Universul, septembrie 1924 (Anul 42, nr. 198-222)

1924-09-02 / nr. 198

toento şi perul mare da termi- '■ bară în fine pe Iancu să retra­gă tabăra în 10 Decemvrie şi să trimită pe oameni la casele lor. Totuş întors la Câmpeni mal trimise o trupă de ajutor la Huedin sub comanda tribu­nilor Nicolaa Corcheş şi Ge­mente Aiudeanul, ca să se ata­şeze tribunului Iosif Moga. Inca­pacitatea ofiţerilor austriaci însă fărâmiţară şi aceste cete până la sfârşitul anului, dând posibilitate generalului Bem, să câştige o victorie ieftină.­“ Anu­l 1852 înseamnă o piatră de hotar în viaţa eroului nostru. După călătoria împăratului prin munţi luna lui Septembrie a a­­cestui an urma să-i aducă o nouă nenorocire. ,,Cu prilejul cercetărilor şi prejudicerilor asupra cadastrului fonclar moţii se arătară dârji, ce produseră chiar răscoale şi împotriviri“. Din informaţiile pe care le dă E. Friedenfels In scurta biografie a lui Avram Iancu reiese, că „guvernul atri­bui de astădată o influenţă ne­mărginită vii la­ncu sau că se temu de noi tulburări de ordine petrecând el şi pe mai departe în districtul minelor“. Iar când era vorba de o răs­­coală, cârmuirea austriacă era întotdeauna, neînduplecată. Ian­cu „fu escortat la Alba-Iulia” şi „pus, preventiv, sub pază si gură“. In Închisoare, aceeaş închisoa­re, în care fură târâţi odinioa­ră , Horia,­Cloşca şi Crişan, Iancu fu tratat cu brutalitate de supraveghetorul arestului, de funcţionarul Höhn. Nesupunân­­du-s se poruncilor acestui funcţi­onar, el fu ferecat In lanţuri fi pălmuit In faţa. Astfel, fiul Munţilor care salvă în atâtea rânduri cetatea Imperială de pe afarăş prin faima sa de luptă­tor neînfrânt, avu prilejul să golească până în fund păn­arul dasamăgirilor şi să îndure chiar şi persanul ingratitudinea ne­mărginită, de care avusese par­te poporul său întreg. Despre chinurile sufleteşti, prin care a trecut in această închisoare, Iancu îşi aducea aminte şi, mai târziu cu groază şi nu-şi putea stăpâni lacrimile. Din Alba-Iulia Iancu fu trimis la Sibiu. Însoţit de un ofiţer Imperial, de­oarece se ivi teama, că poporul din munţi, auzind de răpirea lui, ar încerca o blocare a cetăţeii şi­ o eliberare a „Cră­­işorului“. In Sibiu, fiind de­parte de ai săi, îşi recâştigă li­bertatea şi nu tot timpul şederii sale în acest oraş fu găzduit la Hie Măcelar, unul dintre cei mai devotaţi prieteni ai săi în ulti­mii ani ai vieţii. Acestuia „îi b&tu la ochi, spre îngrijorarea ea, cu Iancu, care in anii săi de studiu şi în tot timpul miş­cării Încă se abţinu dela consu­marea beaturilor spirtoase, a­, cum îşi însuşi obiceul de-a bea peste măsură. Scurt timp după Aceasta, când se aflau împreună la baia de aburi, observă chiar simptome neîndoelnice de ma­nia persecuţiunii, care, accentu­­ftndu-se, izbucneau în convulsi­­uni nervoase, dar lăsându-l în curând, deşi pricinuiau îngrijo­rare, nu fură luate prea mult la seamă“. Cunoscându i popularitatea şi furaja ce exercita asupra moţi­lor guv. Schwarzenberg crezu că-i poate lega de Sibiu printr-o funcţie, pe care era gata să i-o acorde cu condiţia, ca să ră­mână în acest oraş pentru tot­deauna. Iancu, păst­rându-şi consecvent noua sa atitudine faţă de oamenii cârmuirii, re­fuză cu aceleaşi cuvinte, cu cari refuzase anterior decoraţiile. Cu­r­e greutate primi suma de fl., din care îşi plăti cheltu­­elie mărunte şi abonamentul la restaurant. Iar după două luni de petrecere în Sibiu sosi­­bă­trânul Alexandru Iancu, care, dfindu-şi seama de starea sufle­tească a fiului său, îl conduse din nou acasă, în creerul mun­ţilor, unde rătăci încă 20 de ani un tovdrofia doinelor cântate din fluer şi însoţit în drumu­rile lui de pribeag de murmu­rul apelor curate. De-acum maime faptele lui nu mai cer nici­ o explicaţie. Mintea i se impăienjeni de durere, iar figura lui câştigă încetul cu încetul expresia du­reroasă şi cruntă a eroilor dis­truşi de puterea covârşitoare a unei idei, pe care realităţile vremii o refuzaseră deocam­dată. Amintirea faptelor sale războinice trăia totuş cu o ex­traordinară putere în adâncurile sufletului In „momentele sale lucide“ el Îşi dădea seama per­ -*) „Avram Iancu şi epoca sa“. fect de ce-a fost în revoluţie şi de ce este acum. Zicea adesea: „Eu nu mai sunt Iancu, eu sunt umbra lui Iancu !“ Psiho­logia lui din această vreme se reoglindeşte mişcător într’o scri­soare din 15 Mai 1860, adresată­­ prietenului său Ilie Măcelar.­­­­ată câteva rânduri din această­­ scrisoare: „Tu mă întrebi ce mai sperez şi ce mai cred eu ? Iată îţi răs-­­ pund, că timpul speranţelor mele a trecut şi că credinţa mea e ca a şarpelui, căruia natura Ii impune să şi apere capul; to-­­ tuşi să nu crezi, că spun aces- t tea, fiindcă mi-a­ş teme viaţa *­­ mea nenorocită, nu, căci această viaţă mi am expus-o In anii 1848 -1849 In mai multe rân­duri pentru iubita mea naţiune, şi pentru credinţa către împă­ratul ei înţeleg iubita mea naţiune, care suspină de atâtea dureri şi pentru care mai du­rea inima, dacă prin mărturisi­rea credinţei adevărate o aş a­duce intr'un pericol şi mai mare“. * Din scrisoarea către Măcela­riu, ne spune Friedehfels, „re­iese o înţelegere deplină a pre­zentului, vechea consecvenţă a fiului munţilor şi alături de-o­­ îndelung motivată temere de a-­­­precierile străine, — care în nici un caz jai i se poate lua în nume de tetu — vechea credinţă cătră împăratul şi naţiunea sa iubită“ şi, în afară de scrisul său aruncat în grabă, nimic din scrisoare nu spune că ea ar­­ proveni de la un „om tulburat la minte“. O altă scrisoare a lui e din 24 Martie 1807 şi e adresată In­­suş împăratului „pentru o gra­ţioasă aglutorinţă sau subven­­ţiune1". Intr’ânsa se plânge cu simplitatea omului frânt cu de­săvârşire de „starea sa prezen­ţi— vrednică de a se numi mi­­sera", dar scrisoarea n’a fost trimisă, ea a fost aflată după moarte în hainele sale. Sfârşitul se apropia. Mintea i se întunecă tot mai mult şi­ o altă scrisoare, din 23 iunie 1871, este poate ultima scrisă cu mâ­na proprie. Intr’finsa pluteşte se­­mi-întunericul; cuprinsul ei este spălăcit, iar forma nervoasă a literilor aruncate la întâmplare arată şi mai mult gradul de dezagregare sufletească. Scri­soarea a fost adresată „Gazetei“ şi ea sună In întregime aşa: „Stimate Dule Redactor« ! „Mai săptămânile trecute, nu numai natura vegetală, fără însuş firea omenească, îmbră­case un doliu supărăcios. Insă Dzeii cei de sus amândouă estea firi Ie schimbă intru bucurie, li­niştind viforele timpului. Aşa dară noi eşt­ia dela munţi, pre­­simtind c’om avea un an mai bun, de cum gândeam, noi am vrea ca bucuria noastră să va­­deze şi şleaurile, prefăcând os­­tenelele oamenilor un fruct şi a­­tunci însăşi oricare naţiune să poată învia şi organiza cele de lipsă. Naţiunile cele puternice, cultura lor sosind In ajutor u­­nul altuia, asta ar fi de dorit şi la poporul român, ca şi ei să se ajute unul pe altul să poa­tă înainta asemenea ?î cu cele­lalte naţiuni. Abrud, în 23—la Iunie 1871.­­ Avram Iancu , Advocat şi general şi Prefect al I Leg. A G.“ Versiunile anecdotice despre isprăvile din ultimii ani ai vieţii lui sunt foarte variate , forma lor depinde, în mare parte, de sufletul mult sau mai puţin naiv al acelora, cari le poartă din foc un loc. O selecţie intre faptele cari le-au dat naştere şi­­ între podoabele sau schimbările­­ adaose ulterior ar fi cât se­­ poate de anevoioasă. Totuşi cu­vinte misterioase şi pline de a-­­devăr cuprinde răspunsul, pe­­ care-1 dădea Iancu atunei când­­ i se punea vre-o întrebare cu privire la anii revoluţiei El spunea : „Aerul din case era stricat li eu am venit ca un u­­ragan să le curăţesc". Dădea astfel, cea mai­­puternică inter­pretare a luptelor sale eroice pentru îmbrăncirea spiritului feudali“, lemn galben, un pat, o noptieră un dulap, 1 toaletă, 1 spălător. Lângă un perete o canapea, în­­tr-un colţ un fotoliu, ia mijlocul odăii o măsuţă cu 2 scaune. Po­delele sunt vopsite roşu, pereţii­­ sunt zugrăviţi. Un covor persian acoperă un pătrat în centrul ca­mer­ii. Pentru încuartiruirea şi hră­­nirea celor zece mii de persoane câte sunt socotite că vor parti­cipa la serbări s’au luat toate măsurile necesare. La Câmpeni, la Vidra şi la Găina s’au întins 2000 de cor­turi militare în stare să adăpos­tească peste 6000 de oameni Ta­băra a fost botezată : „tabăra­­ lui Iancu“. In casa Tancului, dela Vidra vor apărea în faţa Mal. II, un grup, din cei mai inimoşi moţi. Pe muntele Găina armata a construit un drum practicabil, cu parapete In locurile prăpăs­tioase. ÎÎURIOZITAŢI CU PRILEJUL SERBAHÎLOR ! La Abrud, un comerciant ma­­­ghiar, Ianoş Tom­oc, a sculptat­­ pe Avram Iancu, din memorie, atât de asemănător, încât moţii bătrâni, contemporani ai lui Iancu, n’au şovăit să-­l recunoas­că imediat. Probabil atât de a­­dâncă înrădăcinată a rămas fi­gura „Craiului Munţilor“ în mintea celor ce s’au temut de el, încât şi azi îl au înaintea o­­chilor. Tot la Abrud la sasul Fritsch, s’a găsit un pistol, însoţit de un act, notarial autentic, doveditor că arma a aparţinut lui Avram Pistolul a fost dus la Vidra, la Bu­zău. Oamenii aduc galbeni bătuţi la 1838, şi cu care Avram Iancu şi-a plătit oştile. Zilnic sosesc de la Aiud, de la Sibiu, şi din alte locuri pe unde a trecut e­­roul, fotografii, obiecte, hrisoa- • ve de ale lui Iancu. Toate vor îmbogăţi colecţia­­ muzeului. M. s. hbogle depune o co­roana LA MORMÂNTUL LUI MULAI VITEAZUL, LA TURDA M. S. Regele a hotărât ca,*un drum spre Cluj să se oprească la Turda, să depună o coroană pe mormântul celui care pentru prima oară a făcut unirea Ro­mânilor. S’au luat toate măsurile ne­cesare în vederea acestei cere-Nie. Constantin ---------- XXX ---------­ Cum a fost salvat aviatorul Locatelii Roma, 30. — Comisariatul ae­ronauticei comunică primele a­­mănunte precise asupra găsirei lui Loca­tel­li. Dela plecarea din Reykjavik până aproape în mo­mentul de a ajunge în Groelan­­da sborul a fost regulat şi nu­mai la 25 mile de capul Fare-t­roll au început primele iregu-­­­larităţi ale motorului. Locatelli caută să facă reparaţiuni însă marea fiind agitată a­ produs stricăciuni aparatului pe când condiţiunile atmosferice au îm­piedicat reluarea zborului. Lo­catelli spera că dimineaţa va putea să ajungă coasta Insă a­­ceasta nu a fost posibil şi au­ trecut astfel într’o nelinişte me­reu crescândă zilele de Vineri,­ Sâmbăta şi Duminică, când din fericire vaporul american „Rich­mond“ a sosit fără veste sal­vând pe piloţi. Aparatul, care rezistase valurilor, a fost adus pe bordul lui „Richmond“, insă valurile prea violente l-au sfă­râmat în parte. Ziarele americane laudă ati­tudinea lui Locatelli şi stoicis­mul său neasemănat. Urniră lui lance şi sfârşita! lai0 du d. N­. Bula ! In preziua serbărilor lui Buram iancu [i i i iii li EM li Sita si la Tetei M. S. Regele va depune o coroană pe mormântul lui Mal Viteazul — Dela trimisul nostru special — ' Câmpeni, 29. — Pregătirile pentru serbare­a de Duminică ■ünt pe sfârșite, la Câmpeni, In Vidra și la CTebea) Baia de Cri* e o fră­mântare continuă. Sute de automobile străbat drumurile cu ordine, telegraful lucrează zi şi noaptea, armata cu furgoane trece deja un loc la altul, comisarii guvernului, de­legaţii „Astrei“, comandamentul militar,­ jandarmeria, siguranţa şi poliţia desfăşoară o activitate Sbrilă. Nu de mult d. ministru Tă­­tărescu a fost prin judeţ iar puţin mai târziu d. prim minis­tru Insăş­tn tovărăşia d-nului Lapedatu, care personal condu­ce pregătirea serbărei D. Al. N. Ştefănescu, inspec­tor general în ministerul de in­terne, conduce lucrările admi- Bistrative, iar a­d. O. Gritta, pre­fectul poliţiei Cluj e însărcinat aoi măsurile poliţieneşti. Inspec­torul Bra,au şi d. director gene­ral al siguranţei, Voinescu sunt şi ei ad­. D. Vasile Goldiş personal, şi de tot separat de ceilalţi aran­jează primirea „Astrei“ şi spec­tacolul din Câmpeni. Toţi stălpii telegrafici dintre Abrud-Câmpeni şi Câmpeni-Vi­­tica au fost pavoazaţi. La Câmpeni s’a ridicat un teatru încăpător, din scânduri şi ramuri de brad. Casa pi­cturei (administraţia plăşii) va adăposti familia re­gală şi princiară. Ea a fost cu totul transfor­mată In acest scop. S’a adus mobilă pentru 19 ca­mere, dela Târgul Mureş. MM. LL. Regele şi Regina, va locui apartamentul din etaj, AA. LL. Regale Principii moşteni­tori, ceilalţi principi şi doamnele de onoare pe cel de jos. I Odăile MM. LL. sunt simplu mobilate: câte un dormitor din 1 Ui WcKi Ul. Furtuna pe Marea Neagră — UN VAS FRANCEZ SCUFUN­DAT, ALTE DOUA AVARI­­ATE — Constanţa, 23. — Din cauza furtinei care a bântuit pe Ma­rea Neagră în timpul nopţii tre­cute, vasul comercial turc „Mi­­sorc Mili” aparţinând comnpa­­niia de navigaţie „F­ilizade“ a ciocnit vaporul F.spolr cauzân­­du-i o spărtură. Vasul francez s'a soate udat imediat. Echipa­­giul s’a putut salva. Vaporul „Misa Nill“ a­­ suferit de asemenea avarii. Tot din pricina furtunei re­morcherul „Castor” al firmei Dracun­s din Fireu, a suferit stricăciuni, iar un șlep care se afla la remorca lui Castor a naufragiat, împotmolindu-se în apropiere de Constanța, in fața băilor Tataia. XXX Şcoala de satabilitate li educaţie sifon ratistd din Arad In Arad funcţionează de trei ani şcoala de contabilitate şi educaţie cooperatistă, înfiinţată de „Centrala băncilor popu­lare”, spre a pregăti contabili pentru băncile populare, coope­rative, federale, precum şi re­vizori contabili la federale pen­tru judeţele : Arad, Timiş, Ca­­raş-Severin­, Bihor, Sălagiu, Satu-Mare şi Hunedoara. In această şcoală se primesc elevi cari au absolvit cel puţin cursurile primare şi cu etatea între 15—19 ani şi de la 23 ani in sus. Sunt preferiţi cel­e cu studii secundare. Elevii fac, conform regula­mentului, 9 luni cursurile teo­­retice, apoi 6 luni practică la o bancă populară, cooperativă sau federală , iar la urmă, alte 2 luni cursuri de complectare la şcoală, in urma cărora dau examenul pentru obţinerea di­plomei de contabili. Ei stau in internat şi plătesc la intrare suma de 100 lei taxa de în­scriere. Pentru întreţinerea în şcoală, elevii vor plăti suma de 5105 lei, sau 2000 lei şi alimente pen­tru rest. Se primesc şi elevi externi, cari vor plăti 200 lei, lunar. Totodată elevii vor aduce al­bituri şi câteva obi­cole an masă necesare pentru instalare. Cererile de înscriere, semnate de părintele candidatului (când acesta nu este major) și de candidat când este major, vor fi înaintate şcolii cel mai târ­ziu până la 15 Septembrie a. c., cu următoarele acte : 1. actul de naștere; 2. certificatul de studii ante­rioare ; 3. un certificat din partea primăriei, că are purtare bună; 4. actul de vaccină şi even­tual o recomandare da la o bancă populară. Direcţiunea şcolii va comu­nica data examenului de admi­tere care constă din: o lu­crare scrisă în limba română, spre a se vedea dacă elevul cu­­noaşte şi aplică regulele orto­grafice şi cum scrie (caligra­fia) ; o lucrare scrisă la arit­metică ; (o problemă de greu­tatea celor ce se fac în şcoala primară); un examen oral din cetire şi aritmetică. Absolvenţii cu diplomă ai a­­cestei şcoli se bucură de redu­cerea stagiului militar, făcând armata numai un an. Un furt şi o excrotherie senzaţională la Galaţi — Mardari, lăsate ii­gal, furate şi vânate pe plata tocatâ. Mai laalţi negustori implicaţi. — O re­clamare depasa parchetului pentru o escroch­erie Galaţi, 29 Aug. O afacere care a provocat senzaţie în toate cercurile ne­gustoreşti din localitate, a fost descoperită ieri de către sigu­ranţa locală. Este vorba de un însemnat furt de câteva sute de mii de lei in care sunt im­plicaţi ca tăinuitori numeroşi negustori cu vază din oraşul nostru, cari au cumpărat măr­furile. Firmele „Kopitechin “, „Polak“ şi „Poticho” se găseau de un timp iuţite situaţie ex­trem de critică. Din această cauză a‘au împru­mutat cu 2 milioane lei, dela un oarecare Goldenber­g, venit de curând din America. Pentru acele 2 noi, cane s'a dat marfă de ma­nufactură în gaj, pe care Gol­denberg a luat-o şi depozitat-o intr’o magazie din str. Laho­­vary. Intre timp acesta plecând la Constanţa a lăsat ca păzitor pe o rudă a sa. Acesta, după câte­va zile a furat marfă din ma­gazie şi a vândut-o pe piaţa locală negustorilor. Reîntors în localitate, americanul a obser­vat imediat furtul şi a­ recla­mat cazul siguranţei Părerea generală este că negustorii au ştiut de provenienţa mărfii. Azi aflăm următoarele amă­nunte : Un anume Kronfeîd, In­­selfind buna credinţă a d-lui Goldenberg, care avea în gaj mărfuri în valoare de 2 milioa­ne, a furat dîn magazia din str. Lahovary marfă, de mare valoare. Kronfeld s-a înţeles cu doi comercianţi de pe piaţa Galaţilor, pentru revinderea mărfii. Cei doi negustori nu au refuzat oferta şi au cumpărat marfa. Cazul a fost apoi des­coperit şi se află azi în faţa autorităţilor. Cei doi negustori sunt, firmele Simion Edelstein din str. Mare şi Grünberg din str. Democraţiei 24. Cazul se cercetează de către autorităţi. • Interesant este faptul că se fac unele intervenţii, pentru muşamalizarea afa­cerii. Ori după amiazi, o plângere a fost depusă la parchetul lo­cal, contra unei cunoscute per­soane din Ploeşti Plângerea este depusă de către d. I. Ro­senberg, comerciant din locali­tate, str. Traian, care face ur­mătoarea reclamaţie : Acum o lună jumătate a cumpărat da la voiajorul Gl Mayo din Ploeşti, str. Elisabe­­ta 8, care se dedea drept repre­zentant al unei fabrici de sti­clărie din Transilvania, o cam titate de 20 mii sticle goale,­li­vrabile peste o săptămână. Tot­deodată a dat ca aconto o im­portantă sumă de bani. Numi­tul, văzând că termenul a sosit, s‘a adresat voiajorului Mayo printr’o scrisoare, arătând sur­prinderea sa, pentru nesosirea transportului. Acesta însă, n‘a răspuns la scrisoare. Dela afa­­cere trecând un interval de o lună şi cum voiajorul n‘a dat nici un răspuns d. Rosenberg s‘a adresat fabricii în chestiu­ne, din Transilvania. Aceasta însă a rămas surprinsă, nea­­vând cunoştinţă, de această a­­facere. D. prim procuror Sergescu a dispus facerea unei anchete în această privi4ă. . . • AML XIII.- Kr. 198 -Lîki- 1 Septembe 1324 U­niversul" In fură IAȘI BStut şi jeluit. — Nenorocire.— AresUge. — întrunirea ziariş­tilor. —­ Dat judecăţii pentru speculă. jg* 29 August Petre Jelescu din Tătăraşi a reclamat că pe când se întor­cea acasă a fost întâmpinat de doi indivizi, cari l-au bătut și i-au luat din buzunar suma de 5000 lei. — O nenorocire s’a întâmplat în str. Crucii 41. In acea curte există o fân­tână adâncă, cu apă murdară, pe care locuitorii n’o utilizau. Un copil, anume I. David, ju­­cându-se lângă fântână cu mai mulţi copii, din nebăgare de seamă a căzut înăuntru, înecăm­­du-se. — D. Tom­a, preşedintele co­misiei interimare a luat un con­cediu de 15 zile. — D. comisar Ciudin a ares­tat ieri pe un anume Ciornei, cunoscut pungaş, hot râte şi dezertor. El a fost înaintat sigu­ranţei spre cercetare, fiind ur­mărit de mai multe parchete. — Ziariştii profesionişti din localitate se întrunesc azi, spre a discuta între altele agresiunea a cărei victimă a fost un ziarist de la ziarul „Mişcarea“. Agresorul este proprietarul teatrului­ cinematografului „Mo­dem“.­­ A fost dat judecăţii, ca con­travenient la legea speculii, C. Botoşăneanu, măcelar din piaţa Sf. Spiridon, din cauză că a vândut carnea cu un preţ mult mai mare. CURTEA DE ARGEŞ Ce s’a petrecut în bâlciul Sf. Mării. — Bătăi şi furturi fa­­curat ale da poliţie. Cu ocazia sf. Marii a avut loc în localitate bâlciul anual de sf. Maria, în ziua de 28 August cor. Poliţia oraşului nostru a delegat cu menţinerea ordinei pe sub-comisarul Zamfir Tănă­­sescu şi vre-o câţi­va sergenţi, al căror rol, — după cum s’a văzut de toţi argeşenii — a fost nul Aceşti poliţişti în loc să menţină • ordinea, a încurajat, bătăile şi furturile, — cam­ ori­cât de inevitabile sunt la bâl­ciuri, — câte­odată ele sunt re-­­ duse, dacă poliţia îşi face dato-­­­ria până la capăt. In a­cest bâl­­ciu însă, bătăile şi furturile au indignat de toţi comersanţii cari , au avut afaceri un bâlciu pre­cum şi pe cetăţenii argeşeni cari — din cauza poliţiei — n‘au putut să petreacă o oră In pace. Dăm numai o băt­ae t. gravă din multele cari au avut loc In a­­cest bâlciu. Electricianul Sterică Florescu, cu soţia, socrul său Andrei Stă- . nescu, înconjuraţi de fraţii lui,­­ chefuind în bâlciu, le-a venit Poftă să se dea în „tiribombă”, un fel de scrânciob cu lanţuri, acţionat de un motor electric mic. Numiţii venind la această „tiribombă“ au găsit-o ocupată, in plină funcţiune, Sterică Flo­rescu, o opreşte, dă jos cu forţa, — în văzul poliţei, — pe ocupaţi şi ocupă locurile. Unul din ocupanţi, — un lu­crător frizer In serviciul frize­rului Ştefan Stable nevoind să se dea jos din „tiribombă“, Ste­rică Florescu“ 11 ia la fcătae în strană, uroplându-l de sânge. Văzându-se plin de sânge, acest lucrător al cărui nume nu l-ara putut afla — se dă jos ai o ade­vărată bâtae se încinge. S. Flo­rescu a furat de fraţii şi socrul lui Andrei Stănescu, pun pe neferictul lucrător jos, şi’l hat­­toti, umplându-l cu desăvârşire de sânge, şi de vânătăi. Toţi cari au sărit să spargă acest scandal, au fost loviţi mai mult sau mai puţin grav de numiţii scanda­lagii, transformaţi în bătăuşi. D-na Ioana Cri­st­escu, a avut a­­cea­ soartă, deşi sta la o parte şi nefericea pe bietul lucrător. Poliţia — adică de sub-comisar Z. Tănărescu, ce făcea ? Asista nepăsător la bătae, admira cum „rada” sa, electricianul Sterică Florescu bă­tea la toartă pe acel lucrător. Trimis de un argestam cu vază în oraş să facă ordine acolo unde se băteau, ci sub­comisar l-n răspuns. ..Nu știu,­ nu aud. nu văd nimic“. Trebue să notăm că d. sub-comisar , băuse toată ziua cu Sterică Flo­rescu. cere-i este rudă, și cum putea să ia vre-o măsură con­tra acestuia îl Furturile au fost destul de mari și ele. S’a furat banii din buzunare, iar unui biet țăran i s'a tăiat chimirul, furându-i-se 8 mii lei in plină ziuă. Poliţaiul oraşului, d. Gutter, este un concediu, iar subalternii d-sale, nu ştiu, nu văd, nu aud nimic. HUSI Demisie.— Din cauza insufi­cienţii de retribuţie, d. I. Linde a demisionat pe ziua de 1 Oc­tombrie din funcţiunea de pro­curor pe lângă tribunalul Tocai, urmând a se înscrie în barou. Donaţie.— P. S. S. Episcopul Iacob a făcut un nou dar de 1000 lei orfelinatului ortodox „Zoe Sturza“. Şcolare.— Examenele particu­lare la liceul Cuca Vodă Încep la 10 Septembrie, iar cele de ad­mitere la 15 Septembrie. Moarte bănuită.— In ziua de 27 a încetat din viaţă la locu­inţa sa din Berezeni femeia Marioam Ioniţă Bolat. Se bănueşte că moartea se datoreşte unei bătăi suferită în Iunie de la D-tru Guţu din acea comună, în urma căreia a stat rând pe rând în spitalele din Fălciu şi Murgeni SLATINA Crimă. — Petre Fl. Vişan, fo­car la maşina de treerat a lui Ion Tache Sofia din Cucueţi, a împuşcat cu un revolver în cap pe Fl. Gh. Lăzărescu din aceiaşi comună. .­­ Victima în stare gravă a fost Internată in spitalul Judeţean, I TURNU-SEVERDI De la Consiliul de Tărboi. — Dela 1 Iulie a. c„ a luat fiinţă în localitate consiliul de război al div. 19-a, cu jurisdicţiune a­­supra judeţelor Mehedinţi, Gorj, Caraş-Severin şi Lugoj. Primele procese au început de la 20 August. Consiliul a fost prezidat de d. colonel Rudolf Guha, co­mand. Cercului de recrutare Ca­ransebeş, membrii d-nii maior Marinescu şi Ciuciu, căpitanii Maxim şi Chiza. Fotoliul mi­nisterului public a fo­s ocupat de către d. căpitan Popovici, co­misar regal. .S’au judecat diferite procese, cele mai multe de dezertare la inamic in campania 19167918. Soldatul Tudor Feraru din reg. 5 vânători a fost condam­nat la 5 ani recluziune, pentru dezertare, iar soldatul Ion Ban­­ghea din reg. 31 inf. 30 zile în­chisoare şi 200 lei amendă, pen­tru scăpare de arestaţi. Accident de cale ferată.­­ Trenul personal Severin-Bucu­­reşti a surprins pe linie, la can­tonul 201, între Strehaia-Buto­­ieşti un car cu boi, omorând boii şi distrugând carul. Omul a scăpat ca prin minune, însă a fost atins de paralizie. Incendiu.­Locuitorului D-tru Răcoceanu din Drăgoteşti i-au ars complet o bucătărie şi un hambar de cereale. Focul a pro­venit din neglijenţa proprieta­rului. Furt de tren.—A fost arestat soi-­­ul ordonanţă Dragată Şte­fan din reg. 96 infanterie, pen­tru că a furat din tren geaman­tanul unei doamne. Incendiu.— Din cauze necu­noscute au ars paele d-lui Ian­cu Gărdăreanu şi a altor locui­tori din Grozeşti. Diverse__Dela 1 Septembrie a. c. va lua fiinţă în localitate— pe lângă şcoala elementară de comerţ — şi o şcoală­ comerci­ală superioară (gr. II). Anul a­­­ul acesta va funcţiona numai cl. I-a. înscrierile se fac între 5—14 Septembrie. — D. Balica, fost subcomisar la poliţia din localitate şi apoi la Orşova, a fost avansat comi­sar şi mutat iar în oraşul nos­tru.­­ Inaugurarea monumentu­lui eroilor din Pătulele, ce era fixată pentru ziua de 31 c., a fost amânată pe Duminică 7 Septembrie. IN ARDEAL CLUJ Condamnare. — Sinucidere. — Hoţi prinşi. 29 August Tribunalul Cluj a condam­nat la 1 an închisoare pe Ion Maior din Timişul săsesc, care acum câteva luni a omorît cu 2 focuri de revolver pe consă­teanul său Alex. Laslo pe care l’a prins în flagrant delict cu soţia sa. — Eri înainte de amiazi s-a sinucis la locuinţa sa ceferistul Andrei Laioş în etate de 30 ani, luînd o mare doză de sodă ca­ustică. Cauza sinuciderii este neu­rastenia de care sinucisul sufe­rea.­ După cum s-a mai anun­ţat, populaţia din comunele: Se­­liştea şi Căpuş din apropierea Dejului, era zilnic terorizată de o bandă de dezertori ascunşi in jurul comunelor. Alaltă seară jandarnii din comuna Chişcău au reuşit să prindă pe doi din aceşti tâlhari şi aceasta in urma unei lupte încinsă între deserturi şi ţărani cari erau Înarmaţi cu coase şi sape.­­ Unul din cei prinşi se nu­meşte Delfi Tosci, iar celălalt refuză să-şi dea numele Au fost­­ trimeşi parchetului din Dej. — Astă noapte pe la orele 3,­­ păzitorii de noapte ai magasi­­nelor din localitate au observat în prăvălia de textile a d-lui Solomon din str. Regele Fer­dinand, pe un individ care în­cerca să spargă cassa de bani. Când alarma la faţa locului au sosit mai mulţi sergenţi şi a­­genţi ai poliţiei, cari au pă­truns în magazin. Până însă să poată prinde pe boţ, el s’a suit pe un coş al sobei, pe acoperiş şi de acolo s’a făcut» nevăzut. Toate cercetările din cursul nopţii au fost fără rezultat, şi eri pe la orele 2 jumătate un sergent revizor ce se postase în curtea bisericei Braţilor, a dat într’un grajd peste spărgător, care se numeşte Pava Mircea din Cehoslovacia, autorul mai multor furturi mari şi spargeri, în vechiul regat şi din Ardeal. A fost înaintat parchetului. 30 August Parastas pentru pomenirea lui Avram Iancu. ..Judiciare. In ziua de S­ta Maria a a­­vut loc în toate bisericile cari aparţin Eparhiei Clujului şi Felcerului parastase, pentru pomenirea marelui erou naţio­nal Avram Iancu. La biserica or­todoxă din Cluj, S. S. Episco­pul loan a oficiat un parastas. După terminarea slujbei re­ligioase, asesorul consistorial a rostit o frumoasă cuvântare despre Avram Iancu. — Tribunalul Cluj a respins cererea de concordat forţat al firmei Szilagy Eleonora, cu o­­­cazia falimentului de zilele tre­­cuta TG.-MUREŞ 29 August SpdnsuraL— In comuna Sf. Gheorghe din Mureş, locuitorul Boieru Ion în etate de 71 de ani a fost găsit spânzurat in locuinţa •f. TOPLIŢA-ROMANA Furt.— In noaptea de 28—29 August, autori necunoscuţi, au pătruns in magazinul de coloni­ale Bretter, furând marfă de câteva zeci de mii de lei PETROŞANI Crimă. — Lucrătorii Iosif Hrenciuc şi fraţii Wilhelm şi Fi­lip Reinheimer din suburbia Caliceanca, pe când se întorceau din oraş acasă, fiind beţi s’au luat la ceartă. In timpul certei, Hrenciu l-a izbit pe Filip Rein­heimer în faţă. Fratele acestuia s’a aruncat atunci asupra lui Hrenciuc, aplicându-i o lovitură puternică un abdomen, în urma căreia Hrenciu a căzut la pă-­ mânt. El s’a ridicat insă ime-­­ diat şi scoţând un cuţit, i-a a-­ plicat lui Filip Reinheimer o lovitură în gât tăindu-i artera,­­ aşa că acesta a căzut mort la­­ pământ. Fără să ştie că acesta a murit, ambii fraţi au conti­nuat drumul spre casă. Trei sol­daţi cari se aflau în apropiere au găsit cadavrul şi l-au adus ta­tălui celui ucis. Poliţia i-a ares­tat pe amândoi fraţii Reinhei­mer , cari au mărturisit fapta. Omor. — Acum câteva nopţi, tânărul Gheorghe Zeisbuc în etate de 20 ani, din cotul Ostri­­ţei l-a împuşcat pe Mihai O­­lesievici. Incendiu mare. — In noaptea de 25 August, pe la orele 3 a luat foc atelierul de tâmplărie al lui Johann Pfeifer din suburbia Clo­­cucica 1012. Focul a distrus în­treg imobilul. Pagubele se urcă la 350.000 le. Imobilul era parte asigurat. Pompierii, sosiţi la faţa locu­lui, după o muncă grea, au lo­calizat focul, care ameninţa să se întindă şi asupra clădirilor din vecinătate. Incendiul se datorese neglijen­ţei lucrătorilor, cari au lăsat foc in sobă. Acident mortal. — Nicoaîe Hapiuc, în etate de 17 ani, de loc din Revna, jud. Cernăuţi pe când tăia un pom acesta căzând l­a lovit mortal. Dezertori evadaţL — Din a­­restul reg. 10 jandarmi au eva­dat, in ziua de 26 crt. pe la o­­rele 3 dim., patru dezertori. încercare de sinucidere.— Ser­vitoarea din str. Flondor 36, pro­fitând de faptul când nu se afla nimeni în casă, a băut o sticlă de u­sor. Venind acasă stăpâna, a aflat-o în stare de nesimţire. Ea a fost transportată la spital. Sunt speranţe că va fi salvată. Motivul sinuciderii , necunos­cut IN BASARABIA HO­TIN Luptă cu bandiţii.— Bandiţii Bărbuţă Ioan Proconie Baboiu şi Eftodie Costiuc, evadaţi din arestul militar Cernăuţi, au fost surprinşi în casa locuitorului Nicolai Dirinciuc din satul Ghi­­noaia de către şeful postului cu patrula de jandarmi şi ser­genţi rurali. — bandiţii sur­prinşi, au aruncat granade şi au tras focuri de arma asupra jan­darmilor ş­i sergenţilor rurali, aceştia au deschis şi ei focul, şi o luptă crâncenă s’a început care s’a terminat cu omorârea bandiţilor Pricop Baboiu şi Ef­­todit Costius, iar banditul Băr­buţă fiind rănit uşor, a reuşit să fugă In nişte floarea soare­lui; bandiţii au rănit pe ser­genţii rurali Elisei Rotariu şi au omorât pe Teodor Bejan; a­­supra bandiţilor s’au găsit do­uă grenade, una armă, un re­volver şi o mare cantitate de cartuşe. Incendiu.— S’a aprins şi­ ars casa locuitorului Petre Dzâc din satul Siliştea, pag.*'0« se urcă la 10.000 lei ISMAIL Neregulile ''*In rturvoraţie. — D. George T. Piliuţă, inspector general pentru Basarabia, fă­când o inspecţie la Casa de­ a­­sigurări a meseriaşilor din Is­mail, a constatat o lipsă de 9500 lei precum şi un plus de timbre de boală în valoare de 14000 lei. Contabilul Asociaţiei, T. Boncei, neputând să explice proviennţa acestor timbre şi lipsa banilor din casă, a cerut voie d-lui inspector să se ducă să aducă banii ce lipseau, dar nu s’a mai intore. S’au luat i­­mediat măsuri pentru urmări­rea lui şi s’a deschis o anchetă severă, de­oarece se crede că neregulile sunt cu mult mai mari. RENI Rotirea unor excursionişti.­­ Cu vaporul N. F. R. „Vasile Lupu”, comandat de d. căpitan Moscopol, au sosit Mercuri, ve­nind din Ismail, membrii „Ate­neului Popular Tătăraşi“ din Iaşi. La debarcader au fost primiţi de autorităţile civile. D. Simio­nescu, şeful gării, le-a urat bun sosit, a răspuns d. Ifrim, pre­şedintele Ateneului, cu care o­­razie d-na Simionescu i-a pre­zentat­ un frumos buchet de florL In urmă cortegiul, tn fruntea căruia cânta orhestra, s’a urcat tntr’un tren special, care l-a dus in gară. De aci au vizitat cherhanaua d-lui Ionel G. Po­­pescu, unde li s’a servit prăji­turi şi limonada. La ora 2 trenul special a ple­cat cu excursioniştii la Bolgrad. Scopul excursiunii este: pro­pagandă pentru cultura naţi­ Abundentă de peşte. _ Lar punctul de pescărie al Statului soseşte atâta cantitate de peşte proaspăt, încât n­ep­utân­du-se vinde populaţiei în piaţă, delega­tul comunei este nevoit a-i vin­de angrosiştilor, care-i pun la sărat (!). Repausul Duminical. — De la Aprilie a. c. se luase măsuri­­ pentru punerea în aplicare a ie­­r­nii repausului duminical, adică prăvăliile şi cârciumile erau în­chise în toate Duminicile şi săr­bătorile legale. Prin ce împrejurări, nu putem şti sa revenit asupra acestor măsuri, aşa că de Duminica trecută, prăvăliile sunt deschise până la ora 12. Din port , Casa Cercal-Ex­­port a încărcat în șlepul „A­­ghios Nicolaos“ 690.000 kgr. orz, destinat exportului IN BUCOVINA ■" ■ ■ * CERNĂUŢI Inaugurarea „Azilului“ din Cernăuţi. — Acum câteva zile s’a făcut în oraşul nostru inau­gurarea unui mare azil, în care vor fi adăpostiţi cei sărmani şi lipsiţi de adăpost. Iniţiatorul a­­cestei opere caritabile este pre­fectul de poliţie al oraşului d. Isidor Mănescu, preşedintele so­cietăţii „Azilul”. Azilul are 48 încăperi pentru 380 de persoane, camere pentru personalul azilului,, bucătărie, magazii şi o baie, care va servi şi ca baie populată. Azilul are o secţiune pentru femei şi una pent­ru bărbaţi. Adăposti­ţilor stabili,­­ li se va da ocupaţie individuală, ca să aibă şi re­creaţia nobilă a muncii. In a­­cest scop, dormitoarele sunt­ ast­fel construite, ca să se poată întrebuinţa peste zi ca ateliere de lucru. De acest, azil vor be­neficia păturile largi ale popu­­laţiunii sărmane. Cheltuelile pentru clădire, instalaţiune şi adlele se ridică la suma de lei 4.090.403 bani 12. Mijloacele pen­tru crearea acestei instituţiuni au fost contribuţiuni ale mem­brilor, fondatorilor şi cititorilor, donaţiuni, subvenţiuni din par­tea primăriei şi a ministerului ocrotirilor sociale, venituri din diferite serbări etc., etc. Clădi­rea este impozantă și înzestrată cu cele mai moderne instala­­țiuni. — - Tiny------ - Sertrar­e nautice de la Constanţa 29 August Ieri în port, au fost tradiţio­nalele serbări nautice, date pen­tru proslăvirea patronului ma­rinarilor (Sf. Maria).­­ De dimineaţă, la ora 10, divi­zia de mare a făcut o recepţiei pe bricul „Mircea“ unde au fost invitate toate autorităţile loca­le. S’a luat o gustare, în sunete­le muzicii militare. După amiazi la orele 4 a început desfăşura­rea programului serbărilor. Au avut loc curse de bărci milita­re, curse de lotci pescăreşti, water polo, exerciţii de scafan­­drieri, curse de dandy, sărituri în apă, exerciţii de trapeze, exer­ciţii de inele, curse de bărci mi­litare fără rame, curse de înot, sărituri cu bicicleta in mare, tobogan, „scafandrul miraculos cu purcelul" prinderea norocu­lui pe apă, explozii marine etc., ce au durat până la orele 9 seara. De la această oră au în­ceput serbări veneţiene cu dife­rite coruri, tablouri alegorice, piramide, jocuri de lumini fee­rice, serenade, luptele de la Se­­dul-bar, dansuri de artificii şi cascade de lumini Un public numeros, doritor­­ de distracţii admirabile, a luat parte la aceste frumoase ser-­­­bări înfierile la înst?ti?tul de educaiie fizică al Statului Inserierile in şcoala surv'v­oa­lă de stat. „Institutul national de educaţie fizică" (str. Maior Ene, fostă Graurului), a t,.i. ii­lor şi tinerelor, cari doresc a îmbrăşiia cariera de profesor de educaţie fizică tn învăţământul secundar al Statului, se fac în­tre 15 Septembrie şi 15 Octom­brie. Candidaţii şi candidatele vor prezenta următoarele acte: 1. Certificatul de absolvire a liceului;­­ 2. Actul de naştere ; 8. Actul de naţionalitate ; 4. Actul de moralitate al pă­rinţilor şi al candidauilui eli­berat de primăria respectivă ţ ţământul părinţilor sau al tuto-5. Angajamentul, cu constra­rilor pentru cei minori, prin ca­re candidaţii se obligă ** servi după absolvirea institutului, cel puţin 10 ani in învăţământul secundar. Stabilirea ordine)­ri,-­ admit»«!} ca studenţi ai Institutului, se va face pe baza mediei generale de absolvire a liceului, o cunoaşte­rei limbei româneşti şi a unui minuţios examen medical, în ur­ma căruia se vor exclude toţi aceia, cari ar fi atinşi de vre­o boală, infirmitate sau viciu de conformaţie. Cei reuşiţi vor fi primiţi ca bursieri în limita locurilor bu­getare de 20 centru studente şi 20 pentru studenţi Orice lămurire se poate cere scris sau verbal direcţiei de studii a Institutului. chrili JMd! IM

Next