Universul, august 1924 (Anul 42, nr. 172-197)

1924-08-05 / nr. 175

Inni XU. 17561s 4 Pagini [ m TARA 2 LEI H SmitlATATE 4 LEI 4 Pagini LUIGI CAZZAVILLAN DRIVER CELE DIN URMĂ STIRi DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE Şl TELEFONICE « Redacţia $i Administraţia: Bucureşti, str. Brezoianu, 11 8Tcuh I TELEFON. r?t*ee|ia 13/72 Administraţia 13/71 Secretariatul de redacţie 50/43 Redacţia: coresp. cu provincia*. //9S­df 35/31 O AMENINŢARE de război O ameninţare de război există pentru România din partea so­vietelor ruse. Atitudinea guvernului din Moscova, faţă de România, din cauza Basarabiei, a rămas a­ Cireaş, — adică ameninţătoare. Că Rusia sovietistă exercită un şantaj în chestia Basarabiei, sau ea urmăreşte un adevăr, o diversiune în exterior, fapt e că trebue să contăm cu starea de nesiguranţă la est. Această stare de nesiguranţă, nu priveşte şi nu interesează nu­mai România. Aceeaş stare de nesiguranţă există şi pentru Po­lonia, ca şi pentru toate statele aliate europene, însă în grade deosebite. O tulburare a păcei continentale, indiferent din par­tea cui ar veni, va avea fatale repercusiuni şi nimeni nu ar pu­tea preciza limitarea eventualu­lui teatru de operaţiuni, precum şi efectele unui război în cele­lalte părţi ale Europei. Interesele generale europene comandă menţinerea păcei. Să nu uităm însă rolul important şi misiunea pacificatoare a Socie­­tăţei Naţiunilor. Dar, nu e vorba numai de principiile pacifice, care călăuzesc pe membrii aces­tei societăţi, ci mai cu seamă de mijloacele practice de care ar putea dispune Societatea Naţiu­­fiilor in calitatea ei de instru­ment garant al păcei. S’a vorbit mult de un pact de garanţie şi de asistenţă mutuală. Există un asemenea pact . Această,chestiu­ne este foarte importantă şi­­de o perfectă actualitate. S’o exa­minăm. Reamintim că In 1923, Societa­tea Naţiunilor a cerut tuturor guvernelor, reprezentate la Ge­neva, avizul lor în ce priveşte putinţa de a încheia un pact de garanţie şi de asistenţă mutua­lă, cu scopul de a se realiza ceva mai târziu o limitare a arma­mentelor. In Franţa, consiliul superior al apărări naţionale, prin comi­sia de studii, prezidată de d. Paul­ Boncour, a fost de părere zilele acestea să se primească propunerea formulată de Socie­tatea Naţiunilor. Notăm că din această comisiune de studii fac parte şi militari şi civili,­repre­zentanţii ministerului de război şi ai ministerelor, care au rol important în chestiunile legate de apărarea naţională. Guvernul francez încă nu s-a pronunţat, dar, probabil că el îşi va însuşi punctul de vedere al consiliului superior al apărărei naţionale. Interesantă este atitudinea gu­vernului britanic. Acest guvern a făcut câteva obiecţiuni generale proectului prezentat de consiliul Societăţii Naţiunilor, — obiecţiuni, care sunt în strânsă legătură cu si­guranţa Europei şi cu garan­ţiile ce se vor lua, în comun, de statele, membre ale societăţei, împotriva unei eventuale agre­siuni anuare, sau a unei ame­ninţări de război. Astfel, in procetul întocmit de Societatea Naţiunilor se prevăd obligaţiuni de ordin militar, e­­conomic şi financiar. Ce înseam­nă aceasta? Ivindu­-se pericolul de război pentru statul X, mem­bru al Societăţii Naţiunilor, au­tomatic ar intra în vigoare pac­tul de garanţie şi de asistenţă mutuală. Cu alte cuvinte, toa­te puterile, care au semnat pac­tul, sunt obligate să ofere asis­tenţă militară, economică şi fi­nanciară statului ameninţat. Gu­vernul britanic, după informa­­ţiunile date de presa din Londra, face obiecțiuni mai cu seamă în ce priveşte obligaţiunilor de or­din militar. Iată faza actuală în care se află proectul pactului de garanţie şi de asistenţă mutuală. Dorinţa naţiunilor, iubitoare de pace, este ca pactul să fie acceptat, în forma propusă de Societatea Naţiunilor, de către toate guvernele reprezentate la Geneva. In modul acesta se va înlătura izolarea pentru statele­ ameninţate şi deci pacea va fi, mai bine asigurată, deoarece­­ şansele agresorului vor fi cut mult reduse. Aşa cum este re­dactat pactul, un stat agresor, s'ar pune, dela început, în prin­cipiu, în stare de ostilitate cu toate statele semnatare ale ace­lui pact. Iată importanţa covâr­şitoare morală şi chiar materia­lă a pactului. In Italia de nord a nins Roma, 2. — In regiunea No­vara a căzut zăpadă in mare cantitate. Temperatura a scăzut brusc la mual. - m* MOZAICURI ÎNTRUNIRE ORIGINALA.­­ „Gazette des sourds-muets“ pu­blică următoarea convocare : „Asociaţia franceză şi streină pentru îmbunătăţirea soartei surdo-muţilor, va ţine o aduna­re generală Duminică după a­­miazi la Muzeul social. Toţi a­­ceia cari compătimesc această categorie de desmoşteniţi sunt rugaţi să ia parte“. Ideală trebue să fie o întru­nire unde nu se aude şi mai cu seamă unde nu se vorbeşte ! INTERPRETARE JURIDICA. — Un călător francez a dat în judecată direcţia c. f. pentru că în timpul mersului, uşa com­partimentului deschizâmdu-se, a scăpat umbrela, Tribunalul de comerţ din Paris a condamnat direcţia să plătească umbrela călătorului, făcând aplicaţiunea principiului că antreprenorii transporturilor răspund de lela­gă­rele ce însoţesc călătorii astre foştii diplomaţi VICTOR ANTONESCU Fost ministru al României la Paris Alci in­vila­ţi la noi „România“, ziarul partidului naţional român, ocupându-se de hostia amnistiei în Franţa şi a noi, publică un articol judi­­ios, din care extragem urmă­­oarele: „La noi proectul de amnistie francez, guvernarea stângii, metodele noui ce căuta a se in­­roduce în viaţa politică a Frân­ei au produs o nemăsurată bu­­curie. Am observat însă că deşi o dădeau pe larg amănuntele activităţii stângii, se trecea cu otul sub tăcere glasul celeilal­­e părţi. Aci văd o greşeală ca­­e se repetă. Dacă avem respect de cititori şi trebue să-l avem, datoria noastră e să informăm exact nu să alegem sau să cu­­rgem numai ceeace ar conveni scopurilor noastre pentru atmos­­eră. Şi la noi s’au dat mai multe secrete de amnistie s’au dat i­­nediat după război, şi din ce în ce mai largi, atât de largi în­cât au încăput toţi dezertorii, oţi cei în relaţii cu inamicul, oţi îmbogăţiţii, fie că au fost î­n legături cu duşmanul, fie că au lucrat în Moldova. Decretele le amnistie ce s’au dat la noi au jignit pe toţi acei care în de­­cursul războiului şi-au sacrifi­­at zi cu zi viaţa. Căci dacă se nţelegea iertarea pentru fapte săvârşite în împrejurări excep­­ionale, nimeni nu putea price­­pe ca un decret de amnistie să radă asupra acelora care în tot­impul acesta şi-au ascuns pre­­joasa lor persoană şi zi cu zi au săvârşit actul laşităţii, pen­­ru ca după terminarea războ­­ului să apară rumeni la faţă ,­ cu pretenţii de conducători. Prin parlamentul nostru de­­abetele de amnistie au trecut ca o scrisoare la cutie. A doua zi,­riumfători amnistiaţii se plim­bau pe arterele principale ale Bucureştilor în automobile stră-­ lucitoare. Parisul însă ne-a în­trecut, căci acolo s’a format o societate a ambuscaţilor (cei ce au fugit de front) şi au organi­zat un banchet după votarea le­gii. La noi, oficial, nu există a­­semenea asociaţii. In fond insă există , toţi stigmatil­ războiu­lui dau exemplul unei perfecte solidarităţi, având sprijinul pe faţă al guvernului liberal care a încurajat şi ambuscaţie şi co­rupţie şi trafic cu inamicul. Nu e oare caracteristic cazul a­­celui domn, al cărui nume nu-l vom cita, care fiind expulzat de Consiliul dirigent a fost readus de liberali şi pe deasupra deco­rat ? ‘ * Telegramele ne aduc ştirea că în senatul francez, amnistia vo­tată de Cameră a întâmpinat di­ficultăţi atât de serioase încât ameninţă guvernul Herriot. Nu­mai un strălucit succes la Lon­dra al d-lui Herriot, scriu zia-­­ rele noastre, îi va reface situa­ţia. Senatul francez opune rezis­tenţă, desigur că nu împotriva legii, ci înspăimântat de conse­cinţele ce ar avea pentru Fran­ţa revenirea la conducere a lui Malvy, Caillaux şi şirul partiza­nilor lor. Din acestea trebue să tragem şi noi învăţăminte adânci şi să fim cel puţin pe viitor cu tctrul atent la cele ce se petrec în pro­pria noastră casă“. Tulburările din Balcani primejduesc pacea europeană Bulgaria concentrează contra comuniştilor Cum sunt privite in Franţa agitaţiile din Bulgaria Paris, 2 (Rador). — Mai multe ziare franceze acordă o deosebită importanţă infor­maţiilor din capitalele balca­nice, care dau impresia, că situaţia generală este tulbure. Ziarele franceze socotesc, că este îngrijorător faptul, că zil­nic isbucnesc neînţelegeri în­tre Grecia, Iugoslavia şi Bul­garia. „L’Oeuvre" scrie că aceas­tă stare de lucruri păgubeşte grav pacea balcanică şi in consecinţă pacea europeană, pe care guvernele aliate cu atâta greutate se străduesc s‘o restabilească la Londra. Demersul guvernului grec la Sofia Athena, 2 (Rador). — Zia­rele anunţă, că guvernul grec a făcut un demers energic la Sofia împotriva situaţiei ered­iată grecilor din Bulgaria, prin crimele recente şi persecuţiu­­nile continui. Deasemenea a protestat împotriva agitaţiilor bulgare la frontieră şi a atras atenţia puterilor asupra peri­colului situaţiei. Bulgaria şi tratatul de la Neuliy Belgrad, 2 (Rador). — Zia­rele din Belgrad combat cu e­nergie intenţia guvernului bul­gar de­ a spori efectivul arma­tei permanente sub pretextul apărării contra primejdiei bol­şevice. Ziarele iugoslave scot în evidenţă, că nemulţumirea opiniei publice bulgare nu es­te datorită propagandei bolşe­vice, ci faptului că regimul ac­tual nu reprezintă voin­ţa poporului. Cu nici un chip nu se poate permite Bulga­riei să se abată de la prevede­rile esenţiale ale tratatului de la Neuilly, cu atât mai puţin în scopul întăririi unui regim nepopular. De altfel Bulgaria şi-a mărit efectivele militare de la 20.000 la 40.000 soldaţi, fără a se ţine seama de cei 10 mii — 12.000 comitagii. Spo­rirea armatei bulgare ar per­mite Bulgariei să redevină un centru de dezordine în Bal­cani. Bulgaria a mobilizat Athena, 2 (Rador). — Din Sofia se anunţă, că guvernul bulgar invocând primejdia co­munistă, a dispus concentra­rea unui număr de 4000 vo­luntari şi a cerut în acest scop autorizaţia comisiunei de con­trol. Măsura este considerată ca o mobilizare parţială a re­zerviştilor care pusă în legă-t­­ură cu activitatea bandelor,­­ justifică îndoiala manifestată­­ totdeauna la Athena cu privire la svonul lansat de guvernul bulgar asupra pretinsului pe­ricol comunist. Inlăturarea fiuncţio­nărilor comunişti Rusciuc, 2 Consiliul de miniştri bulgar a hotarit revocarea din funcţiune­­ a tuturor funcţionarilor publici, înscrişi in partidul comunist bulgar. Această măsură s-a aplicat pe ziua de 1 August a. c., când un mare număr de funcţionari de la poştă, căi ferate şi alte institu­ţione,­ au fost revocaţi din func­ţiune. Anchetarea masacre­lor dela Seres O telegramă din Sofia anunţă că guvernul grec a admis în urma intervenţiilor guvernului bulgar, ca o comisiune mixtă să cerceteze la faţa locului­ masa­crele comise de jandarmeria greacă, în localităţile de lângă Seres. Am anunţat că în aceste loca­lităţi au fost masacraţi 21 ma­cedoneni, supuşi bulgari. Sachim • —urnim­ —■■ DEMASCAREA UHUI DEMAGOG Dr. N. Lupu, antisemit şi fitosemit înfocat, după împrejurări. Uxi farsor o­tilos şi ridicol Publicăm mai jos câteva documente interesante, din care reese că locotenentul principal al trădătorului de neam, C. STERE, demagogul ţărănist, dr. N. Lupu, a fost, după împrejurări şi interese, când prigonitorul înverşunat al evreilor vând filosemitul şi protejata evreilor. Dr. M­. Lupu antisemit Prigonitorul evreilor din 1907 Numit prefect, cu puteri dictatoriale în 1907, în jud. Fălciu, fostul medic de plasă dr. N. Lupu, s’a ilustrat prin izgo­nirea tuturor evreilor, cari se aflau stabiliţi în sate, sau cari se restabiliseră în satele acelui judeţ. Prefectul, dr. N. Lupu, a dovedit în primăvara anului 1907, când se exercita represiunea răscoalelor ţărăneşti, un acut şi feroce antise­mitism. Iată ordinele date de dr. N. Lupu, primarilor din jud. Fălciu, in lunile Martie—Iunie 1907. * * * I. Ordinul circular dat de prefectul jud. Fălciu, dr. N. Lupu, N. 2474 din 24 Martie 1907. primarilor din corn, rurale: PREFECTURA JUD. FĂLCIU No. 2474 Confidenţial 1, urgent 1907, luna Martie 24 Domnule Primar,­­Puneţi în vedere tuturor evreilor stabiliţi in acea comună în mod confidenţial şi personal de a părăsi comuna cu întreaga lor familie in cel mai scurt timp posi­bil, aceasta în interesul menţinerei ordinei şi res­tabilirea liniştei. Primiţi asigurarea consideraţiei mele. Prefect (ss) Dr. N. Lupu • • 2. La 7 Aprilie 1907, prefectul jud. Fălciu, dr. N. Lupu, a dat următorul ordin circular telefonic primarilor din judeţ: Ord. Prefecturei Jud. Fălciu No. 2928 din 7 Aprilie 1907 Domnule Primar,­­Raportaţi imediat numele şi pronumele evreilor care au părăsit comuna dela 1 Martie 1907. Nume­le și pronumele evreilor care au rămas în comună. j Dacă până în ziua de 23 Aprilie se vor mai afla evrei in acea comună vă fac personal răspunzător*. Prefect Dr. N. Lupu* 3. La 18 Iunie 1907, acelaș prefect, dr. N. Lupu, adresa ur­mătorul ordin circular primarilor din jud. Fălciu: Domnule Primar,­­Avem dese reclamaţiuni şi informa­ţiuni că e­­vreii din comunele rurale, cărora li s-au ridicat a­­utorizaţiunile de a mai sta în comună, revin din nou şi se aşează în comună fără a avea o nouă a­­utorizaţiune călcând astfel legile şi regulamentele In vigoare. Veţi proceda cu dânşii cu cea mai mare rigoare, punân­­du-le in vedere să părăsească imediat comuna, cerând pentru aceasta ajutorul secţiei de jandarmi respective. Primiţi asigurarea consideraţiei mele. F -ţii prefect (ss) Dr. N. Lupu Dr. M. Lupu... fitosemit — Activitatea lui in 1922 ca agitator politic ţărănist-evreesc — In ziua de 26 Februarie 1922, dr. N. Lupu a pronunţat următoa­rea cuvântare la întrunirea evreească ţinută în sala Tomis din Bu­cureşti, sub preşedinţia d-lui dr. Ad. Stern şi pe care o reproducem după ziarul „Luptătorul“ din 1 Martie 1922 (ziar care susţinea po­litica d-rului N. Lupu).,. Fraţi evrei! .Nu pot începe decât aducând omagiile mele bravilor dv. conducători, cărora le urez să tră­iască spre binele dv. şi al democraţiei acestei ţări. Mă întorc dintr’un turneu de propagandă. Pretu­tindeni am întâmpinat teroarea şi minciuna bră­­tienistă l­­­a Brăila s’au răspândit manifeste in care se susţine că sunt evreu. Din păcate sânt fiu de răzeş, ţăran neaoş din Fălciu. Ar fi fost o cinste pen­tru mine sa fi răsărit din mijlocul dv. E o onoare să fii evreu, căci din toate popoarele antice, singur po­porul evreu e acel care mai trăeşte încă, trăeşte viguros şi tânăr. M’am adresat d-voastră numindu-vă fraţi. N’am greşit. In această ţară, evreii şi ţăranii sunt înfrăţiţi prin comunitatea de suferinţă, înscrise ori nu pe vre-un petec de hârtie, drep­turile politice, ca şi dreptul de a se bucura in în­tregime de rodul muncii lor, nu le au până azi nici ţăranii, nici evreii. Cele ce n-au spus şi se spun că aveţi drepturi sunt vorbe goale, minciuni neruşinate. Votul vostru e falsificat, urnele sunt furate, cer­tificatele de alegători vă sunt refuzate, cea mai a­­prigă şi nebunească teroare vă apasă, vă împedică de-a vă exprima liber. .. * Când a fost sincer dr. N. Lupu ? In Martie—Iunie 1907, când a dat ordine severe primarilor, ca aceştia cu ajutorul Jandarmilor, să isgonească din sate pe toţi evreii, cu fami­liile lor — ordine cari dau executat întocmai—, sau, în 1922, când acelaş dr. N. Lupu, regretă că nu s’a născut evreu şi denunţa la o întrunire evrească guvernul român că persecută pe evrei, refuzând să le respecte drepturile ? Vom publica alte documente interesante în această pri­vinţă, din care va reeşi că dr. N. Lupu e un farsor ordi­nar, care îşi bate joc şi de interesele evreilor şi de interesele ţărânîmei noastre, le ie Hart 1­5 lagest 1921" m PREMIUL LITERAR AL „UHU“ „UNIVERSUL” oferă 10 mii lei pentru o poezie patriotică nouă, nepublicată încă nici în revistă, nici în volum. Premiul va fi decernat de o comisiune formată din câte un reprezentant al Academiei Ro­mâne, al Facultăţii de litere din Bucureşti, al Societăţii scriitori­lor români, al Redacţiei ziarului „Universul“ şi al Ateneului Ro­mân, secţia literară. • Comisiunea va cerceta poeziile cari se vor trimite până la 31 Decembrie 1024, pe adresa: „REDACŢIEI UNIVERSULUI str. Brezoianu 11 Bucureşti, PENTRU PREMIUL LITERAR“. Alături de poezie, autorii vor trimite în pilc închis şi o în­semnare cu numele lor, întrucât poezia nu va fi semnată pe ma­nuscris. * Până la 31 Decembrie, poeţii au destulă vreme să-şi realizeze în versuri frumoase inspiraţiile. Sentimentul patriotic determi­nă atâtea gânduri, fecundează atâta entuziasm, squâie atâtea conştiinţi, întraripează atâtea năzuinţi, că acei fericiţi înzes­traţi cu talentul versului, cu in­geniozitatea fixărei imagine­, cu puterea biruinţei ritmului, au vreme până la sfârşitul anului să facă poeziile, care să emoţio­neze şi să educe. Trecutul poporului român, vi­tejia ostăşească din lupta pen­tru încetăţenirea românească a românilor iobăgiţi, biruinţa li­berării sufleteşti de sub pâcla silniciei unor stăpâniri străine, profunda bucurie a izbândirii îndemnului:­­ „Români din 4 unghiuri, uni­­ţi-vă în cuget, uniţi-vă ’n sim­ţiri“, sunt motive, cari să facă pe poeţi să vibreze, aşa cum nu vibrează ceilalţi şi să dea acela poezii, cari să ilumineze conşti­inţele româneşti. 7VWWWWWWV) \ 1111 lllllli \­­/vvvv\/vvvwwv\! Am plecat şi eu la Munte! Deşi nu am hârtii d’o mie, Ci numai c­alea mai mărunte, Răpus c­a arşiţei tărie, Zic: hai să merg şi eu la Munte. A voiaja este o artă. Deci, făr’a’mi face geamantanul, La Munte iacă's! Nu’i pe hartă, Dar face marţ chiar Caraimanul. Ca să te duci păn’la Sinaia E plicticos, e chin amarnic; Fă’ţi testamentul, vorba aia, C’o să treci podul din Comarnic. Cît aţi clipi puţin din pleoape, Ori timpul cît nui-aţi citit versul, Şi gata Muntele ! Aproape La cîţi­va paşi de „Universul“. In ceilalţi munţi găseşti cărbune, Chiar aur ş’alte minerale. Dar Muntele meu e-o minune, Cu bogăţii fenomenale. De sigur că mineralogii Cei ageamii or să se mire, Aflând că’n Munte’s orologii, Cercei, briliante şi safire. De ametiste, de rubine Smaralde, perle şi agatice, Miraculosul Munte plin e! Da... Muntele de Pietate. Dar e ciudat și mă revoltă. In vârful lui, zăduf și soare. — Numai la poale, jos în boltă. Găsești o leacă de răcoare. Răsuflu cîteva momente... Dar, cînd să plec... oh, asta’i lată! N’o fi ș’aici vre­un Terente?... îmi lipsea acul de cravată. Baron de Fefeley Ce-i la c. f. r. din Braşov — E nevoe să se înceapă o acţiune de desolida­rizare a funcţionarilor cinstiţi de cei suspecţi — Am publicat după informaţii culese din loc sigur, unele lu­cruri scandaloase, petrecute la Regionala c. f. r. din Braşov. Direcţia generală a c. f. r. a orânduit o anchetă. Comisia de anchetă a cerut şi a obţinut suspendarea d-lui director re­gional Frâncu, a acuzat nu nu­mai că trecea peste regulamen­tul de transporturi şi că tolera cu bună ştiinţă un consorţiu de funcţionari abuzivi şi anga­jaţi în afaceri, ci chiar aproba sub semnătură, comitete de sub­alterni, ca să-i aducă daruri din cotizaţiile funcţionarilor in­feriori de cale ferată. Nu ştim ce-a făcut până a­­cum comisia de anchetă, care îşi trenează cam de mult cer­cetările. Se pare, că d-nului Frâncu i-ar fi încetat suspen­darea. Dacă este aşa, credem că e necesar să se spună precis, că la Direcţia regională din Bra­şov nu s’au petrecut nereguli, că n’a lucrat acolo un aşa nu­mit „rege al vagoanelor“, de acord cu d. Frâncu, care n’ar fi semnat nici când autorizaţii să i se facă danii. Dacă d. Frâncu n’a avut nici o vină, e bine s’o ştie publicul, care credea altfel. E în intere­sul instituţiei căilor ferate să se înlăture o atmosferă nepri­elnică, creiată unui funcţionar aşa de superior, cum e directo­rul regional de la Braşov. Iar dacă d. Frâncu e vino­vat, să i se aplice sancţiunile cuvenite, căci nui- permis, ca un funcţionar, care a săvârşit o umilă eroare, să fie destituit, iar un înalt funcţionar să ră- ‘ mână la „locul de onoare“, îm­presurat de suspiciuni şi acu- - zaţii, împotriva instituţiei c. f. r. adesea s-au aruncat acuzaţii şi prin presă şi în Parlament, pe tema unor toleranţe de „precă­­deri“ şi „bacşişuri“. Şi dacă-i adevărat, că „până nu faci foc, nu iese fum“, le­genda îngăduinţelor la c. f. r. a prins să se lăţească. Nu-i oare vremea să se încea­pă o acţiune energică de puri­ficare ? Dacă ministerul comunicaţii­lor nu se simte în stare să în­ceapă, ne aşteptăm de la acei mulţi şi probi­ceferişti — su- ' periori şi inferiori — să rupă’ verigele unei vinovate solidari­zări cu profesoniştii bacşişului şi să gonească dintre ei, pe cei cari necinstesc o breaslă şi ru- ^ şinează o instituţie. ,^ • B. CecropMa

Next