Universul, octombrie 1924 (Anul 42, nr. 223-249)
1924-10-01 / nr. 223
Pătai trut Imii Reamintim că în ultima sesiune a Societăţii Naţiunilor, contele Apponyi a pronunţat un discurs, în care a pomenit de tratamentul minorităţilor din ţările vecine victorioase: România, Cehoslovacia şi Iugoslavia. Contele Apponyi a adus la cunoştinţa Societăţii Naţiunilor că minorităţile din „statele succesoare“ nu s-ar bucura de drepturi depline , că naţionalităţile ar fi oprimate, etc. Fireşte că intenţia reprezentantului Ungariei în adunarea de la Geneva a fost să inducă în eroare Societatea Naţiunilor şi să provoace un curent de opiniune defavorabil României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei. Contele Apponyi a fost însă pedepsit pentru cutezanţa sa de a falsifica adevărul şi de a denatura faptele. Contele maghiar, care a apărat la Geneva cu căldură şi la lent, cauza marilor proprietari maghiari, a uitat că el n'are dreptul să vorbească în numele cetăţenilor altor ţări, fără mandat, după cum a uitat şi anchetele făcute de comisiunile delegate de adunarea Societăţii naţiunilor, în ţările calomniate de dânsul. Ce s’a întâmplat? Contele Apponyi a fost mai întâi dezavuat în mod solemn şi public, decătre proprii săi „fraţi“, cari trăesc în afară de Ungaria. Astfel, reamintim protestul partidului fermierilor şi micilor proprietari maghiari din Cehoslovacia. In acest protest s-a spus că Apponyi, nu are mandat să vorbească în numele minorităţei maghiare din celelalte ţări, deoarece el s'a pus în serviciul clasei marilor proprietari şi urmăreşte alte .-CIMÉR^rre sunt în opoziţie , mul citprimei ys JEENRI Acum a venit rândul celorlalte minorităţi. Partidul republican burghez german din Cehoslovacia, a ţinut zilele trecute o adunare, la Bratislava, în care s-a examinat declaraţiile făcute de contele Apponyi, la Geneva Preşedintele acestei adunări, d. Svoboda, a declarat că cetăţenii aparţinând tuturor naţionalităţilor, se bucură de drepturi egale şi deci depline, în Cehoslovacia. Apoi, au vorbit reprezentanţii minorităţilor maghiare, cari, de asemenea, au protestat împotriva declaraţiilor lui Apponyi. Adunarea de la Bratislava a votat după aceea o rezoluţie, în care declară că refuză contelui Apponyi dreptul de a vorbi în numele minorităţilor etnice din Cehoslovacia, căci într'un stat unde sufragiul universal a aplicat şi fiecare cetăţean se bucură de toate drepturile civice, indiferent de naţionalitate şi credinţe religioase, nu se poate vorbide oprimare şi de călcarea tratatelor. Adunarea dela Bratislava — ca o usturătoare ironie la adresa apărătorului nepoftit şi de rea credinţă al minorităţilor din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia, — a trimis minorităţilor „oprimate" din Ungaria salutările sale frăţeşti. In aceeaşi rezoluţie se constată că actualii conducători ai Ungariei practică maghiarizarea forţată a minorităţilor. Iată ce a recoltat contele Apponyi până acum, în urma nesocotitului său protest de la Geneva. Subliniem, cu acest prilej, conduita reală a minorităţilor etnice din statul vecin şi aliat nouă, care ar fi bine să slujeas,că de exemplu şi minorităţilor de la noi. Căminul studenţilor PRIMĂRIA CAPITALEI, în urma cererei directorului ziarului nostru, a admis în principiu CA SA DĂRUIASCĂ UN TEREN suficient de mare pentru a se construi pe el CĂMINUL STUDENŢILOR, cu fondurile adunate prin SUBSCRIPȚIA PUBLICĂ DESCHISĂ DE ZIARUL „UNIVERSUL“. Acest teren va fi situat în apropierea BULEVARDULUI ELISABETA, cam la egala distanţă între Facultatea de medicină şi Universitate, pentru ca să fie la îndemâna studenţilor. Cum sunt mai multe terenuri oferite de primărie, în cursul săptămânei viitoare se va fixa definitiv terenul ales şi apoi se va constitui comitetul însărcinat cu elaborarea proectelor, care să înfăptuiască CĂMINUL ridicat prin subscripţia publică pentru studenţimea română. POLITICA INTERNA $ externă a Germaniei — Declaraţiile d-lui Stresemann — Berlin, 29 (Rador). — Ministrul de externe al Germaniei, d Stresemann, a ţinut un discurs la o adunare a partidului popular (Volkspartei), în care a declarat că politica germană este caracterizată de acordul de la Londra. Chestiunea împrumutului va fi aranjată săptămâna viitoare. Ridicarea clauzei naţiunei celei mai favorizate, care are un caracter unilateral, înseamnă, un pas înainte pentru desvoltarea economică a Germaniei, care începe negocieri pentru incheere de tratate comerciala Restricţiunile privitoare la aviaţia germană vor înceta. Lordul Parmoor a înlăturat neînţelegerile ce s’au ivit în ultimul timp în mod cavaleresc. Atitudinea marilor puteri faţă de Germania este caracterizată prin discursul d-lui Macdonald la Geneva. Guvernul german este recunoscător pentru aceasta d-lui Macdonald. Intrarea Germaniei în Liga Naţiunilor are o importanţă deosebită. Această chestiune trebuie să fie cercetată în mod obiectiv, ea nu poate forma o chestiune de partid. In politica internă chestiunea cea mai importantă este remanierea guvernului, dacă partidul naţional german se pune pe baza tratatului de la Londra, ar fi fals excluderea acestui partid de la putere STRESEMANN ministru de externe al Germaniei 0 nouă banii de credit industrial In Germania Berlin, 29. Presa berlineză află că „Rentenbank“ va pune la dispoziţie 2 milioane şi jumătate mărci pentru fondarea unei noul bănci de credit industri contam. fisml ■ ÉÉés*'. MOZAICURI UN ORAS NOU IN PALESTINA. — In 1909 s’a clădit oraşul Tel-Aviv în Palestina. Azi, oraşul acesta numără 17.000 de locuitori şi 1500 de case. Tel-Aviv posedă străzi bine pavate, canalizaţie, lumină electrică, parcuri etc. DECANA STICLELOR DE ROM. — O sticlă de rom din Jamaica de o vechime de 179 ani şi considerată ca decan a sticlelor de rom, a fost destupată de proprietarul ei, un negustor din Londra. Ea a fost astupată din nou şi pecetluită cu instrucţiuni, căci băutura pe care o conţine trebuie să fie gustată de fiecare generaţie a urmaşilor proprietarului. Ea a fost gustată de generațiile din 1837 și 1884 și va fi destupată din nou în 1971. — XXX Luptele din Marocul spaniol TRUPELE SPANIOLE INAINTEAZA Madrid. 2.9. — Ultimele informaţiuni asupra situaţiei din Maroc arată că trupele spaniole înaintează spre Ceuta. Nota directoratului reafirmă hotărîrea de a rămâne la Maroc şi a de a interveni cu cea mai mare energie pentru înfrângerea rezistenței rebelilor. Agitaţiile lui Ludendorf in Bavaria şi Prusia orientală — PENTRU RESTABILIREA MONARHIEI. — SOCIETĂŢILE SECRETS. — UN STRIGAT DE ALARMA — Berlin, 29. — „Frankfurter Zeitung“ semnalează uneltirile lui Ludendorff, atât in Bavaria, cât şi în Prusia Orientală, prin diferite asociaţii ca: Frontban®, Frontjugend și Frortkriegerbund, al căror caracter este surfferent definit de tevă. mântul impus aderenţilor : „Jur credinţă şi ascultare până la moarte şefului meu Ludendorf“. Asociaţiile acestea, care sânt formaţii esenţiale de luptă, au o organizaţie analoagă şi aceleaşi scopuri politice: «in lăuntru, restaurarea monarhiei şi in afară, ruina tratatului de la Versailles şi revanşa. Ziarul democrat din Francfurt constată că de curând, autorităţile judiciare din Muenich au pronunţat dizolvarea şi Închiderea localurilor de reunire al acestor societăţi. Tot deodată se face apel la Intervenţia tribunalului si de a lua măsuri severe împotriva fondatorilor şi participanţilor la aceste asociaţii, ale căror scopuri sunt secrete şi care prescriu supunere faţă de diferiţi alţi şefi necunoscut. XXX GENERALUL LUDENDORF Confirmarea acţiinei bolşevice în Balcani — Dela corespondentul nostru particular — Rusciuk, 28. — Conducerea centrală a organizaţiunei macedonene „Ilinden“ printr’o circulară ce poartă No. 976 către toate secţiile sale spune, în legătură cu ultimele evenimente: „In chestiunile organizaţiei revoluţionare macedonene s’au amestecat de multe ori factori externi. In special, Internaţionala a treia, prin reprezentantul ei de la Viena, Cersky şi cu concursul trădătorilor Ceaulef şi Vlahof. De asemenea partidul comunist bulgar prin membrii săi Dimof şi doctor Maximof (deputaţi) împreună cu Aleco Paşa, colonel Atanasof, Zancof şi Iovcof au conspirat în contra organizaţiei revoluţionare macedonene. Toţi aceşti trădători sunt eil IAihM Minin — „Dacă Men la pacificarea Sa regei, nu puteţi exclude o ţară aşa de mare din cooperarea naţiunilor din Europa“ a spus primul ministru al Angliei — Marele discurs final de Macdonald la Derby Londra, 30 Septembrie. — In discursul său rostit ori la Derby, primul ministru face o largă expunere asupra afacerilor politice şi se ocupă mai ales de situaţia irlandeză şi de tratatele ruse. Referindu-se la chestiunea irlandeză, care necesitează reintrunirea Parlamentului chiar în săptămâna aceasta, primul mi-nistru apelează la toate partidele politice de a ţine seama de , acordul încheiat solemn cu Ir- J landa sudică şi răspunzând în- treruperei care i se face, spune că trebue ţinut seama şi de Ulster. Este o chestiune de onoare, pentru toate partidele şi pentru Camera Comunelor în-săşi, ca să poată menţine hotărîrea prevăzută în tratatul vital. ÎNTRUNIRILE DE LA GENEVA Referindu-se la întrunirile din Geneva, primul ministru spune că armatele nu dau nici o siguranţă. Tratatul propus perntru garanţia mutuală semnalat drept soluţiune pacinică a prelat o situaţie periculoasă. Până când lumea nu va descoperi ceva deosebit, care s'ar putea lua drept semn caracteristic al antestime!, războaiele nu vor în- ' ceta. Guvernul a definit acest semn caracteristic, care ar fi refuzul de a se supune arbitrajului. Dar cea mai mare parte a dis- cursului rostit de Macdonald a fost consacrată tratatului ci Rusia. Dânsul observă că prin Încheerea păcei cu o altă ţară, nu se asociază întru nimic cu ionna sa de guvernământ, cu legile şi obiceiurile sale. Faţă de criticile făcute de partidul liberal recunoaşte dificultăţile în legătură cu tratatul rus. Recunoaşte că trebuie să dea lămuriri Este de acord aproape cu toate criticile aduse de Lordul Grey. Aminteşte însă că toate garanţiile cerute de acest din urmă, se găsesc cuprinse în tratat. Expune mai departe că Grey greşeşte când atribue u- nul delegat rus, declaraţia ca- i re a fost făcută în Rusia de că- tre o persoană oarecare. Adau- •' gă mai departe: S‘au făcut în- ' tr'adevăr anumite declaraţii sp i rioase, în Rusia, cu privire la acest tratat. Dacă aceste declaraţiuni s‘ar fi făcut de bărbaţi politici autorizaţi din Rusia, a- iunci ar fi avut o însemnătate serioasă. Urmând mai departe primul ministru exţrune că de fapt ar exista două tratate. Tratatul de comerţ şi navigaţie acordă Angliei, printre altele, clauza naţiunea celei mai favorizate şi pune în vigoare planul pentru creditele de export, apucându-l Rusiei. Acest tratat mai prevede că nu se vor impune taxe asupra mărfurilor engleze, în tranzit prin Rusia. Mai prevede că pentru cetăţenii britanici in Rusia nu va exista nici o deosebire de taxe sau servicii forţate. Protejează drepturile navigaţiei. Acordă dreptul pentru reproducerea patentelor şi mai presus de toate vor intra în vigoare mărcile de comerţ britanice. Mai există şi un an tratat, aşa numitul tratat general Guvernul britanic, încassas, cuvechiul guvern rus aprobase 13 tratate cariorându- iau tot felul de chestiuni. Noi am catalogat aceste tratate studiindu-le cu deosebită îngrijire.“ CHESTIA PROPAGANDEI In ce priveşte chestiunea de propagandă. Primul ministru citeşte părţile esenţiale ale articolului 16 care se ocupă de această chestiune. Acest articol prevede că părţile contractante se obligă de a se abţine şi de a restrânge toate persoanele şi organizaţiile de sub controlul lor direct ori indirect, cuprinzând şi organizaţiile care primesc ajutor financiar,de orice demers care ar putea primejdui liniştea şi prosperitatea unei părţi din teritoriul Imperiului britanic, sau pe cetăţenii republicelor socialiste sovietice, sau menite să înăsprească relaţiunile Imperiului britanic, cu vecinii săi din oricare altă ţară. CEREREA DE ÎMPRUMUT Trecând la capitolul 3 din tratat care vorbeşte despre cererea de împrumut, care a fost supusă celor mai aspre critici, d. Macdonald, spune că de prima dată a putut să înduplece guvernul bolşevic să admită că este obligat de a plăti ceva şi de a consimţi metodele care s-au stabilit în acest scop. Chestiunea era că acest împrumut să fie garantat intr’un mod oarecare. împrumutul este destinat reconstrucţiei şi numai reconstrucţiei. Va putea fi acordat in rate, sau nu. Dacă tindeţi la pacificarea Europei nu puteţi exclude o ţară atât de mare, din cooperarea naţiunilor din Europa. Nu puteţi rezolva cu succes această mare chestiune în scop de a pune la cale cooperarea şi fraternitatea în Europa prin lăsarea în afară a Rusiei ! Aceasta este motivul pentru înt ‘cheerea acestui tratat. Vom recomanda parlamentului britanic să garanteze acest împrumut, dacă vor consimţi la condiţiunile sale. In sesiunea de toamnă a Camerei Comunelor , vom obţine semnăturile reprezen- tanţilor ruşi după care aceştia vor consimţi că împrumutul să se limiteze la suma pe care Ca- j mera Comunelor o va fixa şi care va trebui garantată prin securităţi pe care Camera Comunelor britanică le va găsi drept bune. Aceasta este agrementul menit să ne aducă pacea şi care va aduce bogăţie poporului nostru. Această învoială face parte esenţială din politica partidului labourist. Sovietele ruseşti împotriva tratatului an^Sortes I Varşovia, 2.9. — Agenţia Rosta [ semnalează că în ultimul timp ziarele din Moscova au primit din toate regiunile Uniunii numeroase scrisori de la diferiţi cititori din toate clasele sociale în care critică tratatul anglosovietic, semnalând inconvenientele lui pentru Uniunea republicelor sovietice şi stăruind asupra incompatibilităţii politice urmată de guvernul britanic faţă de Rusia. Pe de altă parte ziarul Pravda publică în privinţa aceasta un articol al cunoscutului economist Milutin, care declară,, între altele, că politica actuală a guvernului britanic nu se deosebeşte întru nimic de aceia a lordului Curzon. Ea contrazice tratatul, îi răpeşte semnificarea lui şi obligă ţie ruşi să se îndoiască de foloasele lui. „Foloasele tratatului, adaugă Milutin, sunt problematice. Politiceşte, el este compromis de guvernul britanic, a cărui politică actuală ne sileşte să ne punem următoarea întrebare: Tratatul este util ? Nu e oare timpul să înceteze cu desăvârşire toate negocierile cu privire la recunoaşterea pretenţiilor financiare engleze?“ StaCLeONALD primul ministru al Angliei MARILE PREMII ALE „UNIVERSULUI” Casa» pe care „UNIVERSUL” o oferă ca premiu W ■ jmamm-n «W‘pţ“w m . Politică şcolară greşită Noua reformă a învăţământului primar de I. ATHANASIU Profesor la Universitatea din Bucureşti Corpurile Legiuitoare au votat în ultima sesiune, cu foarte mici modificări, proectul de lege prezentat de d. ministru Angelescu, pentru reforma Învăţământului primar şi normal primar, proect cuprins într'o voluminoasă broşură, in octavo, de 139 pagini, cu 5 tabele grafice şi 3 hârţi. In această broşură expunerea de motive ocupă 72 de pagini, iar proectul de lege 67. înfăţişarea broşurei dă cele mai bune speranţe, asupra cuprinsului ei, oricui se interesază de învăţământul nostru. In astfel de sentimente am căutat să studiez mai de aproape noua reformă şcolară. Dacă dau publicităţii rezultatul ce am obţinut, aceasta o fac pentru două motive: a) un profesor este obligat să comunice şi altora convingerea la care ajunge în urma unui anume studiu; b) discuţia publică în materie de învăţământ nu poate să-i fie decât folositoare. Pentru claritatea expunerei vom împărţi subiectul nostru în două capitole : A) Cum organizează noua reformă şcoala noastră primară. B) Locul şcoalei primare în învăţământ. Unitatea lui. NOUA REFORMA A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI NORMAL PRIMAR Vom examina pe scurt princi- palele puncte din organizarea dată de d. ministru Angelescu, şcoalei primare. I) Şcoala primară cu 7 ani.— Iată cum motivează d-sa această reformă (expunere de motive pagina 5): „Copiii ies din şcoala primară la vârsta de 11—12 ani, când nu pot fi întrebuinţaţi la muncă, fără primejdie pentru sănătatea lor fizică. Până la vârsta de 3 ani, când legea protecţiunei muncei minorilor le dă voie să intre la stăpân, copiii, in specal cei din oraşe, îşi pierd vremea în nelucrare, bătând străzile şi contractează diferite apucături rele. Influenţa educativă a şcoalei se pierde repede. E necesar, deci ca învăţământul primar să se prelungească până la vârsta de 10 ani, pentru copiii care nu-şi continuă instrucţiunea primelor patru clase primare, într-o şcoală secundară,sau profesională, obligându-i să urmeze încă trei ani la un stadiu de completare şi întărire a cunoştiinţelor din primele patru clase". Dar de la 12 până la 16 sunt 5 ani iar nu trei. Prin urmare şcoala primară, care durează de la 7 la 16 ani împliniţi face nu 7 ci 9 ani. Am crezut la început că este o greşală de tipar , studiind însă legea, se vede clar că aşa a înţeles d. ministru Angelescu şcoala primară. Iată în adevăr ce spune art. 12: „Părinţii, tutorii şi toţi cei prevăzuţi la art. 6, cetăţeni români, sunt datori să-şi trimeată copiii la o şcoală primară de Stat şi anume: de la 5—7 ani in şcoalele de copii mici; de la 7—16 ani împliniţi în şcoalele primare; de la 16—18 ani la şcoalele sau cursurile de adulţi. Insă art. 56 zice: „Şcoala primară cuprinde 7 clase de câte un an fiecare“. Deci 7 clase trebuesc făcute în 9 ani. Aceasta e regula generală, iar dispoziţia de la al. 5 al art. 12 prin care se scutesc de această obligativitate copiii, care au obţinut certificatul de absolvire a 7 clase înainte de 16 anii, trebue considerată ca o excepție. Este aci o ofensă gratuită, care se aduce poporului român, crezându-l atât de încet la minte. Se inşală însă d. ministru Angelescu ; marea majoritate a copiilor va termina cele 7 clase ale şcoalei primare in 7 ani, deci la vârsta de 14 ani şi numai o infimă minoritate, alcătuită din leneşi sau de inteligenţă mediocră, cari vor fi nevoiţi să repete 2 clase, vor absolvi şcoala primară la vârsta de 16 ani. De ce atunci să se ia aceşti şcolari ca, punct de plecare pentru fixarea vârstei obligatoare în şcoala primară ? Dar să vedem ce vor învăţa copiii în aceşti 9 ani ? In primele 4 clase primare se predau materiile prevăzute şi de vechea lege şi anume: Religia, limba română, aritmetica, istoria, geografia, drept civil, noţiuni de ştiinţe naturale şi fizice, de higienă, desen, cânt, educaţie fizică, lucrul manual şi lucrări practice agricole (la sate) cu băeţii şi lucrul de mână şi gospodărie cu fetele. (Art. 56). Iar mai departe acelaş articol spune : „In celelalte clase se continuă, se întăreşte şi se completează cultura generală din cele dintâi patru clase, dăndu-se în acelaş timp o deosebită desvoltare învăţământului practic utilitar. Materiile de învăţământ sunt cele din primele patru clase, cu desvoltările necesare corespunzătoare vârstei". Prin urmare trei ani (de la 12—14) iar pentru câţiva şcolari 5 ani (de la 12—10) se vor repeta aceleaşi materii din palmele 4 clase, în care învăţătorul a spus: cu siguranţă tot ce ştia, aşa fel că desvoltările necesare corespunzătoare vârstei sunt o simplă iluzie. Ori dacă repelicile sunt utile, până la un punct, pentru copiii mici, ele sunt periculoase pentru cei mai înaintaţi în vârstă cum spune d. André Honnorat, fost minitru de Instrucţie în Franţa : „In loc de a întipări mai bine cunoştinţele în mintea lor, repelirile sfârşesc din potrivă prin a le şterge din memorie prin oboseala inevitabilă a atenţiei. Rendementul e departe de a fi proporţional cu energia cheltuită". Iată deci trei ani pierduţi din punctul de vedere al culturei generale şi crede d. ministru Angelescu că se vor găsi mulţi părinţi cari să consimtă a face cheltueli cu întreţinerea copiilor timp de 3—5 şi ca să repete ce învăţase în primele 4 clase? Dar zice mai departe legea: ,,Ministerul instrucţiunei in înţelegere cu ministerul agriculturei, cu ministerul industriei şi cu acela al muncei, va întocmi 8 programe: o programă cu caracter agricol, una cu caracter industrial, alta cu caracter comercial şi o programă cu caracter profesional şi gospodărie pentru fete". Cine va aduce însă la îndeplinire aceste programe? Art. 72 ne spusa: „Lucrările şi îndeletinicirile practice cu lămuririle teoretice necesare din clasa V până la clasa VII se vor preda de învăţători, iar acolo unde nevoia cere şi mijloacele permit ministerul poate numi şi absolvenţi ai şcoalelor speciale echivalente cu liceul". Ultimile două condiţionate arată lămurit că toată speranţa legiuitorului este în învăţători şi pentru aceste lucrări şi îndeletniciri practice. El trebue deci să poseadă cunoştinţi serioase de agricultură, de comerţ şi de industrie, căci, cum prea bine spu ZIARUL „UNIVERSUL“ —------- «5 Serial II Cupon no. 1 PENTRU MARILE PREMII DE TOAMNE Cititorii cari vor să participa la marile premii de toamnE Tn care intră și O PREA FRUMOASĂ CASA, vor strănge cupoanele ce vor fi publicate *Hnlc Tn acest loc. 0<J”0oooooo0do00ooooooob'