Universul, septembrie 1924 (Anul 42, nr. 198-222)
1924-09-02 / nr. 198
toento şi perul mare da termi- '■ bară în fine pe Iancu să retragă tabăra în 10 Decemvrie şi să trimită pe oameni la casele lor. Totuş întors la Câmpeni mal trimise o trupă de ajutor la Huedin sub comanda tribunilor Nicolaa Corcheş şi Gemente Aiudeanul, ca să se ataşeze tribunului Iosif Moga. Incapacitatea ofiţerilor austriaci însă fărâmiţară şi aceste cete până la sfârşitul anului, dând posibilitate generalului Bem, să câştige o victorie ieftină.“ Anul 1852 înseamnă o piatră de hotar în viaţa eroului nostru. După călătoria împăratului prin munţi luna lui Septembrie a acestui an urma să-i aducă o nouă nenorocire. ,,Cu prilejul cercetărilor şi prejudicerilor asupra cadastrului fonclar moţii se arătară dârji, ce produseră chiar răscoale şi împotriviri“. Din informaţiile pe care le dă E. Friedenfels In scurta biografie a lui Avram Iancu reiese, că „guvernul atribui de astădată o influenţă nemărginită vii lancu sau că se temu de noi tulburări de ordine petrecând el şi pe mai departe în districtul minelor“. Iar când era vorba de o răscoală, cârmuirea austriacă era întotdeauna, neînduplecată. Iancu „fu escortat la Alba-Iulia” şi „pus, preventiv, sub pază si gură“. In Închisoare, aceeaş închisoare, în care fură târâţi odinioară , Horia,Cloşca şi Crişan, Iancu fu tratat cu brutalitate de supraveghetorul arestului, de funcţionarul Höhn. Nesupunându-s se poruncilor acestui funcţionar, el fu ferecat In lanţuri fi pălmuit In faţa. Astfel, fiul Munţilor care salvă în atâtea rânduri cetatea Imperială de pe afarăş prin faima sa de luptător neînfrânt, avu prilejul să golească până în fund pănarul dasamăgirilor şi să îndure chiar şi persanul ingratitudinea nemărginită, de care avusese parte poporul său întreg. Despre chinurile sufleteşti, prin care a trecut in această închisoare, Iancu îşi aducea aminte şi, mai târziu cu groază şi nu-şi putea stăpâni lacrimile. Din Alba-Iulia Iancu fu trimis la Sibiu. Însoţit de un ofiţer Imperial, deoarece se ivi teama, că poporul din munţi, auzind de răpirea lui, ar încerca o blocare a cetăţeii şi o eliberare a „Crăişorului“. In Sibiu, fiind departe de ai săi, îşi recâştigă libertatea şi nu tot timpul şederii sale în acest oraş fu găzduit la Hie Măcelar, unul dintre cei mai devotaţi prieteni ai săi în ultimii ani ai vieţii. Acestuia „îi b&tu la ochi, spre îngrijorarea ea, cu Iancu, care in anii săi de studiu şi în tot timpul mişcării Încă se abţinu dela consumarea beaturilor spirtoase, a, cum îşi însuşi obiceul de-a bea peste măsură. Scurt timp după Aceasta, când se aflau împreună la baia de aburi, observă chiar simptome neîndoelnice de mania persecuţiunii, care, accentuftndu-se, izbucneau în convulsiuni nervoase, dar lăsându-l în curând, deşi pricinuiau îngrijorare, nu fură luate prea mult la seamă“. Cunoscându i popularitatea şi furaja ce exercita asupra moţilor guv. Schwarzenberg crezu că-i poate lega de Sibiu printr-o funcţie, pe care era gata să i-o acorde cu condiţia, ca să rămână în acest oraş pentru totdeauna. Iancu, păstrându-şi consecvent noua sa atitudine faţă de oamenii cârmuirii, refuză cu aceleaşi cuvinte, cu cari refuzase anterior decoraţiile. Cure greutate primi suma de fl., din care îşi plăti cheltuelie mărunte şi abonamentul la restaurant. Iar după două luni de petrecere în Sibiu sosibătrânul Alexandru Iancu, care, dfindu-şi seama de starea sufletească a fiului său, îl conduse din nou acasă, în creerul munţilor, unde rătăci încă 20 de ani un tovdrofia doinelor cântate din fluer şi însoţit în drumurile lui de pribeag de murmurul apelor curate. De-acum maime faptele lui nu mai cer nici o explicaţie. Mintea i se impăienjeni de durere, iar figura lui câştigă încetul cu încetul expresia dureroasă şi cruntă a eroilor distruşi de puterea covârşitoare a unei idei, pe care realităţile vremii o refuzaseră deocamdată. Amintirea faptelor sale războinice trăia totuş cu o extraordinară putere în adâncurile sufletului In „momentele sale lucide“ el Îşi dădea seama per -*) „Avram Iancu şi epoca sa“. fect de ce-a fost în revoluţie şi de ce este acum. Zicea adesea: „Eu nu mai sunt Iancu, eu sunt umbra lui Iancu !“ Psihologia lui din această vreme se reoglindeşte mişcător într’o scrisoare din 15 Mai 1860, adresată prietenului său Ilie Măcelar.ată câteva rânduri din această scrisoare: „Tu mă întrebi ce mai sperez şi ce mai cred eu ? Iată îţi răs- pund, că timpul speranţelor mele a trecut şi că credinţa mea e ca a şarpelui, căruia natura Ii impune să şi apere capul; to- tuşi să nu crezi, că spun aces- t tea, fiindcă mi-aş teme viaţa * mea nenorocită, nu, căci această viaţă mi am expus-o In anii 1848 -1849 In mai multe rânduri pentru iubita mea naţiune, şi pentru credinţa către împăratul ei înţeleg iubita mea naţiune, care suspină de atâtea dureri şi pentru care mai durea inima, dacă prin mărturisirea credinţei adevărate o aş aduce intr'un pericol şi mai mare“. * Din scrisoarea către Măcelariu, ne spune Friedehfels, „reiese o înţelegere deplină a prezentului, vechea consecvenţă a fiului munţilor şi alături de-o îndelung motivată temere de a-precierile străine, — care în nici un caz jai i se poate lua în nume de tetu — vechea credinţă cătră împăratul şi naţiunea sa iubită“ şi, în afară de scrisul său aruncat în grabă, nimic din scrisoare nu spune că ea ar proveni de la un „om tulburat la minte“. O altă scrisoare a lui e din 24 Martie 1807 şi e adresată Insuş împăratului „pentru o graţioasă aglutorinţă sau subvenţiune1". Intr’ânsa se plânge cu simplitatea omului frânt cu desăvârşire de „starea sa prezenţi— vrednică de a se numi misera", dar scrisoarea n’a fost trimisă, ea a fost aflată după moarte în hainele sale. Sfârşitul se apropia. Mintea i se întunecă tot mai mult şi o altă scrisoare, din 23 iunie 1871, este poate ultima scrisă cu mâna proprie. Intr’finsa pluteşte semi-întunericul; cuprinsul ei este spălăcit, iar forma nervoasă a literilor aruncate la întâmplare arată şi mai mult gradul de dezagregare sufletească. Scrisoarea a fost adresată „Gazetei“ şi ea sună In întregime aşa: „Stimate Dule Redactor« ! „Mai săptămânile trecute, nu numai natura vegetală, fără însuş firea omenească, îmbrăcase un doliu supărăcios. Insă Dzeii cei de sus amândouă estea firi Ie schimbă intru bucurie, liniştind viforele timpului. Aşa dară noi eştia dela munţi, presimtind c’om avea un an mai bun, de cum gândeam, noi am vrea ca bucuria noastră să vadeze şi şleaurile, prefăcând ostenelele oamenilor un fruct şi atunci însăşi oricare naţiune să poată învia şi organiza cele de lipsă. Naţiunile cele puternice, cultura lor sosind In ajutor unul altuia, asta ar fi de dorit şi la poporul român, ca şi ei să se ajute unul pe altul să poată înainta asemenea ?î cu celelalte naţiuni. Abrud, în 23—la Iunie 1871. Avram Iancu , Advocat şi general şi Prefect al I Leg. A G.“ Versiunile anecdotice despre isprăvile din ultimii ani ai vieţii lui sunt foarte variate , forma lor depinde, în mare parte, de sufletul mult sau mai puţin naiv al acelora, cari le poartă din foc un loc. O selecţie intre faptele cari le-au dat naştere şi între podoabele sau schimbările adaose ulterior ar fi cât se poate de anevoioasă. Totuşi cuvinte misterioase şi pline de a-devăr cuprinde răspunsul, pe care-1 dădea Iancu atunei când i se punea vre-o întrebare cu privire la anii revoluţiei El spunea : „Aerul din case era stricat li eu am venit ca un uragan să le curăţesc". Dădea astfel, cea maiputernică interpretare a luptelor sale eroice pentru îmbrăncirea spiritului feudali“, lemn galben, un pat, o noptieră un dulap, 1 toaletă, 1 spălător. Lângă un perete o canapea, într-un colţ un fotoliu, ia mijlocul odăii o măsuţă cu 2 scaune. Podelele sunt vopsite roşu, pereţii sunt zugrăviţi. Un covor persian acoperă un pătrat în centrul camerii. Pentru încuartiruirea şi hrănirea celor zece mii de persoane câte sunt socotite că vor participa la serbări s’au luat toate măsurile necesare. La Câmpeni, la Vidra şi la Găina s’au întins 2000 de corturi militare în stare să adăpostească peste 6000 de oameni Tabăra a fost botezată : „tabăra lui Iancu“. In casa Tancului, dela Vidra vor apărea în faţa Mal. II, un grup, din cei mai inimoşi moţi. Pe muntele Găina armata a construit un drum practicabil, cu parapete In locurile prăpăstioase. ÎÎURIOZITAŢI CU PRILEJUL SERBAHÎLOR ! La Abrud, un comerciant maghiar, Ianoş Tomoc, a sculptat pe Avram Iancu, din memorie, atât de asemănător, încât moţii bătrâni, contemporani ai lui Iancu, n’au şovăit să-l recunoască imediat. Probabil atât de adâncă înrădăcinată a rămas figura „Craiului Munţilor“ în mintea celor ce s’au temut de el, încât şi azi îl au înaintea ochilor. Tot la Abrud la sasul Fritsch, s’a găsit un pistol, însoţit de un act, notarial autentic, doveditor că arma a aparţinut lui Avram Pistolul a fost dus la Vidra, la Buzău. Oamenii aduc galbeni bătuţi la 1838, şi cu care Avram Iancu şi-a plătit oştile. Zilnic sosesc de la Aiud, de la Sibiu, şi din alte locuri pe unde a trecut eroul, fotografii, obiecte, hrisoa- • ve de ale lui Iancu. Toate vor îmbogăţi colecţia muzeului. M. s. hbogle depune o coroana LA MORMÂNTUL LUI MULAI VITEAZUL, LA TURDA M. S. Regele a hotărât ca,*un drum spre Cluj să se oprească la Turda, să depună o coroană pe mormântul celui care pentru prima oară a făcut unirea Românilor. S’au luat toate măsurile necesare în vederea acestei cere-Nie. Constantin ---------- XXX --------- Cum a fost salvat aviatorul Locatelii Roma, 30. — Comisariatul aeronauticei comunică primele amănunte precise asupra găsirei lui Locatelli. Dela plecarea din Reykjavik până aproape în momentul de a ajunge în Groelanda sborul a fost regulat şi numai la 25 mile de capul Fare-troll au început primele iregu-larităţi ale motorului. Locatelli caută să facă reparaţiuni însă marea fiind agitată a produs stricăciuni aparatului pe când condiţiunile atmosferice au împiedicat reluarea zborului. Locatelli spera că dimineaţa va putea să ajungă coasta Insă aceasta nu a fost posibil şi au trecut astfel într’o nelinişte mereu crescândă zilele de Vineri, Sâmbăta şi Duminică, când din fericire vaporul american „Richmond“ a sosit fără veste salvând pe piloţi. Aparatul, care rezistase valurilor, a fost adus pe bordul lui „Richmond“, insă valurile prea violente l-au sfărâmat în parte. Ziarele americane laudă atitudinea lui Locatelli şi stoicismul său neasemănat. Urniră lui lance şi sfârşita! lai0 du d. N. Bula ! In preziua serbărilor lui Buram iancu [i i i iii li EM li Sita si la Tetei M. S. Regele va depune o coroană pe mormântul lui Mal Viteazul — Dela trimisul nostru special — ' Câmpeni, 29. — Pregătirile pentru serbarea de Duminică ■ünt pe sfârșite, la Câmpeni, In Vidra și la CTebea) Baia de Cri* e o frământare continuă. Sute de automobile străbat drumurile cu ordine, telegraful lucrează zi şi noaptea, armata cu furgoane trece deja un loc la altul, comisarii guvernului, delegaţii „Astrei“, comandamentul militar, jandarmeria, siguranţa şi poliţia desfăşoară o activitate Sbrilă. Nu de mult d. ministru Tătărescu a fost prin judeţ iar puţin mai târziu d. prim ministru Insăştn tovărăşia d-nului Lapedatu, care personal conduce pregătirea serbărei D. Al. N. Ştefănescu, inspector general în ministerul de interne, conduce lucrările admi- Bistrative, iar ad. O. Gritta, prefectul poliţiei Cluj e însărcinat aoi măsurile poliţieneşti. Inspectorul Bra,au şi d. director general al siguranţei, Voinescu sunt şi ei ad. D. Vasile Goldiş personal, şi de tot separat de ceilalţi aranjează primirea „Astrei“ şi spectacolul din Câmpeni. Toţi stălpii telegrafici dintre Abrud-Câmpeni şi Câmpeni-Vitica au fost pavoazaţi. La Câmpeni s’a ridicat un teatru încăpător, din scânduri şi ramuri de brad. Casa picturei (administraţia plăşii) va adăposti familia regală şi princiară. Ea a fost cu totul transformată In acest scop. S’a adus mobilă pentru 19 camere, dela Târgul Mureş. MM. LL. Regele şi Regina, va locui apartamentul din etaj, AA. LL. Regale Principii moştenitori, ceilalţi principi şi doamnele de onoare pe cel de jos. I Odăile MM. LL. sunt simplu mobilate: câte un dormitor din 1 Ui WcKi Ul. Furtuna pe Marea Neagră — UN VAS FRANCEZ SCUFUNDAT, ALTE DOUA AVARIATE — Constanţa, 23. — Din cauza furtinei care a bântuit pe Marea Neagră în timpul nopţii trecute, vasul comercial turc „Misorc Mili” aparţinând comnpaniia de navigaţie „Filizade“ a ciocnit vaporul F.spolr cauzându-i o spărtură. Vasul francez s'a soate udat imediat. Echipagiul s’a putut salva. Vaporul „Misa Nill“ a suferit de asemenea avarii. Tot din pricina furtunei remorcherul „Castor” al firmei Dracuns din Fireu, a suferit stricăciuni, iar un șlep care se afla la remorca lui Castor a naufragiat, împotmolindu-se în apropiere de Constanța, in fața băilor Tataia. XXX Şcoala de satabilitate li educaţie sifon ratistd din Arad In Arad funcţionează de trei ani şcoala de contabilitate şi educaţie cooperatistă, înfiinţată de „Centrala băncilor populare”, spre a pregăti contabili pentru băncile populare, cooperative, federale, precum şi revizori contabili la federale pentru judeţele : Arad, Timiş, Caraş-Severin, Bihor, Sălagiu, Satu-Mare şi Hunedoara. In această şcoală se primesc elevi cari au absolvit cel puţin cursurile primare şi cu etatea între 15—19 ani şi de la 23 ani in sus. Sunt preferiţi cele cu studii secundare. Elevii fac, conform regulamentului, 9 luni cursurile teoretice, apoi 6 luni practică la o bancă populară, cooperativă sau federală , iar la urmă, alte 2 luni cursuri de complectare la şcoală, in urma cărora dau examenul pentru obţinerea diplomei de contabili. Ei stau in internat şi plătesc la intrare suma de 100 lei taxa de înscriere. Pentru întreţinerea în şcoală, elevii vor plăti suma de 5105 lei, sau 2000 lei şi alimente pentru rest. Se primesc şi elevi externi, cari vor plăti 200 lei, lunar. Totodată elevii vor aduce albituri şi câteva obicole an masă necesare pentru instalare. Cererile de înscriere, semnate de părintele candidatului (când acesta nu este major) și de candidat când este major, vor fi înaintate şcolii cel mai târziu până la 15 Septembrie a. c., cu următoarele acte : 1. actul de naștere; 2. certificatul de studii anterioare ; 3. un certificat din partea primăriei, că are purtare bună; 4. actul de vaccină şi eventual o recomandare da la o bancă populară. Direcţiunea şcolii va comunica data examenului de admitere care constă din: o lucrare scrisă în limba română, spre a se vedea dacă elevul cunoaşte şi aplică regulele ortografice şi cum scrie (caligrafia) ; o lucrare scrisă la aritmetică ; (o problemă de greutatea celor ce se fac în şcoala primară); un examen oral din cetire şi aritmetică. Absolvenţii cu diplomă ai acestei şcoli se bucură de reducerea stagiului militar, făcând armata numai un an. Un furt şi o excrotherie senzaţională la Galaţi — Mardari, lăsate iigal, furate şi vânate pe plata tocatâ. Mai laalţi negustori implicaţi. — O reclamare depasa parchetului pentru o escrocherie Galaţi, 29 Aug. O afacere care a provocat senzaţie în toate cercurile negustoreşti din localitate, a fost descoperită ieri de către siguranţa locală. Este vorba de un însemnat furt de câteva sute de mii de lei in care sunt implicaţi ca tăinuitori numeroşi negustori cu vază din oraşul nostru, cari au cumpărat mărfurile. Firmele „Kopitechin “, „Polak“ şi „Poticho” se găseau de un timp iuţite situaţie extrem de critică. Din această cauză a‘au împrumutat cu 2 milioane lei, dela un oarecare Goldenberg, venit de curând din America. Pentru acele 2 noi, cane s'a dat marfă de manufactură în gaj, pe care Goldenberg a luat-o şi depozitat-o intr’o magazie din str. Lahovary. Intre timp acesta plecând la Constanţa a lăsat ca păzitor pe o rudă a sa. Acesta, după câteva zile a furat marfă din magazie şi a vândut-o pe piaţa locală negustorilor. Reîntors în localitate, americanul a observat imediat furtul şi a reclamat cazul siguranţei Părerea generală este că negustorii au ştiut de provenienţa mărfii. Azi aflăm următoarele amănunte : Un anume Kronfeîd, Inselfind buna credinţă a d-lui Goldenberg, care avea în gaj mărfuri în valoare de 2 milioane, a furat dîn magazia din str. Lahovary marfă, de mare valoare. Kronfeld s-a înţeles cu doi comercianţi de pe piaţa Galaţilor, pentru revinderea mărfii. Cei doi negustori nu au refuzat oferta şi au cumpărat marfa. Cazul a fost apoi descoperit şi se află azi în faţa autorităţilor. Cei doi negustori sunt, firmele Simion Edelstein din str. Mare şi Grünberg din str. Democraţiei 24. Cazul se cercetează de către autorităţi. • Interesant este faptul că se fac unele intervenţii, pentru muşamalizarea afacerii. Ori după amiazi, o plângere a fost depusă la parchetul local, contra unei cunoscute persoane din Ploeşti Plângerea este depusă de către d. I. Rosenberg, comerciant din localitate, str. Traian, care face următoarea reclamaţie : Acum o lună jumătate a cumpărat da la voiajorul Gl Mayo din Ploeşti, str. Elisabeta 8, care se dedea drept reprezentant al unei fabrici de sticlărie din Transilvania, o cam titate de 20 mii sticle goale,livrabile peste o săptămână. Totdeodată a dat ca aconto o importantă sumă de bani. Numitul, văzând că termenul a sosit, s‘a adresat voiajorului Mayo printr’o scrisoare, arătând surprinderea sa, pentru nesosirea transportului. Acesta însă, n‘a răspuns la scrisoare. Dela afacere trecând un interval de o lună şi cum voiajorul n‘a dat nici un răspuns d. Rosenberg s‘a adresat fabricii în chestiune, din Transilvania. Aceasta însă a rămas surprinsă, neavând cunoştinţă, de această afacere. D. prim procuror Sergescu a dispus facerea unei anchete în această privi4ă. . . • AML XIII.- Kr. 198 -Lîki- 1 Septembe 1324 Universul" In fură IAȘI BStut şi jeluit. — Nenorocire.— AresUge. — întrunirea ziariştilor. — Dat judecăţii pentru speculă. jg* 29 August Petre Jelescu din Tătăraşi a reclamat că pe când se întorcea acasă a fost întâmpinat de doi indivizi, cari l-au bătut și i-au luat din buzunar suma de 5000 lei. — O nenorocire s’a întâmplat în str. Crucii 41. In acea curte există o fântână adâncă, cu apă murdară, pe care locuitorii n’o utilizau. Un copil, anume I. David, jucându-se lângă fântână cu mai mulţi copii, din nebăgare de seamă a căzut înăuntru, înecămdu-se. — D. Toma, preşedintele comisiei interimare a luat un concediu de 15 zile. — D. comisar Ciudin a arestat ieri pe un anume Ciornei, cunoscut pungaş, hot râte şi dezertor. El a fost înaintat siguranţei spre cercetare, fiind urmărit de mai multe parchete. — Ziariştii profesionişti din localitate se întrunesc azi, spre a discuta între altele agresiunea a cărei victimă a fost un ziarist de la ziarul „Mişcarea“. Agresorul este proprietarul teatrului cinematografului „Modem“. A fost dat judecăţii, ca contravenient la legea speculii, C. Botoşăneanu, măcelar din piaţa Sf. Spiridon, din cauză că a vândut carnea cu un preţ mult mai mare. CURTEA DE ARGEŞ Ce s’a petrecut în bâlciul Sf. Mării. — Bătăi şi furturi facurat ale da poliţie. Cu ocazia sf. Marii a avut loc în localitate bâlciul anual de sf. Maria, în ziua de 28 August cor. Poliţia oraşului nostru a delegat cu menţinerea ordinei pe sub-comisarul Zamfir Tănăsescu şi vre-o câţiva sergenţi, al căror rol, — după cum s’a văzut de toţi argeşenii — a fost nul Aceşti poliţişti în loc să menţină • ordinea, a încurajat, bătăile şi furturile, — cam oricât de inevitabile sunt la bâlciuri, — câteodată ele sunt re- duse, dacă poliţia îşi face dato-ria până la capăt. In acest bâlciu însă, bătăile şi furturile au indignat de toţi comersanţii cari , au avut afaceri un bâlciu precum şi pe cetăţenii argeşeni cari — din cauza poliţiei — n‘au putut să petreacă o oră In pace. Dăm numai o bătae t. gravă din multele cari au avut loc In acest bâlciu. Electricianul Sterică Florescu, cu soţia, socrul său Andrei Stă- . nescu, înconjuraţi de fraţii lui, chefuind în bâlciu, le-a venit Poftă să se dea în „tiribombă”, un fel de scrânciob cu lanţuri, acţionat de un motor electric mic. Numiţii venind la această „tiribombă“ au găsit-o ocupată, in plină funcţiune, Sterică Florescu, o opreşte, dă jos cu forţa, — în văzul poliţei, — pe ocupaţi şi ocupă locurile. Unul din ocupanţi, — un lucrător frizer In serviciul frizerului Ştefan Stable nevoind să se dea jos din „tiribombă“, Sterică Florescu“ 11 ia la fcătae în strană, uroplându-l de sânge. Văzându-se plin de sânge, acest lucrător al cărui nume nu l-ara putut afla — se dă jos ai o adevărată bâtae se încinge. S. Florescu a furat de fraţii şi socrul lui Andrei Stănescu, pun pe neferictul lucrător jos, şi’l hattoti, umplându-l cu desăvârşire de sânge, şi de vânătăi. Toţi cari au sărit să spargă acest scandal, au fost loviţi mai mult sau mai puţin grav de numiţii scandalagii, transformaţi în bătăuşi. D-na Ioana Cristescu, a avut acea soartă, deşi sta la o parte şi nefericea pe bietul lucrător. Poliţia — adică de sub-comisar Z. Tănărescu, ce făcea ? Asista nepăsător la bătae, admira cum „rada” sa, electricianul Sterică Florescu bătea la toartă pe acel lucrător. Trimis de un argestam cu vază în oraş să facă ordine acolo unde se băteau, ci subcomisar l-n răspuns. ..Nu știu, nu aud. nu văd nimic“. Trebue să notăm că d. sub-comisar , băuse toată ziua cu Sterică Florescu. cere-i este rudă, și cum putea să ia vre-o măsură contra acestuia îl Furturile au fost destul de mari și ele. S’a furat banii din buzunare, iar unui biet țăran i s'a tăiat chimirul, furându-i-se 8 mii lei in plină ziuă. Poliţaiul oraşului, d. Gutter, este un concediu, iar subalternii d-sale, nu ştiu, nu văd, nu aud nimic. HUSI Demisie.— Din cauza insuficienţii de retribuţie, d. I. Linde a demisionat pe ziua de 1 Octombrie din funcţiunea de procuror pe lângă tribunalul Tocai, urmând a se înscrie în barou. Donaţie.— P. S. S. Episcopul Iacob a făcut un nou dar de 1000 lei orfelinatului ortodox „Zoe Sturza“. Şcolare.— Examenele particulare la liceul Cuca Vodă Încep la 10 Septembrie, iar cele de admitere la 15 Septembrie. Moarte bănuită.— In ziua de 27 a încetat din viaţă la locuinţa sa din Berezeni femeia Marioam Ioniţă Bolat. Se bănueşte că moartea se datoreşte unei bătăi suferită în Iunie de la D-tru Guţu din acea comună, în urma căreia a stat rând pe rând în spitalele din Fălciu şi Murgeni SLATINA Crimă. — Petre Fl. Vişan, focar la maşina de treerat a lui Ion Tache Sofia din Cucueţi, a împuşcat cu un revolver în cap pe Fl. Gh. Lăzărescu din aceiaşi comună. . Victima în stare gravă a fost Internată in spitalul Judeţean, I TURNU-SEVERDI De la Consiliul de Tărboi. — Dela 1 Iulie a. c„ a luat fiinţă în localitate consiliul de război al div. 19-a, cu jurisdicţiune asupra judeţelor Mehedinţi, Gorj, Caraş-Severin şi Lugoj. Primele procese au început de la 20 August. Consiliul a fost prezidat de d. colonel Rudolf Guha, comand. Cercului de recrutare Caransebeş, membrii d-nii maior Marinescu şi Ciuciu, căpitanii Maxim şi Chiza. Fotoliul ministerului public a fos ocupat de către d. căpitan Popovici, comisar regal. .S’au judecat diferite procese, cele mai multe de dezertare la inamic in campania 19167918. Soldatul Tudor Feraru din reg. 5 vânători a fost condamnat la 5 ani recluziune, pentru dezertare, iar soldatul Ion Banghea din reg. 31 inf. 30 zile închisoare şi 200 lei amendă, pentru scăpare de arestaţi. Accident de cale ferată. Trenul personal Severin-Bucureşti a surprins pe linie, la cantonul 201, între Strehaia-Butoieşti un car cu boi, omorând boii şi distrugând carul. Omul a scăpat ca prin minune, însă a fost atins de paralizie. Incendiu.Locuitorului D-tru Răcoceanu din Drăgoteşti i-au ars complet o bucătărie şi un hambar de cereale. Focul a provenit din neglijenţa proprietarului. Furt de tren.—A fost arestat soi-ul ordonanţă Dragată Ştefan din reg. 96 infanterie, pentru că a furat din tren geamantanul unei doamne. Incendiu.— Din cauze necunoscute au ars paele d-lui Iancu Gărdăreanu şi a altor locuitori din Grozeşti. Diverse__Dela 1 Septembrie a. c. va lua fiinţă în localitate— pe lângă şcoala elementară de comerţ — şi o şcoală comercială superioară (gr. II). Anul aul acesta va funcţiona numai cl. I-a. înscrierile se fac între 5—14 Septembrie. — D. Balica, fost subcomisar la poliţia din localitate şi apoi la Orşova, a fost avansat comisar şi mutat iar în oraşul nostru. Inaugurarea monumentului eroilor din Pătulele, ce era fixată pentru ziua de 31 c., a fost amânată pe Duminică 7 Septembrie. IN ARDEAL CLUJ Condamnare. — Sinucidere. — Hoţi prinşi. 29 August Tribunalul Cluj a condamnat la 1 an închisoare pe Ion Maior din Timişul săsesc, care acum câteva luni a omorît cu 2 focuri de revolver pe consăteanul său Alex. Laslo pe care l’a prins în flagrant delict cu soţia sa. — Eri înainte de amiazi s-a sinucis la locuinţa sa ceferistul Andrei Laioş în etate de 30 ani, luînd o mare doză de sodă caustică. Cauza sinuciderii este neurastenia de care sinucisul suferea. După cum s-a mai anunţat, populaţia din comunele: Seliştea şi Căpuş din apropierea Dejului, era zilnic terorizată de o bandă de dezertori ascunşi in jurul comunelor. Alaltă seară jandarnii din comuna Chişcău au reuşit să prindă pe doi din aceşti tâlhari şi aceasta in urma unei lupte încinsă între deserturi şi ţărani cari erau Înarmaţi cu coase şi sape. Unul din cei prinşi se numeşte Delfi Tosci, iar celălalt refuză să-şi dea numele Au fost trimeşi parchetului din Dej. — Astă noapte pe la orele 3, păzitorii de noapte ai magasinelor din localitate au observat în prăvălia de textile a d-lui Solomon din str. Regele Ferdinand, pe un individ care încerca să spargă cassa de bani. Când alarma la faţa locului au sosit mai mulţi sergenţi şi agenţi ai poliţiei, cari au pătruns în magazin. Până însă să poată prinde pe boţ, el s’a suit pe un coş al sobei, pe acoperiş şi de acolo s’a făcut» nevăzut. Toate cercetările din cursul nopţii au fost fără rezultat, şi eri pe la orele 2 jumătate un sergent revizor ce se postase în curtea bisericei Braţilor, a dat într’un grajd peste spărgător, care se numeşte Pava Mircea din Cehoslovacia, autorul mai multor furturi mari şi spargeri, în vechiul regat şi din Ardeal. A fost înaintat parchetului. 30 August Parastas pentru pomenirea lui Avram Iancu. ..Judiciare. In ziua de Sta Maria a avut loc în toate bisericile cari aparţin Eparhiei Clujului şi Felcerului parastase, pentru pomenirea marelui erou naţional Avram Iancu. La biserica ortodoxă din Cluj, S. S. Episcopul loan a oficiat un parastas. După terminarea slujbei religioase, asesorul consistorial a rostit o frumoasă cuvântare despre Avram Iancu. — Tribunalul Cluj a respins cererea de concordat forţat al firmei Szilagy Eleonora, cu ocazia falimentului de zilele trecuta TG.-MUREŞ 29 August SpdnsuraL— In comuna Sf. Gheorghe din Mureş, locuitorul Boieru Ion în etate de 71 de ani a fost găsit spânzurat in locuinţa •f. TOPLIŢA-ROMANA Furt.— In noaptea de 28—29 August, autori necunoscuţi, au pătruns in magazinul de coloniale Bretter, furând marfă de câteva zeci de mii de lei PETROŞANI Crimă. — Lucrătorii Iosif Hrenciuc şi fraţii Wilhelm şi Filip Reinheimer din suburbia Caliceanca, pe când se întorceau din oraş acasă, fiind beţi s’au luat la ceartă. In timpul certei, Hrenciu l-a izbit pe Filip Reinheimer în faţă. Fratele acestuia s’a aruncat atunci asupra lui Hrenciuc, aplicându-i o lovitură puternică un abdomen, în urma căreia Hrenciu a căzut la pă- mânt. El s’a ridicat insă ime- diat şi scoţând un cuţit, i-a a- plicat lui Filip Reinheimer o lovitură în gât tăindu-i artera, aşa că acesta a căzut mort la pământ. Fără să ştie că acesta a murit, ambii fraţi au continuat drumul spre casă. Trei soldaţi cari se aflau în apropiere au găsit cadavrul şi l-au adus tatălui celui ucis. Poliţia i-a arestat pe amândoi fraţii Reinheimer , cari au mărturisit fapta. Omor. — Acum câteva nopţi, tânărul Gheorghe Zeisbuc în etate de 20 ani, din cotul Ostriţei l-a împuşcat pe Mihai Olesievici. Incendiu mare. — In noaptea de 25 August, pe la orele 3 a luat foc atelierul de tâmplărie al lui Johann Pfeifer din suburbia Clocucica 1012. Focul a distrus întreg imobilul. Pagubele se urcă la 350.000 le. Imobilul era parte asigurat. Pompierii, sosiţi la faţa locului, după o muncă grea, au localizat focul, care ameninţa să se întindă şi asupra clădirilor din vecinătate. Incendiul se datorese neglijenţei lucrătorilor, cari au lăsat foc in sobă. Acident mortal. — Nicoaîe Hapiuc, în etate de 17 ani, de loc din Revna, jud. Cernăuţi pe când tăia un pom acesta căzând la lovit mortal. Dezertori evadaţL — Din arestul reg. 10 jandarmi au evadat, in ziua de 26 crt. pe la orele 3 dim., patru dezertori. încercare de sinucidere.— Servitoarea din str. Flondor 36, profitând de faptul când nu se afla nimeni în casă, a băut o sticlă de usor. Venind acasă stăpâna, a aflat-o în stare de nesimţire. Ea a fost transportată la spital. Sunt speranţe că va fi salvată. Motivul sinuciderii , necunoscut IN BASARABIA HOTIN Luptă cu bandiţii.— Bandiţii Bărbuţă Ioan Proconie Baboiu şi Eftodie Costiuc, evadaţi din arestul militar Cernăuţi, au fost surprinşi în casa locuitorului Nicolai Dirinciuc din satul Ghinoaia de către şeful postului cu patrula de jandarmi şi sergenţi rurali. — bandiţii surprinşi, au aruncat granade şi au tras focuri de arma asupra jandarmilor şi sergenţilor rurali, aceştia au deschis şi ei focul, şi o luptă crâncenă s’a început care s’a terminat cu omorârea bandiţilor Pricop Baboiu şi Eftodit Costius, iar banditul Bărbuţă fiind rănit uşor, a reuşit să fugă In nişte floarea soarelui; bandiţii au rănit pe sergenţii rurali Elisei Rotariu şi au omorât pe Teodor Bejan; asupra bandiţilor s’au găsit două grenade, una armă, un revolver şi o mare cantitate de cartuşe. Incendiu.— S’a aprins şi ars casa locuitorului Petre Dzâc din satul Siliştea, pag.*'0« se urcă la 10.000 lei ISMAIL Neregulile ''*In rturvoraţie. — D. George T. Piliuţă, inspector general pentru Basarabia, făcând o inspecţie la Casa de asigurări a meseriaşilor din Ismail, a constatat o lipsă de 9500 lei precum şi un plus de timbre de boală în valoare de 14000 lei. Contabilul Asociaţiei, T. Boncei, neputând să explice proviennţa acestor timbre şi lipsa banilor din casă, a cerut voie d-lui inspector să se ducă să aducă banii ce lipseau, dar nu s’a mai intore. S’au luat imediat măsuri pentru urmărirea lui şi s’a deschis o anchetă severă, deoarece se crede că neregulile sunt cu mult mai mari. RENI Rotirea unor excursionişti. Cu vaporul N. F. R. „Vasile Lupu”, comandat de d. căpitan Moscopol, au sosit Mercuri, venind din Ismail, membrii „Ateneului Popular Tătăraşi“ din Iaşi. La debarcader au fost primiţi de autorităţile civile. D. Simionescu, şeful gării, le-a urat bun sosit, a răspuns d. Ifrim, preşedintele Ateneului, cu care orazie d-na Simionescu i-a prezentat un frumos buchet de florL In urmă cortegiul, tn fruntea căruia cânta orhestra, s’a urcat tntr’un tren special, care l-a dus in gară. De aci au vizitat cherhanaua d-lui Ionel G. Popescu, unde li s’a servit prăjituri şi limonada. La ora 2 trenul special a plecat cu excursioniştii la Bolgrad. Scopul excursiunii este: propagandă pentru cultura naţi Abundentă de peşte. _ Lar punctul de pescărie al Statului soseşte atâta cantitate de peşte proaspăt, încât neputându-se vinde populaţiei în piaţă, delegatul comunei este nevoit a-i vinde angrosiştilor, care-i pun la sărat (!). Repausul Duminical. — De la Aprilie a. c. se luase măsuri pentru punerea în aplicare a iernii repausului duminical, adică prăvăliile şi cârciumile erau închise în toate Duminicile şi sărbătorile legale. Prin ce împrejurări, nu putem şti sa revenit asupra acestor măsuri, aşa că de Duminica trecută, prăvăliile sunt deschise până la ora 12. Din port , Casa Cercal-Export a încărcat în șlepul „Aghios Nicolaos“ 690.000 kgr. orz, destinat exportului IN BUCOVINA ■" ■ ■ * CERNĂUŢI Inaugurarea „Azilului“ din Cernăuţi. — Acum câteva zile s’a făcut în oraşul nostru inaugurarea unui mare azil, în care vor fi adăpostiţi cei sărmani şi lipsiţi de adăpost. Iniţiatorul acestei opere caritabile este prefectul de poliţie al oraşului d. Isidor Mănescu, preşedintele societăţii „Azilul”. Azilul are 48 încăperi pentru 380 de persoane, camere pentru personalul azilului,, bucătărie, magazii şi o baie, care va servi şi ca baie populată. Azilul are o secţiune pentru femei şi una pentru bărbaţi. Adăpostiţilor stabili, li se va da ocupaţie individuală, ca să aibă şi recreaţia nobilă a muncii. In acest scop, dormitoarele sunt astfel construite, ca să se poată întrebuinţa peste zi ca ateliere de lucru. De acest, azil vor beneficia păturile largi ale populaţiunii sărmane. Cheltuelile pentru clădire, instalaţiune şi adlele se ridică la suma de lei 4.090.403 bani 12. Mijloacele pentru crearea acestei instituţiuni au fost contribuţiuni ale membrilor, fondatorilor şi cititorilor, donaţiuni, subvenţiuni din partea primăriei şi a ministerului ocrotirilor sociale, venituri din diferite serbări etc., etc. Clădirea este impozantă și înzestrată cu cele mai moderne instalațiuni. — - Tiny------ - Sertrare nautice de la Constanţa 29 August Ieri în port, au fost tradiţionalele serbări nautice, date pentru proslăvirea patronului marinarilor (Sf. Maria). De dimineaţă, la ora 10, divizia de mare a făcut o recepţiei pe bricul „Mircea“ unde au fost invitate toate autorităţile locale. S’a luat o gustare, în sunetele muzicii militare. După amiazi la orele 4 a început desfăşurarea programului serbărilor. Au avut loc curse de bărci militare, curse de lotci pescăreşti, water polo, exerciţii de scafandrieri, curse de dandy, sărituri în apă, exerciţii de trapeze, exerciţii de inele, curse de bărci militare fără rame, curse de înot, sărituri cu bicicleta in mare, tobogan, „scafandrul miraculos cu purcelul" prinderea norocului pe apă, explozii marine etc., ce au durat până la orele 9 seara. De la această oră au început serbări veneţiene cu diferite coruri, tablouri alegorice, piramide, jocuri de lumini feerice, serenade, luptele de la Sedul-bar, dansuri de artificii şi cascade de lumini Un public numeros, doritor de distracţii admirabile, a luat parte la aceste frumoase ser-bări înfierile la înst?ti?tul de educaiie fizică al Statului Inserierile in şcoala surv'voală de stat. „Institutul national de educaţie fizică" (str. Maior Ene, fostă Graurului), a t,.i. iilor şi tinerelor, cari doresc a îmbrăşiia cariera de profesor de educaţie fizică tn învăţământul secundar al Statului, se fac între 15 Septembrie şi 15 Octombrie. Candidaţii şi candidatele vor prezenta următoarele acte: 1. Certificatul de absolvire a liceului; 2. Actul de naştere ; 8. Actul de naţionalitate ; 4. Actul de moralitate al părinţilor şi al candidauilui eliberat de primăria respectivă ţ ţământul părinţilor sau al tuto-5. Angajamentul, cu constrarilor pentru cei minori, prin care candidaţii se obligă ** servi după absolvirea institutului, cel puţin 10 ani in învăţământul secundar. Stabilirea ordine)ri,- admit»«!} ca studenţi ai Institutului, se va face pe baza mediei generale de absolvire a liceului, o cunoaşterei limbei româneşti şi a unui minuţios examen medical, în urma căruia se vor exclude toţi aceia, cari ar fi atinşi de vreo boală, infirmitate sau viciu de conformaţie. Cei reuşiţi vor fi primiţi ca bursieri în limita locurilor bugetare de 20 centru studente şi 20 pentru studenţi Orice lămurire se poate cere scris sau verbal direcţiei de studii a Institutului. chrili JMd! IM