Universul, noiembrie 1924 (Anul 42, nr. 250-275)

1924-11-01 / nr. 250

* asol XlILSr. 259 FGHDATOR­I EUIGI CAZZAVILLAN­IS IMI 2 IB ui mamim» ne8 Pagini UNIVERSUL CELE DiN URMĂ STIRi DiN LUMEA ÎNTREAGĂ TEREORXnCE «1 TELEFONICE: Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, str. Brezoianu, 11 TESEJSIPON: Direcţia 13/72 Administraţia 13/71 Secretariatul de redacţie 56/43 Redacția: coresp. cu provincia 2/28 şi 35/31 ( ' ' ttaUtâ I Noeiferle 1924 DIRECTOR: STELIAN POPESCU Internaţionalizarea politicei interne­ ­ Acesta este dezideratul domi­nant al congresului prezidat de d-rul Lupu.­i . Nu priein al congresului ţâră­­■nist, fiindcă sufletul ţărănime! noastre este departe de ceea ce el a spus şi s‘a simţit acolo.­­ Toate discursurile şi interven­­ţiunile d-rului Lupu se caracte­­riză prin excesul de admiraţie pentru tot ce poartă etichetă­­cosmopolită, şi din nefericire pentru aspectele cele mai tris­te ale negaţiunii naţionalis­mului. Corespondentul din Belgrad ■ ni-a comunicat că,—la întrunirea convocată în cinstea politicia­nului din România,—Rădici, ca­re simbolizează astăzi ideea de dizolvare a statului iugo­slav realizat prin atâtea suferinţe şi sacrificii, a slăvit vremurile când se va isprăvi cu Hohen­­old eroii şi când republicile ro­mâne, croată şi bulgară vor asi­gura fericirea în sudul Europei. Accentele şi ipenibolele din arti­colul scris de d-rul Lupu des­pre Rădici, îndată după înapoie­rea de la Zagreb, mărturisesc co­munitatea de sentimente dintre omul care râvneşte să conducă ţara noastră şi omul care decla­ră că, în ziua când va guverna ,în Iugoslavia, România va avea un duşman mai mult. Din nefericire, nu ne găsim in faţa unui izolat acces de isterism politic. Dacă in congre­sul de Duminică numai prezi­dentul ar fi predicat înfrăţirea cu grupări străine, nu numai platonic ci cu scopul unui a­­mestec în politica noastră in­ternă, n'am fi subliniat faptuL Dar, cum spuneam, nota s‘a ge­neralizat. Aşa, de pildă, fostul subprefect Ni­cal­au, după ce s‘a plâns că nu i s‘a îngăduit să vorbească despre politica gene- J na­lă, s‘a crezut dator s'arate că nu s‘ar fi îndepărtat dela prin- J cipiile internaţionale din expu-­ nerea şefului său şi ca atare , a cerut solidari­zarea cu parti-­ dele radical-social (?) şi so- * cialist din Franţa. Cu alte cu-­­­vinte, în congresul cu pretenţii­­ că reprezintă voinţa şi simţirea­­ ţărănime! noastre profund religioasă şi de unde ies a­­ceia pe cari îi ucid zilnic bolşe­vicii la Nistru, nu s‘a produs o­­ dorinţă mai vie decât unirea cu­­ grupării« din Franţa care, de- I zap­robate, energic d­e cel­e naţio-­­ naliste, au ridicat clerul şi po-­ pulaţia din Alsacia-Lorena prin­­ suprimarea legai,lunii dela Va­tican şi au recunoscut sovie­tele ca guvern regulat ! Nu nu- i mai atât, dar în aceeaşi expu­nere se afirmă rudenia partidu­lui d-rului Lupu cu Laburiştii din Anglia, — cari au avut ast­fel în toiul greutăţilor electorale mângâierea să afle că au nea­muri politice la Bucureşti, — şi pe urmă, ca să nu mai fie discuţie, se proclamă necesita­tea stabilire! şi rudeniei com­plete cu toate grupările demo­cratice din lume, cari, în trea­căt fie zis, nu şi-au manifestat­­ nici-odată arzătoarea nevoe de a­­ coopera cu congresi­şt­ii de la­­ Dacia. E bine să ce­reţie toate aces-­­ tea, întâi pentru că denotă conştiinţa slăbiciunei la cei­­ cari, neputându-se rezema solid­­ pe încrederea opiniunei publi-­ ce, aleargă după comanditări politice din afară, şi al doilea,­­ pentru că ţărănimea noastră­­ are un luminos prilej să vadă cine vorbeşte în numele ei şi cum înţeleg să servească ţara­­ cei cari îi făgăduesc fericirea, i tron necunoscuţi!». Câteva­­«tatări dureroase.­Mormintele eroilor In ziua de 28 Septembrie a. c., luând parte la sfinţirea şi inau­gurarea Mausoleului eroilor, ri­dicat la Mărăşeşti, prin sub­scripţie publică şi prin vredni­cia Societăţii naţionale ortodoxe a femeilor române, am rămas foarte rău impresionat, văzând cât de mare este numărul eroi­lor necunoscuţi, aşezaţi în crip­tele acelui mausoleu, faţă de foarte micul număr de eroi cu­noscuţi. Numeroase sunt pietrele mor­tuare, sub care odihnesc câte 300 eroi necunoscuţi, iar eroul general Eremia Grigorescu, odih­neşte la un foc, cu nu mai pu­ţin de 1000 (una mie) eroi ne­­cunoscuţi! Suntem în drept a ne întreba, după cum se va fi întrebând şi d. ministru de războiu, — ca prim depozitar al moaştelor e­­roilor noştri — cum se explică acest fapt, când bine ştiut este, că marea majoritate a eroilor, căzuţi cu arma în mână şi cu faţa la inamic, au fost înmor­mântaţi în mod regulat, chiar de trupele noastre, şi că fiecare dintre ei, pe lângă numerile matricole de pe îmbrăcăminte, înscrise şi în registrele unităţi­lor, mai purtau la gât şi sem­nul de identitate ? Mirarea mea n-a ţinut mult, căci chiar a 2-a zi, 29 Septem­brie, luând drumul pe valea Şuşiţei, spre Soveja, m‘am lu­minat complet asupra acestei chestiuni. Cauză este — cel pu­ţin în mare parte — neglijenţa şi indolenţa culpabilă, cu care e‘au îngrijit şi se îngrijesc în genere mormintele şi cimitirele eroilor noştri ! Imediat în dosul caselor lu­crătorilor fabrice­ de cherestea­­de la poalele „Răchitaşului", pe­­care au avut loc crâncene şi memorabile lupte, am găsit un cimitir de eroi făcut de nemţi. Cimitirul fusese făcut de nemţi şi în care au­ fost îngro­paţi mai mulţi ostaşi români. Halul în care se găseşte as­tăzi mormintele din acest cimi­tir, m‘a îngrozit şi m‘a revoltat! Crucile, făcute din scânduri­­de brad, bătute de ploi şi de Viscole, unele abia se mai ţi­neau înfipte, dar­ gata să cadă , iar altele mai mult putrezite, erau căzute­ la pământ, înscrip­­ţiunile, atât pe crucile eroilor nemţi, cât şi pe acele ale eroilor români, unele de abia se mai zăriau, iar altele erau şterse cu totul. Muşuroaiele mormintelor, pline de burueni, sau lăsat a­­tât de mult, în­cât au ajuns a­­proape la nivelul pământului. Cu foarte mare greutate, am reuşit să discifrez câteva ins­cripţione pe crucile eroilor ro­mâni, pe care le dau cu pietate pentru moaştele şi memoria lor, şi ca datorie către familiile lor,­­ de­oarece, cu siguranţă, că în­­ primăvara viitoare nu se vor­­ mai cunoaşte de loc, iar toţi a­­­­ceşti eroi, astăzi încă cunoscuţi, vor deveni — probabil, pentru o mai mare onoare şi glorie...— eroi necunoscuţi, cari vor fi des­humaţi şi aşezaţi, fie în mau­soleul de la Mărăşeşti, în mijlo­cul lumei lor necunoscute.... fie în mausoleul mai modest, pe care, după cum am fost infor­mat, îl construeşte Societatea „Casele Naţionale“ în marginea satului Soveja ! Sold. Dumitru loan reg. 15 in­fanterie ; soid. Anton ’ Hie, reg. 8 călăraşi, esc. II, mort. 18/VII 17 (crucea căzută’; sold. loan Petrescu, reg. 10 inf.; sold. Pe­tru Macaru, reg. 2/10 inf. mort 9/III 17 ; sold. Nicu Toma, reg. (şters), mort 27/11 17 ; soldaţii Tănase Vaviţa, mort 26/1 17 şi loan Suman, mort 22/117 (îngro­paţi la un loc) ; caporal Cră­ciun Radu, reg. 45/68 (?) 17 ; sold. Gaftan Enache, reg. 10 inf. compania 9-a, mort 19/VII 17; sold. Tache (?) Petru, reg. 58 (?) inf. mort 4/III 17 ; sold. Ka­­werilja (?) Gheorghe, mor.t-27/VI 17. D. Oskar Sáros], directorul fa­­bricei mi-a comunicat, că sunt şi alte morminte, în cimitire, sau izolate prin păduri, în a­­ceiaşi stare şi chiar mai rea. Pentru cimitirul descris mai sus, d-sa din proprie iniţiativă şi pe contul fabricei, făcuse al­te cruci de stejar, dar pe care­­nu le-a aşezat însă, în locul celor existente, fiindcă nu ştie ce inscripţiuni să le pună. Şi câte cimitire, câte mormin­te izolate, nu se vor fi mai gă­sind în balul acestora, rătăci­te şi uitate pe toate câmpurile de bătaie !... Şi atunci, de ce ne-am mai mira, că majoritatea eroilor noştri cunoscuţi, s'a transfor­mat — spre ruşinea noastră şi durerea familiilor lor — în eroi necunoscuţi, ca şi cum armata noastră, care s-a luptat cu cel mai puternic şi mai temut duş­man, ar fi fost compusă din mercenari şi aventurieri fără nume, aduşi din toate colţurile lumei, iar nu din fiii scumpi ai­­ Patriei noastre ! Fie ca această revelaţiune, să aducă îndreptarea pentru vii­tor, în interesul cultului eroilor­­ noştri, strâns legat de educaţiu­­nea generaţiilor tinere de astăzi şi a celor viitoare, care la rân-­­ du-le vor fi chemat­e la jertfa­­ supremă !... G-ral ALEX. LUPAȘGU-Stejar r 8 Pagini Împroprietărirea cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul" Anul trecut s-a întocmit un proect de lege (din inițiativă parlamentară), relativ la îm­proprietărirea cavalerilor or­dinului „Mihai Viteazul". Se prevăzuse în acest proect, în­tre altele, câte un lot de 25 ha. pentru fiecare cavaler al ordinului,,Mihai Viteazul",în semn de recunoştinţă pentru actele eroice săvârşite în timpul războiului 1916 — 1919. La sfârşitul sesiunei trecute a parlamentului, proectul a­­cesta a fost discutat, dar votarea lui s’a amânat. Ar fi de dorit ca proectul în chestiune să fie pus ime­diat in discuţie şi votat îna­inte de 8 Noembrie a. c., când M. S. Regele va prezi­­­da, la Palat, masa tradiţiona­lă în onoarea cavalerilor or­dinului „Mihai Viteazul in M#-»# r mmm­m­m La moartea lui De Max D. Alex. Lapedatu, ministrul artelor, a expediat următoarea telegramă d-lui Emile Fabre, ad­ministratorul comediei franceze: „Adânc întristat de dureroasa pierdere a marelui artist De Max, care a lovit deopotrivă Franţa şi Român­ia, vă rog să fiţi pe lângă artiştii comediei franceze interpretul profundului meu regret ca şi al durerei una­nime a colegilor săi români. „Pierderea lui De Max este cu atât mai adânc simţită cu cât ea întruneşte la­olaltă durer­ea a două naţiuni de­opotrivă îndo­liate prin moartea marelui tra­gedian. „România plânge alături de Franţa pe acela care a dat o nouă strălucire artei dramatice în genere şi o glorie mai mult teatrului francez. Ministrul artelor Alex. Lapedatu In acelaş timp de Alex. Lape­datu a telegrafiat legaţiunii noastre la Paris să depună o co­­roană cu culorile României pe­­ sicriul marelui dispărut. *­­ Următoarea telegramă a­­ fost adresată administratorului­ Teatrului francez, la Paris :­­ „Doliul teatrului francez este­­ şi al nostru. Binevoiţi a ne a- l socia la marea durere pricinuită­­ celor două ţări ale noastre prin pierderea marelui poet al ver­bului şi al atitudinei, care a fost scumpul nostru compatriot­ de Max, minunat simbol al co-­­ municăţei intelectuale şi spiri­­t tuale unind Franţa şi Româ-­­ nia“.­­ Preşedintele „Asociaţiunii Criticei dramatice şi muzicale“ » (ss) Fagure D. Corneli­u M­oldovanui, di­rectorul teatrului Naţional din­­ Bucureşti, a telegrafiat d-lui­­ Emil Fabre, adminstrator ge-­­ neral al Comediei franceze, ru­ j gându-l să depună în numele­­ teatrului Naţional, o coroană pe­­ mormântul marelui tragedian, De Maâ In­aintirul slideştilor Lista deschisă de ziarul „Universul“ Au mai subscris: Colecta Cercului studen­ţilor români din Beius, prin d. dr. Alexandru­­T. Mureşan, str. V. Lucaci, Beiuş, jud. Bihor 5.877 D-na Ion I. Curelescu, în memoria soţului său farmacist maior I. Cure­lescu 2000 Ion Stănescu 100 D-na I. F. 1000 Ministerul finanțelor. Dir. contrib. şi f-dul co­munal (bir. spirtoase) 1500 Colecta C. Lascar, con­trolor fiscal, corn. Caraclia jud. Ismail 1823 Colecta d-rei dr. Emilia Georgescu în circ. medica­lă Dragoslavele-Muscel 125­.9 . Colecta Sucursalei Băn­cii Franco-ltoianai­ă din Slobozia , 1930 Colecta d-lui. Florente Mărculescu, comuna Bal­ta, Teleorman 3.050 Colecta d-lui Serban Hu­­sanu, dirigintele of. poștal Bușteni, jud. Prahova 677 Total 19218 Suma din urmă lei 3.991.631 Total gunarat 4410.932 1 Primele rezultate ale alegerilor engleze Succesul partidului conservator Londra, 30­1 (Rador). — Au fost aleşi până în prezent, 47 conservatori, 20 laburişti, 8 li­berali şi 1 independent. Con­servatorii câştigă 16 locuri, 11 dela liberali şi 5 dela labu­rişti. Liberalii câştigă 2 locuri dela laburişti. Laburiştii câşti­gă 3 locuri , 2 dela liberali şi 1 dela conservatori. Henderson, ministrul de in­terne, a fost reales. Fiul lui Baldwin, care a candidat ca laburist, n‘a fost ales. Dease­­menea n‘a fost ales Bentillet, conducătorul federaţiei mun­citorilor dela transporturi. î ora celorlalte două partide, adi­­­ că se poate spune că din 615 lo­­­­curi in parlament, are sorţii să obţină cel puţin 308 faţă de 258 obţinute in ultimele alegeri. Ei numără printre partizanii lor câteva mii de alegători cari nu Bethlen, publică în ziarele din Budapesta o scrisoare deschisă către Gombos. El face o destăinuire sen­­saţională asupra planurilor se­crete ale ebrediştilor. Aceştia — spune Wild — numai că nu au votat anul tre­­j caută să câştige poliţia, tan­­cul, dar nici nu se amestecase ; darmeria, căile ferate şi poşta în luptele electorale până acum. rfe parteg­­or spre a răsvrăti nădejdT«? lor'InuTS aC“te , afacerea Zinoview, al doilea pe Guvernului. Ei au încercat faptul că au scos din programui­i chiar să introducă politica în lor tariful general, care le adu- i armată şi şi-au asigurat con­cursul ofiţerilor tineri,­sesc înfrângerea in ultimele ale- 1­­ gori; al treilea, cred că alegăto­rii îşi vor arăta desamăgirea lor faţă de măsurile luate de gu­vern pentru rezolvarea chstim­­­ei lipsei de lucru şi problemei locuinţelor. La sediul central laburist domneşte credinţa că partidul va obţine un număr însemnat de voturi, cu tot incidentul Zi­noview şi criticele aduse de ce­lelalte partide guvernului pen­tru activitatea sa internă. La­buriştii nădăjduesc că lucră­torii le vor da şi de aci înainte sprijinind pentru a putea înde­plini programul lor in ceea ce priveşte remedierea lipsei de lucru şi problema locuinţelor, dat fiind că până acum guver­nul nu a avut timpul suficient să-şi desvolte activitatea în a­­cest sens. Guvernul crede că îşi v­a păstra nu numai locurile actuale în Parlament, dar că va mai câştiga incă 25—35, ceea ce ar face ca numărul total al membrilor laburişti in Came­ra Comunelor să se ridice 213—233. Partidul liberal nu prea vede nici o îmbunătăţire importantă în situaţia lui in Parlament. Părerea generală este că con­servatorii vor câştiga mai mult decât liberalii din înfrângerea laburiştilor.­­Astfel fiind, rezultatele defi­nitive sunt aşteptate cu cel mai viu interes de toate partidele HENDERSON do afiş electoral al pârtii conservator britanic Cum a progresat lipsa da lusru In Anglia. Ea a crescut sub regimul socialist... Leafield, 30.— Ştirile oficiale primite la centralele celor trei partide arată că votarea decurge peste tot în mod excepţional de greu. Toate trei partidele sunt la Îndârjită, ordinea domnește pretutindeni. * Partidul conservator este cel mai încrezător în reușită. Antici-aproape în balotaj. Cu toată lup-­­ pează o majoritate vădită asu- . Hrtzboiul civil din China­ ­ TRUPELE LUI WUPEYFU SE RETRAG Paris, 30 (Rador). — O tele- I gramd oficială din Japonia a­­j­nunță că trupele lui Wupeyfu I au început să se retragă la tz­­ cor, luând drumul mării. Con­tingente considerabile debarcă la sud de Lutai, înaintând spre a­­cest oraș. AMERICA INTERVINE Londra. — Se pare că A­­merica e decisă să interne în mod efectiv de partea lui I Wu-Psi-Fu. In sensul acesta , acesta vorbește cablograma I venită din New-York, prin care se vestește plecarea unor­­ vase de război americane spre Tientsin, unde vor debarca trupe. Or, se știe că la Tient­sin, Wu-Pei-Fu și-a stabilit cartierul general. Ofensivă și cxtra ofensivă CENEBALUL VAITOIANU. — Pentru unui cte-a! meu,­­ suti chi­ ai voștri. FILME Marioara Ventura cucerise premiul I la conservatorul din Paris şi de Max, cu care Sa­rah Bernhardt juca în teatrul ei, îi dădea sprijinul autorităţii sale artistice în debuturi din cele mai promiţătoare. Dar Gri­­gore Ventura ţinea numai­de­cât să-şi vadă faţa, împodobită cu primii nimbci ai gloriei, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, unde fusese admirată ■în „Trecătorul“ de Francois Cop­­pée şi în „Copila din flori“ a tatălui său înainte de a pleca în Franţa. Şi atunci, sub impresa directorului Operei din Rouen, Fermo, fratele ziaristului bucu­­reştean, soseşte o trupă care reprezintă pe prima noastră sce­nă, cu de Max şi Marioara Ven­tura, Andromaca, Esop, Hamlet Interpretările viguroase ale lui de Max provoacă mare admira­ţie, — cea din Hamlet dă loc la vii discuţii — iar structura ar­tistică a tinerei artiste, abia în mugur, se afirmă de mare vii­tor. De Max merge înainte. Pen­tru toată lumea artistică din Franţa, e singurul urmaş al lui Mounet-Sul­y; elanul, măreţia, suflul tragic al faimosului in­­terpret al lui 0©di£, nu se gă­­sesc la altul; la Comedia Fran­ceză, el intră tot mai adânc şi mai strălucit în marele reperto­riu. Izbucneşte războiul. In Ro­­mânia, se manifestă tot mai tare dorinţa intrării în luptă alături de Aliaţi pentru între­girea neamului. De Max vine la Bucureşti, de­sigur ca să ajute şi el cu ceva tendinţa de apropie­re. O face discret. Cine simbo­liza mai bine ca el, artist ro­mân şi fruntaş al artei france­ze, comunitatea de aspiraţii ale celor două popoare? Intr’o zi, în casa lui Victor Ionescu, directorul „Acţiunei", după ce de Max face să vibreze o adunare de intelectuali, reci­­tându-le incomparabil versuri de Rostand glorificând miraco­lul francez In lupta pentru li­bertate, o fată blondă, frumoa­să, cu ochi albaştri,­­cu glas duios, îndrăzneşte să spue „Fu­sul“ de Coşbuc şi nişte strofe de Verlaine. De Max ascultă, apoi se ridică mişcat şi o bate pe u­­meri: — Este o crimă, după mine, să Încurajezi pe cineva într’o direc­ţie unde n’are chemare. Este, să abaţi o fiinţă din calea menirei ei s’o expui unei continui fră­mântări, s’o pierzi. Poţi să faci teatru. O spun cu convingere şi cu siguranţa că vei izbuti. Copila pleacă la Paris, după trei ani la premiul I la tragedie şi comedie, şi scena franceză, alături de De Max, Ventura,­ Yonnel (Schabmann) înscrie pe d-soara Romanne, numele de teatru al fiicei profesorului doc­tor Pușcariu și al d-nei Victor Ionescu. De Max nu era nu­mai un ma­re artist, dar și un suflet mare, Don José. Ebrediştii proectează o lovitură de stat — Ei vor să proclame pe arhiducele Albrecht, rege al Ungariei — Deputatul Josef Wild, unul­­ Gömbös a răspuns la­­ dintre intimii primului ministru Sid’Âîuîif WUd simple insinuări. Departamentul Wild ripos­tează printr’o declaraţie apă­rută în ziarul ,,Az Est“, în care îşi menţine afirmaţiuni­­le cu privire la loviturile de stat, plănuite de radicalii din dreapta­ WHo arată, că ameninţarea cu marşul împotriva Buda­­pestei este numai o diversiu­ne, menită să mascheze ade­văratele intenţii ale „apărăto­rilor rasei“. In realitate, intentianea lor ar îl să proclame pe archidu­­cele Albrecht rege al Ungariei şi să pună mâna pe putere, spre a pomi împotriva Capita- „ Din rândurile opoziţiei* din r e­b» cfl,ar ,*®r® a. 'ncerca ° stânga se confirmă că ebre­­lovitura de stat in interesul u- Oiştii desfăşoară o întinsă a­­lui Habsburg, care aspira la ■ g­îraţie în toată ţara, tronul Ungariei.­ Lovitura de stat ar urma să se producă la primăvară. Wild arată, că Gombos şi tovarăşii săi organizează între Dunăre şi Tisa forţe armate, această destut­­ar­e tail is miniéin I­uri Bugetele ministerelor. S­ilhestra paşapoar­telor. „ Tulburările dela Iaşi­­­ Membrii guvernului s‘au în­trunit eri într'um consiliu, la ora 10 dim., întâia la prezidenţie şi apoi, după o jumătate de oră a. I casă la d. ministru dr. C. An­­i I­gorescu, care e reţinut de me­dic în casă, şî au discutat, sub­­ preşedinţia d-lui Ion Brătianu,­­ pe larg proiectele de budgete ministeriale şî budgetul general al statului pe 1025. , D. ministru de finanţe V. Brătianu a lămurit şî cu acest­­ prilej colegilor săi că, pentru reuşita politcei sale financiare, care e şi a guvernului, este­­ nevoie ca noul budget să fie un budget chibzuit şi cumpănit l­a cheltueli şi de înmulţirea ve­niturilor, botezându-i budgetul îmbunătăţirii situaţiei mate­riale a funcţionarilor şi pensio­narilor publici, satisfăcând însă şi cât mai multe nevoi ale tu­turor departamentelor. Noul budget înfăţişează cifra de 28 miliarde lei şi d. V. Bră­­tianu a recomandat colegilor săi să revizuiască incă-odată chel­­tuelîle înscrise în budgetele mi­nisteriale străduindu-se să le reducă mult. TURI3 URĂRILE DELA IAŞI Consiliul s’a ocupat şi de si-­­ tuaţia de la Iaşi, produsă în ur. ■ ma asasinării fostului prefect­­ de poliţie Manciu, hotărînd să­­ ia măsuri de potolirea agitaţii­lor precum şi de asigurarea or­dinul viitoare şi de evitarea re­petării unor asemenea acte. In legătură cu aceasta, mi­nistru­ de instrucţie publică, ce! de justiţie şi cel de interne au primit din partea consiliului Însărcinarea să execute acesta hotărîri cu severitate, dar şi cu grija de­ a evita noul aţâţări şi agitaţii. CHESTIA PAŞAPOARTELOR „Dureroasa şi nenorocita“ chestiune a paşapoartelor, cum a numit-o d. prim-miniistru Ion Brătianu la Cameră, a fost o­­biect­ul de discuţie în­ consi­liu, ca efect al intervenţiei e­­nergice şi al desvăluirii nouilor fapte în şedinţa ultimă a Adu­nării deputaţilor. S-a repetat constatarea că ac­­eastă tristă afacere continuă să îngrijoreze guvernul şi să producă numeroase greutăţi şi complicaţii guvernării, mai ales că opoziţia a început, după ul­tima manifestare de la Cameră, să se unească pe această ches­tie şi ceea ce e şi mai îngrijitor pentru guvern că o bună parte din majoritate a manifestat, prin aplauze repetate, solidari­tate cu opoziţia în această afa­cere, privitor la necesitatea de-a se urmări şi da pe faţă, toţi vinovaţii traficului o­­dios cu paşapoartele de emigra­re şi ai propagandei criminale făcute printre ţăranii ardeleni şi bănăţeni de-a emigra­ în ţara dolarilor. După semnarea diferitelor jurnale şi rezolvarea chestiuni­lor curente, consiliul s-a sfârşit la ora 1 d. a. 2, Ciucianu Număr restrâns de studenţi la faculta­tea de medicină din Capitală NI se spune că la facultatea de medicină din Bucureşti nu pot fi­ admişi anul acesta decât 200 de studenţi. S-au înscris aproape 450, dar nu pot fi primiţi decât 200, fiind­că numai pentru atâţia sunt fonduri date de minierul fi­nanţelor, de ce priveşte posibili­tatea d® funcţionare a clinice­lor şi laboratoriilor. Numai pentru 200. Ceilalţi, da­că ce-or vrea, decanatul nu-i poate primi, deoarece n'are lo­curi. Mai e nevoe să comentăm a­­ceastă măsură de economii aşa de bizare . Candidaţii neprimiţi s’au pre­­zintat d-lui secretar general al ministerului de instrucţie, care le-a spus că la anul o să poată fi primiţi mei mulţi. La anul. Dar dece nu anul a­­cesta ? Dece să piardă un an, băieţii, cari­, dornici de a munci şi a se pregăti pentru îmbunătăţirea situaţiei sanita­re a ţării. Cu sforțări s’ar putea, ca chiar anul acesta să se sporeas­că numărul locurilor. Fraude la R. M. S­­Timişoara 29 Octombrie D. M. Vulcănescu, membru la consiliul de administraţie al R. M. S. a anchetat 8 zile dearân­­dul manufactura de tutun din localitate, descoperind nereguli în sarcina funcţionarilor infer­­iori. D. Vulcănescu a plecat la Bu­cureşti spre a depune raportul anchetei . -------- XXX --------­ Ziarul „DfllVEBSOL“ SERIAII [hh Hr. 28 PENTISU MARILE PREMII de TOAMNA Cititorii, cari vor sfi participa la marile pramil «la toamnă, fn care intri fi O CASA NOUĂ, vor stringe cupoenele ca vor fi publicate zilnic In a­­ceat loc. ­

Next