Universul, octombrie 1924 (Anul 42, nr. 223-249)

1924-10-01 / nr. 223

Pătai tru­t Imii Reamintim că în ultima sesiu­ne a Societăţii Naţiunilor, conte­le Apponyi a pronunţat un dis­curs, în care a pomenit de tra­tamentul minorităţilor din ţă­rile vecine victorioase: Româ­nia, Cehoslovacia şi Iugoslavia. Contele Apponyi a adus la cu­noştinţa Societăţii Naţiunilor că minorităţile din „statele succe­soare“ nu s-ar bucura de drep­turi depline , că naţionalităţile ar fi oprimate, etc. Fireşte că intenţia reprezen­tantului Ungariei în adunarea de la Geneva a fost să inducă în eroare Societatea Naţiunilor şi să provoace un curent de opi­­niune defavorabil României, Ce­hoslovaciei şi Iugoslaviei. Con­tele Apponyi a fost însă pedep­sit pentru cutezanţa sa de a falsifica adevărul şi de a dena­tura faptele. Contele maghiar, care a apă­­rat la Geneva cu căldură şi la­­ lent, cauza marilor proprietari­­ maghiari, a uitat că el n'are dreptul să vorbească în numele cetăţenilor altor ţări, fără man­dat, după cum a uitat şi anche­tele făcute de comisiunile dele­gate de adunarea Societăţii naţiunilor, în ţările calomniate de dânsul. Ce s’a întâmplat? Contele Apponyi a fost mai întâi deza­vuat în mod solemn şi public, de­­către proprii săi „fraţi“, cari trăesc în afară de Ungaria. Astfel, reamintim protestul par­tidului fermierilor şi micilor proprietari maghiari din Ceho­slovacia. In acest protest s-a spus că Apponyi, nu are mandat să vorbească în numele minori­­tăţei maghiare din celelalte ţări, de­oarece el s'a pus în serviciul clasei marilor proprietari şi ur­măreşte alte .-CIMÉR^rre sunt în opoziţie , m­ul citprimei ys JEENRI Acum a venit rândul celor­lalte minorităţi. Partidul republican burghez german din Cehoslovacia, a ţi­nut zilele trecute o adunare, la Bratislava, în care s-a exami­nat declaraţiile făcute de con­tele Apponyi, la Geneva Preşe­dintele acestei adunări, d. Svo­­boda, a declarat că cetăţenii a­­parţinând tuturor naţionalităţi­lor, se bucură de drepturi ega­le şi deci depline, în Cehoslova­cia. Apoi, au vorbit reprezentan­ţii minorităţilor maghiare, cari, de asemenea, au protestat îm­potriva declaraţiilor lui Ap­ponyi. Adunarea de la Bratislava a votat după aceea o rezoluţie, în care declară că refuză conte­lui Apponyi dreptul de a vorbi în numele minorităţilor etnice din Cehoslovacia, căci într'un stat unde sufragiul universal a aplicat şi fiecare cetăţean se bucură de toate drepturile civi­ce, indiferent de naţionalitate şi credinţe religioase, nu se poate vorbi­­de oprimare şi de călca­rea tratatelor. Adunarea dela Bratislava — ca o usturătoare ironie la adre­sa apărătorului nepoftit şi de rea credinţă al minorităţilor din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia, — a trimis minori­tăţilor „oprimate" din Ungaria salutările sale frăţeşti. In ace­eaşi rezoluţie se constată că ac­tualii conducători ai Ungariei practică maghiarizarea forţată a minorităţilor. Iată ce a recoltat contele Ap­ponyi până acum, în urma ne­socotitului său protest de la Ge­neva. Subliniem, cu acest prilej, conduita reală a minorităţilor etnice din statul vecin şi aliat nouă, care ar fi bine să slujeas­,­că de exemplu şi minorităţilor­ de la noi. Căminul studenţilor PRIMĂRIA CAPITALEI, în urma cererei directorului ziarului nostru, a admis în principiu CA SA DĂRUIASCĂ UN TEREN suficient de mare pentru a se construi pe el CĂMINUL STU­DENŢILOR, cu fondurile adunate prin SUB­SCRIPȚIA PUBLICĂ DESCHISĂ DE ZIARUL „UNIVERSUL“. Acest teren va fi situat în apropierea BU­LEVARDULUI ELISABETA, cam la egala dis­tanţă între Facultatea de medicină şi Universitate, pentru ca să fie la îndemâna studenţilor. Cum sunt mai multe terenuri oferite de primărie, în cursul săptămânei viitoare se va fixa definitiv terenul ales şi apoi se va constitui comi­tetul însărcinat cu elaborarea proectelor, care să înfăptuiască CĂMINUL ridicat prin subscripţia publică pentru studenţimea română. POLITICA INTERNA $­ externă a Germaniei — Declaraţiile d-lui Stresemann — Berlin, 29 (Rador). — Minis­trul de externe al Germaniei, d Stresemann, a ţinut un discurs la o adunare a partidului popu­lar (Volkspartei), în care a de­clarat că politica germană este caracterizată de acordul de la Londra. Chestiunea împrumutului va fi aranjată săptămâna viitoare. Ridicarea clauzei naţiunei ce­lei mai favorizate, care are un caracter unilateral, înseamnă, un pas înainte pentru desvoltarea economică a Germaniei, care în­cepe negocieri pentru incheere de tratate comerciala Restricţiunile privitoare la a­­viaţia germană vor înceta. Lordul Parmoor a înlăturat neînţelegerile ce s’au ivit în ulti­mul timp în mod cavaleresc. Ati­tudinea marilor puteri faţă de Germania este caracterizată prin discursul d-lui Macdonald la Geneva. Guvernul german este recunoscător pentru aceasta d-lui Macdonald. Intrarea Germaniei în Liga Naţiunilor are o impor­tanţă deosebită. Această chestiu­ne trebuie să fie cercetată în mod obiectiv, ea nu poate forma o chestiune de partid. In politica internă chestiunea cea mai importantă este rema­nierea guvernului, dacă partidul naţional german se pune pe baza tratatului de la Londra, ar fi fals excluderea acestui partid de la putere STRESEMANN ministru de externe al Germaniei 0 nouă banii de credit industrial In Germania Berlin, 29.­­ Presa berlineză află că „Rentenbank“ va pune la dispoziţie 2 milioane şi jumă­tate mărci pentru fondarea u­­nei noul bănci de credit indus­tri contam. fisml ■ ÉÉés­*'. MOZAICURI UN ORAS NOU IN PALES­TINA. — In 1909 s’a clădit ora­şul Tel-Aviv în Palestina. Azi, oraşul acesta numără 17.000 de locuitori şi 1500 de case. Tel-Aviv posedă străzi bine pavate, canalizaţie, lumină elec­trică, parcuri etc. DECANA STICLELOR DE ROM. — O sticlă de rom din Jamaica de o vechime de 179 ani şi considerată ca decan a sticle­lor de rom, a fost destupată de proprietarul ei, un negustor din Londra. Ea a fost astupată din nou şi pecetluită cu instrucţiuni, căci băutura pe care o conţine trebuie să fie gustată de fiecare generaţie a urmaşilor proprieta­rului. Ea a fost gustată de gene­rațiile din 1837 și 1884 și va fi destupată din nou în 1971. — XXX Luptele din Marocul spaniol TRUPELE SPANIOLE INAINTEAZA Madrid. 2.9. — Ultimele infor­­maţiuni asupra situaţiei din Maroc arată că trupele spanio­le înaintează spre Ceuta. Nota directoratului reafirmă hotărî­­rea de a rămâne la Maroc şi a de a interveni cu cea mai mare e­­nergie pentru înfrângerea re­zistenței rebelilor. Agitaţiile lui Ludendorf in Bavaria şi Prusia orientală — PENTRU RESTABILIREA MONARHIEI. — SOCIETĂŢILE SECRETS. — UN STRIGAT DE ALARMA — Berlin, 29. — „Frankfurter Zeitung“ semnalează uneltirile lui Ludendorff, atât in Bavaria, cât şi în Prusia Orientală, prin diferite asociaţii ca: Front­ban®, Frontjugend și Frort­­­­kriegerbund, al căror caracter este surfferen­t definit de tevă. mântul impus aderenţilor : „Jur credinţă şi ascultare până la moarte şefului meu Luden­­dorf­“. Asociaţiile acestea, care sânt formaţii esenţiale de luptă, au o organizaţie­ analoagă şi ace­leaşi scopuri politice: «in lăun­­tru, restaurarea monarhiei şi in afară, ruina tratatului de la Versailles şi revanşa. Ziarul democrat din Franc­­furt constată că de curând, au­­torităţile judiciare din Muenich au pronunţat dizolvarea şi În­chiderea localurilor de reunire al acestor societăţi. Tot de­odată se face apel la Intervenţia tri­bunalului si de a lua măsuri se­vere împotriva fondatorilor şi participanţilor la aceste asocia­ţii, ale căror scopuri sunt se­crete şi care prescriu supunere faţă de diferiţi alţi şefi necu­noscut. XXX GENERALUL LUDENDORF Confirmarea acţiinei bolşevice în Balcani — Dela corespondentul nostru particular — Rusciuk, 28. — Conducerea centrală a organizaţiunei ma­cedonene „Ilinden“ printr’o cir­culară ce poartă No. 976 către toate secţiile sale spune, în le­gătură cu ultimele evenimente: „In chestiunile organizaţiei revoluţionare­ macedonene s’au amestecat de multe ori factori externi. In special, Internaţionala a treia, prin reprezentantul ei de la Viena, Cersky şi cu con­cursul trădătorilor Ceaulef şi Vlahof. De asemenea partidul comu­nist bulgar prin membrii săi Dimof şi doctor Maximof (depu­taţi) împreună cu Aleco Paşa, colonel Atanasof, Zancof şi Iov­­cof au conspirat în contra or­ganizaţiei revoluţionare mace­donene. Toţi aceşti trădători sunt eil­ IAihM Minin — „Dacă Men­ la pacificarea Sa regei, nu puteţi exclude o ţară aşa de mare din cooperarea naţiunilor din Europa“ a spus primul ministru al Angliei — Marele discurs final de Macdonald la Derby Londra, 30 Septembrie. — In discursul său rostit ori la Der­by, primul ministru face o lar­gă expunere asupra afacerilor­ politice şi se ocupă mai ales de situaţia irlandeză şi de tratatele ruse. Referindu-se la chestiunea irlandeză, care necesitează rein­t­­runirea Parlamentului chiar în­­ săptămâna aceasta, primul mi-­­­nistru apelează la toate parti­dele politice de a ţine seama de , acordul încheiat solemn cu Ir- J landa sudică şi răspunzând în-­­ treruperei care i se face, spune că trebue ţinut seama şi de Ulster. Este o chestiune de o­­noare, pentru toate partidele şi­ pentru Camera Comunelor în-­­­săşi, ca să poată menţine ho­­tărîrea prevăzută în tratatul vi­tal. ÎNTRUNIRILE DE LA GENEVA Referindu-se la întrunirile din­ Geneva, primul ministru spune că armatele nu dau nici o si­guranţă. Tratatul propus pern­­tru garanţia mutuală semnalat drept soluţiune pacinică a pre­­lat o situaţie periculoasă. Până când lumea nu va descoperi ce­va deosebit, care s'ar putea lua drept semn caracteristic al a­­ntestime!, războaiele nu vor în- ' ceta. Guvernul a definit acest semn caracteristic, care ar fi refuzul de a se supune arbi­­trajului.­­ Dar cea mai mare parte a dis- cursului rostit de Macdonald a fost consacrată tratatului ci Rusia. Dânsul observă că prin Încheerea păcei cu o altă ţară, nu se asociază întru nimic cu ionna sa de guvernământ, cu legile şi obiceiurile sale. Faţă de criticile făcute de partidul liberal recunoaşte dificultăţile în legătură cu tratatul rus. Re­cunoaşte că trebuie să dea lă­muriri Este de acord aproape cu toate criticile aduse de Lor­dul Grey. Aminteşte însă că toate garanţiile cerute de acest­ din urmă, se găsesc cuprinse în tratat. Expune mai departe că Grey greşeşte când atribue u-­­ nul delegat rus, declaraţia ca- i re a fost făcută în Rusia de că-­­ tre o persoană oarecare. Adau- •' gă mai departe: S‘au făcut în- ' tr'adevăr anumite declaraţii sp­ i rioase, în Rusia, cu privire la acest tratat. Dacă aceste decla­­raţiuni s‘ar fi făcut de bărbaţi politici autorizaţi din Rusia, a- i­­unci ar fi avut o însemnătate­­ serioasă. Urmând mai departe primul ministru exţrune că de fapt ar exista două tratate. Tra­tatul de comerţ şi navigaţie a­­cordă Angliei, printre altele, clauza naţiunea celei mai favo­rizate şi pune în vigoare pla­­nul pentru creditele de export, apucându-l Rusiei. Acest tratat mai preved­e că nu se vor im­pune taxe asupra mărfurilor engleze, în tranzit prin Rusia. Mai prevede că pentru cetăţenii britanici in Rusia nu va exista nici o deosebire de taxe sau ser­vicii forţate. Protejează dreptu­rile navigaţiei. Acordă dreptul pentru reproducerea patentelor şi mai presus de toate vor in­tra în vigoare mărcile de co­m­­erţ britanice. Mai există şi un an­ tratat, aşa numitul tratat general Guvernul britanic, în­­cassas, cu­­vechiul guvern rus aprobase 13 tratate cari­orându-­­ iau tot felul de chestiuni. Noi­­ am catalogat ac­este tratate stu­­diindu-le cu deosebită îngri­jire.“ CHESTIA PROPAGANDEI In ce priveşte chestiunea de propagandă. Primul ministru citeşte părţile esenţiale ale ar­ticolului 16 care se ocupă de a­­ceastă chestiune. Acest articol prevede că părţile contractante se obligă de a se abţine şi de a restrânge toate persoanele şi or­ganizaţiile de sub controlul lor direct ori indirect, cuprinzând şi organizaţiile care primesc a­­jutor financiar,de orice demers care ar putea primejdui liniştea şi prosperitatea unei părţi din teritoriul Imperiului britanic, sau pe cetăţenii republicelor so­cialiste sovietice, sau menite să înăsprească relaţiunile Imperiu­lui britanic, cu vecinii săi din oricare altă ţară. CEREREA DE ÎMPRUMUT Trecând la capitolul 3 din tratat care vorbeşte despre cere­­rea de împrumut, care a fost supusă celor mai aspre critici, d. Macdonald, spune că de prima dată a putut să înduplece gu­vernul bolşevic să admită că este obligat de a plăti ceva şi de a consimţi metodele care s-au stabilit în acest scop. Chesti­unea era că acest împrumut să fie garantat intr’un mod oare­care. împrumutul este destinat reconstrucţiei şi numai recons­trucţiei. Va putea fi acordat in rate, sau nu. Dacă tindeţi la pacificarea Europei nu puteţi exclude o ţară atât de mare, din cooperarea naţi­­unilor din Europa. Nu puteţi rezolva cu succes această mare chestiune în scop de a pune la cale coope­­rarea şi fraternitatea în Europa prin lăsarea în afară a Rusiei ! Aceasta este motivul pentru înt ‘­cheerea acestui tratat. Vom recomanda parlamentu­lui britanic să garanteze acest împrumut, dacă vor consimţi la­­ condiţiunile sale. In sesiunea de­­ toamnă a Camerei Comunelor , vom obţine semnăturile reprezen-­­ tanţilor ruşi după care aceştia­­ vor consimţi că împrumutul să­­ se limiteze la suma pe care Ca- j mera Comunelor o va fixa şi­­ care va trebui garantată prin­­ securităţi pe care Camera Co­munelor britanică le va găsi drept bune. Aceasta este agre­mentul menit să ne aducă pacea şi care va aduce bogăţie poporu­lui nostru. Această învoială face parte esenţială din politica par­tidului labourist. Sovietele ruseşti împo­triva tratatului an^So­rtes­ ­ I Varşovia, 2.9. — Agenţia Rosta [ semnalează că în ultimul timp ziarele din Moscova au primit din toate regiunile Uniunii nu­meroase scrisori de la diferiţi cititori din toate clasele sociale în care critică tratatul anglo­­sovietic, semnalând inconveni­entele lui pentru Uniunea re­­publicelor sovietice şi stăruind asupra incompatibilităţii politi­ce urmată de guvernul britanic faţă de Rusia. Pe de altă parte ziarul Prav­da publică în privinţa aceasta un articol al cunoscutului eco­nomist Milutin, care declară,­, între altele, că politica actuală a guvernului britanic nu se deosebeşte întru nimic de aceia a lordului Curzon. Ea contrazi­ce tratatul, îi răpeşte semnifi­carea lui şi obligă ţie ruşi să se îndoiască de foloasele lui. „Foloasele tratatului, adaugă Milutin, sunt problematice. Po­liticeşte, el este compromis de guvernul britanic, a cărui poli­­tică actuală ne sileşte să ne pu­nem următoarea întrebare: Tratatul este util ? Nu e oare timpul să înceteze cu desăvâr­şire toate negocierile cu privire la recunoaşterea pretenţiilor fi­nanciare engleze?“ StaCLeON­ALD primul ministru al Angliei MARILE PREMII ALE „UNIVERSULUI” Casa» pe care „UNIVERSUL” o oferă ca premiu W ■ jmamm-n «W‘pţ“w m . Politică şcolară greşită Noua reformă a învăţământului primar de I. ATHANASIU Profesor la Universitatea din Bucureşti Corpurile Legiuitoare au votat în ultima sesiune, cu foarte mici modificări, proectul de lege pre­zentat de d. ministru Angelescu, pentru reforma Învăţământului primar şi n­ormal primar, proect cuprins într'o voluminoasă bro­şură, in octavo, de 139 pagini, cu 5 tabele grafice şi 3 hârţi. In această broşură expunerea de motive ocupă 72 de pagini, iar proectul de lege 67. înfăţişarea broşurei dă cele mai bune spe­ranţe, asupra cuprinsului ei, ori­cui se inter­esază de învăţă­mântul nostru. In astfel de sen­timente am căutat să studiez mai de aproape noua reformă şcolară. Dacă dau publicităţii rezultatul ce am obţinut, aceasta o fac pentru două motive: a) un profesor este obligat să co­munice şi altora convingerea la care ajunge în urma unui anu­me studiu; b) discuţia publică în materie de învăţământ nu poate să-i fie decât folositoare. Pentru claritatea expunerei vom împărţi subiectul nostru în două capitole : A) Cum organizează noua re­formă şcoala noastră primară. B) Locul şcoalei primare în învăţământ. Unitatea lui. NOUA REFORMA A ÎNVĂŢĂ­MÂNTULUI PRIMAR ŞI NOR­­MAL PRIMAR Vom examina pe scurt princi-­ palele puncte din organizarea dată de d. ministru Angelescu, şcoalei primare. I) Şcoala primară cu 7 ani.— Iată cum motivează d-sa aceas­tă reformă (expunere de motive pagina 5): „Copiii ies din şcoa­la primară la vârsta de 11—12 ani, când nu pot fi întrebuinţaţi la muncă, fără primejdie pentru sănătatea lor fizică. Până la vârsta de 3 ani, când legea pro­­tecţiunei muncei minorilor le dă voie să intre la stăpân, copiii, in specal cei din oraşe, îşi pierd vremea în nelucrare, bătând străzile şi contractează diferite apucături rele. Influenţa educa­tivă a şcoalei se pierde repede. E necesar, deci ca învăţământul primar să se prelungească până la vârsta de 10 ani, pentru copiii care nu-şi continuă instrucţiu­nea primelor patru clase prima­re, într-o şcoală secundară,­sau profesională, obligându-i să ur­meze încă trei ani la un stadiu de completare şi întărire a cu­­noştiinţelor din primele patru clase". Dar de la 12 până la 16 sunt 5 ani iar nu trei. Prin ur­mare şcoala primară, care du­rează de la 7 la 16 ani împliniţi face nu 7 ci 9 ani. Am crezut la început că este o greşală de ti­par , studiind însă legea, se vede clar că aşa a înţeles­ d. ministru Angelescu şcoala primară. Iată în adevăr ce spune art. 12: „Părinţii, tutorii şi toţi cei prevăzuţi la art. 6, cetăţeni ro­mâni, sunt datori să-şi trimeată copiii la o şcoală primară de Stat şi anume: de la 5—7 ani in şcoalele de copii mici; de la 7—16 ani îm­pliniţi în şcoalele primare; de la 16—18 ani la şcoalele sau cursurile de adulţi. Insă art. 56 zice: „Şcoala pri­mară cuprinde 7 clase de câte un an fiecare“. Deci 7 clase tre­­buesc făcute în 9 ani. Aceasta e regula generală, iar dispoziţia de la al. 5 al art. 12 prin care se scutesc de această obligativitate copiii, care au obţinut certifica­tul de absolvire a 7 clase înain­te de 16 anii, trebue considerată ca o excepție. Este aci o ofensă gratuită, care se aduce poporu­lui român, crezându-l atât­ de în­cet la minte. Se inşală însă d. ministru An­gelescu ; marea majoritate a co­piilor va termina cele 7 clase ale şcoalei primare in 7 ani, deci la vârsta de 14 ani şi numai o infimă minoritate, alcătuită din leneşi sau de inteligenţă medio­cră, cari vor fi nevoiţi să repete 2 clase, vor absolvi şcoala pri­mară la vârsta de 16 ani. De ce atunci să se ia aceşti şcolari ca, punct de plecare pentru fixarea vârstei obligatoare în şcoala pri­mară ? Dar să vedem ce vor învăţa copiii în aceşti 9 ani ? In primele 4 clase primare se predau materiile prevăzute şi de vechea lege şi anume: Reli­gia, limba română, aritmetica, istoria, geografia, drept civil, noţiuni de ştiinţe naturale şi fi­zice, de higienă, desen, cânt, e­­ducaţie fizică, lucrul manual şi lucrări practice agricole (la sate) cu băeţii şi lucrul de mână şi gospodărie cu fetele. (Art. 56). Iar mai departe acelaş articol spune : „In celelalte clase se conti­nuă, se întăreşte şi se comple­tează cultura generală din cele dintâi patru clase, dăndu-se în acelaş timp o deosebită desvol­­tare învăţământului practic uti­litar. Materiile de învăţământ sunt cele din primele patru cla­se, cu desvoltările necesare co­respunzătoare vârstei". Prin urmare trei ani (de la 12—14) iar pentru câţiva şcolari 5 ani (de la 12—10) se vor repe­ta aceleaşi materii din palmele 4 clase, în care învăţătorul a spus: cu siguranţă tot ce ştia, aşa fel că desvoltările necesare corespunzătoare vârstei sunt o simplă iluzie. Ori dacă repelicile sunt utile, până la un punct, pentru copiii mici, ele sunt periculoase pentru cei mai înaintaţi în vârstă cum spune d. André Honnorat, fost minit­ru de Instrucţie în Fran­ţa : „In loc de a întipări mai bine cunoştinţele în mintea lor, repelirile sfârşesc din potrivă prin a le şterge din memorie prin oboseala inevitabilă a aten­ţiei. Rendementul e departe de a fi proporţional cu energia chel­tuită". Iată deci trei ani pierduţi din punctul de vedere al culturei ge­nerale şi crede d. ministru An­gelescu că se vor găsi mulţi pă­rinţi cari să­ consimtă a face cheltueli cu întreţinerea copiilor timp de 3—5 şi ca să repete ce învăţase în primele 4 clase? Dar zice mai departe legea: ,,Ministerul instrucţiunei in în­ţelegere cu ministerul agricultu­­rei, cu ministerul industriei şi cu acela al muncei, va întocmi 8 programe: o programă cu ca­racter agricol, una cu caracter industrial, alta cu caracter co­mercial şi o programă cu carac­ter profesional şi gospodărie pentru fete". Cine va aduce însă la îndeplinire aceste programe? Art. 72 ne spusa: „Lucrările şi îndeletinicirile practice cu lă­muririle teoretice necesare din clasa V până la clasa VII se vor preda de învăţători, iar a­colo unde nevoia cere şi mijloa­cele permit ministerul poate numi şi absolvenţi ai şcoalelor speciale echivalente cu liceul". Ultimile două condiţionate a­­rată lămurit că toată speranţa legiuitorului este în învăţători şi pentru aceste lucrări şi îndelet­niciri practice. El trebue deci să poseadă cunoştinţi serioase de a­­gricultură, de comerţ şi de in­dustrie, căci, cum prea bine spu­ ZIARUL „UNIVERSUL“ —------- «5 Serial II Cupon no. 1 PENTRU MARILE PREMII DE TOAMNE Cititorii cari vor să participa la marile premii de toamnE Tn care intră și O PREA FRUMOASĂ CASA, vor strănge cupoanele ce vor fi publicate *Hnlc Tn acest loc. 0<J”0oooooo0do00ooooooob'

Next