Universul, noiembrie 1924 (Anul 42, nr. 250-275)
1924-11-01 / nr. 250
* asol XlILSr. 259 FGHDATORI EUIGI CAZZAVILLANIS IMI 2 IB ui mamim» ne8 Pagini UNIVERSUL CELE DiN URMĂ STIRi DiN LUMEA ÎNTREAGĂ TEREORXnCE «1 TELEFONICE: Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, str. Brezoianu, 11 TESEJSIPON: Direcţia 13/72 Administraţia 13/71 Secretariatul de redacţie 56/43 Redacția: coresp. cu provincia 2/28 şi 35/31 ( ' ' ttaUtâ I Noeiferle 1924 DIRECTOR: STELIAN POPESCU Internaţionalizarea politicei interne Acesta este dezideratul dominant al congresului prezidat de d-rul Lupu.i . Nu priein al congresului ţâră■nist, fiindcă sufletul ţărănime! noastre este departe de ceea ce el a spus şi s‘a simţit acolo. Toate discursurile şi intervenţiunile d-rului Lupu se caracteriză prin excesul de admiraţie pentru tot ce poartă etichetăcosmopolită, şi din nefericire pentru aspectele cele mai triste ale negaţiunii naţionalismului. Corespondentul din Belgrad ■ ni-a comunicat că,—la întrunirea convocată în cinstea politicianului din România,—Rădici, care simbolizează astăzi ideea de dizolvare a statului iugoslav realizat prin atâtea suferinţe şi sacrificii, a slăvit vremurile când se va isprăvi cu Hohenold eroii şi când republicile române, croată şi bulgară vor asigura fericirea în sudul Europei. Accentele şi ipenibolele din articolul scris de d-rul Lupu despre Rădici, îndată după înapoierea de la Zagreb, mărturisesc comunitatea de sentimente dintre omul care râvneşte să conducă ţara noastră şi omul care declară că, în ziua când va guverna ,în Iugoslavia, România va avea un duşman mai mult. Din nefericire, nu ne găsim in faţa unui izolat acces de isterism politic. Dacă in congresul de Duminică numai prezidentul ar fi predicat înfrăţirea cu grupări străine, nu numai platonic ci cu scopul unui amestec în politica noastră internă, n'am fi subliniat faptuL Dar, cum spuneam, nota s‘a generalizat. Aşa, de pildă, fostul subprefect Nicalau, după ce s‘a plâns că nu i s‘a îngăduit să vorbească despre politica gene- J nală, s‘a crezut dator s'arate că nu s‘ar fi îndepărtat dela prin- J cipiile internaţionale din expu- nerea şefului său şi ca atare , a cerut solidarizarea cu parti- dele radical-social (?) şi so- * cialist din Franţa. Cu alte cu-vinte, în congresul cu pretenţii că reprezintă voinţa şi simţirea ţărănime! noastre profund religioasă şi de unde ies aceia pe cari îi ucid zilnic bolşevicii la Nistru, nu s‘a produs o dorinţă mai vie decât unirea cu grupării« din Franţa care, de- I zaprobate, energic de cele naţio- naliste, au ridicat clerul şi po- pulaţia din Alsacia-Lorena prin suprimarea legai,lunii dela Vatican şi au recunoscut sovietele ca guvern regulat ! Nu nu- i mai atât, dar în aceeaşi expunere se afirmă rudenia partidului d-rului Lupu cu Laburiştii din Anglia, — cari au avut astfel în toiul greutăţilor electorale mângâierea să afle că au neamuri politice la Bucureşti, — şi pe urmă, ca să nu mai fie discuţie, se proclamă necesitatea stabilire! şi rudeniei complete cu toate grupările democratice din lume, cari, în treacăt fie zis, nu şi-au manifestat nici-odată arzătoarea nevoe de a coopera cu congresiştii de la Dacia. E bine să cereţie toate aces- tea, întâi pentru că denotă conştiinţa slăbiciunei la cei cari, neputându-se rezema solid pe încrederea opiniunei publi- ce, aleargă după comanditări politice din afară, şi al doilea, pentru că ţărănimea noastră are un luminos prilej să vadă cine vorbeşte în numele ei şi cum înţeleg să servească ţara cei cari îi făgăduesc fericirea, i tron necunoscuţi!». Câteva«tatări dureroase.Mormintele eroilor In ziua de 28 Septembrie a. c., luând parte la sfinţirea şi inaugurarea Mausoleului eroilor, ridicat la Mărăşeşti, prin subscripţie publică şi prin vrednicia Societăţii naţionale ortodoxe a femeilor române, am rămas foarte rău impresionat, văzând cât de mare este numărul eroilor necunoscuţi, aşezaţi în criptele acelui mausoleu, faţă de foarte micul număr de eroi cunoscuţi. Numeroase sunt pietrele mortuare, sub care odihnesc câte 300 eroi necunoscuţi, iar eroul general Eremia Grigorescu, odihneşte la un foc, cu nu mai puţin de 1000 (una mie) eroi necunoscuţi! Suntem în drept a ne întreba, după cum se va fi întrebând şi d. ministru de războiu, — ca prim depozitar al moaştelor eroilor noştri — cum se explică acest fapt, când bine ştiut este, că marea majoritate a eroilor, căzuţi cu arma în mână şi cu faţa la inamic, au fost înmormântaţi în mod regulat, chiar de trupele noastre, şi că fiecare dintre ei, pe lângă numerile matricole de pe îmbrăcăminte, înscrise şi în registrele unităţilor, mai purtau la gât şi semnul de identitate ? Mirarea mea n-a ţinut mult, căci chiar a 2-a zi, 29 Septembrie, luând drumul pe valea Şuşiţei, spre Soveja, m‘am luminat complet asupra acestei chestiuni. Cauză este — cel puţin în mare parte — neglijenţa şi indolenţa culpabilă, cu care e‘au îngrijit şi se îngrijesc în genere mormintele şi cimitirele eroilor noştri ! Imediat în dosul caselor lucrătorilor fabrice de cheresteade la poalele „Răchitaşului", pecare au avut loc crâncene şi memorabile lupte, am găsit un cimitir de eroi făcut de nemţi. Cimitirul fusese făcut de nemţi şi în care au fost îngropaţi mai mulţi ostaşi români. Halul în care se găseşte astăzi mormintele din acest cimitir, m‘a îngrozit şi m‘a revoltat! Crucile, făcute din scânduride brad, bătute de ploi şi de Viscole, unele abia se mai ţineau înfipte, dar gata să cadă , iar altele mai mult putrezite, erau căzute la pământ, înscripţiunile, atât pe crucile eroilor nemţi, cât şi pe acele ale eroilor români, unele de abia se mai zăriau, iar altele erau şterse cu totul. Muşuroaiele mormintelor, pline de burueni, sau lăsat atât de mult, încât au ajuns aproape la nivelul pământului. Cu foarte mare greutate, am reuşit să discifrez câteva inscripţione pe crucile eroilor români, pe care le dau cu pietate pentru moaştele şi memoria lor, şi ca datorie către familiile lor, deoarece, cu siguranţă, că în primăvara viitoare nu se vor mai cunoaşte de loc, iar toţi aceşti eroi, astăzi încă cunoscuţi, vor deveni — probabil, pentru o mai mare onoare şi glorie...— eroi necunoscuţi, cari vor fi deshumaţi şi aşezaţi, fie în mausoleul de la Mărăşeşti, în mijlocul lumei lor necunoscute.... fie în mausoleul mai modest, pe care, după cum am fost informat, îl construeşte Societatea „Casele Naţionale“ în marginea satului Soveja ! Sold. Dumitru loan reg. 15 infanterie ; soid. Anton ’ Hie, reg. 8 călăraşi, esc. II, mort. 18/VII 17 (crucea căzută’; sold. loan Petrescu, reg. 10 inf.; sold. Petru Macaru, reg. 2/10 inf. mort 9/III 17 ; sold. Nicu Toma, reg. (şters), mort 27/11 17 ; soldaţii Tănase Vaviţa, mort 26/1 17 şi loan Suman, mort 22/117 (îngropaţi la un loc) ; caporal Crăciun Radu, reg. 45/68 (?) 17 ; sold. Gaftan Enache, reg. 10 inf. compania 9-a, mort 19/VII 17; sold. Tache (?) Petru, reg. 58 (?) inf. mort 4/III 17 ; sold. Kawerilja (?) Gheorghe, mor.t-27/VI 17. D. Oskar Sáros], directorul fabricei mi-a comunicat, că sunt şi alte morminte, în cimitire, sau izolate prin păduri, în aceiaşi stare şi chiar mai rea. Pentru cimitirul descris mai sus, d-sa din proprie iniţiativă şi pe contul fabricei, făcuse alte cruci de stejar, dar pe carenu le-a aşezat însă, în locul celor existente, fiindcă nu ştie ce inscripţiuni să le pună. Şi câte cimitire, câte morminte izolate, nu se vor fi mai găsind în balul acestora, rătăcite şi uitate pe toate câmpurile de bătaie !... Şi atunci, de ce ne-am mai mira, că majoritatea eroilor noştri cunoscuţi, s'a transformat — spre ruşinea noastră şi durerea familiilor lor — în eroi necunoscuţi, ca şi cum armata noastră, care s-a luptat cu cel mai puternic şi mai temut duşman, ar fi fost compusă din mercenari şi aventurieri fără nume, aduşi din toate colţurile lumei, iar nu din fiii scumpi ai Patriei noastre ! Fie ca această revelaţiune, să aducă îndreptarea pentru viitor, în interesul cultului eroilor noştri, strâns legat de educaţiunea generaţiilor tinere de astăzi şi a celor viitoare, care la rân- du-le vor fi chemate la jertfa supremă !... G-ral ALEX. LUPAȘGU-Stejar r 8 Pagini Împroprietărirea cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul" Anul trecut s-a întocmit un proect de lege (din inițiativă parlamentară), relativ la împroprietărirea cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul". Se prevăzuse în acest proect, între altele, câte un lot de 25 ha. pentru fiecare cavaler al ordinului,,Mihai Viteazul",în semn de recunoştinţă pentru actele eroice săvârşite în timpul războiului 1916 — 1919. La sfârşitul sesiunei trecute a parlamentului, proectul acesta a fost discutat, dar votarea lui s’a amânat. Ar fi de dorit ca proectul în chestiune să fie pus imediat in discuţie şi votat înainte de 8 Noembrie a. c., când M. S. Regele va prezida, la Palat, masa tradiţională în onoarea cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul in M#-»# r mmmmm La moartea lui De Max D. Alex. Lapedatu, ministrul artelor, a expediat următoarea telegramă d-lui Emile Fabre, administratorul comediei franceze: „Adânc întristat de dureroasa pierdere a marelui artist De Max, care a lovit deopotrivă Franţa şi România, vă rog să fiţi pe lângă artiştii comediei franceze interpretul profundului meu regret ca şi al durerei unanime a colegilor săi români. „Pierderea lui De Max este cu atât mai adânc simţită cu cât ea întruneşte laolaltă durerea a două naţiuni deopotrivă îndoliate prin moartea marelui tragedian. „România plânge alături de Franţa pe acela care a dat o nouă strălucire artei dramatice în genere şi o glorie mai mult teatrului francez. Ministrul artelor Alex. Lapedatu In acelaş timp de Alex. Lapedatu a telegrafiat legaţiunii noastre la Paris să depună o coroană cu culorile României pe sicriul marelui dispărut. * Următoarea telegramă a fost adresată administratorului Teatrului francez, la Paris : „Doliul teatrului francez este şi al nostru. Binevoiţi a ne a- l socia la marea durere pricinuită celor două ţări ale noastre prin pierderea marelui poet al verbului şi al atitudinei, care a fost scumpul nostru compatriot de Max, minunat simbol al co- municăţei intelectuale şi spirit tuale unind Franţa şi Româ- nia“. Preşedintele „Asociaţiunii Criticei dramatice şi muzicale“ » (ss) Fagure D. Corneliu Moldovanui, directorul teatrului Naţional din Bucureşti, a telegrafiat d-lui Emil Fabre, adminstrator ge- neral al Comediei franceze, ru j gându-l să depună în numele teatrului Naţional, o coroană pe mormântul marelui tragedian, De Maâ Inaintirul slideştilor Lista deschisă de ziarul „Universul“ Au mai subscris: Colecta Cercului studenţilor români din Beius, prin d. dr. AlexandruT. Mureşan, str. V. Lucaci, Beiuş, jud. Bihor 5.877 D-na Ion I. Curelescu, în memoria soţului său farmacist maior I. Curelescu 2000 Ion Stănescu 100 D-na I. F. 1000 Ministerul finanțelor. Dir. contrib. şi f-dul comunal (bir. spirtoase) 1500 Colecta C. Lascar, controlor fiscal, corn. Caraclia jud. Ismail 1823 Colecta d-rei dr. Emilia Georgescu în circ. medicală Dragoslavele-Muscel 125.9 . Colecta Sucursalei Băncii Franco-ltoianaiă din Slobozia , 1930 Colecta d-lui. Florente Mărculescu, comuna Balta, Teleorman 3.050 Colecta d-lui Serban Husanu, dirigintele of. poștal Bușteni, jud. Prahova 677 Total 19218 Suma din urmă lei 3.991.631 Total gunarat 4410.932 1 Primele rezultate ale alegerilor engleze Succesul partidului conservator Londra, 301 (Rador). — Au fost aleşi până în prezent, 47 conservatori, 20 laburişti, 8 liberali şi 1 independent. Conservatorii câştigă 16 locuri, 11 dela liberali şi 5 dela laburişti. Liberalii câştigă 2 locuri dela laburişti. Laburiştii câştigă 3 locuri , 2 dela liberali şi 1 dela conservatori. Henderson, ministrul de interne, a fost reales. Fiul lui Baldwin, care a candidat ca laburist, n‘a fost ales. Deasemenea n‘a fost ales Bentillet, conducătorul federaţiei muncitorilor dela transporturi. î ora celorlalte două partide, adi că se poate spune că din 615 locuri in parlament, are sorţii să obţină cel puţin 308 faţă de 258 obţinute in ultimele alegeri. Ei numără printre partizanii lor câteva mii de alegători cari nu Bethlen, publică în ziarele din Budapesta o scrisoare deschisă către Gombos. El face o destăinuire sensaţională asupra planurilor secrete ale ebrediştilor. Aceştia — spune Wild — numai că nu au votat anul trej caută să câştige poliţia, tancul, dar nici nu se amestecase ; darmeria, căile ferate şi poşta în luptele electorale până acum. rfe partegor spre a răsvrăti nădejdT«? lor'InuTS aC“te , afacerea Zinoview, al doilea pe Guvernului. Ei au încercat faptul că au scos din programuii chiar să introducă politica în lor tariful general, care le adu- i armată şi şi-au asigurat concursul ofiţerilor tineri,sesc înfrângerea in ultimele ale- 1 gori; al treilea, cred că alegătorii îşi vor arăta desamăgirea lor faţă de măsurile luate de guvern pentru rezolvarea chstimei lipsei de lucru şi problemei locuinţelor. La sediul central laburist domneşte credinţa că partidul va obţine un număr însemnat de voturi, cu tot incidentul Zinoview şi criticele aduse de celelalte partide guvernului pentru activitatea sa internă. Laburiştii nădăjduesc că lucrătorii le vor da şi de aci înainte sprijinind pentru a putea îndeplini programul lor in ceea ce priveşte remedierea lipsei de lucru şi problema locuinţelor, dat fiind că până acum guvernul nu a avut timpul suficient să-şi desvolte activitatea în acest sens. Guvernul crede că îşi va păstra nu numai locurile actuale în Parlament, dar că va mai câştiga incă 25—35, ceea ce ar face ca numărul total al membrilor laburişti in Camera Comunelor să se ridice 213—233. Partidul liberal nu prea vede nici o îmbunătăţire importantă în situaţia lui in Parlament. Părerea generală este că conservatorii vor câştiga mai mult decât liberalii din înfrângerea laburiştilor.Astfel fiind, rezultatele definitive sunt aşteptate cu cel mai viu interes de toate partidele HENDERSON do afiş electoral al pârtii conservator britanic Cum a progresat lipsa da lusru In Anglia. Ea a crescut sub regimul socialist... Leafield, 30.— Ştirile oficiale primite la centralele celor trei partide arată că votarea decurge peste tot în mod excepţional de greu. Toate trei partidele sunt la Îndârjită, ordinea domnește pretutindeni. * Partidul conservator este cel mai încrezător în reușită. Antici-aproape în balotaj. Cu toată lup- pează o majoritate vădită asu- . Hrtzboiul civil din China TRUPELE LUI WUPEYFU SE RETRAG Paris, 30 (Rador). — O tele- I gramd oficială din Japonia ajnunță că trupele lui Wupeyfu I au început să se retragă la tz cor, luând drumul mării. Contingente considerabile debarcă la sud de Lutai, înaintând spre acest oraș. AMERICA INTERVINE Londra. — Se pare că America e decisă să interne în mod efectiv de partea lui I Wu-Psi-Fu. In sensul acesta , acesta vorbește cablograma I venită din New-York, prin care se vestește plecarea unor vase de război americane spre Tientsin, unde vor debarca trupe. Or, se știe că la Tientsin, Wu-Pei-Fu și-a stabilit cartierul general. Ofensivă și cxtra ofensivă CENEBALUL VAITOIANU. — Pentru unui cte-a! meu, suti chi ai voștri. FILME Marioara Ventura cucerise premiul I la conservatorul din Paris şi de Max, cu care Sarah Bernhardt juca în teatrul ei, îi dădea sprijinul autorităţii sale artistice în debuturi din cele mai promiţătoare. Dar Grigore Ventura ţinea numaidecât să-şi vadă faţa, împodobită cu primii nimbci ai gloriei, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, unde fusese admirată ■în „Trecătorul“ de Francois Coppée şi în „Copila din flori“ a tatălui său înainte de a pleca în Franţa. Şi atunci, sub impresa directorului Operei din Rouen, Fermo, fratele ziaristului bucureştean, soseşte o trupă care reprezintă pe prima noastră scenă, cu de Max şi Marioara Ventura, Andromaca, Esop, Hamlet Interpretările viguroase ale lui de Max provoacă mare admiraţie, — cea din Hamlet dă loc la vii discuţii — iar structura artistică a tinerei artiste, abia în mugur, se afirmă de mare viitor. De Max merge înainte. Pentru toată lumea artistică din Franţa, e singurul urmaş al lui Mounet-Suly; elanul, măreţia, suflul tragic al faimosului interpret al lui 0©di£, nu se găsesc la altul; la Comedia Franceză, el intră tot mai adânc şi mai strălucit în marele repertoriu. Izbucneşte războiul. In România, se manifestă tot mai tare dorinţa intrării în luptă alături de Aliaţi pentru întregirea neamului. De Max vine la Bucureşti, desigur ca să ajute şi el cu ceva tendinţa de apropiere. O face discret. Cine simboliza mai bine ca el, artist român şi fruntaş al artei franceze, comunitatea de aspiraţii ale celor două popoare? Intr’o zi, în casa lui Victor Ionescu, directorul „Acţiunei", după ce de Max face să vibreze o adunare de intelectuali, recitându-le incomparabil versuri de Rostand glorificând miracolul francez In lupta pentru libertate, o fată blondă, frumoasă, cu ochi albaştri,cu glas duios, îndrăzneşte să spue „Fusul“ de Coşbuc şi nişte strofe de Verlaine. De Max ascultă, apoi se ridică mişcat şi o bate pe umeri: — Este o crimă, după mine, să Încurajezi pe cineva într’o direcţie unde n’are chemare. Este, să abaţi o fiinţă din calea menirei ei s’o expui unei continui frământări, s’o pierzi. Poţi să faci teatru. O spun cu convingere şi cu siguranţa că vei izbuti. Copila pleacă la Paris, după trei ani la premiul I la tragedie şi comedie, şi scena franceză, alături de De Max, Ventura, Yonnel (Schabmann) înscrie pe d-soara Romanne, numele de teatru al fiicei profesorului doctor Pușcariu și al d-nei Victor Ionescu. De Max nu era numai un mare artist, dar și un suflet mare, Don José. Ebrediştii proectează o lovitură de stat — Ei vor să proclame pe arhiducele Albrecht, rege al Ungariei — Deputatul Josef Wild, unul Gömbös a răspuns la dintre intimii primului ministru Sid’Âîuîif WUd simple insinuări. Departamentul Wild ripostează printr’o declaraţie apărută în ziarul ,,Az Est“, în care îşi menţine afirmaţiunile cu privire la loviturile de stat, plănuite de radicalii din dreapta WHo arată, că ameninţarea cu marşul împotriva Budapestei este numai o diversiune, menită să mascheze adevăratele intenţii ale „apărătorilor rasei“. In realitate, intentianea lor ar îl să proclame pe archiducele Albrecht rege al Ungariei şi să pună mâna pe putere, spre a pomi împotriva Capita- „ Din rândurile opoziţiei* din r eb» cfl,ar ,*®r® a. 'ncerca ° stânga se confirmă că ebrelovitura de stat in interesul u- Oiştii desfăşoară o întinsă alui Habsburg, care aspira la ■ gîraţie în toată ţara, tronul Ungariei. Lovitura de stat ar urma să se producă la primăvară. Wild arată, că Gombos şi tovarăşii săi organizează între Dunăre şi Tisa forţe armate, această destutare tail is miniéin Iuri Bugetele ministerelor. Silhestra paşapoartelor. „ Tulburările dela Iaşi Membrii guvernului s‘au întrunit eri într'um consiliu, la ora 10 dim., întâia la prezidenţie şi apoi, după o jumătate de oră a. I casă la d. ministru dr. C. Ani Igorescu, care e reţinut de medic în casă, şî au discutat, sub preşedinţia d-lui Ion Brătianu, pe larg proiectele de budgete ministeriale şî budgetul general al statului pe 1025. , D. ministru de finanţe V. Brătianu a lămurit şî cu acest prilej colegilor săi că, pentru reuşita politcei sale financiare, care e şi a guvernului, este nevoie ca noul budget să fie un budget chibzuit şi cumpănit la cheltueli şi de înmulţirea veniturilor, botezându-i budgetul îmbunătăţirii situaţiei materiale a funcţionarilor şi pensionarilor publici, satisfăcând însă şi cât mai multe nevoi ale tuturor departamentelor. Noul budget înfăţişează cifra de 28 miliarde lei şi d. V. Brătianu a recomandat colegilor săi să revizuiască incă-odată cheltuelîle înscrise în budgetele ministeriale străduindu-se să le reducă mult. TURI3 URĂRILE DELA IAŞI Consiliul s’a ocupat şi de si- tuaţia de la Iaşi, produsă în ur. ■ ma asasinării fostului prefect de poliţie Manciu, hotărînd să ia măsuri de potolirea agitaţiilor precum şi de asigurarea ordinul viitoare şi de evitarea repetării unor asemenea acte. In legătură cu aceasta, ministru de instrucţie publică, ce! de justiţie şi cel de interne au primit din partea consiliului Însărcinarea să execute acesta hotărîri cu severitate, dar şi cu grija de a evita noul aţâţări şi agitaţii. CHESTIA PAŞAPOARTELOR „Dureroasa şi nenorocita“ chestiune a paşapoartelor, cum a numit-o d. prim-miniistru Ion Brătianu la Cameră, a fost obiectul de discuţie în consiliu, ca efect al intervenţiei energice şi al desvăluirii nouilor fapte în şedinţa ultimă a Adunării deputaţilor. S-a repetat constatarea că această tristă afacere continuă să îngrijoreze guvernul şi să producă numeroase greutăţi şi complicaţii guvernării, mai ales că opoziţia a început, după ultima manifestare de la Cameră, să se unească pe această chestie şi ceea ce e şi mai îngrijitor pentru guvern că o bună parte din majoritate a manifestat, prin aplauze repetate, solidaritate cu opoziţia în această afacere, privitor la necesitatea de-a se urmări şi da pe faţă, toţi vinovaţii traficului odios cu paşapoartele de emigrare şi ai propagandei criminale făcute printre ţăranii ardeleni şi bănăţeni de-a emigra în ţara dolarilor. După semnarea diferitelor jurnale şi rezolvarea chestiunilor curente, consiliul s-a sfârşit la ora 1 d. a. 2, Ciucianu Număr restrâns de studenţi la facultatea de medicină din Capitală NI se spune că la facultatea de medicină din Bucureşti nu pot fi admişi anul acesta decât 200 de studenţi. S-au înscris aproape 450, dar nu pot fi primiţi decât 200, fiindcă numai pentru atâţia sunt fonduri date de minierul finanţelor, de ce priveşte posibilitatea d® funcţionare a clinicelor şi laboratoriilor. Numai pentru 200. Ceilalţi, dacă ce-or vrea, decanatul nu-i poate primi, deoarece n'are locuri. Mai e nevoe să comentăm această măsură de economii aşa de bizare . Candidaţii neprimiţi s’au prezintat d-lui secretar general al ministerului de instrucţie, care le-a spus că la anul o să poată fi primiţi mei mulţi. La anul. Dar dece nu anul acesta ? Dece să piardă un an, băieţii, cari, dornici de a munci şi a se pregăti pentru îmbunătăţirea situaţiei sanitare a ţării. Cu sforțări s’ar putea, ca chiar anul acesta să se sporească numărul locurilor. Fraude la R. M. STimişoara 29 Octombrie D. M. Vulcănescu, membru la consiliul de administraţie al R. M. S. a anchetat 8 zile dearândul manufactura de tutun din localitate, descoperind nereguli în sarcina funcţionarilor inferiori. D. Vulcănescu a plecat la Bucureşti spre a depune raportul anchetei . -------- XXX -------- Ziarul „DfllVEBSOL“ SERIAII [hh Hr. 28 PENTISU MARILE PREMII de TOAMNA Cititorii, cari vor sfi participa la marile pramil «la toamnă, fn care intri fi O CASA NOUĂ, vor stringe cupoenele ca vor fi publicate zilnic In aceat loc.