Universul, decembrie 1924 (Anul 42, nr. 276-298)
1924-12-01 / nr. 276
2 ►•sa IS Vitinn.a cepei lumină . orbește pe privitor, î pierde din puterea de atracfie. încercafi Osram -Nikra .opal J&+ fahtgi (Xfriyz/m, jî Servicii- B8 mas» io ALPACA Ci! Marca „URS1 CELE MAI __ BUHE SE ÖÄSBS5 Li TOATE liei&HSLE OTSiSlE Depozit general: „Albina“„Fabrica de Argintărie-Berndorf S. A. BUCUREŞTI, aTH C A. ROSETTI No. 3 Mare asortiment de articole pentru cadom i şi de obiecte de menaj din n k I pui Se execută reparaţiuni, $1 argintruri NOTOME DBGaSlEY 632 Haturai GAZ SREAC, etc. MOTOARE CROSSKEY- DI£S£L MOTOARE IN DEPOZIT CIUTEI“s-A- BAUL vl - (Partul Runcii Națiunei) T©8, ISIN — 0948 limai ii zile PENTRU RECERMA Lei 306 galoşi „Trelom“ pattra dams Lei 50 galoşi „Tretsni" p. birtttl Lei 710 sossai „Tratora“ p. dama !tj.“ Lei 41(1 a iele bărbaţi Oj Jich tv ky Lei 175 pantofi de casa reveniri străine mare reducere la toate articolele de încă râm pte Edouard Klaim Cdleea Moşilor 241 şi F01GI higienici, spălaţi sistematic în maşini cu aburi vinde depăşitul fabrice! , HIGIENA* Calea Criviţei 143 BEMMMWm *.PR&GH&$U£iét FtfSSCSîâ’AK & 040S*i^AN Bucureşti str Sfinților No. 4 (vis a-vis Spt Colţea) - Telefon 7t*,3 -Bsgat 33t»r:âî?i'er3': «a blănuri fi«e JCum;piei de vSnal, orice cantităţi plătind pre» turite cele mai bune ca i Spuri, Vulpi, Jder, Bihor, Vidre, Veturi etc. Adr. teletfr. „FiîISSO", București 15 'Micule pentru frizeri piscini si li fe cilii pi Mii sip MaS eîtln ca ©riande las ParMtria tanaftnB — Strada i’aroî 18 — ■ mii iiiiiiiiw iinwiii inni iái iii îmi min inn m nil tt m CHSÎ DE ÜJ4ÜI! -ri $r ci SE BE REG STflE fee-rârd e fîr?N tie le« S-S0D buc. găsiți la WEIfljTajmB Birgfiei 35 (billg!5) M. K. Cumpăr Casa si Ic* schimb TMcmZS catalog la ceaeae 28 Noembrie ! Avocatul bucureştean George Matulcea, a vsait azi, în localitate, dela Bucureşti, cu cumnatul său, d. general Bazu. După ce a luat masa, cu familia, la prânz, în str. Sf-ta Mina, în timpul când se servea ca-jfeaua, s’a retras In camera alăturată şi şi-a tras două gloaanţe de revolver în tâmpla dreaptă. Moartea sinucigaşului a fost fulgerătoare, îngrijirile medicului chemat în grabă fiind de prisos. D-na Razu, sora sinucigaşului, a declarat că fratele său era neurastenic şi că anul trecut a mai încercat să se sinucidă. George Mandrea era avocatul ministerului de război. La Craiova, venise să achite o ipotecă Sinucigașul era căsătorit de 0—7 luni cu d-ra Jeana Kinteseu, din localitate. Sinuciderea a produs o im ’ presie profundă. -------- XXX —---- ..Universul“ In Tară Sinuciderea npi atrocalificareitean la Craiova I a S' 1 29 Noerabrie CONDAMNAREA UNEI PRETINSE „PRINCIPESE" Turburatul de Vaslui a condamnat la 10 zile inchisoare pe pretinsa principesă Calmuschi, care dăndu se drept doc!crefiilă a escrocat pe mai mulţi săteni. POLITICE ^ Comitetul executiv al partidului naţionalist al poporului s’a întrunit ori sub preşedinţia d-lui dan. Al. Slătinnanu. Intre altele, s‘a discutat şi chestia congresului judeţean al acestui partid, care urmează să fie convocat în curând. CONFERINŢE ADMINISTRATIVE Admnîmtetratorii de plăşi intrunindu-se, sub preşedinţia d-lui prefect de judeţ FAntâneru, nu decis printre altele convocarea unor conferinţe administrative regionale, la care să participe fruntaşii plăşilor. UNIVERSITARE Senatul universitar ieşan s'a temit ieri sub preşedinţia d-lui dr. Slătineanu, rectorul universităţii. S-a discutat situaţia unora dintre societaiîile studenţeşti situaţia Universităţii in raport cu insuficienţa sumelor acordate de ministerul instrucţiei şi situaţia unor studenţi acuzaţi de acte de indisciplină. In cursul nopţii poliţia şi mai multe detaşamente de Jasvdanul au făcut razzii în oraş. S’au operat 40 de arestări, dintre care câţiva sunt acuzaţi de crime, dezertări şi furturi. VIZITA D-LUT THOMAS Pe cale nartialistă se anunţă că d. Albert. Thomas va trece prin Iaşi spre Basarabia, unde se va interesa de auroape despre organizarea şi funcţionarea breslelor muncitoreşti. Im Iaşi ea va face o primire oficie şi distinsului pas. 6. SCARLATINA Scarlatina în judeţul nostru continuă să facă ravagii. In cursul ultimelor 10 zile s-au constatat In Dumenit 10 căzuri, între care 2 mortale , în Mov’ieni 13 cazuri, cu 2 mortale ; te Rediu! Mitropoliei S cazuri, cum şi multe alte cazuri în diferite sate. HATTE DE LUPI In com. Brfi tu Ieşti o hnîtă da lupi a năvălit în sat, omorât id mai multe vite. Deasemeni, In satul Ruznea, de lângă Iaşi, sau ivit numeroase haite da lupi. Jandarmeria a arestat pe ţăranii Tatăr Zaharisi şi Serfim Gavrilescu din Căroran. Aftra au jefuit in timpul nopţii pe sătanul Gh. Amza din pacea comună, de suma de 23.000 Iei. RAZZIE Şedinţa ale noapte D, preşedinte MORLEANU a deschis şedinţa la orele 9 şi 40 seara, pe banca ministerială fiind d. G. Mârzescu. DISCUŢIA LA MESAJ D. PAN NALIPFA continuând să citească discursul început în şedinţa de după amiază, susţine cunoscutele credinţe ţărăniste-revolu l i on are p ropov adulte de partidul ţărănesc. Forma în care oratorul desvoltă teoriile ţărăniste provoacă din partea d-lui ministru G. MÂRZESCU replica : — D-le Halippa ai vorbit de multe ori şi ai vorbit bine. Ca o dovadă că d-ta nu eşti papagalul lui Stere, te rog renunţă la manuscrisul pe care-l citeşti şi vorbeşte-ne liber. Cunoaştem şi tareatul şi cultura d-tale, ca să credem că manuscrisul c a d-tale. (Apl. la maj. protestări la opoziţie). D. I. MIHALACHE: Faţă de cuvântul liniştit şi parlamentar al d-lui Halippa, replica d-lui Mârzescu este nedemnă, şi necuviincioasă din partea unui membru al guvernului Se naşte tumult. D. preşedinte ORLEANU chiamă la ordine pe d. Mihalache. OPOZIŢIA : Chemaţi la ordine pe d. Mârzescu, care a rostit cuvântul insultător. f se produce scandal, se schimbă iar cuvinte grele intre majoritate şi opoziţie şi după câteva minute, d. Halippa continuă liniştit să citească manuscrisul atribuit d-lui Stere, de către d. Mârzescu şi majoritate. In manuscrisul citit de orator, se atacă toate celalte partide, şi special cel liberal şi se laudă partidul ţărănist, se face elogiul democraţiilor muncitoreşti apusene, se exprimă dorinţa de a se introduce regimul’ democrat parlamentar In manuscris se învîlueşte guvernul că întreţine In Basarabia o situaţie tulbure de abuzuri şi că Pasarehîa va fi salvată printr'o cârmuire care să ţie seamă de legalitate, dar să facă o administraţie cinstită şi cuminte. Manuscrisul d-lui Halippa se tem dna cu fraza că dacă pană acum ne-am cheltuit energia pentru a ne apăra existenţa etnică, azi după ce ne am realiizat unitatea politică in statul nostru naţional, independent, trebuie să avem grija să aducem prinosul geniului nostru naţional în tezaurul comun a! omenirei şi prin aceasta să justificăm în ochii lamei întregi berntombele de jertfe, făcute pentru menţinerea noastră ca popor. D. BENO STRAUCHER levrea), exprimă încă odată sentimentele de io* 'al ' teţe către tron şi ţară, ca şi pentru neamul românesc, care ocroteşte minoritatea evreiască in chipul cel mai mulţumitor. (Apliasa se ocupă de mişcarea studenţeasca si socoate că ea trebue îndrumată spre o conciliere a intereselor studenţilor creştini cu ale celor evrei, spre folosil culturii şi ştiinţei. D-sa exprimă o serie de desiderate evreieşti de ordin religios şi şcolar şi Inchee arătând că evreii se simt bine in România şi ca dovadă citează donaţia făcută de Jacques Etaa naţiune! romana. vicepreşedinte POMPILIU PISO ridică şedinţa la orele 12 şi 15. Nenapnrea la Buzeşti (laşi) — 2 MORŢI ŞI 1 RĂNIT — I laşi, 23 Noembrie Parchetul general a primit comunicarea că In satul Mante- ( j neşti, com. Borzeşti, s'a Inldm- [ î plat o mare nenorocire. Pe când Iralii Mihai şi lorgu I Butnaru încercau să demonteze o ghiulea de tun spre a i scoate praful, la un moment dat aceasta a exploadat. Ambii au fost omoriţi. Băiatul l. Cd. Lupu, care se afla In apropiere, a fost grav rănit. | Această nenorocire a impresionat mult sătenii de acolo. -------XXX --------- âiîuÎ XV!.—Or. Lr!fli ! Oesefflfr'o !92$§ Ciscwea la Mssai D. CONCIATU atinge şi problema formărei şi desvoltărei oraşe,iar, pe baze naționale, pregătind prin şcoli de meserii, de ucenici, de comerț etc., elementul românesc pentru creiarea claselor de mijloc mai ales in nou'le ţinuturi. Unificarea sufletească nu se poate înfăptui şi nu poate da roade, dacă nu este precedată de unificarea socială şi economică. Guvernul şi mai ales ministeril de industrie greşeşte, când începe opera de organizare de sus — de la marea industrie— şi nu se ocupă de formarea claselor mijlocii. Naţionalizarea întreprinderilor încercată de L Vimilă Brătianu prin comisiunea industrială de pe lângă ministerul de industrie şi comerţ n’a dat roadele aşteptate, pentru că nu era de ajuns voinţa de a naţionaliza, ci trebuia să avem şi mijloacele materiale şi elementele tehnic trebuitoare Micii industriaşi trebue încurajaţi, cu scopul de a mări producţia lor. D. D. R. IOANTŢESCU: Sâ le dea credite. In timp ce marei industrii i-au dat până acum 5 miliarde, mica industrie n'a obţinut decât 2 fratioane. D. CONCIATU arată necesitatea modificării sistemului nostru de căi ferate, în scopul de a se muta centrul de gravitate spre interiorul ţării, nu ca acum, când foate liniile duc spre frontiere Tot aşa de necesară este şi reorganizarea serviciilor de P. T. T. a spitalelor, cum şi refacerea şoselelor, podurilor, etc. Recomandă guvernului în concluzie să aibă mai multă solicitudine pentru interesele locale şi mai ales pentru interesele regiunilor periferice ale ţării. (Apl.) D. ALBERT THOMAS ASISTA LA DESPĂTURI In acest timp in tribuna prezidenţială apare d. Albert Thomas, insotit de d-nii Mario Rocques il Lebrand. Iluştrii oaspeţi au fost conduşi de d. ministru N. D. Chirculescu, cum ti de d-nii N. Simionescu-Bârlad si D. Juen, din P'T'tea bi ui oului Camerei. Adunarea in picioare, salută frenetic timp de mai multe minute. Im urale entuziaste de: Vine la France ! Vice la France. D. preşedinte M. G. Oreanu invită pe membrii adunării in secţia IX a, unde are loc recepţia d-lui Albert Thomas, pe care o redăm in alt loc. RELUAREA IN3SBATERILOR La ora 5 şi 5 da. se redeschide şedinţa publică reluându- se discuţia mesajului. D. PAN HALTEA face un examen al doctrinei politice şi al situaţiei în viaţa publică a partidelor de la noi, începând cu partidul naţionalist al poporului. Citează uneie pasagii din ideile politice exprimate In diferite ocazii de d. prof. N. Iorga, din care reiese necesitatea menţinerii principiului solidarităţiî dintre clase. Mai citează şi aît pasaj, In sare d lorga de- I clară câ ar înclina să recunoască şi organizarea politică pe interesa de chia, dar aceasta nu tn state nedesvoltate ca al nostru, unde ţărănimea este încă nepregătită şi unde câmpurile stau nelucrate chiar acum după Împroprietărire. , D. I. MIHALACHE spune, că afirmaţiunea din urmă nu corespunde realităţii, întrucât ţăranii şi-au lucrat ogoarele lor. D. N IORGA : Te învit in jud. Prahova. Ifi plătesc eu cheltue- 1i le de drum fără să-ţi pot garanta însă un confort aşa de ireproşabil ca la Athénée PaldC6. D . MIHALACHE : E un răspuns imitat după şcoala „Viitorului“. D. P. BUJOR intervine un die cutie fără să se poată înţelege Insă ce rosteşte. D. RAUTU : Taci din gură, nu-mi bate capul. D. BUJOR: D-le preşedinte, mă ameninţă că-mi sparge capul D. RAUTU: N’am zis, că-ţi sparg capul, pentru că n‘am ce sparge. (Ilaritate).. D. PAN HALIPA reluând firul cuvântării considera tovărăşia făcută de d. Iorga cu d Argetoianu drept un act politic greşit, adăugând tr.cu un partid la numărul celor ce aşteaptă luarea puterii la uşa de din dos a palatului, in frunte cu partidul averescan. I. IORGA : Fac rămăşag cu d-ta, că oricât va sta la uşa palatului, gen. Averescu nu va dobândi puterea. D. PAN HALIPA se ocupă apoi de partidul naţional-român, căruia ii reproşează prezenţa în sânţul său, a unor elemente nedemocratice. D. AL. VAIDA VOF.VOD . De multe ori se Întâmplă, ca acei pe cari i-ai ajutat odată, să se întoarcă împotriva-ți da îndată ce prind aripi, cum face azi d. Halipa, al cărui partid ţărănesc, eu şi d. Iorga, l-am ajutat să devie partid de guvernământ în 1919. D. Halipa ne impută, că avem în sânul partidului nostru reprezentanţi din toate clasele sociale: avocaţi, generali, etc., uitând că şi partidul său însumează elemente de toate categoriile sociale şi neţinând seama, că ceea ce trebue reţinut în această privinţă este făptui, că atât elementele de la noi cât şi cele din partidul său sunt elemente de muncă, iar nu para- Bltare» „ ____ înţeleg deosebirile dintre partide şi chiar ciocnirile dintre ele. Acestea sunt inerente unor partide democratice ca ale noatre, unde respectul şi libertatea ideilor nu sunt supuse unei dictaturi tiranice ca în partidele oligarhiei. Nu înţeleg însă silinţa de a purica compunerea partidelor şi de a obţine în chipul acesta aplauzele băncilor majoritare. D Halipa a criticat fuziunea noastră cu partidul democrat de sub conducere, regretatului Take Ionescu şi găseşte azi că membrii acestui partid nu sunt democraţi, când aceiaşi membri erau destul de democraţi în timpul tratativelor de fuziune pe care le angajasem cu partidul ţărănist şi cum tot aşa de democraţi vor fi mâine dacă tratativele vor reîncepe. Şi a mai spus d Halipa, efi fuziunea noastră cu ţărăniştii nu s’a făcut, din cauza foştilor membri din partidul lui Take Ionescu. Dacă fuziunea a eşuat, faptul se datoreşte unei singure persoane — d. Stere — care năzuia să ne impue ambelor partide autocratismul lui. Toate acestea sau petrecut sub ochii tuturor şi arbitru este întreaga ţară. (Mari aplauze). In interesul democraţiei şi pentru lupta comună împotriva absolutismului liberal, partidul ţărănesc are cel datai datoria de a renunţa la Înăsprirea raporturilor dintre partidele de opoziţie, căutând fire de păr în ciorbă, când şi soarele are pete D. IORGA: Nu e vorba numai de un fir de păr ci de o barba întreagă. ..Ilaritate. Apl.. D. VATDA: O barbă, care totuşi, acum vâfiva ani a fost stindardul de luptă al tuturor forţelor democratice din ţară. Unirea acestor forţe se va injfăptui odată, şi odată, pentru că ea este necesară pentru salvarea tării De aceea, cu atât mai mult sentimentul meu democratic a fost profund jicnit, când cuvintele d-lui Halma, reprezemant al partidului ţărănist, s’au bucurat de aplauzele majoritaţii lberale (Vii aplauze ne băncire enozitiei naţionale ei naţionaliste). D. HALTPA declară că altfel privea d-sa democratismul Ardealului. T. IORGA : Da' nentru parftidul meu n’rî dat soluţia. D. HATTPA : Să te repe*t de Argetoianu si să te pui în fruntea ce’ror ce limfă pentru adevărata democraţie. D. TORRA: Dacă ai face asa, toată viaţa a« sta In opozit.le Hlaritate. Apl.). D. Halma a rămas în continuare nou din şedinta de noapte Corpurile Legiuitoare nr.4» Continuarea şedinţei cfe a 20 Noembrie CAMERA _____ XXX_____ Oitat fishiorimii falscul de la Caramurat - încercarea nereuşită de asasinat a lui Raşinev, denunţătorul complotului bulgar din Cadrilater. — O altă victimă - Constanţa, 28 Noembrie Se ştie că aStăvară iredentiştii bulgari au Încercat să asasineze pe Al. Raşinev, denunţătorul complotulu revoluţionar bulgar din Cadrilater, atacondu i casa. Cum in acel moment Raşinev nu se găsea in localitate, iredentiştii au umorit pe cumnatul lui. Asa ne vine ştirea că un nou complot iredentist a pus din nou la cale asasinarea lui Raşinev, pe al cărui cav iredenta bulgară a pus un premiu de 200 mii leva." CUM S'A COMIS ATACUL In toiul nopţii, când , deviind linişte in sat, 10 indivizi înarmaţi au pătruns in curtea lui Raşinev, cu gândul de a-l asasina. Tânărul Anghel Gheorghieff rudă cu Raşinev, auzind zgomot se îndrepta spre uşe. Aci ascultând a auzit planurile celor de afară, cari-şi impărteau planurile pentru asasinat. Pentru a-l scăpa pe Raşinev, sări pe de dosul casei şi in momenitul când se furişa pe lângă gard, îndreptăndu se spre postul de jandarmi, a călcat pe o cracă. La trosnitura acesteia, bandiţii auzind sgomot s'au întors și închipuindu-și că e Has'nov, des- j carcă asupra lui o ploae de gloanțe. Nefericitul tânăr căzu , ciuruit de gloanțe la pământ. ț Dfindu-și seama de alarma pro- dusă în sat prin descărcarea ar- I melor, bandiții o rupseră la fugă. Caraula satului a recunoscut pe patru dintre bandiţi, şi anume: Şi Dumitru. Macaroff ambii din Caramurat (Caliarra) Iordan Mihaiu din com. Arnăut, Cuiş şi Petre Rouleff din Bazargic — toți urmăriţi pentru spio- '■ naj, dezertare şi numeroase crime. După unele Informaţiuni ce le avem, toţi locuesc într'un district din Bulgaria, in apro- pierea graniţei noastre, de unde au pătruns dmn teritoriul nostru numai spre a comite atentate şi a răscula populaţia bulgară. In contra autorităţilor romaneşti. Marele incendiu din Brăila — PAGUBE DE 2 MILIOANE — Brăila. 28 Noembrie Un violent incendiu a istovenit aseară la proprietatea d-lui Carol Stein din str. Galaţi 65. Cu toate sforţările depuse de pompieri, focul s-a transmis şi la magazinul de galanterie „Trandafirul Roşu" din str. Galaţi 37 si d-lui M. Camiol. Din cantitatea de mărfuri scoasă in stradă, o mare parte a fost furată. Incendiul a fost localizat le orele 12. * Pagubele se urcă la 2 milioane lei. Magazinul d-lui M. Chiotescu era asigurat la societatea „Agricola" pentru 750 mii de lei, iar clădirea d-lui Carol Stein la societatea „Ivina" pentru un milion 200 mii lei ——• XXX-------Elutsrarea letalilor în fraudele de la direcţia generală a penitenciarelor Craiova. 28 Noembrie Camera de punere sub acuzare judecând apelul făcut de d. prim-procuror al tribunaluui Dolj contra ordonanței d-lui jude-instructor al cab. îl, care dispusese punerea în libertate a inculpaţilor în fraudele de la direcţia generală a penitenciarelor, a respins apelul şi a dispus punerea în libertate a deţinuţilor. ) în Fraudele Hem esamoltarea at mena din tirada ELIBERAREA PREVENIŢILOR Chişinău, f.8 Noembrie înaintea tribunalului, prezidat de d. Ionescu Da,zeu, asistat de d. judecător Mandea, a venit ori mandatele de arestare lansate contra d-lor Mura of, Cerkez şi Cojocariu. In cirestia fraudelor de la comunitatea dr. meand. j D. prim-procuror Roşiu a cerut I confirmarea mandatelor. I Apărarea, prin numeroşi avo- I capi, a cerut infirmarea. După o lungă deliberare, tribunalul a infirmat mandatele pentru lipsă de motivare. Parchetul nefăcând apel, preveniţii au fost puși în libertate. II- YXX-------Pentru nosterul de contuacsţii In nenumărate rânduri s’a intervenit de către călători la direcţia regională a c. f. r. din Braşov, ca să îndrepte starea de nedescris a trenului de pe linia Sighiioara-Odorheiu; dar totul este dat uitării şi neglijenţa de care să dă dovadă psodure cele mai mari neajunsuri călătorilor. . Ca să ae știe starea în rare I circulă acest tren, este dr*i ul I să arăt că astăzi călătoreşti da- i ! că păcatele te dure la Odorheîu ! în vagoane cu uile și geamurile sparte, neîncălzite. ! ! Rugăm pe d. ministru al [ camuntcatîR'u* gâ ordone îndreptarea grabnică a acestei stări de lucruri deplorabile. HUŞI CULTURALE Ateneul Popular „D. Cantemir“ îşi reîncepe activitatea Duminică 7 Decembrie. Conferinţele se vor ţine ca şi în trecut în sala de gimnastică a liceului Cuza Vodăf şi vor fi însoţite de producţiuni muzical. In ziua de 7 Decembrie va vorbi profesor universitar Ghibănescu. Subiectul conferinţei sale este : „Din traista cu vorbe". — Secţia literară a Ateneului a Înfiinţat, în localul fostului club intim, închiriat pentru şcoala normală, o bibliotecă populară. Tot in acest local se vor ţine şi cursurile şcoalei comerciale cari au început aci de la 24 Noembrie, iar învăţătorii din judeţ vor avea un cămin în care vor fi găzduiţi ori de câte ori vor veni la Huşi. ADUNARE GENERAT.A Sâmbătă, 6 Decembrie, se va ţine adunare generală a doamnelor din „Cercul de gospodine", fii iar Huşi, când se va face şi darea de seamă asupra mersului dispensarului de sugaci „Principele Mihni", întemeiat de acest cerc, precum şi noul înscrieri. PATRoN Tot în ziua de 6 Decembrie îşi va serba patronul Societatea de economii, împrumut şi ajutor a funcţionarilor şi pensionarilor din Huşi şi jud. Fălciu. Consiliul de administraţie al societăţii a hotărit ca în dimineaţa acelei zile să se oficieze un serviciu religios la biserica Sf. Dumitru, atât pentru membrii în viaţă cât şi pentru cei morţi, după care societarii se vor reuni la o agapă. „ Balul anual se va da a doua zi de Crăciun, în saloanele prefecturii Accidentale vaporului „ Regela, Carol** 1 Constanta, 28 Noembrie ! Vaporul „Regele Carol", in drumul său la Constantinopol, a Întâlnit pe mare, la 26 mile depărtare «ie Constanta, o mină de o mărime neobișnuită. S'au tras mai multe focuri de armă ca mina să explodeze, insă nu s'a putut ajunge la nici un rezultat. Marina militară a trimis un vapor pentru urmărirea minei • Acelaș vapor, la intrarea in Bosfor a suferit un accident, care l-a pus in imposibilitate de a-și continua cursa. Ancora acestui vapor s'a încurcat in sfărâmăturile unui vapor scufundat In urma măsurilor luate, ancora a fost degajata și „Regele Carol'' și-a continuat cursa. CENTRALA BĂNCILOR POPULARE Convocare Toate băncile populare din ţară sunt convocate pentru ziua de: Duminică 7 Decembrie 1925 la Federalele din capitalele de judeţe, unde vor găsi toate instrucţiunile relativ la ţinerea congresului. Părcile Populare care din di-ferite cauze nu ar fi primit, revocarea nr. 21207, expediată de Centrală, vor considera aceasta drept convocare și vor trimite delegatul lor (membru în consiliu sau cenzor) în ziua de 7 Decembrie la congresul Județean. DIRECTOR GENERAL, TITU AXENTIE ! . .... . DARABANI GREVA BRUTARILOR Brutarii nu mai fabrică pâine spunând că nu le convine actualul preţ fixat de primărie adică 10 lei kgr. pâine cal. I, 8 lei cal. II, şi cer majorarea preţului pe motiv că morarii au ridicat preţuL TIMPUL Zăpada căzută s-a topit repede. Gospodarii îşi continuă arăturile de grâu, care au fost întrerupte şi s-au făcut puţine din cauza secetei. Zăpada topită prieşte mult întrucât arăturile se fac bine şi se poate semăna grâu mai mult. IN fiÎOEÎL LUGOJ IMPRESIONANTA SINUCIDERE A UNUI BRUTAR Brutarul lacob Anau din str. Făgetului, a cărui fcmoc a murit acum două luni, s’a aruncat la Soim. I n Timiș Înecându -se. I Cadavru] a fost pescuit de-abia la ora 7 în dreptul bisericii reformate. Cauza sinuciderii se explică prin biletul găsit în paltonul său, lăsat pe malul Timişului: „Autopsia cadavrului vă rog & n’o faceţi, mor bucuros, spre a ajunge la Anuşca mea". MUNCITOR ASFIXIAT Francis Nasel, muncitor în minele de cărbuni Anina, într’o noapte friguroasă a umplut soia de cărbuni. In timpul nopţii fiind prins de un acces de tuse, a sărit din pat şi a obsevat cU groază că odaia era plină de fum; a încercat să iasă afară, iar era prea târziu, căci otrava îşi făcuse efectul. Dimineaţa Nadei a fost găsit mort în pragul camerei sae. ARESTĂRI Divizia de urmăriri Lugoj a arestat pe Tomi Racovi-uu, Artenie Top’oviţan d'n H'-tiaş şi ie George Juranescu din Târgozeşti, cari îşi făcuseră o meserie In ultimul timp din furatul mărfurilor în piaţa lugojană. A- în,pra lor s’au găsit ghete, călțuni, brânză, pânzeturi şi alte , mărunţişuri j . i SIGHIŞOARA ŞCOLARE In ziua de 6 Decembrie a. r. liceul Principe e Nicolas din *p. calitate îşi va sprim patronul. D. Petrescu-Zoiţa, directorul scos ’ei, va organiza o se’ lor* dată da elevi cu producţiuni muzicale şi gimnastice. CULTURALE In Sighişoara, unde nu ex' A teatru şi nici alte spetacol, ar rebui organizate conferinţe cu subiecte istorice şi culturale pentru apropierea sufletelor românilor. ESCROCHERIE In ziua de 27 Noembrie Suzana Daisa, născută Sándor, din Gioagiul de sus (Alba-de-Jos), s'a prezentat a Banca Bupovul din Sighişoara cu un livret să retragă suma, de 100 mii lei ce i-ar fi depus la bancă Valentin Datea din aceiași comună. Directorul băncii examinând livretul, a constatat că la 28 Februarie a c. s’a depus la bancă 100 hi, iar imediat «iedesupt so verii ednotatia că la 24 Februarie apons an S ar fi depus suma de 100 mii ’ei, iar tn dreptul siniei semnătura casierului băncii S’a văzut imediat că este vorba de o esc 'ocherîe și fals, c&ci ziua de 24 Februarie a căzut Dumineca, ii nu se putea na suma de 100 lei să se fi depus si trecut tn livret la 20 Februarie, iar sumi da 100.000 lei să fis trecută cu' iar ă anterioară, la 24 Februarî. Pe lângă, aceasta, s’a constatat că semnătura funcţionarului e'H contrafăcută. D. poliţai 3aruzescu a ordonat cercetări penru dovedirea autorilor falsului. JÎMBOLIA RECONSTRUIREA SPITALULUI DIN LOCALITATE Se ştie că la retragerea armatelor iugoslave in urma trecerei Jimboliei de sub dominat,la română, spitalul din localitate a fost complet devastat de către foştii stăpânitori. In urma unei expertize făcute de către o comisie, a ministerului sănătăţii, s’a decis recostruirea sus zisului’ spital. Acum câteva mie lucrări au fost terminale, iar Joi a sosit în localitate de inspector tehnic inginer Kaveschi, delegatul minsterului sănătăţii spre a lua în primire localul reconstruit. S-a mai decis ca fostul spital să funcţioneze de acum înainte ca ospiciu de alienaţi. ALT MIJLOC DE PROPTIGANDA MAGHIARA^ In urma avizului priJ^de la jandarmeria din â^^atn siguranța locală a ^fifiscat din sus zisa comuni câteva zeci de baterii electrice cu 3 becurii de culori deosebite și cari la un loc formau tricolorul maghiar (roșu, alb și verde). S'a constatat că bateriile fuseseră trimise de către o casă din Timișoara unui comerciant din neea corniă spre a le p'.me în vânzare, lucru ce acesta și făcuse. fam tfiloris n.lsc..'tă Vîâdieseu hm\tep 0 Ifchilj Comerciant Căsătoriţi București 27[XI 1924