Universul, decembrie 1924 (Anul 42, nr. 276-298)

1924-12-01 / nr. 276

2 ►•sa IS Vit­inn.a cepei lumină . orbește pe privitor, î pierde din puterea de atracfie. încercafi Osram -Nikra .opal J&+ fahtgi (Xfriyz/m, jî Servicii- B8 mas» io ALPACA Ci! Marca „URS1 CELE MAI __ BUHE SE ÖÄSBS5 Li TOATE liei&HSLE OTSiSlE Depozit general: „Albina“„Fabrica de Argintărie-Berndorf S. A. BUCUREŞTI, aTH C A. ROSETTI No. 3 Mare asortiment de articole pentru ca­dom i şi de obiecte de menaj din n k I pui Se execută re­paraţiuni, $1 argintruri NOTOME DBGaSlEY 632 Haturai GAZ SREAC, etc. MOTOARE CROSSKEY- D­I£S£L MOTOARE IN DEPOZIT CIUTEI“s-A- BA­UL vl - (Par­tul Runcii Națiunei) T©8, ISIN — 0948 limai ii zile PENTRU RECERMA Lei 306 galoşi „Trelom“ pattra dams Lei 50 galoşi „Tretsni" p. birtttl Lei 71­0 sossai „Tratora“ p. dama !tj.­“ Lei 41(1 a iele bărbaţi Oj Jich tv ky Lei 175 pantofi de casa reveniri străine mare reducere la toate articolele de încă râm pte Edouard Klaim Cdleea Moşilor 241 şi F01GI higienici, spălaţi sistematic în maşini cu aburi vinde depăşitul fabrice! , HIGIENA* Calea Criviţei 143 BEMMMWm *.PR&GH&$U£iét FtfSSCSîâ’AK & 0­40S*i^AN­ Bucureşti str Sfinților No. 4 (vis a-vis Sp­t Colţea) - Telefon 7t­*,3 -Bsgat 33t»r:âî?i'er3': «a blănuri fi«e JCum­;piei de vSn­al, ori­ce cantităţi plătind pre» tu­rite cele mai bune ca i Spuri, Vulpi, Jder, Bihor, Vidre, V­eturi etc. Adr. teletfr. „FiîISSO", București 15 'Micule pentru frizeri piscini si li fe cilii pi Mii sip MaS eîtln ca ©riande las ParMtria tanaftnB — Strada i’aroî 18 — ■ mii iiiiiiiiw iinwiii inni iái iii îmi min inn m nil tt m CHSÎ DE ÜJ4ÜI! -ri $r ci SE BE REG STflE fee-rârd e fîr?N tie le« S-S0D buc. găsiți la WEIfljTajmB Birgfiei 35 (b­illg!­5) M. K. Cumpăr Casa si Ic* schimb TMcmZS catalog la ceaeae 28 Noembrie ! Avocatul bucureştean George Matul­cea, a vsait azi, în locali­tate, dela Bucureşti, cu cumna­tul său, d. general Bazu. După ce a luat masa, cu fami­lia, la prânz, în str. Sf-ta Mina,­­ în timpul când se servea ca-­j­feaua, s’a retras In camera a­­lăturată şi şi-a tras două gloaa­n­ţe de revolver în tâmpla dreap­tă. Moartea sinucigaşului a fost fulgerătoare, îngrijirile medicu­lui chemat în grabă fiind de prisos. D-na Razu, sora sinucigaşu­lui, a declarat că fratele său era neurastenic şi că anul tre­­­­cut a mai încercat să se sinu­cidă. George Mandrea era avocatul ministerului de război. La Cra­iova, venise să achite o ipotecă Sinucigașul era căsătorit de 0—7 luni cu d-ra Jeana Kintes­eu­, din localitate.­­ Sinuciderea a produs o im­ ’ presie profundă. -------- XXX —----­ ..Universul“ In Tară Sinuciderea npi atrocalificareitean la Craiova I a S' 1 29 Noerabrie CONDAMNAREA UNEI PRE­TINSE „PRINCIPESE" Turburat­­ul de Vaslui a con­damnat la 10 zile inchisoare pe pretinsa principesă Calmusc­hi, care dăndu se drept doc!crefi­­ilă a escrocat pe mai mulţi să­teni. POLITICE ^ Comitetul executiv al parti­dului naţionalist al poporului s’a întrunit ori sub preşedinţia d-lui dan. Al. Slătinna­nu. Intre altele, s‘a discutat şi chestia congresului judeţean al acestui partid, care urmează să fie convocat în curând. CONFERINŢE ADMINIS­TRATIVE Admnîmtetratorii de plăşi in­­trunindu-se, sub preşedinţia d-lui prefect de judeţ FA­ntâ­­neru, nu decis printre altele convocarea unor conferinţe a­d­­ministrative regionale, la care să participe fruntaşii plăşi­lor. UNIVERSITARE Senatul universitar ieşan s'a tem­­­it ieri sub preşedinţia d-lui dr. Slătinean­u, rectorul u­­niversităţii. S-a discutat situaţia unora dintre societaiîile studenţeşti situaţia Universităţii in raport cu insuficienţa sumelor acor­date de ministerul instrucţiei şi situaţia unor studenţi acu­zaţi de acte de indisciplină. In cursul nopţii poliţia şi mai multe detaşamente de Jasv­danul au făcut razzii în oraş. S’au operat 40 de arestări, din­tre care câţiva sunt acuzaţi de crime, dezertări şi furturi. VIZITA D-LUT THOMAS Pe cale narti­alistă se anun­ţă că d. Albert. Thomas va tre­ce prin Iaşi spre Basarabia, unde se va interesa de a­uroa­­­pe despre organizarea şi func­ţionarea breslelor muncitoreşti. Im Iaşi ea va face o primire oficie şi distinsului pas. 6. SCARLATINA Scarlatina în judeţul nostru continuă să facă ravagii. In cursul ultimelor 10 zile s-au constatat In Dumenit 10 că­zu­ri, între care 2 mortale , în Mov’ieni 13 cazuri, cu 2 mor­tale ; te Rediu! Mitropoliei S cazuri, cum şi multe alte ca­­zuri în diferite sate. HATTE DE LUPI In com. Brfi tu Ieşti o hnîtă da lupi a năvălit în sat, omorât id mai multe vite. Deasemeni, In satul Ruznea, de lângă Iaşi, sau ivit nume­roase haite da lupi. Jandarmeria a arestat pe ţă­ranii Tatăr Zaharisi şi Se­r­fim Gavrilescu din Căroran. Aftra au jefuit in timpul nopţii pe să­ta­nul Gh. Amza din pacea comună, de suma de 23.000 Iei. RAZZIE Şedinţa ale noapte D, preşedinte M­ORLEANU a deschis şedinţa la orele 9 şi 40 seara, pe banca ministerială fi­ind d. G. Mârzescu. DISCUŢIA LA MESAJ D. PAN N­ALIPF­A continuând să citească discursul început în şedinţa de după amiază, susţi­ne cunoscutele credinţe ţără­­n­i­ste-re­vol­u l i on are p ropo­v adul­te de partidul ţărănesc. Forma în care oratorul des­­voltă teoriile ţărăniste provoa­că din partea d-lui ministru G. MÂRZESCU replica : — D-le Halippa ai vorbit de multe ori şi ai vorbit bine. Ca o dovadă că d-ta nu eşti papaga­lul lui Stere, te rog renunţă la manuscrisul pe care-l citeşti şi vorbeşte-ne liber. Cunoaştem şi tareatul şi cultura d-tale, ca să credem că manuscrisul c a­ d-tale. (Apl. la maj. protestări la opoziţie). D. I. MIHALACHE: Faţă de cuvântul liniştit şi parlamentar al d-lui Halippa, replica d-lui Mârzescu este nedemnă, şi ne­cuviincioasă din partea unui membru al guvernului Se naşte tumult. D. preşedinte ORLEANU chia­­mă la ordine pe d. Mihalache. OPOZIŢIA : Chemaţi la ordi­ne pe d. Mârzescu, care a rostit cuvântul insultător. f se produce scandal, se schim­bă iar cuvinte grele intre majo­ritate şi opoziţie şi după câteva minute, d. Halippa continuă li­niştit să citească manuscrisul atribuit d-lui Stere, de către d. Mârzescu şi majoritate. In manuscrisul citit de orator, se atacă toate celalte partide, şi special cel liberal şi se lau­dă partidul ţărănist, se face e­­logiul democraţiilor muncito­reşti apusene, se exprimă do­rinţa de a se introduce regimul’ democrat parlamentar In manuscris se învîlueşte guvernul că întreţine In Basa­­rabia o situaţie tulbure de abu­zuri şi că Pasare­hîa va fi sal­vată printr'o cârmuire care să ţie seamă de legalitate, dar să facă o administraţie cinstită şi cuminte. Manuscrisul d-lui Halippa se tem dna cu fraza că dacă pană acum ne-am cheltuit energia pentru a ne apăra­ existenţa etnică, azi după ce ne am­ real­iizat unitatea politică in statul nostru naţional, independent, trebuie să avem grija să adu­cem prinosul geniului nostru naţional în tezaurul comun a! omen­i­rei şi prin acea­sta să justificăm în ochii la­mei întregi berntombele de jertfe, făcute pentru menţine­rea noastră ca popor. D. BENO STRAUCHER le­­vrea), exprimă încă odată sen­timentele de io* 'al ' te­ţe către tron şi ţară, ca şi pentru nea­mul românesc, care ocroteşte minoritatea evreiască in chi­pul cel mai mulţumitor. (Apl­i­a­sa se ocupă de mişcarea studenţeasca si socoate că ea trebue îndrumată spre o con­ciliere a intereselor studenţilor creştini cu ale celor evrei, spre folosil culturii şi ştiinţei. D-sa exprimă o serie de desi­derate evreieşti de ordin religios şi şcolar şi Inchee arătând că e­­vreii se simt bine in România şi ca dovadă citează donaţia fă­cută de Jacques E­taa naţiune! romana­­. vicepr­eşedinte POMPILIU PI­SO ridică şedinţa la orele 12 şi 15. Nenapnrea la Bu­zeşti (laşi) — 2 MORŢI ŞI 1 RĂNIT — I laşi, 23 Noembrie Parchetul general a primit comunicarea că In satul Mante- ( j neşti, com. Borzeşti, s'a Inldm- [ î plat o mare nenorocire. Pe când Iralii Mihai şi lorgu I Butnaru încercau să demonteze o ghiulea de tun spre a i scoate praf­ul, la un moment dat a­­ceasta a exploadat. Ambii au fost omoriţi. Băiatul l. Cd. Lupu, care se afla In apropiere, a fost grav­­ rănit. | Această nenorocire a impre­sionat mult sătenii de acolo.­­ -------XXX ---------­ âiîuÎ XV!.—Or. Lr!fli ! Oesefflfr'o !92$§ Ciscwea la Mssai D. CONCIATU atinge şi pro­blema formărei şi desvoltărei o­­raşe,iar, pe baze naționale, pre­gătind prin şcoli de meserii, de­ ucenici, de comerț etc., elemen­tul românesc pentru creiarea claselor de mijloc mai ales in nou'le ţinuturi. Unificarea sufletească nu se poate înfăptui şi nu poate da roade, dacă nu este precedată de unificarea socială şi econo­mică. Guvernul şi mai ales mini­steri­l de industrie greşeşte, când începe opera de organizare de sus — de la marea industrie— şi nu se ocupă de formarea cla­selor mijlocii. Naţionalizarea întreprinderi­lor încercată de L Vimilă Bră­­tianu prin comisiunea in­du­­strială de pe lângă ministerul de industrie şi comerţ n’a dat roadele aşteptate, pentru că nu era de ajuns voinţa de a naţio­naliza, ci trebuia să avem şi mijloacele materiale şi elemen­­tele tehnic trebuitoare Micii industriaşi trebue în­curajaţi, cu scopul de a mări producţia lor. D. D. R. IOANTŢESCU: Sâ le dea credite. In timp ce marei industrii i-au dat până acum 5 miliarde, mica industrie n'a ob­ţinut decât 2 fratioane. D. CONCIATU arată necesita­tea modificării sistemului nos­tru de căi ferate, în scopul de­­ a se muta centrul de gravitate spre interiorul ţării, nu ca a­­cum, când foate liniile duc spre frontiere Tot aşa de necesară este şi reorganizarea serviciilor de P. T. T. a spitalelor, cum şi refacerea şoselelor, podurilor,­­ etc. Recomandă guvernului în concluzie să aibă mai multă so­licitudine pentru int­eresele loca­le şi mai ales pentru interesele regiunilor periferice ale ţării. (Apl.) D. ALBERT THOMAS ASISTA LA DESPĂTURI In acest timp in tribuna pre­zidenţială apare d. Albert Tho­mas, insotit de d-nii Mario Roc­­ques il Lebrand. Iluştrii oaspeţi au fost con­duşi de d. ministru N. D. Chircu­­lescu, cum ti de d-nii N. Simi­­onescu-Bârlad si D. Juen, din P'T'tea bi ui oului Camerei. Adunarea in picioare, salută frenetic timp de mai multe mi­nute. Im­ urale entuziaste de: Vine la France ! Vice la France. D. preşedinte M. G. Or­eanu invită pe membrii adunării in secţia IX a, unde are loc recep­ţia d-lui Albert Thomas, pe care o redăm in alt loc. RELUAREA IN3SBATERILOR La ora 5 şi 5 d­a. se redes­chide şedinţa publică reluându- se discuţia mesajului. D. PAN HALTEA face un exa­men al doctrinei politice şi al situaţiei în viaţa publică a par­tidelor de la noi, începând cu partidul naţionalist al poporu­lui. Citează uneie pasagii din ideile politice exprimate In di­ferite ocazii de d. prof. N. Ior­­ga, din care reiese necesitatea menţinerii principiului solidari­­­­tăţiî dintre clase. Mai citează şi­­ aît pasaj, In sare d lorga de- I clară câ ar înclina să recunoa­scă şi organizarea politică pe­­ interesa de chia, dar aceasta nu tn state nedesvoltate ca al nostru, unde ţărănimea este încă nepregătită şi unde câmpu­rile stau nelucrate chiar acum după Împroprietărire. , D. I. MIHALACHE spune, că afirmaţiunea din urmă nu co­respunde realităţii, întru­cât ţă­ranii şi-au lucrat ogoarele lor. D. N IORGA : Te învit in jud. Prahova. Ifi plătesc eu cheltue- 1i le de drum fără să-ţi pot ga­ranta însă un confort a­şa de ireproşabil ca la Athénée Pa­ldC6.­ D . MIHALACHE : E un răs­puns imitat după şcoala „Viito­rului“. D. P. BUJOR intervine un die cutie fără să se poată înţelege Insă ce rosteşte. D. RAUTU : Taci din gură, nu-mi bate capul. D. BUJOR: D-le preşedinte, mă ameninţă că-mi sparge capul D. RAUTU: N’am zis, că-ţi sparg capul, pentru că n‘am ce sparge. (Ilaritate).. D. PAN HALIPA reluând fi­rul cuvântării considera tovără­şia făcută de d. Iorga cu d Ar­­getoianu drept un act politic greşit, adăugând tr.cu un partid la numărul celor ce aşteaptă lu­area puterii la uşa de din dos a palatului, in frunte cu parti­dul averescan. I­. IORGA : Fac rămăşag cu d-ta, că oricât va sta la uşa­ pa­­latului, gen. Averescu nu va do­bândi puterea. D. PAN HALIPA se ocupă a­­poi de partidul naţional-român, căruia ii reproşează prezenţa în sânţul său, a unor elemente ne­democratice. D. AL. VAIDA VOF.VOD . De multe ori se Întâmplă, ca acei pe cari i-ai ajutat odată, să se întoarcă împotriva-ți da îndată ce prind aripi, cum face azi d. Halipa, al cărui partid ţărănesc, eu şi d. Iorga, l-am ajutat să devie partid­ de guvernământ în 1919. D. Halipa ne impută, că a­­vem în sânul partidului nostru reprezentanţi din toate clasele sociale: avocaţi, generali, etc., uitând că şi partidul său însu­mează elemente de toate cate­goriile sociale şi neţinând sea­ma, că ceea ce trebue reţinut în această privinţă este făptui, că atât elementele de la noi cât şi cele din partidul său sunt ele­mente de muncă, iar nu para- Bltare» „ ____ înţeleg deosebirile dintre par­tide şi chiar ciocnirile dintre ele. Acestea sunt inerente unor partide democratice ca ale noa­­t­re, unde respectul şi liberta­tea ideilor nu sunt supuse unei dictaturi tiranice ca în partidele oligarhiei. Nu înţeleg însă silin­ţa de a purica compunerea par­tidelor şi de a obţine în chipul acesta aplauzele băncilor ma­joritare. D Halipa a criticat fuziunea noastră cu partidul democrat de sub conducere,­ regretatului Take Ionescu şi găseşte azi că membrii acestui partid nu sunt democraţi, când aceiaşi membri erau destul de democraţi în tim­pul tratativelor de fuziune pe care le angajasem cu partidul ţărănist şi cum tot aşa de de­mocraţi vor fi mâine dacă tra­tativele vor reîncepe. Şi a mai spus d Halipa, efi fu­ziunea noastră cu ţărăniştii nu s’a făcut, din cauza foştilor membri din partidul lui Take Ionescu. Dacă fuziunea a eşuat, faptul se datoreşte unei sin­gure persoane — d. Stere — care năzuia să ne impue ambe­lor partide autocratismul lui. Toate acestea sau petrecut sub ochii tuturor şi arbitru este în­treaga ţară. (Mari aplauze). In interesul democraţiei şi pentru lupta comună împotriva­­ absolutismului liberal, partidul ţărănesc are cel d­atai datoria de a renunţa la Înăsprirea ra­porturilor dintre partidele de o­­poziţie, căutând fire de păr în ciorbă, când şi soarele are pete D. IORGA: Nu e vorba nu­mai de un fir de păr ci de o barba întreagă. ..Ilaritate. Apl.­. D. VATDA: O barbă, care to­tuşi, acum vâfiva ani a fost stindardul de luptă al tuturor forţelor democratice din ţară. Unirea acestor forţe se va in­­j­făptui odată, şi odată, pentru că ea este necesară pentru salva­rea tării De aceea, cu atât mai mult sentimentul meu democratic a fost­ profund jicnit, când cuvin­tele d-lui Halma, reprezemant al partidului ţărănist, s’au bu­curat de aplauzele majoritaţii lberale (Vii aplauze ne băncire enozitiei naţionale ei naţiona­liste). D. HALTPA declară că altfel privea d-sa democratismul Ar­dealului. T. IORGA : Da' nentru parft­­i­dul meu n’rî dat soluţia. D. HAT­TPA : Să te repe*t de Argetoianu si să te pui în frun­tea ce’ror ce limfă pentru adevă­rata democraţie. D. TORRA: Dacă ai face asa, toată viaţa a« sta In opozit.le Hlaritate. Apl.). D. Halma a rămas în conti­­nuare nou din şedinta de noapte Corpurile Legiuitoare nr­­.4» Continuarea şedinţei cfe a 20 Noembrie C­AMERA _____ XXX_____ Oi­­t­at fish­ior­imii falscul de la Caramurat - încercarea nereuşită de asasinat a lui Raşinev, denunţătorul complotului bulgar din Cadrilater. — O altă victimă - Constanţa, 28 Noembrie Se ştie că aStăvară iredentiştii bulgari au Încercat să asasineze pe Al. Raşinev, denunţătorul complotulu revoluţionar bulgar din Cadrilater, atacondu i casa. Cum in acel moment Raşinev nu se găsea in localitate, ireden­­tiştii au umorit pe cumnatul lui. Asa ne vine ştirea că un nou complot iredentist a pus din nou la cale asasinarea lui Raşinev, pe al cărui cav iredenta bulga­ră a pus un premiu de 200 mii leva." CUM S'A COMIS ATACUL In toiul nopţii, când , deviind linişte in sat, 10 indivizi înar­maţi au pătruns in curtea lui Raşinev, cu gândul de a-l asa­sina. Tânărul Anghel Gheor­­ghieff rudă cu Raşinev, auzind zgomot se îndrepta spre uşe. Aci ascultând a auzit planurile ce­lor de afară, cari-şi impărteau planurile pentru asasinat. Pen­tru a-l scăpa pe Raşinev, sări pe d­e dosul casei şi in momen­­i­tul când se furişa pe lângă gard, îndreptăndu se spre postul de­­ jandarmi, a călcat pe o cracă.­­ La trosnitura acesteia, bandi­ţii auzind sgomot s'au întors și închipuindu-și că e Has'no­v, des- j carcă asupra lui o ploae de­­ gloanțe. Nefericitul tânăr căzu , ciuruit de gloanțe la pământ. ț Dfindu-și seama de alarma pro-­­ dusă în sat prin descărcarea ar- I melor, bandiții o rupseră la fugă.­­ Caraula satului a recunoscut­­ pe patru dintre bandiţi, şi­­ anume: Şi Dumitru. Macaroff ambii din Caramurat (Caliarra) Iordan Mihaiu din com. Arnăut, Cuiş şi Petre Rouleff din Bazar­­gic — toți urmăriţi pentru spio- '■ naj, dezertare şi numeroase crime. După unele In­formaţiuni ce le avem, toţi locuesc într'un district din Bulgaria, in apro-­­ pierea graniţei noastre, de unde au pătruns dmn teritoriul nostru numai spre a comite atentate şi a răscula populaţia bulgară. In contra autorităţilor roma­neşti. Marele incendiu din Brăila — PAGUBE DE 2 MILIOANE — Brăila. 28 Noembrie Un violent incendiu a istove­­nit aseară la proprietatea d-lui Carol Stein din str. Galaţi 65. Cu toate sforţările depuse de pompieri, focul s-a transmis şi la magazinul de galanterie „Trandafirul Roşu" din str. Galaţi 37 si d-lui M. Ca­mi­ol. Din cantitatea de mărfuri scoa­să in stradă, o mare parte a fost furată. Incendiul a fost localizat le orele 12. * Pagubele se urcă la 2 mili­oane lei. Magazinul d-lui M. Ch­iotescu era asigurat la socie­tatea „Agricola" pentru 750 mii de lei, iar clădirea d-lui Carol Stein la societatea „Ivina" pen­tru un milion 200 mii lei ——• XXX-------­El­utsrarea letalilor în fraudele de la direcţia generală a penitenciarelor Craiova. 28 Noembrie Camera de punere sub acuzare judecând apelul făcut de d. prim-procuror al tribunaluui Dolj contra ordonanței d-lui jude-instructor al cab. îl, care dispusese punerea în libertate a inculpaţilor în fraudele de la di­recţia generală a penitenciare­lor, a respins apelul şi a dispus punerea în libertate a deţinuţi­­lor. ) în Fraudele Hem esamol­­­­tarea at me­­na din­­ tirada­ ­ ELIBERAREA PREVENIŢI­LOR Chişinău, f.8 Noembrie înaintea tribunalului, prezi­dat de d. Iones­cu Da,zeu, asis­tat de d. judecător Mandea, a venit ori mandatele de arestare lansate contra d-lor Mura of, Cerkez şi Cojocariu. In cirestia fraudelor de la comunitatea dr­­. meand. j D. prim-procuror Roşiu a cerut I confirmarea mandatelor. I Apărarea, prin numeroşi avo- I capi, a cerut infirmarea.­­ După o lungă deliberare, tri­bunalul a infirmat mandatele pentru lipsă de motivare.­­ Parchetul nefăcând apel, pre­­­­veniţii au fost puși în liberta­­­­te. I­I- YXX-------­Pentru no­sterul de con­tuacsţii In nenumărate rânduri s’a intervenit de către călători la direcţia regională a c. f. r. din Braşov, ca să îndrepte starea de nedescris a trenului de pe linia Sighiioara-Odorheiu; dar totul este dat uitării şi neglijenţa de care să dă dovadă psodure ce­le mai mari neajunsuri călăto­rilor. . Ca să ae știe starea în rare I circulă acest tren, este dr*i ul I să arăt că astăzi călătoreşti da- i ! că păcatele te dure la Odorheîu ! în vagoane cu u­­ile și geamurile sparte, neîncălzite. ! ! Rugăm pe d. ministru al [ camuntcatîR'u* gâ ordone îndrep­tarea grabnică a acestei stări de lucruri deplorabile. HUŞI CULTURALE Ateneul Popular „D. Can­te­mi­r“ îşi reîncepe activitatea Du­minică 7 Decembrie. Conferinţele se vor ţine ca şi în trecut în sala de gimnastică a liceului Cu­za Vodăf şi vor fi în­soţite de producţiuni muzica­l. In ziua de 7 Decembrie va vorbi­­ profesor universitar Ghi­­bănescu. Subiectul conferinţei sale este : „Din traista cu vorbe". — Secţia literară a Ateneului a Înfiinţat, în localul fostului club intim, închiriat pentru şcoala normală, o bibliotecă populară. Tot in acest local se vor ţine şi cursurile şcoalei comerciale cari au început aci de la 24 Noembrie, iar învăţătorii din judeţ vor avea un cămin în care vor fi găzduiţi ori de câte ori vor veni la Huşi. ADUNARE GENERAT.A Sâmbătă, 6 Decembrie, se va ţine adunare generală a doamne­lor din „Cercul de gospodine", fii ia­r Huşi, când se va face şi darea de seamă asupra mersului dispensarului de sugaci „Princi­pele Mihni", întemeiat de acest cerc, precum şi noul înscrieri. PATRoN Tot în ziua de 6 Decembrie îşi va serba patronul Societatea de economii, împrumut şi ajutor a funcţionarilor şi pensionarilor din Huşi şi jud. Fălciu. Consiliul de administraţie al societăţii a hotă­rit ca în dimi­neaţa acelei zile să se oficieze un serviciu religios la biserica Sf. Dumitru, atât pentru membrii în viaţă cât şi pentru cei morţi, după care societarii se vor re­uni la o agapă. „ Ba­lul anual se va da a doua zi de Crăciun, în saloanele pre­fecturii Accidentale­­ vaporului „ Regela, Carol** 1 Constanta, 28 Noembrie ! Vaporul „Regele Carol", in drumul său la Constantinopol, a Întâlnit pe mare, la 26 mile de­părtare «ie Constanta, o mină de o mărime neobișnuită. S'au tras­­ mai multe focuri de armă ca mina să explodeze, insă nu s'a putut ajunge la nici un rezultat. Marina militară a trimis un vapor pentru urmărirea minei •­­ Acelaș vapor, la intrarea in Bosfor a suferit un accident, care l-a pus in imposibilitate de a-și continua cursa. Ancora a­­cestui vapor s'a încurcat in sfă­râmăturile unui vapor scufun­dat In urma măsurilor luate, an­cora a fost degajata și „Regele Carol'' și-a continuat cursa. CENTRALA BĂNCILOR POPULARE Convocare Toate băncile populare din ţară sunt convocate pentru ziua de: Duminică 7 Decembrie 1925 la Federalele din capitalele de judeţe, unde vor găsi toate ins­trucţiunile relativ la ţinerea congresului. Părcile Populare care din di-­­­ferite cauze nu ar fi primit, r­e­­vocarea nr. 21207, expediată de Centrală, vor considera aceasta drept convocare și vor trimite delegatul lor (membru în consi­liu sau cenzor) în ziua de 7 De­cembrie la congresul Județean. DIRECTOR GENERAL, TITU AXENTIE !­­ .­­ .... . DARABANI GREVA BRUTARILOR Brutarii nu mai fabrică pâine spunând că nu le convine actua­lul preţ fixat de primărie adică 10 lei kgr. pâine cal. I, 8 lei cal. II, şi cer majorarea preţului pe motiv că morarii au ridicat pre­­ţuL TIMPUL Zăpada căzută s-a topit repe­de. Gospodarii îşi continuă ară­turile de grâu, care au fost în­trerupte şi s-au­ făcut puţine din cauza secetei. Zăpada topită prieşte mult întrucât arăturile se fac bine şi se poate semăna grâu mai mult. IN fiÎOEÎL LUGOJ IMPRESIONANTA SINUCIDE­RE A UNUI BRUTAR Brutarul lacob Anau din str. Făgetului, a cărui fcmoc a mu­rit acum două luni, s’a aruncat la S­oim. I n Timiș Înecând­u -se. I Cadavru] a fost pescuit de-abia la ora 7 în dreptul bisericii re­formate. Cauza sinuciderii se explică prin biletul găsit în paltonul său, lăsat pe malul Timişului: „Autopsia cadavrului vă rog & n’o faceţi, mor bucuros, spre a ajunge la Anuşca mea". MUNCITOR ASFIXIAT Francis Nasel, muncitor în minele de cărbuni Anina, într’o noapte friguroasă a umplut so­ia de cărbuni. In timpul nopţii fiind prins de un acces de tuse, a sărit din pat şi a obse­vat cU groază că odaia era plină de fum; a încercat să iasă afară, ia­r era prea târziu, căci otrava îşi făcuse efectul. Dimineaţa Nadei a fost găsit mort în pragul camerei sa­e. ARESTĂRI Divizia de urmăriri Lugoj a arestat pe Tom­i Racovi-uu, Ar­tenie Top’oviţan d'n H'-tiaş şi ie George Juranescu din Târgo­­zeşti, cari îşi făcuseră o mese­rie In ultimul timp din furatul mărfurilor în piaţa lugojană. A- în­,pra lor s’au găsit ghete, că­­lțuni, brânză, pânzeturi şi alte , mărunţişuri j . i SIGHIŞOARA ŞCOLARE In­ ziua de 6 Decembrie a. r. liceul Principe e Nicolas din *p. calitate îşi va sprim patronul. D. Petr­escu-Zoiţa, directorul scos ’ei, va or­ganiza o se’ lor* dată da elevi cu producţiuni mu­zicale şi gimnastice. CULTURALE In Sighişoara, unde nu ex' A teatru şi nici alte spe­taco­l, ar rebui organizate conferinţe cu subiecte istorice şi culturale pen­tru apropierea sufletelor româ­nilor. ESCROCHERIE In ziua de 27 Noembrie Suza­­na Daisa, născută Sándor, din Gioagiul de sus (Alba-de-Jos), s'a prezentat a Banca Bupo­v­ul din Sighişoara cu un livret să retragă suma, de 100 mii lei ce i-ar fi depus la bancă Valentin Da­tea din a­cei­ași comună. Directorul băncii examinând livretul, a constatat că la 28 Februarie a­ c. s’a depus la bancă 100 h­i, iar imediat «iede­­supt so verii ednotatia că la 24 Februarie apo­ns an S ar fi de­pus suma de 100 mii ’ei, iar tn dreptul sini­ei semnătura casie­rului băncii S’a văzut imediat că este vor­ba de o esc 'ocherîe și fals, c&ci ziua de 24 Februarie a căzut Dumineca, ii nu se putea na su­ma de 100 lei să se fi depus si trecut tn livret la 20 Februa­rie, iar sumi da 100.000 lei să fis trecută cu' iar ă anterioară, la 24 Februarî. Pe lângă, aceasta, s’a constatat că semnătura func­ţionarului e'H contrafăcută. D. poliţai 3­aruzescu a ordonat cercetări pen­ru dovedirea auto­rilor falsului. JÎMBOLIA RECONSTRUIREA SPITA­LULUI DIN LOCALITATE Se ştie că la retragerea ar­­matelor iugoslave in urma trecerei Jimboliei de sub do­­minat,la română, spitalul din localitate a fost complet de­vastat de către foştii stăpâni­­tori. In urma unei expertize fă­cute de către o comisie, a mi­nisterului sănătăţii, s’a decis recostruirea sus zisului’ spi­tal. Acum câteva m­ie lucrări­ au fost terminale, iar Joi a sosit în localitate de inspector tehnic inginer Kaveschi, de­legatul minsterului sănătăţii spre a lua în primire localul reconstruit. S-a mai decis ca fostul spi­tal să funcţioneze de acum înainte ca ospiciu de alienaţi. ALT MIJLOC DE PROPTI­GANDA MAGHIARA^ In urma avizului priJ^de la jandarmeria din â^^atn siguranța locală a ^fifiscat din sus zisa comuni câteva zeci de baterii electrice cu 3 becurii de culori deosebite și cari la un loc formau trico­lorul maghiar (roșu, alb și verde). S'a constatat că bateriile fu­seseră trimise de către o casă d­in Timișoara unui comer­­cian­t din nee­a corni­ă spre a le p'.me în vânzare, lucru ce acesta și făcuse. fam tfiloris n.lsc..'tă Vîâdieseu hm\­tep 0 Ifchilj Comerciant Căsătoriţi București 27[XI 1924

Next