fălciu: Domnule Primar,Avem dese reclamaţiuni şi informaţiuni că evreii din comunele rurale, cărora li s-au ridicat autorizaţiunile de a mai sta în comună, revin din nou şi se aşează în comună fără a avea o nouă autorizaţiune călcând astfel legile şi regulamentele In vigoare. Veţi proceda cu dânşii cu cea mai mare rigoare, punându-le in vedere să părăsească imediat comuna, cerând pentru aceasta ajutorul secţiei de jandarmi respective. Primiţi asigurarea consideraţiei mele. F -ţii prefect (ss) Dr. N. Lupu Dr. M. Lupu... fitosemit — Activitatea lui in 1922 ca agitator politic ţărănist-evreesc — In ziua de 26 Februarie 1922, dr. N. Lupu a pronunţat următoarea cuvântare la întrunirea evreească ţinută în sala Tomis din Bucureşti, sub preşedinţia d-lui dr. Ad. Stern şi pe care o reproducem după ziarul „Luptătorul“ din 1 Martie 1922 (ziar care susţinea politica d-rului N. Lupu).,. Fraţi evrei! .Nu pot începe decât aducând omagiile mele bravilor dv. conducători, cărora le urez să trăiască spre binele dv. şi al democraţiei acestei ţări. Mă întorc dintr’un turneu de propagandă. Pretutindeni am întâmpinat teroarea şi minciuna brătienistă la Brăila s’au răspândit manifeste in care se susţine că sunt evreu. Din păcate sânt fiu de răzeş, ţăran neaoş din Fălciu. Ar fi fost o cinste pentru mine sa fi răsărit din mijlocul dv. E o onoare să fii evreu, căci din toate popoarele antice, singur poporul evreu e acel care mai trăeşte încă, trăeşte viguros şi tânăr. M’am adresat d-voastră numindu-vă fraţi. N’am greşit. In această ţară, evreii şi ţăranii sunt înfrăţiţi prin comunitatea de suferinţă, înscrise ori nu pe vre-un petec de hârtie, drepturile politice, ca şi dreptul de a se bucura in întregime de rodul muncii lor, nu le au până azi nici ţăranii, nici evreii. Cele ce n-au spus şi se spun că aveţi drepturi sunt vorbe goale, minciuni neruşinate. Votul vostru e falsificat, urnele sunt furate, certificatele de alegători vă sunt refuzate, cea mai aprigă şi nebunească teroare vă apasă, vă împedică de-a vă exprima liber. .. * Când a fost sincer dr. N. Lupu ? In Martie—Iunie 1907, când a dat ordine severe primarilor, ca aceştia cu ajutorul Jandarmilor, să isgonească din sate pe toţi evreii, cu familiile lor — ordine cari dau executat întocmai—, sau, în 1922, când acelaş dr. N. Lupu, regretă că nu s’a născut evreu şi denunţa la o întrunire evrească guvernul român că persecută pe evrei, refuzând să le respecte drepturile ? Vom publica alte documente interesante în această privinţă, din care va reeşi că dr. N. Lupu e un farsor ordinar, care îşi bate joc şi de interesele evreilor şi de interesele ţărânîmei noastre, le ie Hart 15 lagest 1921" m PREMIUL LITERAR AL „UHU“ „UNIVERSUL” oferă 10 mii lei pentru o poezie patriotică nouă, nepublicată încă nici în revistă, nici în volum. Premiul va fi decernat de o comisiune formată din câte un reprezentant al Academiei Române, al Facultăţii de litere din Bucureşti, al Societăţii scriitorilor români, al Redacţiei ziarului „Universul“ şi al Ateneului Român, secţia literară. • Comisiunea va cerceta poeziile cari se vor trimite până la 31 Decembrie 1024, pe adresa: „REDACŢIEI UNIVERSULUI str. Brezoianu 11 Bucureşti, PENTRU PREMIUL LITERAR“. Alături de poezie, autorii vor trimite în pilc închis şi o însemnare cu numele lor, întrucât poezia nu va fi semnată pe manuscris. * Până la 31 Decembrie, poeţii au destulă vreme să-şi realizeze în versuri frumoase inspiraţiile. Sentimentul patriotic determină atâtea gânduri, fecundează atâta entuziasm, squâie atâtea conştiinţi, întraripează atâtea năzuinţi, că acei fericiţi înzestraţi cu talentul versului, cu ingeniozitatea fixărei imagine, cu puterea biruinţei ritmului, au vreme până la sfârşitul anului să facă poeziile, care să emoţioneze şi să educe. Trecutul poporului român, vitejia ostăşească din lupta pentru încetăţenirea românească a românilor iobăgiţi, biruinţa liberării sufleteşti de sub pâcla silniciei unor stăpâniri străine, profunda bucurie a izbândirii îndemnului: „Români din 4 unghiuri, uniţi-vă în cuget, uniţi-vă ’n simţiri“, sunt motive, cari să facă pe poeţi să vibreze, aşa cum nu vibrează ceilalţi şi să dea acela poezii, cari să ilumineze conştiinţele româneşti. 7VWWWWWWV) \ 1111 lllllli \/vvvv\/vvvwwv\! Am plecat şi eu la Munte! Deşi nu am hârtii d’o mie, Ci numai calea mai mărunte, Răpus ca arşiţei tărie, Zic: hai să merg şi eu la Munte. A voiaja este o artă. Deci, făr’a’mi face geamantanul, La Munte iacă's! Nu’i pe hartă, Dar face marţ chiar Caraimanul. Ca să te duci păn’la Sinaia E plicticos, e chin amarnic; Fă’ţi testamentul, vorba aia, C’o să treci podul din Comarnic. Cît aţi clipi puţin din pleoape, Ori timpul cît nui-aţi citit versul, Şi gata Muntele ! Aproape La cîţiva paşi de „Universul“. In ceilalţi munţi găseşti cărbune, Chiar aur ş’alte minerale. Dar Muntele meu e-o minune, Cu bogăţii fenomenale. De sigur că mineralogii Cei ageamii or să se mire, Aflând că’n Munte’s orologii, Cercei, briliante şi safire. De ametiste, de rubine Smaralde, perle şi agatice, Miraculosul Munte plin e! Da... Muntele de Pietate. Dar e ciudat și mă revoltă. In vârful lui, zăduf și soare. — Numai la poale, jos în boltă. Găsești o leacă de răcoare. Răsuflu cîteva momente... Dar, cînd să plec... oh, asta’i lată! N’o fi ș’aici vreun Terente?... îmi lipsea acul de cravată. Baron de Fefeley Ce-i la c. f. r. din Braşov — E nevoe să se înceapă o acţiune de desolidarizare a funcţionarilor cinstiţi de cei suspecţi — Am publicat după informaţii culese din loc sigur, unele lucruri scandaloase, petrecute la Regionala c. f. r. din Braşov. Direcţia generală a c. f. r. a orânduit o anchetă. Comisia de anchetă a cerut şi a obţinut suspendarea d-lui director regional Frâncu, a acuzat nu numai că trecea peste regulamentul de transporturi şi că tolera cu bună ştiinţă un consorţiu de funcţionari abuzivi şi angajaţi în afaceri, ci chiar aproba sub semnătură, comitete de subalterni, ca să-i aducă daruri din cotizaţiile funcţionarilor inferiori de cale ferată. Nu ştim ce-a făcut până acum comisia de anchetă, care îşi trenează cam de mult cercetările. Se pare, că d-nului Frâncu i-ar fi încetat suspendarea. Dacă este aşa, credem că e necesar să se spună precis, că la Direcţia regională din Braşov nu s’au petrecut nereguli, că n’a lucrat acolo un aşa numit „rege al vagoanelor“, de acord cu d. Frâncu, care n’ar fi semnat nici când autorizaţii să i se facă danii. Dacă d. Frâncu n’a avut nici o vină, e bine s’o ştie publicul, care credea altfel. E în interesul instituţiei căilor ferate să se înlăture o atmosferă neprielnică, creiată unui funcţionar aşa de superior, cum e directorul regional de la Braşov. Iar dacă d. Frâncu e vinovat, să i se aplice sancţiunile cuvenite, căci nui- permis, ca un funcţionar, care a săvârşit o umilă eroare, să fie destituit, iar un înalt funcţionar să ră- ‘ mână la „locul de onoare“, împresurat de suspiciuni şi acu- - zaţii, împotriva instituţiei c. f. r. adesea s-au aruncat acuzaţii şi prin presă şi în Parlament, pe tema unor toleranţe de „precăderi“ şi „bacşişuri“. Şi dacă-i adevărat, că „până nu faci foc, nu iese fum“, legenda îngăduinţelor la c. f. r. a prins să se lăţească. Nu-i oare vremea să se înceapă o acţiune energică de purificare ? Dacă ministerul comunicaţiilor nu se simte în stare să înceapă, ne aşteptăm de la acei mulţi şi probiceferişti — su- ' periori şi inferiori — să rupă’ verigele unei vinovate solidarizări cu profesoniştii bacşişului şi să gonească dintre ei, pe cei cari necinstesc o breaslă şi ru- ^ şinează o instituţie. ,^ • B. CecropMa