Universul, ianuarie 1925 (Anul 43, nr. 1-24)

1925-01-01 / nr. 1

6 tai ALd­i.­S­. 1 LUIGI CAZZAVILLAN TEUEFOfti : JDSreefcla 13/725 PaginimmmII TABA 2 Ui Di STBAÎSATATB 4 Ui 6 Pagini Joi 1 laaearle 1925 Redacţia si Administraţia: Bucureşti, str. Brezoianu. 11 DIRECTOR: STEVAN POPESCU A­dministraţia 13/71 Secretariatul de redacţie 30/43 Redacţia: coresip. ca provincia 2/98 și 35/31 înainta de conferinţa păcei aş spunea că metodele diplomaţiei secrete vor fi cu desăvârşire în­lăturate în negocierile de pace, deoarece s’a dovedit că ele nu­mai corespund cerinţelor demo­cratice. Adversarii metodelor diploma­ţiei secrete afirmau că negocie­rile conduse de un guvern slab, fără consultarea parlamentului şi fără aprobarea opiniei publi­ce, ar putea angaja politica ex­ternă a statului într-o dir­ecţie aventuroasă, după cum nesoco­tirea intereselor statelor mici de către marile puteri în tratati­vele de pace, nu poate fi în con­formitate cu spiritul de justiţie, care trebue să conducă pe toţi bărbaţii de stat. Cu toate acestea la conferinţa păcii din 1919 s’a pus in prac­tică tot metodele diplomaţiei se­crete. Statele învingătoare, care au luptat toate pentru aceeaşi cauză nobilă şi au făcut imense sacrificii, în raport cu popula­ţia şi forţele lor, au fost împăr­ţite în două clase: statele cu in­terese limitate şi statele cu in­terese nelimitate. Această clasi­ficare a statelor a fost în con­trazicere formală cu principiile sănătoase democratice şi cu spi­ritul de justiţie. Iată ce a spus fostul preşedinte al republicei franceze, Paul Dechanel, despre această ciudată procedură: „Trei oameni, care s’au ilus­trat în timpul războiului prin marile lor servicii: preşedintele Statelor Unite, primul ministru al Angliei şi preşedintele consi­liului Franţei (dacă nu menţio­nez aci pe preşedintele Italiei, o fac pentru că el s’a închis a­­proape exclusiv în chestiunea Fiume şi a Adriaticei), trei oa­meni, spun, au înlăturat din de­liberările lor popoarele, care au luptat şi răspândit sângele lor cu noi: Belgia, Serbia, România, Polonia, Cehoslovacia, ca fi cum aceste nobile popoare n’aveau drept la egalitate, decât la sa­crificiu; ei le-au numit state cu interese limitate, ca și când, de exemplu, era un­ inter­es limitat ca eroica armată belgiană să fi apărat fi oprit pe năvălitori în fața cetătei Liege; fi fără nici un soi de control, fără procese verbale oficiale fi autentice, fără să tină seamă de avertismentele fi consiliile şefilor, care au re­purtat victoria, ei şi-au luat sar­cina să dispună In mod suveran de soarta Franţei, a Europei şi a lumii. Ei bine, domnilor, ori­care ar fi judecata ce s',ar aduce operei lor, eu spun că un aseme­nea fapt e in­formală contrazi­cere cu principiile republicei, de­mocraţiei şi regimului parlamen­tar şi mai spun că d­acă n'am face totul spre a împiedica o re­venire asupra acelor greşeli, nu ne-am face datoria faţă de ge­neraţiile viitoare“. Iată o critică foarte severă şi justă împotriva metodei între­buinţată la conferinţa păcii. Din cele de mai sus reese că statele învingătoare au fost împărţite fără o raţiune legitimă în două categorii: de o parte, Statele principale şi asociate cu puteri nelimitate, şi de altă parte, sta­tele secundare cu interese limi­tate; că, statele zise cu interese limitate au fost excluse din de­liberările conferinţei şi în sfâr­şit, că la marea conferinţă din 1919, nu s’au redactat procese verbale oficiale şi autentice. Paul Dechanel a accentuat că o asemenea metodă e în formală contrazicere cu principiile demo­craţiei. Prin aceste principii a­­plicate negocierilor diplomatic®, nu trebue să înţelegem că pro­blemele de ordin internaţional pot fi desbătute în piaţa publică, ci ele trebue să fie conduse în­­tr'un spirit democrat, fără ofen­­sarea dreptului şi fără ştirbirea prestigiului naţiunilor, de­oare­ce toate naţiunile sunt egale din punctul de vedere al drep­tului in sine şi al datoriilor lor unele faţă de altele. Din nefericire aceeaş procedu­ră s-a întrebuinţat de către puterile din apus şi în organiza­ta conferinţei interaliate finan­ciare de la Londra. Critica lui Paul Dechanel se aplică, deci, şi în acest caz. Nu-i echitabil ca România, Belgia, Iugoslavia şi Cehoslova­cia, Polonia, care au făcut imen­se sacrificii în timpul războiului să nu fie admise în deliberările financiare de la Londra, pe un picior de egalitate cu celelalte state aliate, când chestiunile ce se vor discuta în această con­ferinţă „interaliată" interesează în acelaş grad pe toţi aliaţii R. Seişanu . Raporturile Être Muia şi Grecia presftraea alianţei greco-sârbo-ro-1 I ifnne —Declaraţiile ministrului român la Atena— Atena, z.­. L­amusuiu nuuo­­niei, inter­vievat de redactorul ziar­ulu­i „J­ehniki Phoni“ privi­tor la zvon­urile asupra unu pro­iect de al­anţă, greco-sârbo-ro­­mân, a sp­s între altele. Oficial nu ştiu nimic pozitiv. Ştiţi că av­e cu Serbia o alian­ţă lămurit, şi categorică. Cu Grecia nu avem relaţiuni de a­ianţă prof­­iu zise. Este insă a­­devărat că România doreşte cu ardoare ca Grecia să recâştige cât de cun­­d toată puterea la care ajunse e fi datorită căreia a jucat şi I juca pe viitor un rol importa­t in consolidarea e­­chil­brului b­alcanic. De aceea România urmăreşte cu cel mai mare interes desfăşurarea inter­nă din tara D­v­, precum şi sforţările sale pentru refacerea sa militară şi admirabila resis­­tenţă economica •«*_ tea poporul­­. “v:,Exi,s­*-de. 'î aur sstrLuu mici dif.cultaţi; însă care estt (ara din Europa de după război, 11 care nu s’ar pre­zenta aceste dificultăţi şi ade­seori chiar n ai teribil? Vă rog, că credeţi că România oficială precum si opinia publică dela noi şi chiar eu personal, urmă­rim cu simpatie călduroasă sfor­ţările penibile făcută de patria şi de poporul Dv. spre a se pu­tea reface şi­­-şi regăsi forţele. Ceea ce poporul grec a făcut pentru fraţii săi refugiaţi, este o manifestare de înaltă umani­tate şi de rezistenţă economică demnă de admiraţie. Nu-mi pot închipui, că un popor, care nu ar fi înzestrat cu daruri măreţe de provedinţă, ar fi fost in stare sa man­feste o atitudine atât de demnă şi să mânuiască cu atâ­ta linişte si înţelepciune, o pro­­tragica. Se încear­cani "neînsemnaţi? fric-Cur lud intre indigeni şi de a aD Mă tem insă că in mutic dhtri’ aceleaşi cauze ar fi avut rezultate mult mai tragice şi ar fi «reiat­ificultă­ţi mai metri.­­ D. Răşcanu a repetat ca cu toate sentimentele călduroase , simţile de România pentru Gre­cia, nu există de fapt o alianţă d intre cele două ţări. Insă spiri­tul în care lucrez de la sosirea mea este in favoarea unei mai mari strângeri a relatiunilor dintre cele două ţări. Din feri­cire, întâmpin aci cele mai bune dispoziţ­­ii atât din partea cer­curilor guvernamentale cât şi din partea opoziţiei. Constat că nu există absolut nici o chestiu­ne care ne ar putea împiedeca să cooperăm in comun spre a asigura o pace cât de îndelun­gată; pentru a o asigura, tre­buie să fim tari. — S’a scris că veţi pleca In­­ curând spre a pune la curent guvernul Dv. asupra u­ nui /îw C1 -« d­a. ■sui vehixă In urma denunţării alianţei greco-sârbăî — a întrebat ziaristul. — Ac­esta nu este adevărat. Denunţarea tratatului greco­­scrb, nu ne priveşte. Voi expune numai guvernului meu pe larg concluziunile şi studiile mele — de la sosirea mea aici — asupra situaţiei economice şi politice. Cred că voi pleca pe la începu­■ tul lui Ianuarie. La noi există sistemul că odată sau de două ori pe an toţi reprezentanţii noş­­t­­ri din străinătate să vină in­­ Capitală, spre a lua înţelegere­a asupra marilor chestiuni din­­ serviciul lor. De asemenea sunt foarte satisfăcut de desfăşurarea tr­ans­acţiunilor noastre comer­ciale cu Grecia. După statistica oficială, transacțiile române în Grecia se urcă anul acesta la 400 milioane drodime. Mozic la Smirna ,. Conetentinopol, 30. — O raft­­kilomelt petrol, așezată la un fost aruncata"fild de Smirna, a ***** mort­al s „O manifestaţie deplasată” — DRAPELUL ROŞU ESTIS EMBLEMA UNUI PARTID, NU A UNEI NAŢIUNI — Sub titlul de mai sus, citim următoarele drastice observaţi­­uni in marea revistă „Illustra­tion“: „Printr'un comunicat oficial, ambasada sovietică din Paris a ţinut să facă cunoscut că Du­mineca trecută, la orele 10 di­mineaţa, în prezenţa „Excelenţei Sale camaraduul Krassin“, şi a tuturor colaboratorilor lui, dra­pelul roşu a fost ridicat pe casa din strada Grenelle, unde a fâl­fâit odinioară stindardul ţaru­lui, în vreme ce o orchestră cânta „Internaţionala“, imnul o­­ficial al Uniunei republicelor so­cialiste sovietice. Această mani­festaţie sgomotoasă n’a plăcut pacinicilor locuitori ai acestui cartier, cari au protestat cu drept cuvânt. D. Krassin trecea până acum ca un am­abil. Ar face rău să-şi compromită repu­taţia Drapelul roşu, orice ar crede dânsul, nu este emblema unei naţiuni, ci a unui partid care tocmai pretinde să distru­gă însăşi temelia naţiunilor. „Internaţionala“ n’ar putea, fă­ră paradox, să fie considerată ca un imn naţional. Este ne­spus ca regretabil că ’n momen­tul când ne silim să reluăm cu Rusia noui raporturi fără idei preconcepute, a putut să se să­vârșească o asemenea greșală". ÎNSEMNĂRILE mele Colonia bulgara din Capitală Primul ministru al Bulgariei a fost primit Luni, cu onoruri, cu­ cântece şi­ urale de colonia bulgară din Bucureşti. Stăruim asupra celor ce s'au spus şefului guvernului bulgar de către reprezentanţii şcoalei şi bisericii bulgare din România. — Satisfacţie deplină şi liber­tate întreagă, în ce priveşte în­văţământul şi cultul.­­ Şi s'au spus acestea, îu mo­mentul, când de peste Dunăre, se aud strigătele românilor din­tre Vidin şi Rusciuk, că au ne­­voe de şcoală românească liberă. Nădăjduim, că şeful guvernu­lui bulgar va aprecia că între deplina mulţămită a conaţionali­lor săi din România şi între re­­clamaţia dreptului firesc al ro­mânilor din Bulgaria, dintr-o re­giune, locuită in mare majori­tate de români, se cuvine să nu mai fie nici o diferenţă. E o formulă cuvenită: egali­tate de tratament. Către aceasta năzuesc românii din Bulgaria şi aceasta o aşteaptă românii din România, mai ales acum, du­pă ce bulgarii, cari locuesc in Ro­mânia, au arătat lămurit, în ce situaţie satisfăcătoare se găsesc. Raporturile dintre simplii par­ticulari, dintre popoare şi dintre state, se menţin pe baza egalită­ţii de tratament. Trab. Linie aeriană Anglia- India newactul «IV» -- vmiimvuui 33, care a fost refăcut işi va lua aburul peste 3 săptămâni, formând din aerodromul Pulg­ham (Norfolk) spre a face un sbor de probă spre Indii. Da­tele obţinute cu ocazia acestui sbor vor f folosite pentru ela­borarea proiectului şi schiţei unui mare dirijabil menit să facă cursa între Londra şi O­­rient. I­ itflif lijiiiilor Lista deschisă de ziarul „Universul“ Au mai subscris următorii ro­mâni din preda: Ioan Taşa, învăţător 2­i, Preotul Hr. Corabiţi 211, Goli Parisa 2/4, Mita Pariza 214, Lam­­bru Sinan 75, Nicola Muşi 54, George Saca 54, Nicolae Moare 43, George Bardu 43, Muşi Costa 21, Costa Dogu 21, Dimitri Bar­du 21, Christu Iudachi 21, Mita Busi 21, Toni Mocian 21, Vasile D. Saca 21, Sterghiu Sinan 21, Ta­tuia Doga 21, Ionachi Musi 11, Cola Sinan 11, St. Papatafa 119, Preot Papatafa 79, Tr. Pa­­paiani 20. Total 1.554 Suma din urmă 4.260.049 Tom general UUMS Luni la 4 d. a., a avut loc recepţiunea d-lui Tancof la şcoa-­­ la şi biserica bulgară,­­ recep-­­ ţie organizată de colonia bulga-­­ ră din Capitală. Prim-ministrul bulgar a fost întâmpinat de corul şcoalei care a intonat imnul bulgar şi ro­mân. Directorul şcoalei bulgare a urat bun venit, accentuând în numele corpului didactic al şcoalei libertatea de care se bu­cură învăţământul bulgar în România. O elevă a oferit d-lui Tancof un buchet de flori iar preotul bisericei bulgare Magiarof bine­cuvintează uvând succes năzu­inţelor guvernului bulgar de a începe o eră de bună înţelegere cu statul român. . Primul-ministru bulgar, mul­­­ţumeşte de urările făcute; ia tact cu mulţumire de faptul că "bulgarii din România se bucură " de o largă ospitalitate, care co­respunde tradiţiei acestei ţări şi işi exprimă nădejdea că aceleaşi bune relaţiuni vor continua să existe şi de acum in colo. . . Recepţia a luat sfârşit la o­ De la ministerul de externe, ni s’a trimis aseară următorul comunicat: „D. Tancoff a avut ori, la fi­rele 5 i. a, o lungă întrevedere cu d-nii prim-ministru Ion Bră­­tianu şi I. G. Duca, ministru de externe, în cursul căreia ra­porturile între cele două ţări au fost examinate într’un spi­rit foarte amical. Din ambele părţi a fost ma­nifestată dorinţa de a menţine şi a consolida raporturile de bună vecinătate care există as­tăzi între România şi Bulgaria şi cari sunt dictate de interese comune şi de intenţiunile paci­fice ce animă ambele naţiuni“. BANCHETUL DE LA MINISTE­RUL DE EXTERNE D. I. G. Duca, ministru de ex­terne, a oferit Luni seară la o­­rele 8 şi jum., un prânz în onoa­rea d-lui Tancoff, prim mini­stru al Bulgariei. Masa a fost servită în sala de sus a ministerului de ex­terne. Au fost 45 de tacâmuri. Prin­tre Invitaţi erau d-nii I. Brăti­­anu, Mancoff, miniştrii G. Mâr­­zescu, general Mărdărescu, La­­pedatu, I. G. Duca, Nistor, Incu­­ieţ, dr. Angelescu, Grig. Bilciu­­rescu, ministrul ţării la Sofia, N. Cipăianu subsecretar de stat, d-nii Mincoff Asinoff, Gregori­­eff, redactor la ziarul „Slovo“ apoi d-nii N. Filodor, secretar general la externe, Trăsnea-Gre­­ceanu, directorul, protocolului, general E­. Nicoleanu, prefectul poliţiei, dr. Costinescu, prima­rul Capitalei, general Helban, comandantul corpului II arma­tă, general Condeescu, şeful ca­sei militare princiare, general C. Boboc, C. Brătianu, secreta­rul preşedinţiei consiliului de miniştri, C. Cretzu, V. Bossy, N. Dianu, D. Georgescu, R. P. Voinescu, I. P. Carp, Grigorcea, Damianoff, St. N. Popescu, V. Trifu, Elefterescu, Vasiliu, Gu­­erdjicoff, M. Păclianu, Kiassé, Ivanoff, I. Condurachi, Stratiey, C. Olănescu, C. Constantinescu, şi V. Curtovici. Nu s’a rostit nici un toast * După prânz întreaga asistentă a trecut în sala de jos, unde d- Tancoff s’a întreţinut cu cei prezenţi La orele 11. Invitaţii au pă­răsit ministerul de externe * D. Tancoff va pleca azi cu un automotor la orele 8 şi 40 la Si­­­­naia, unde la orele 12 va fi pri­mit de M. S. Regele şi reţinut la dejun. Preşedintele consiliului bul­gar se va înapoia tot cu auto­motorul la orele 2, iar in gara de Nord va sosi la 6. Diseară va primi pe reprezen­tanţii presei române. * Distinsul oaspe va părăsi Ca­pitala Miercuri dimineaţa, ple­când cu trenul la Giurgiu şi de aci d­ se va trece la Rusciuk. ■ s mraaBssatt D. Tancaff 00 având alături d. Duca, la sosirea în gara de Nord Ţărăniştii şi d-l Jancoff — Explicaţia unei atitudini „Viitorul“ de om­ scrie : „Pamfletul ţărănist al d-lu­­­lui Lupu atacă cu violenţă şi trivialitate pe un oaspe al ţă­rii, pe preşedintele consiliului de miniştri al Bulgariei, ţară vecină cu care România nu are nici un motiv să nu întreţină relaţiuni prieteneşti. Explicaţiunea acestei atitu­dini este simplă! „Aurora“ impută guvernului Tancotf mă­surile de represiune luate în Bulgaria împotriva comunişti­lor, dovediţi că sunt în legă­tură cu sovietele de la Mosco­va. Prin însăşi această atitudi­ne de violentă duşmănie pe care o afişează împotriva şe­fului guvernului bulgar, ţărăni­ştii noştri nu violează numai­­ cele mai elementare reguli ale politeţei internaţionale, dar se demască din nou în faţa opiniei publice româneşti ca afiliaţi ai internaţionalei comuniste de la Moscova. După vizita d-lor Lupu şi­­ Madgearu la Zagreb, unde au­­ stabilit înţelegerea cu revolu-­­ fionarul republican şi comunist Rădici, după telegrama lui Smirnov şi comentariile din „Pravda“ — campania violen-­ tă de azi a „Aurorei“ împotri­va şefului guvernului bulgar care a salvat Bulgaria de te­roarea comunistă, vine să con­firme din nou legăturile ţără­niştilor din România cu agenţii sovietelor. In sfârşit, vizita d-lui Tan­­coff în România e pentru „Au-­­­rora“ profund neplăcută şi pentru un alt motiv : d-lul Lu­pu se teme ca şeful guvernu­lui bulgar să nu facă vre-o in­discreţie cu privire la sumele încasate de partidul ţărănesc român de la Stamboliiski..." . Aşa­dar, organul oficios al guvernului ştie precis, de legă­turile ţărănistului­ bolşevic d­r. Lupu, cu agenţii comunismului din Iugoslavia şi Bulgaria. ’ ŞTIE DE ASEMENEA GU­VERNUL CA­D­RUL LUPU A PRIMIT BANI DE LA FOSTUL GUVERN BULGAR ŢARANIS­­TO COMUNIST. Şi totuşi nu ia nicio măsură de apărarea ţării împotriva ace­lor duşmani Interni, cari se a-­­sociază cu duşmanii din afară pentru a nărui organizaţia de stat. * Guvernul nu a luat nicio mă­sură.­­ Oare a fost deajuns ca d-rul Lupu să aplaude discursul d-lui Vintilă Brătianu spre a nu­­ mai considera ca primejdios ordinea­ul liniştei ţării? Orice întârziere in a se aplica legile şi mai vechi şi cele de curând votate pentru protejarea intereselor naţionale in faţa turburătorilor interni, cari cer sprijinul revoluţionarilor din a­fară şi primesc bani de la aceş­tia, este dăunătoare ţării. De aceea, cerem guvernului sinceritatea de a aplica legile de apărarea statului Modernizarea marinei americane Paris, 30. — Telegramă din Washington:­­ Corespondentul ziarului ItLe Matin“ la Washington scrie, că președintele Coolidge — In con­formitate cu votul congresului— a ordonat imediata modernizare . * mariad suddor-Rain, Participarea României la Conferinţa — Paris — Obiecţiunile d-lui Vintilă Brătianu.— Consfă­tuirea dela ministerul de finanţe. — Chestiunile de care se va ocupa conferinţa. — Protocolul Inn­sbruck — D. Vintilă Brătianu va pleca la 1 Ia­nuarie. — Cine II va însoţi — România a fost, In fine, invi- ’ tată la conferinţa de la Paris,­ dar cu dreptul de a participa ] numai la discutarea chestiunilor­­ ce o privesc direct ! Ministrul nostru de finanţe­­ consideră aceşti termeni condi-­­ ţionali ai invitaţiunei ca o Incer- | care a guvernelor aliate de a re-­­ adopta mult criticata clasificare­­­a aliaţilor în state cu drepturi­­ limitate şi state cu drepturi ne-­­ limitate, ceea ce ar fi nelogic şi injust, atunci când balanţa dreptăţii trebue să atârne deo­potrivă pentru interesele tuturor aliaţilor. Sprijinit pe această argumen­tare, d. Vintilă Brătianu a co­municat guvernului, că nu mai pleacă la Paris. D. I. Brătianu, preşedintele consiliului, şi-a exprimat îna­ părerea, ca ministrul de finanţe să participe la conferinţă, chiar în condiţiunile fixate prin invi­taţia primită, de­oarece în situa­ţia de azi „nu e bine să refuzi nimic din ceea ce ţi sa oferă“. Şi cum dificultăţile de până acum s’au arătat mai vârtos din partea guvernului englez, d. N. Titulescu a desfăşurat în ulti­mul timp la Londra o acţiune din cele mai zeloase în favoarea acceptării României la confe­rinţă. In acelaş scop a plecat la Paris acum o săptămână şi d. C. Diamandi, noul nostru minis­tru plenipotenţiar, pe lângă gu­vernul francez. CONSFĂTUIREA DE LA MI­NISTERUL DE FINANŢE D. Vintilă Brătianu a renun­ţat la supărarea sa faţă de a­­liaţi şi acum , în toiul pregăti­rilor de plecari D-sa a şi convocat Luni la ora 5 seara la ministerul de finanţe, într’o conferinţă de peste trei ore pe toţi membri delegaţiei, ce-i vor însoţi la Paris. Aceştia sunt d-nii: Eftimie Antonescu, Em.­l Giuan, directorul general al des- ‘ păgubirilor de război, Const. Teianu, directorul datoriei pu­blice, şi Adolf Antoniu, şeful de cabinet al d-lui Vintilă Brătia­nu. La consfătuirea de seară a participat şi d. Dem. Gheorghiu, secretarul general al ministeru­lui de finanţe. PUNCTELE CE SE VOR DIS­CUTA IN CONFERINŢA DE LA PARIS Cu acest prilej s-au trecut în revistă toate chestiunile indicate să facă obiectul discuţiunilor­­ din sânul conferinţei, precizân­du-se in acelaş timp interesele româneşti în cuprinsul fiecărei chestiuni in parte. In afară de planul Dawes re­feritor la stabilirea şi eşalona­rea plăţilor datorate de Germa­nia către aliaţi cu titlul de repa­­raţiuni şi în afară de repartiţia cotelor rezultate de pe urma ex­ploatării Ruhrului, conferinţa de la Paris se va mai ocupa cu chestiunea repartiţiei datoriei publice a fostei monarhii austro­­ungare şi nu deosebi de protoco­lul din Insbruck, până acum ne­recunoscut de România, prin care s-au indicat mijloacele de­ plată a dobânzilor şi eventual a capitalului pentru deţinătorii, aliaţi sau neutri, de titluri de rentă austro-ungară, alţii decât moştenitorii fostei monarhii habsburgice. Această chestiune este de ma­re interes pentru România, întru­cât enorma majoritate a titluri­lor rentei austro-ungare nu se află în mâna unor deţinători din cuprinsul ţării noastre ci în mâ­na străinilor de peste hotare, a­­liaţi sau neutri. Minoritarii fos­tei monarhii habsburgice—adjiefi populaţia din provinciile des­­membrate — nu s'a prea grăbit să-şi plaseze economiile în tit­luri de rentă şi chiar cei cari au avut, le-au vândut speculanţilor de toate neam­urile, adevăraţii „corbi ai războiului''. Aceasta fiind situaţia, ar în­semna ca România şi toate sta­tele succesorale să se încarce cu datorii considerabile derivând­ din creanţe neregulate, cum sunt titlurile de rentă austro-ungare achiziţionate de speculanţi, cari azi sunt susţinuţi de anumite organizaţii financiare şi politice. * In chestiuni aşa de importan­te cuvântul României trebue si fie rostit şi de această necesita­te s’a convins în cele din urmă şi d. Vintilă Brătianu, a cărui plecare este pregătită pentru ziua de 1 Ianuarie 1925. Trebue să menţionăm, că la desbaterile conferinţei va parti­cipa şi d. N. Titulescu, care va fi la Paris pe ziua de 2 Ianuarie.­­*­Răspunsul hotărâtor aşteptat de guvern in chestia participării României la conferinţa finan­ciară din Paris a sosit ieri dimi­neaţă prin ministerul de exter­ne. Răspunsul fiind satisfăcător plecarea d-lui ministru Vintilă Brătianu şi a însoţitorilor săi a fost fixată In chip definitiv pen­tru Joi 1 Ianuarie ora 2.20 d. a­­cn Simplonul. Hac. L A­­­SE IK­i Dacă s’ar retrage armatele aliate dela Rin, am avea un nou război Londra, 29 (Rador). — Generalul Morgan, fostul re­prezentant al Angliei, In comi­­siunea interaliată de control militar, publică în „Quarterly­­ Review“ un articol în care sus­ţine că toţi membrii organiza­ţiei militare din Germania, de la ministrul Reichswehrului şi până la ultimul subofiţer, au încercat să înşele comisiunea de control. După dizolvarea acestei co­­misiuni, Germaniei nu i-ar tre­bui mai mult de un an pentru a putea fabrica tunuri şi mu­­niţiuni exact cât a fabricat în 1918 şi de un interval de trei luni pentru a fabrica gaze şi­­ explozibile. Morgan ajunge la concluzia­­ că comisiunea de control sin­­­gură nu poate preîntâmpina pericolul unui război, dar ocu­parea punţilor de pe Rin o­­ poate. După dizolvarea com­i- ■ siunei de control şi reducerea armatelor de pe Rin, pacea n’ar putea fi garantată mai mult de cât un an. * Londra, 30.— „Daily Express“ xaivvă «pîxttst săxbrindo «I Ger­maniei şi obligaţia Angliei de a lucra de acord cu Franţa. „Daily Telegraph“ informează că primii miniştri staţi se vor intruni în Ianuarie sau Februa­rie ca să examineze raportul fi­nal al Comisionii de control ^ZIARUL" KYPOM kMKMII INTRE CARI TREI ^ Se-iso^ ÎTRAGEPPAîn PRIMĂVARĂ fcV­"—-N/1 24

Next