Universul, noiembrie 1924 (Anul 42, nr. 250-275)

1924-11-01 / nr. 250

% JUNGE-FIAHEL OIH­­ARE se (OfiTEOlOil­AZĂcele mai MODERHEsi FRUHOASE ROCHI SIS ORAȘ THEODOR ATANASIU & C s Cu Pestele in Ghiare" Str. Carol NI? 30,82,84.- Str. BazacaN?! - Str. Halelor Ni 21 ■ b'ormeg© Sofale SOLIDA KFTI^E"“ — Stpaâa Guza-Vodld 79 — I FURNIZORUL l Legâtoria rle ^arți i “*TMfACDE h “jjîi 105S ffl Ami-1890 5 Proprietar: MH'Et fEYSS ț D,N I păBiStl, teii ButiiJajianalt 2ţ°Arc°,Belgia I Execută cele mai îngrijite și solide lucrări de legătorie de cărți I $or.i3SîirlîR!3ai d3 Ploiârle, pânză si b­ârlie fantezîe a direct importate dela cele mai renumite case Franceze și Engleze — : : I PREŢURI MODERATS i i i g| g*A R2SSSCHIS VF.CRIZL SI CMOSCCTUS. K II ÎS IMSalffi aeilRGE GHSHGHSZ Strada SFINŢILOR 16, colt cu strada SELIMBERG CA­SA PROPRIE BiNE ASORTAT CU OlA­­URi FlriE BRUTE ^TJSLIER SPECIAL MARE DEPOZIT DE HAINE CONFECŢIONATE sHssa iff BBS lt@pr@sentantii pentru Ar*­deal si Banat (precum şi cumpărări limite) primesc Meff & Gariger Si­treicprSalifere comercială Sitiul Sfr. St r Raţid 14. / / JO* / / / LOE­­ Casa Luca P. JVicuiescu ft — Centrala: Galea Moşilor 16 — Aduce Ia cyn$$ftinfa onor. sale clientele câ avânţi kn vedere cursul valutar actual acordă un RABAT de 10°|o I Asupra preţului marcat la toate vagoanele Magazinului I Central, atâta timp cât se va menţine această situaţie va­ntară. Reclama este sufletul comerţuluiDIMI-CRISIEfCli­c^Ti3,­OITU^(eOW1? Planta)! din toamnă tipsu­­sfHe în vie, că ve|l nvea cea mal bună reuşită cs V2TA altoită fl producători di­­recţi varietăţile garantate din pepinierele I NICOLAE DIMIAN, proprietar Odobeşti-Putna Catalog gratis la cerere 9710 Tâmplarie de construcţie după modele, lădiţe după măsură efectuază efti Fraţii FOLDES ARAD 9690 Fabrică de Tâmplărie cap de GĂTIT căptuşite cu plăci de faianţă se găsesc cu preţuri avantajoase la Creditul Technic S.A. Str. Sft. Constantin No. 22 9595 INCALTAMINTE r ­J UNIVERSUL CronicaA­r­dealul ul kistsif şi şefii de luciri de la Universitatea din­­Ini — Ce declară d. prof. Popovici Bâznoşa­u — Problema cere o soluţionare urgentă — Am scris adesea despre situa­ţia trista a asistenţilor universi­tari In această chestiune, d. prof. Popovici Bâznoşanu ne-a spus uriEfitor.refo: ROLUL ASISTENŢILOR Corpul asistenţilor compus din asistenţi şi şefi de lucrări, este ajutorul imediat al profesorilor, atât pentru pregătirea cursului, cât şi pentru lucrările practice. Din cei mai buni asistenţi se re­crutează profesori universitari, afară de aceasta eu sunt de pă­rere că asistenţii sunt elementul de legătură cu profesorii secun­dari şi această opiniune mi-am­ exprimat-o în faţa comisiunei care lucrează anteproectul de lege al învăţământului superior. Oricând, un asistent care a tre­cut un examen de capacitate poate să treacă, cu drepturi câş­tigate în învăţământul secundar — dacă e vorba de asistenţii de la medicină, aceştia pot trece în spitale. De asemeni, un profesor universitar poate chema în la­boratorul său un profesor secun­dar şi în chipul acesta, neconte­nit se face circulaţia de elemen­te bune între liceu şi Universi­tate. Acest punct de vedere a fost admis de întreaga comisie de re­formă universitară. „Un rezultat bun al acestui sistem va fi că Universitatea va putea chema în rândurile sale, pe cei mai remarcaţi profesori secundari, cari, pe lângă ştiinţă au dat dovada de buni pedagogi . De altfel şi în trecut distinşi pro­­­fesori secundari au fost chemaţi d in Universităţi ca: Sabba Ştefă­,­nescu, Sava Atanasiu, G. Ţiţeica, Pompeiu, I. Simionescu, G. Lon­­ghinescu, D. Hurmuzescu, etc. Mulţi dintre aceştia au fost şi asistenţi. UN MIC ISTORIC „încă din 1900, asistenţii facul­tăţii de ştiinţa din Bucureşti au cerut asimilarea din punct de­­ vedere al încadrărei cu profe­­­­sorii secundari. Prin memorii ulterioare, s’a repetat cererea. In 1912, legiuitorul precizează a­­tribuţiile asistenţilor. Se cerea acestora acelaş titlu ca şi profe­sorilor secundari, să fie supuşi la un exarhen de capacitate. Când era vorba însă de salari­zare, profesorul secundar era plătit cu 420 Iei lunar, iar asis­tentul cu 300 lei. Abia în ultimii doi ani, s-a stabilit ca leafa de bază a asistenţilor să fie egală cu aceea a profesorilor secun­dari. „Asimilarea aceasta însă este numai pe hârtie. In realitate, şe­ful de lucrări primeşte azi în mână 3294 lei lunar, asistentul:1 3097 lei, iar preparatorul 2046. Pe când profesorii secundari re­crutaţi în aceleaşi condiţiuni, primesc lefuri cu mu­lt mai mări. Se înţelege de la sine, că această stare de lucruri nu mai poate dura. O SITUAŢIUNE INTOLERA­BILA „Corpul asistenţilor s’a arătat la înălţime, făcând reale sacri­ficii in ultimii ani. Meritul lor este necontestat. Mijloacele de trai fiind din ce in ce mai grele, mă întreb care va fi soarta lor? Am înaintea mea — continuă d. prof. Bâznoşanu—o scrisoare a unui distins asistent al Universi­tăţii din Iaşi, care inches : „Dacă se va putea face o îmbunătăţire va fi bine. Dacă nu, va trebui sâ fugim care încotro vom vedea cu ochii, fiindcă în atari condi­ţiuni, viaţa nu va mai fi posibilă ca asistent la Universitate". SOLUŢIUNI URGENTE „E incontestabil că situaţiunea intregei funcţionărimi trebue să dea de gândit guvernului. Prin ultimile legi şi mai ales prin bu­gete, s’a făcut încadrările de funcţionari. Corpul asistenţilor n’a fost încadrat decât pe jumă­tate. Intr ’adevăr, dacă s’a recu­noscut asimilarea cu profesorii secundari, aceasta s’a făcut in ipoteza că asistentul lucrează 15 ore pe săptămână. Peste plusul de 15 ore, profesorii secundari— conform legei — primesc adause suplimentare. Asistenţii care lu­crează un minimum de 36 ore pe săptămână, nu primesc nici o pară pentru plusul de ore peste 15. Ca să fie o adevărată înca­drare, trebue să li se plătească aceste ore. E drept, e legal. Nu este o sporire de leafă, ci o ade­vărată încadrare. „Asistenţii, în genere, sunt ele­mente selecţionate; ei reprezin­tă viitorul in Universitate. Şi după cum vor fi îngrijiţi, aşa vor fi şi roadele ce vor da. D. ministru Angelescu—încree interlocutorul nostru — care a dat dovezi totdeauna că este în­sufleţit de spiritul de dreptate, sunt convins că va analiza acea­stă mare problemă şi credem că ea va fi soluţionată in sensul ce­lor expuse mai sus. „Noi profesorii universitari ne punem nădejdea in concursul preţios al ministrului instruc­ţiunii, care este colegul nostru, el însuşi fost asistent In marile clinice de la Paris şi credem, că in cel mai scurt timp, va linişti corpul asistenţilor făcfindu-le de­plină dreptate“. A. Agnese grăbeşte spre căpătuială şi tris- ]­tele spectacole ca cele semnalate mai sus, şi mărturisim că sforţă­rile ei n’au rămas zadarnice. „ Deci, este explicabilă atitudi­nea jicnitoare a minorităţilor.­­ Faţă de nepăsarea factorilor răspunzători, ca şi de indulgenţa exagerată a autorităţilor, minori­tarii, — cu presa lor — îşi ur­măresc cu tenacitate programul — al cărui prim punct, trebue să-l vedem in lipsa de respect a lim­bei statului. Insultele lor, le vedem zilnic manifestate pe afi­şele după stradă, în textele tra­duse ale filmelor de cinemato­graf, în actele oficiale, pretutin­deni şi’n tot locul... Cenzura noastră, autorităţile noastre, desigur că au văzut in­scripţiile vârîte în ochii trecă­torilor de depozitarul unor zia­re româneşti din ţară pe str. Regele Ferdinand! Desigur că cunosc şi ele „cele mai grase oameni din Viena", ,,cabinul pentru calatori la Zeppelinul", „Zeppelin de sub oceanul", ori „cabin la baia ta cu aeroplan". Dar după cum cei câţiva profe­sori, mari acţionari şi­­ uneori controlori la biletele unui cine­matograf —­ societate pe acţiuni —nu se sinchisesc de objectele traduceri ale explicaţiilor pro­iectate pe ecranul aducător de dividende şi tantieme, tot ast- ’ fel şi şefii autorităţilor noas­tre, nu dau atenţie controlului traducerilor in româneşte, ori­­unde s’ar vedea ele. .. !­­ Şi poate au dreptate!... Căci I iată ce răspunde prefectura ju- I deţului Bihor, cu adresa No. 87 J n. din 1924, din 3 Februarie crt. ] Reuniune! „Cele Trei Crişuri“:­­ „Desolvat cererii d-voastră, din 23 Ianuarie 1924, avem o­­noare a vă comunica că aceas­tă prefectură nu e un drept de a da asemenea hotăriri, nepu­­tând restrânge drepturile publi­cului în sensul solicitat de d­v.“ Dar ca să nu credeţi că Reu­niunea „Cele Trei Crişuri" cer­ea prefecturii, ştergerea cine ştie căror drepturi constituţionale ale publicului, vom spune că ea cerea doar înfiinţarea — sub îngrijir­ea ei — a unui birou de traduceri şi control, cu carac­ter oficial, pentru a stăvili bat­jocura, sfidarea şi mutilarea limbei române, de minoritarii interesaţi sau de cel dintâiu nechemat ori necunoscător al graiului românesc». Şi acum, aprecieze oricine, so­licitudinea ce se dă românizării oraşelor de frontieră L. Chioveanu Scrisori É Oradea-Sare — înstrăinarea sufletului românesc sub acţiunea presei maghiare. — Gazeta ungurească şi defăi­mările dintre români.­— Nepăsare şi boicot con­damnabil, faţă de acţiunile culturale şi naţionale. Inscripţii caracteristice sau indulgenţa exagerată a autorităţilor române — Oradea Mare, 29 Oct. Din acest oraş de fron­teră, a­­tât de puţin al nostru din punct de vedere sufletesc şi cultural, au plecat adesea scrisorile noa­stre, cu strigătul de alarmă con­tra batjocoriri limbei române. Dar strigătul, a răsunat In pustiu ! Ecoul lui s’a oprit, iubindu-se violent de zidurile citadelei pa­ietei maghiare, pe care familia românească, funcţionarii publici, profesioniştii ca­ şi autorităţile noastre, o savurează cu nesaţiu, acasă, în birou sau la cafenea. Aşa­dar, otrava pe care foaia ungurească o injectează picătu­ră cu picătură, zi de zi, in sufle­tul românului, lucrează şi azi tot aşa de violent ca şi altrtdată asupra lui. Şi de privim In jurul nostru, vedem clar — până şi cu ochii sufletului —, puternic, zgu­duitor chiar de trist, instrăina­­rea românilor băştinaşi. Până când insă, această stare de lucruri­­ .Până când vom su­feri tortura, de a asista cu nepă­sare la agonia simţirei "şi naţio­nalismului românesc ? Până când gologanul românu­lui va continua să încurajeze propaganda presei maghiare, turburătoare de conştiinţe şi exploatatoare dibace şi fără mi­lă a slăbiciunilor sau scăderilor noastre trecătoare? Desigur că numai atunci vom scăpa de acest blestem, când conştiinţa naţională a românu­lui din preajma frontierei, îi va spune că orce sprijin dat cultu­­rei străina de naţia lui, este o faptă criminală săvârşită contra­­ spiritului nostru naţional... ! Vom scăpa de această pacoste, când in coloanele ziarelor ungu­reşti locale — cu mii de cetitori din rândurile noastre — nu vom mai vedea redată, cu litere grase, ţigăneala între fruntaşii români intelectuali, parlamentari ori con­ducători ai vieţei publice din a­­cest oraş.­­ Un pas înainte vom face spre unirea noastră, şi atunci rând ? ’le maghiare, nu vor mai seri: „ştiut este ca a bunâ pan,­ dintre cei ce lucrează în oficii luptă contra străinilor (red­e e­­vrei!), dar totuşi fac afaceri ren­tabile cu ei, intră în asociaţii comerciale, iau bani pentru in­tervenţii, împrumută bani de la străini dar au grijă să nu-i mai restitue niciodată etc.­­“ Faptul ar însemna în acest caz, pe deoparte absenţa scăderi­lor noastre şi lipsa dovezilor iz­bitoare de naţionalism, iar pe de alta că în fine românii sunt as­tăzi stăpâni pe aci. Din acest punct de vedere, re­centul incident penibil, petrecut între d. deputat Chirvai şi avo­catul dr. Roxiu, în faţa unui ministru al ţării, în faţa a zeci de delegaţi săteni şi alţi deputaţi şi funcţionari superiori, este edi­ficator. Ironia şi batjocura stre­curată de la tribuna liberă, ori din însemnările primei coloane după prima pagină a ziarelor maghiare, după cum se ved­e mai sus, fac dovada că româ­­nismul unora, are absolută ne­­voe de graţia străinilor! E trist, dar adevărat, că rivalităţile ori animozităţile dintre românii in­telectuali şi cu situaţie da con­ducători, îşi găsesc refugiu, sub forma de acuzaţiuni publice în coloanele ziarelor ungureşti oră­­dene. Mai tristă însă este constata­rea ce facem cu aceiaşi români sunt­ cei dintâiu, care strălucesc prin absenţă dele orce manifes­tare românească cu caracter cul­tural şi naţional. Conducătorii singurei instituţii culturale din Oradea, pornită din iniţiativă particulară, — care orice s’ar zice a realizat multe lucruri interesante pe terenul cultural şi de propagandă - sunt dezolaţi de nepăsarea şi boi­cotul ostentativ ce l1 se arată de localnici. Atitudinea acestora din urmă poate ar fi explicabilă privită sub aspectul amorului propriu, dar în cinci ani de zile ei n’au adus nici o ofrandă pe altarul culturei şi naţionliasmu­­lui românesc. Excepţiuni onorabila sunt, dar majoritatea nu se urmează; ea se Procesul frandelor deja c. f. r. ului Cluj, 29 Oct­ori a Început procesul frau­delor comise de fostul funcţio­nar Condeescu, da la contencio­sul regionalei c. i. r. Cluj. Au fost ascultaţi martorii cari au susţinut vinovăţia lui. Acuzatul şi-a recunoscut vina numai pentru suma de 420 mii lei, restul până la 1 milion ju­­mătate, negăndu-l. ! fitan­s la Ceteai­g­ ­­ue fsauiatt) Sieşi Sighet, 29 Oct. — Se ştie că judelul Maramureş dă a­­proape cel m­ai mare număr de nesupuşi legilor militare în vigoare. Aşa de ex. la in­corporare nu s’au prezentat nici 50 o sută din evreii iu- i scrişi. Mulţi din ei treceau­­ în Cehoslovacia, unde stăteau­­ la diferite neamuri 2—3 luni­­ până trecea timpul încorporă­rii, după care se întorceau stând în satele de reşedinţă. Acest lucru a mirat mult autorităţile, care în timpul din urm­ă a început investiga­tion­ pe la cei cu pricina. Care nu le-a fost mirarea însă când la cei mai mulţi au găsit livrete în regulă eli­berate de Cercul de recrutare. In care erau daţi ca în regulă cu toate îndatoririle militare. Cercetându-se mai de a­­proape, s-a descoperit că e­­xistă în oraş un adevărat bi­rou instalat la bodega „Sch­roter“ din piaţa principală, unde se eliberau pe bani mulţi livrete provenite de la­­ Cercul de recrutare.­­ Numai din sătuleţul Băcicoiu s’au scos în câteva ore nu mai pu­ţin de 18 nesupuşi de aceştia cu livrete eliberate de acest birou. Proprietarul bodegei ,„Sch­­reter“, împreună cu ne­vastă­­sa au fugit în Cehoslovacia. Se ştie de toată lumea că a­­ceastă specialitate, d-na Sch­­reter o ivea din tihipul ungu­rilor, când de asemenea era ştiută ca atotputernică la Cercul die recrutare Sighet. Autorităţile anchetează să vadă care dintre mi­tarii de la Cerc sunt amestecaţi. ’ Coresp. Escroc bucure­­ştean arestat la Timişoara 29 Oct. Un an­um« Nicolae Popovich directorul" agenţiei de publici­tate „Gloria", care a săvârşit la Timişoara escrocherii luând bani de la comercianţi şi indus­triaşi timişoreni pentru anun­­iuri la prbArcţi nexistente, a fost arestat de siguranţa din Timişoara şi înaintat parchetu­lui de Ilfov. El este­ deplicat în escrocherii şi furturi şi la Bucureşti. De­­asemeni este urmărit şi de par­chetul de Cetate­-A1M. Am XLH.-Rr. 0ämbStä 1 Noemftrie 1924 Anchetarea fraudelor de la Mercarea nncula SC Oct­ Cu privire la fraudele să­vârşite de şeful depozitului R. M. S., Sándor Bela, a so­sit în localitate d. inspector general Iacobescu şi d. insp. Mihail de la regionala Cluj, cari asistaţi de d. Popescu şe­ful poliţiei locale continuă ancheta. După mari sforţări, din lip­sa unui specialist, astăzi s’a putut deschide cassa de fer, în care s’a găsit suma de 160 mii lei în hârtii de câte o aulă. Existenţa acestei sume în cassa de fer se datoreşte fap­tului că fiind bani mărunţi şi constituind o cantitate a­­preciabilă ca greutate, dispă­rutul a renunţat le ea. Suma defraudată nu s’a pu­tut stabili până în p­­­ont. Totuşi sunt indicii că la e mult mai mare de ci s’a scris, de­oarece în registrele cassei s’a constatat adăogiri de cifre în plus. Vom reveni cu amănunte Ştiri Merits CLUJ Prinţul moştenitor la Someş. — Dela consiliul orăşenesc.­­­Exanen pentru funcţionari. Diverse. 29 Oct. Bri dimineaţă, A. S. R. Prin­cipele C­uro! a fost la Someş­­sat, unde a vizitat grupul de a­­viaţie. S’au făcut mai multe sboruri, p­unându-se în funcţiune două aparate noul A. S. R. Princi­pele a admirat tehnica, accen­­luând că acest grup rivalizează cu cele din Apus. Ia orele 2 s’a dat o masă comună la popota ofiţerilor. Cu expresul de 7, A. S. Regală a părăsit Clujul. — In şedinţa de eri a consi­­liului orăşenesc s’au votat su­mele necesare pentru approvizio­­nairea azilelor comunale. — La prefectura jud. Turda- Arieş a început azi examenul de limba română la care sunt supuşi toţi funcţionarii minori­tari. — La primăria locală se a­­şteaptă noui instrucţiuni pentru eliberarea certificatelor de în­cetăţeni­re. — Maghiarii luterani din Cluj­ au hotărît să-şi alcătuiască o parohie deosebită de a saşilor luterani. — D. A­mos Frâncu a înaintat un memoriu primului ministru în chestiunea moţilor din Ha­chiţele şi Gălăţele pentru Îm­proprietărirea lor cu păduri. — Se ştie că anul trecut sta­tul a preluat căile ferate parti­culare ; una din societăţi Arad- Cenad a intentat statului ro­­mân proces de daune. — Azi fiind ziua de naştere a M. S. Regina, întreg oraşul a fost pavoazat cu tricolor, iar la biserica ortodoxă s'a oficiat un Te-deum. BRAŞOV Aniversarea zilei M­s. Re­ginei. — Miercuri fiind ziua de naştere a M. S. Regina Maria, s’a oficiat un te-deum la biserica sf. Adormire, din Cetate, în prezenţa au­torităţi­­lor civile şi militare. Onoru­rile au fost date de o compa­nie din regimentul vânători de munte. BISTRIŢA Vizita Prinţului Carol. — Du­minică a sosit în localitate A. S. R. Principele Carol, spre a ins­pecta trupele. La orele 9 trenul a intrat în gară, unde era­ aşteptat de d. general Teodorescu, comandan­tul div. II V. M., căpitan Mihai­­lescu, adjut. garnizoanei, şi ele şefii autorităţilor civile. D. general Teodorescu a dat raportul, apoi cu maşina prin­ciară au plecat spre Dorna Va­tra. La orele 16, Alteţa Sa s'a Îna­poiat In gară unde era aşteptat de autorităţi şi la orele 4.30 a părăsit localitatea cu un tren special cu destinaţia spre Cluj. SOVATA Furt.— Necunoscuţi sau in­trodus în casa locuitorului Sán­dor Iosef din Sovata, fu rând­ui toate hainele şi rufăria. REGHINUL 3ASF.SG Împuşcat din imprudenţă — Ofiţerul de sergenţi de oraş Grindji Ioan a împuşcat din imprudenţă pe femeea D. Fi­lip Şandor de 50 ani. Neno­rocita a încetat din viaţă. Funcţionar incorect.— Primul pretor al oraşului nostru, Nico­­lae Mocan, după două săptămâni dela numirea sa delapidând su­ma de 18.000 lei, a fost dat in judecată și condamnat la un an închisoare. Serbare.-^- In Lunca Bradului, s’a dat o mere serbare organi­zată de locuitori cu ocazia luă­rii în primire in mod oficial a muntelui ce aparținea baronu­lui Kémény. * Autoritățile din Reghinul Să­sesc In frunte cu prefectul ju­dețului, d. v. Maior, au fost pri­mite cu flori şî arcuri de triumf anume construite. S’au ţinut mai multe discur­suri, iar seara a fost un ban­chet. SIBIU Împroprietăriri. — La 24 și 26 c. au fost împroprietăriți, cu locuri de grădină, în lun­ca „Flaişer-vize”, 70 de per­soane de pe tabloul de îm­­proprietărire. Anchetă. D­in ziua de 27 c. a. sosit în localitate d. in­spector administrator Aro­­nescu, pentru a ancheta une­le nereguli făcute de comi­­siunea mixtă de rechiziţii de locuinţe a oraşului Sibiu. Ne­obiectiv­itatea de procedură a acestei comisiuni stârneşte o a­dâncă indignare printre soli­citatorii de locuinţe. TG.­MUBflS Furt. —Astă noapte au fost sparte băcăniile Sarcos din str. Eminescu şi Fritz Isidor din piaţa Sf. Gheorghe, de unde s’au furat bani şi măr­furi în valoare de câteva zeci de mii de lei. Incendii.— In comuna De­hrn­i un incendiu a distrus stajdul locuitorului Bonea Ioan cauzând pagube de 20 mii lei. — Copilul Tătaru Petre de 10 ani aruncând o țigare a­­prinsă lângă o copită de fân a săteanului Sephely Bella a­­ceasta a ars în întregime. Numire. — Au fost numiţi: sub-şef de siguranţă d. V. Tordăchescu, d. C. Mateescu director de poliţie, d. Ghi­­şoiu Ioan inspector de poliţ­­ie. — Tenorul Asadurian de la şcoala din Milano a dat Luni şi Marţi câte un concert în oraşul nostru, de aci a plecat la Cluj unde va da câteva ra­­prezentaţii la operă. , Epidemie. — Tn Vohi­oaai, i­­vindu-se 5 cazuri de febră ti­foidă, a’au luat măsuri energi­ce de izolare şi dssinfecta­re şi epidemia a fost local zată graţie acestor măsuri. Examen de l. română. — S’a terminat in ’ oraşul nostru exa­menul funcţionarilor, cari au depus jurământul în diferite ad­­i­ministraţiuru, dar cari nu cu­noşteau încă bine limba română. Au trecut acest, examen peste 90 funcţionari. Preşedintele comisi, ,uii examinatoare, a fost d. pre­fect Victor Maior. Rezultatul a fost­ foarte satisfăcător. I Furturi din vagoane.— In ur­ma reclamaţiunii făcută de co­merciantul Wagner din Reghi­nul Săsesc politiei din Târgul Mureş, că un vagon ce-l avea încărcat cu bumbac de tors, în gara mare din Tg.-.Muraş, a fost violat şi cantităţi însemnate de bumbac sust rase, s’au făcut ime­diat cercetări minuţioase. S’a descoperit astfel efi auto­rii furtului s­unt Răcea­nu Ion, Vasile Lepâda­tu, Moldovan Za­­haria şi V&s Dionisie, paznici şi şefi de manevră din gara m­are la cari s’au găsit nu numai bumbacul reclamat, ci şi alte mărfuri furate din vagoane.­­ Numiţii au fost arestaţi.­­ Notar delapidator.— Notarul I din Sfântu Gheorghe,de­ M­ireş,­­ Octavian Deisoreanu, a fost a­­g­result şi înaintat parchetului pentru sustrageri de bani pu­­blici, delapidare şi falsuri in­­­scripte. I Spargerile,—. Necunoscuţi au Pătruns prin spargere noaptea­­ trecută, în locuinţa d-lui Micu din str. Regele Carol de unde au furat haine şi bijuterii, în bă­cănia lui Barabas din str. Ge­neral Praporgescu nr. 32 da­­ra­de au furat comestibile şi 2000 lei şi în locuinţa d-lui colonel Antonescu, plecat la manevre, de unde pare că n’au furat nimic, negă­sind banii ce căutau. O afacere scandaloasă.— zia­­re.c minoritare: „Ellenzett • din­­ Tg.-Mureș nr. 163 din 23 col., s, I d'1InIY’ck din Cluj nr. 243 din 1 Oct, au publicat articole a­­cuzatoare la adresa d-lui Diaco­­­­nia;'u’, directorul școaîei con.er-­i dale locale, al căror fond e ur- I ff10”’1’ fostul secretar al­­coe. ' rf1’ M‘s,u Flo­ ri»cu, a tăcut uu 1 to,-1*?* - “ S.CriS d‘Iui prefe* Vic-1 în care acuză pe fo«. I tul său director: 1) Că, în loc de ; salamiil de 3643 Iei lunar­i» I Plătit numai 1500, r Jtul fiind . ■ ompletat cu chitanțe false; l) fperceput dela «»care elev ]ei pentru furnituri de sena. I sfrm'1' rf !n f°h:mb furniturile Școaîei aate de stat; 3) că a luat mofete școaîei ducând-o a­ca­sa la Câmpulung, după ce a ra* ștampilele oficiale, dar fâcându­­: ^ frv?D Public, a adus-o apui doTdere.51 Ca ar fi abUZat d« D. prefect, văzând că această afacere nu e de resortul d-sa.ie, : tot fl ÎDa:utat hârtiile parcn­etu­! rJttotpeSâDdu'J?e lo ;°cun­ly tem­­­­petinte, am aflat că există acest denunţ dar că există şi 0 re­clame­ţie a d-lui director Diaco-. nescu, adresată prefecturii de poliţie şi în care arată că fostul ffiUaSeCxeiaT a delaPidat 10.000 lei din banii şcoaîei. Am mai a­­flat, că a sosit la faţa locul­,­ di inspector şcolar Al. Preuncu din . nucureşti, dar d. Diaconescu fi­ind plecat, n’a putut face anche­ta pentru care a venit. I Ori care ar fi adevărul, se im­­pune o anchetă serioasă ?1 0 pe^ eXCmp,ar& pentru vino­­ X -------XXX * ! Altercaţia din Braila j B-'ăiîa, 30. —O vie altercaţie» 1 *7\!t i?r eri între d-l a. Teodo­, •* directorul societăţei de na.­vigaţie maritimă şi d. Goldem­­berg cercai­st. Acesta a lovit pe ce! dintâi. Faptul a produs o penibilă impresie In cercurile com­ercian. iilor. *-------XXX--------­

Next