Universul, ianuarie 1925 (Anul 43, nr. 1-24)
1925-01-01 / nr. 1
6 tai ALdi.S. 1 LUIGI CAZZAVILLAN TEUEFOfti : JDSreefcla 13/725 PaginimmmII TABA 2 Ui Di STBAÎSATATB 4 Ui 6 Pagini Joi 1 laaearle 1925 Redacţia si Administraţia: Bucureşti, str. Brezoianu. 11 DIRECTOR: STEVAN POPESCU Administraţia 13/71 Secretariatul de redacţie 30/43 Redacţia: coresip. ca provincia 2/98 și 35/31 înainta de conferinţa păcei aş spunea că metodele diplomaţiei secrete vor fi cu desăvârşire înlăturate în negocierile de pace, deoarece s’a dovedit că ele numai corespund cerinţelor democratice. Adversarii metodelor diplomaţiei secrete afirmau că negocierile conduse de un guvern slab, fără consultarea parlamentului şi fără aprobarea opiniei publice, ar putea angaja politica externă a statului într-o direcţie aventuroasă, după cum nesocotirea intereselor statelor mici de către marile puteri în tratativele de pace, nu poate fi în conformitate cu spiritul de justiţie, care trebue să conducă pe toţi bărbaţii de stat. Cu toate acestea la conferinţa păcii din 1919 s’a pus in practică tot metodele diplomaţiei secrete. Statele învingătoare, care au luptat toate pentru aceeaşi cauză nobilă şi au făcut imense sacrificii, în raport cu populaţia şi forţele lor, au fost împărţite în două clase: statele cu interese limitate şi statele cu interese nelimitate. Această clasificare a statelor a fost în contrazicere formală cu principiile sănătoase democratice şi cu spiritul de justiţie. Iată ce a spus fostul preşedinte al republicei franceze, Paul Dechanel, despre această ciudată procedură: „Trei oameni, care s’au ilustrat în timpul războiului prin marile lor servicii: preşedintele Statelor Unite, primul ministru al Angliei şi preşedintele consiliului Franţei (dacă nu menţionez aci pe preşedintele Italiei, o fac pentru că el s’a închis aproape exclusiv în chestiunea Fiume şi a Adriaticei), trei oameni, spun, au înlăturat din deliberările lor popoarele, care au luptat şi răspândit sângele lor cu noi: Belgia, Serbia, România, Polonia, Cehoslovacia, ca fi cum aceste nobile popoare n’aveau drept la egalitate, decât la sacrificiu; ei le-au numit state cu interese limitate, ca și când, de exemplu, era un interes limitat ca eroica armată belgiană să fi apărat fi oprit pe năvălitori în fața cetătei Liege; fi fără nici un soi de control, fără procese verbale oficiale fi autentice, fără să tină seamă de avertismentele fi consiliile şefilor, care au repurtat victoria, ei şi-au luat sarcina să dispună In mod suveran de soarta Franţei, a Europei şi a lumii. Ei bine, domnilor, oricare ar fi judecata ce s',ar aduce operei lor, eu spun că un asemenea fapt e informală contrazicere cu principiile republicei, democraţiei şi regimului parlamentar şi mai spun că dacă n'am face totul spre a împiedica o revenire asupra acelor greşeli, nu ne-am face datoria faţă de generaţiile viitoare“. Iată o critică foarte severă şi justă împotriva metodei întrebuinţată la conferinţa păcii. Din cele de mai sus reese că statele învingătoare au fost împărţite fără o raţiune legitimă în două categorii: de o parte, Statele principale şi asociate cu puteri nelimitate, şi de altă parte, statele secundare cu interese limitate; că, statele zise cu interese limitate au fost excluse din deliberările conferinţei şi în sfârşit, că la marea conferinţă din 1919, nu s’au redactat procese verbale oficiale şi autentice. Paul Dechanel a accentuat că o asemenea metodă e în formală contrazicere cu principiile democraţiei. Prin aceste principii aplicate negocierilor diplomatic®, nu trebue să înţelegem că problemele de ordin internaţional pot fi desbătute în piaţa publică, ci ele trebue să fie conduse într'un spirit democrat, fără ofensarea dreptului şi fără ştirbirea prestigiului naţiunilor, deoarece toate naţiunile sunt egale din punctul de vedere al dreptului in sine şi al datoriilor lor unele faţă de altele. Din nefericire aceeaş procedură s-a întrebuinţat de către puterile din apus şi în organizata conferinţei interaliate financiare de la Londra. Critica lui Paul Dechanel se aplică, deci, şi în acest caz. Nu-i echitabil ca România, Belgia, Iugoslavia şi Cehoslovacia, Polonia, care au făcut imense sacrificii în timpul războiului să nu fie admise în deliberările financiare de la Londra, pe un picior de egalitate cu celelalte state aliate, când chestiunile ce se vor discuta în această conferinţă „interaliată" interesează în acelaş grad pe toţi aliaţii R. Seişanu . Raporturile Être Muia şi Grecia presftraea alianţei greco-sârbo-ro-1 I ifnne —Declaraţiile ministrului român la Atena— Atena, z.. Lamusuiu nuuoniei, intervievat de redactorul ziarului „Jehniki Phoni“ privitor la zvonurile asupra unu proiect de alanţă, greco-sârbo-român, a sps între altele. Oficial nu ştiu nimic pozitiv. Ştiţi că ave cu Serbia o alianţă lămurit, şi categorică. Cu Grecia nu avem relaţiuni de aianţă profiu zise. Este insă adevărat că România doreşte cu ardoare ca Grecia să recâştige cât de cund toată puterea la care ajunse e fi datorită căreia a jucat şi I juca pe viitor un rol importat in consolidarea echilbrului balcanic. De aceea România urmăreşte cu cel mai mare interes desfăşurarea internă din tara Dv, precum şi sforţările sale pentru refacerea sa militară şi admirabila resistenţă economica •«*_ tea poporul. “v:,Exi,s*-de. 'î aur sstrLuu mici dif.cultaţi; însă care estt (ara din Europa de după război, 11 care nu s’ar prezenta aceste dificultăţi şi adeseori chiar n ai teribil? Vă rog, că credeţi că România oficială precum si opinia publică dela noi şi chiar eu personal, urmărim cu simpatie călduroasă sforţările penibile făcută de patria şi de poporul Dv. spre a se putea reface şi-şi regăsi forţele. Ceea ce poporul grec a făcut pentru fraţii săi refugiaţi, este o manifestare de înaltă umanitate şi de rezistenţă economică demnă de admiraţie. Nu-mi pot închipui, că un popor, care nu ar fi înzestrat cu daruri măreţe de provedinţă, ar fi fost in stare sa manfeste o atitudine atât de demnă şi să mânuiască cu atâta linişte si înţelepciune, o protragica. Se încearcani "neînsemnaţi? fric-Cur lud intre indigeni şi de a aD Mă tem insă că in mutic dhtri’ aceleaşi cauze ar fi avut rezultate mult mai tragice şi ar fi «reiatificultăţi mai metri. D. Răşcanu a repetat ca cu toate sentimentele călduroase , simţile de România pentru Grecia, nu există de fapt o alianţă d intre cele două ţări. Insă spiritul în care lucrez de la sosirea mea este in favoarea unei mai mari strângeri a relatiunilor dintre cele două ţări. Din fericire, întâmpin aci cele mai bune dispoziţii atât din partea cercurilor guvernamentale cât şi din partea opoziţiei. Constat că nu există absolut nici o chestiune care ne ar putea împiedeca să cooperăm in comun spre a asigura o pace cât de îndelungată; pentru a o asigura, trebuie să fim tari. — S’a scris că veţi pleca In curând spre a pune la curent guvernul Dv. asupra u nui /îw C1 -« da. ■sui vehixă In urma denunţării alianţei greco-sârbăî — a întrebat ziaristul. — Acesta nu este adevărat. Denunţarea tratatului grecoscrb, nu ne priveşte. Voi expune numai guvernului meu pe larg concluziunile şi studiile mele — de la sosirea mea aici — asupra situaţiei economice şi politice. Cred că voi pleca pe la începu■ tul lui Ianuarie. La noi există sistemul că odată sau de două ori pe an toţi reprezentanţii noştri din străinătate să vină in Capitală, spre a lua înţelegerea asupra marilor chestiuni din serviciul lor. De asemenea sunt foarte satisfăcut de desfăşurarea transacţiunilor noastre comerciale cu Grecia. După statistica oficială, transacțiile române în Grecia se urcă anul acesta la 400 milioane drodime. Mozic la Smirna ,. Conetentinopol, 30. — O raftkilomelt petrol, așezată la un fost aruncata"fild de Smirna, a ***** mortal s „O manifestaţie deplasată” — DRAPELUL ROŞU ESTIS EMBLEMA UNUI PARTID, NU A UNEI NAŢIUNI — Sub titlul de mai sus, citim următoarele drastice observaţiuni in marea revistă „Illustration“: „Printr'un comunicat oficial, ambasada sovietică din Paris a ţinut să facă cunoscut că Dumineca trecută, la orele 10 dimineaţa, în prezenţa „Excelenţei Sale camaraduul Krassin“, şi a tuturor colaboratorilor lui, drapelul roşu a fost ridicat pe casa din strada Grenelle, unde a fâlfâit odinioară stindardul ţarului, în vreme ce o orchestră cânta „Internaţionala“, imnul oficial al Uniunei republicelor socialiste sovietice. Această manifestaţie sgomotoasă n’a plăcut pacinicilor locuitori ai acestui cartier, cari au protestat cu drept cuvânt. D. Krassin trecea până acum ca un amabil. Ar face rău să-şi compromită reputaţia Drapelul roşu, orice ar crede dânsul, nu este emblema unei naţiuni, ci a unui partid care tocmai pretinde să distrugă însăşi temelia naţiunilor. „Internaţionala“ n’ar putea, fără paradox, să fie considerată ca un imn naţional. Este nespus ca regretabil că ’n momentul când ne silim să reluăm cu Rusia noui raporturi fără idei preconcepute, a putut să se săvârșească o asemenea greșală". ÎNSEMNĂRILE mele Colonia bulgara din Capitală Primul ministru al Bulgariei a fost primit Luni, cu onoruri, cu cântece şi urale de colonia bulgară din Bucureşti. Stăruim asupra celor ce s'au spus şefului guvernului bulgar de către reprezentanţii şcoalei şi bisericii bulgare din România. — Satisfacţie deplină şi libertate întreagă, în ce priveşte învăţământul şi cultul. Şi s'au spus acestea, îu momentul, când de peste Dunăre, se aud strigătele românilor dintre Vidin şi Rusciuk, că au nevoe de şcoală românească liberă. Nădăjduim, că şeful guvernului bulgar va aprecia că între deplina mulţămită a conaţionalilor săi din România şi între reclamaţia dreptului firesc al românilor din Bulgaria, dintr-o regiune, locuită in mare majoritate de români, se cuvine să nu mai fie nici o diferenţă. E o formulă cuvenită: egalitate de tratament. Către aceasta năzuesc românii din Bulgaria şi aceasta o aşteaptă românii din România, mai ales acum, după ce bulgarii, cari locuesc in România, au arătat lămurit, în ce situaţie satisfăcătoare se găsesc. Raporturile dintre simplii particulari, dintre popoare şi dintre state, se menţin pe baza egalităţii de tratament. Trab. Linie aeriană Anglia- India newactul «IV» -- vmiimvuui 33, care a fost refăcut işi va lua aburul peste 3 săptămâni, formând din aerodromul Pulgham (Norfolk) spre a face un sbor de probă spre Indii. Datele obţinute cu ocazia acestui sbor vor f folosite pentru elaborarea proiectului şi schiţei unui mare dirijabil menit să facă cursa între Londra şi Orient. I itflif lijiiiilor Lista deschisă de ziarul „Universul“ Au mai subscris următorii români din preda: Ioan Taşa, învăţător 2i, Preotul Hr. Corabiţi 211, Goli Parisa 2/4, Mita Pariza 214, Lambru Sinan 75, Nicola Muşi 54, George Saca 54, Nicolae Moare 43, George Bardu 43, Muşi Costa 21, Costa Dogu 21, Dimitri Bardu 21, Christu Iudachi 21, Mita Busi 21, Toni Mocian 21, Vasile D. Saca 21, Sterghiu Sinan 21, Tatuia Doga 21, Ionachi Musi 11, Cola Sinan 11, St. Papatafa 119, Preot Papatafa 79, Tr. Papaiani 20. Total 1.554 Suma din urmă 4.260.049 Tom general UUMS Luni la 4 d. a., a avut loc recepţiunea d-lui Tancof la şcoa- la şi biserica bulgară, recep- ţie organizată de colonia bulga- ră din Capitală. Prim-ministrul bulgar a fost întâmpinat de corul şcoalei care a intonat imnul bulgar şi român. Directorul şcoalei bulgare a urat bun venit, accentuând în numele corpului didactic al şcoalei libertatea de care se bucură învăţământul bulgar în România. O elevă a oferit d-lui Tancof un buchet de flori iar preotul bisericei bulgare Magiarof binecuvintează uvând succes năzuinţelor guvernului bulgar de a începe o eră de bună înţelegere cu statul român. . Primul-ministru bulgar, mulţumeşte de urările făcute; ia tact cu mulţumire de faptul că "bulgarii din România se bucură " de o largă ospitalitate, care corespunde tradiţiei acestei ţări şi işi exprimă nădejdea că aceleaşi bune relaţiuni vor continua să existe şi de acum in colo. . . Recepţia a luat sfârşit la o De la ministerul de externe, ni s’a trimis aseară următorul comunicat: „D. Tancoff a avut ori, la firele 5 i. a, o lungă întrevedere cu d-nii prim-ministru Ion Brătianu şi I. G. Duca, ministru de externe, în cursul căreia raporturile între cele două ţări au fost examinate într’un spirit foarte amical. Din ambele părţi a fost manifestată dorinţa de a menţine şi a consolida raporturile de bună vecinătate care există astăzi între România şi Bulgaria şi cari sunt dictate de interese comune şi de intenţiunile pacifice ce animă ambele naţiuni“. BANCHETUL DE LA MINISTERUL DE EXTERNE D. I. G. Duca, ministru de externe, a oferit Luni seară la orele 8 şi jum., un prânz în onoarea d-lui Tancoff, prim ministru al Bulgariei. Masa a fost servită în sala de sus a ministerului de externe. Au fost 45 de tacâmuri. Printre Invitaţi erau d-nii I. Brătianu, Mancoff, miniştrii G. Mârzescu, general Mărdărescu, Lapedatu, I. G. Duca, Nistor, Incuieţ, dr. Angelescu, Grig. Bilciurescu, ministrul ţării la Sofia, N. Cipăianu subsecretar de stat, d-nii Mincoff Asinoff, Gregorieff, redactor la ziarul „Slovo“ apoi d-nii N. Filodor, secretar general la externe, Trăsnea-Greceanu, directorul, protocolului, general E. Nicoleanu, prefectul poliţiei, dr. Costinescu, primarul Capitalei, general Helban, comandantul corpului II armată, general Condeescu, şeful casei militare princiare, general C. Boboc, C. Brătianu, secretarul preşedinţiei consiliului de miniştri, C. Cretzu, V. Bossy, N. Dianu, D. Georgescu, R. P. Voinescu, I. P. Carp, Grigorcea, Damianoff, St. N. Popescu, V. Trifu, Elefterescu, Vasiliu, Guerdjicoff, M. Păclianu, Kiassé, Ivanoff, I. Condurachi, Stratiey, C. Olănescu, C. Constantinescu, şi V. Curtovici. Nu s’a rostit nici un toast * După prânz întreaga asistentă a trecut în sala de jos, unde d- Tancoff s’a întreţinut cu cei prezenţi La orele 11. Invitaţii au părăsit ministerul de externe * D. Tancoff va pleca azi cu un automotor la orele 8 şi 40 la Sinaia, unde la orele 12 va fi primit de M. S. Regele şi reţinut la dejun. Preşedintele consiliului bulgar se va înapoia tot cu automotorul la orele 2, iar in gara de Nord va sosi la 6. Diseară va primi pe reprezentanţii presei române. * Distinsul oaspe va părăsi Capitala Miercuri dimineaţa, plecând cu trenul la Giurgiu şi de aci d se va trece la Rusciuk. ■ s mraaBssatt D. Tancaff 00 având alături d. Duca, la sosirea în gara de Nord Ţărăniştii şi d-l Jancoff — Explicaţia unei atitudini „Viitorul“ de om scrie : „Pamfletul ţărănist al d-lului Lupu atacă cu violenţă şi trivialitate pe un oaspe al ţării, pe preşedintele consiliului de miniştri al Bulgariei, ţară vecină cu care România nu are nici un motiv să nu întreţină relaţiuni prieteneşti. Explicaţiunea acestei atitudini este simplă! „Aurora“ impută guvernului Tancotf măsurile de represiune luate în Bulgaria împotriva comuniştilor, dovediţi că sunt în legătură cu sovietele de la Moscova. Prin însăşi această atitudine de violentă duşmănie pe care o afişează împotriva şefului guvernului bulgar, ţărăniştii noştri nu violează numai cele mai elementare reguli ale politeţei internaţionale, dar se demască din nou în faţa opiniei publice româneşti ca afiliaţi ai internaţionalei comuniste de la Moscova. După vizita d-lor Lupu şi Madgearu la Zagreb, unde au stabilit înţelegerea cu revolu- fionarul republican şi comunist Rădici, după telegrama lui Smirnov şi comentariile din „Pravda“ — campania violen- tă de azi a „Aurorei“ împotriva şefului guvernului bulgar care a salvat Bulgaria de teroarea comunistă, vine să confirme din nou legăturile ţărăniştilor din România cu agenţii sovietelor. In sfârşit, vizita d-lui Tancoff în România e pentru „Au-rora“ profund neplăcută şi pentru un alt motiv : d-lul Lupu se teme ca şeful guvernului bulgar să nu facă vre-o indiscreţie cu privire la sumele încasate de partidul ţărănesc român de la Stamboliiski..." . Aşadar, organul oficios al guvernului ştie precis, de legăturile ţărănistului bolşevic dr. Lupu, cu agenţii comunismului din Iugoslavia şi Bulgaria. ’ ŞTIE DE ASEMENEA GUVERNUL CADRUL LUPU A PRIMIT BANI DE LA FOSTUL GUVERN BULGAR ŢARANISTO COMUNIST. Şi totuşi nu ia nicio măsură de apărarea ţării împotriva acelor duşmani Interni, cari se a-sociază cu duşmanii din afară pentru a nărui organizaţia de stat. * Guvernul nu a luat nicio măsură. Oare a fost deajuns ca d-rul Lupu să aplaude discursul d-lui Vintilă Brătianu spre a nu mai considera ca primejdios ordineaul liniştei ţării? Orice întârziere in a se aplica legile şi mai vechi şi cele de curând votate pentru protejarea intereselor naţionale in faţa turburătorilor interni, cari cer sprijinul revoluţionarilor din afară şi primesc bani de la aceştia, este dăunătoare ţării. De aceea, cerem guvernului sinceritatea de a aplica legile de apărarea statului Modernizarea marinei americane Paris, 30. — Telegramă din Washington: Corespondentul ziarului ItLe Matin“ la Washington scrie, că președintele Coolidge — In conformitate cu votul congresului— a ordonat imediata modernizare . * mariad suddor-Rain, Participarea României la Conferinţa — Paris — Obiecţiunile d-lui Vintilă Brătianu.— Consfătuirea dela ministerul de finanţe. — Chestiunile de care se va ocupa conferinţa. — Protocolul Innsbruck — D. Vintilă Brătianu va pleca la 1 Ianuarie. — Cine II va însoţi — România a fost, In fine, invi- ’ tată la conferinţa de la Paris, dar cu dreptul de a participa ] numai la discutarea chestiunilor ce o privesc direct ! Ministrul nostru de finanţe consideră aceşti termeni condi- ţionali ai invitaţiunei ca o Incer- | care a guvernelor aliate de a re- adopta mult criticata clasificarea aliaţilor în state cu drepturi limitate şi state cu drepturi ne- limitate, ceea ce ar fi nelogic şi injust, atunci când balanţa dreptăţii trebue să atârne deopotrivă pentru interesele tuturor aliaţilor. Sprijinit pe această argumentare, d. Vintilă Brătianu a comunicat guvernului, că nu mai pleacă la Paris. D. I. Brătianu, preşedintele consiliului, şi-a exprimat îna părerea, ca ministrul de finanţe să participe la conferinţă, chiar în condiţiunile fixate prin invitaţia primită, deoarece în situaţia de azi „nu e bine să refuzi nimic din ceea ce ţi sa oferă“. Şi cum dificultăţile de până acum s’au arătat mai vârtos din partea guvernului englez, d. N. Titulescu a desfăşurat în ultimul timp la Londra o acţiune din cele mai zeloase în favoarea acceptării României la conferinţă. In acelaş scop a plecat la Paris acum o săptămână şi d. C. Diamandi, noul nostru ministru plenipotenţiar, pe lângă guvernul francez. CONSFĂTUIREA DE LA MINISTERUL DE FINANŢE D. Vintilă Brătianu a renunţat la supărarea sa faţă de aliaţi şi acum , în toiul pregătirilor de plecari D-sa a şi convocat Luni la ora 5 seara la ministerul de finanţe, într’o conferinţă de peste trei ore pe toţi membri delegaţiei, ce-i vor însoţi la Paris. Aceştia sunt d-nii: Eftimie Antonescu, Em.l Giuan, directorul general al des- ‘ păgubirilor de război, Const. Teianu, directorul datoriei publice, şi Adolf Antoniu, şeful de cabinet al d-lui Vintilă Brătianu. La consfătuirea de seară a participat şi d. Dem. Gheorghiu, secretarul general al ministerului de finanţe. PUNCTELE CE SE VOR DISCUTA IN CONFERINŢA DE LA PARIS Cu acest prilej s-au trecut în revistă toate chestiunile indicate să facă obiectul discuţiunilor din sânul conferinţei, precizându-se in acelaş timp interesele româneşti în cuprinsul fiecărei chestiuni in parte. In afară de planul Dawes referitor la stabilirea şi eşalonarea plăţilor datorate de Germania către aliaţi cu titlul de reparaţiuni şi în afară de repartiţia cotelor rezultate de pe urma exploatării Ruhrului, conferinţa de la Paris se va mai ocupa cu chestiunea repartiţiei datoriei publice a fostei monarhii austroungare şi nu deosebi de protocolul din Insbruck, până acum nerecunoscut de România, prin care s-au indicat mijloacele de plată a dobânzilor şi eventual a capitalului pentru deţinătorii, aliaţi sau neutri, de titluri de rentă austro-ungară, alţii decât moştenitorii fostei monarhii habsburgice. Această chestiune este de mare interes pentru România, întrucât enorma majoritate a titlurilor rentei austro-ungare nu se află în mâna unor deţinători din cuprinsul ţării noastre ci în mâna străinilor de peste hotare, aliaţi sau neutri. Minoritarii fostei monarhii habsburgice—adjiefi populaţia din provinciile desmembrate — nu s'a prea grăbit să-şi plaseze economiile în titluri de rentă şi chiar cei cari au avut, le-au vândut speculanţilor de toate neamurile, adevăraţii „corbi ai războiului''. Aceasta fiind situaţia, ar însemna ca România şi toate statele succesorale să se încarce cu datorii considerabile derivând din creanţe neregulate, cum sunt titlurile de rentă austro-ungare achiziţionate de speculanţi, cari azi sunt susţinuţi de anumite organizaţii financiare şi politice. * In chestiuni aşa de importante cuvântul României trebue si fie rostit şi de această necesitate s’a convins în cele din urmă şi d. Vintilă Brătianu, a cărui plecare este pregătită pentru ziua de 1 Ianuarie 1925. Trebue să menţionăm, că la desbaterile conferinţei va participa şi d. N. Titulescu, care va fi la Paris pe ziua de 2 Ianuarie.*Răspunsul hotărâtor aşteptat de guvern in chestia participării României la conferinţa financiară din Paris a sosit ieri dimineaţă prin ministerul de externe. Răspunsul fiind satisfăcător plecarea d-lui ministru Vintilă Brătianu şi a însoţitorilor săi a fost fixată In chip definitiv pentru Joi 1 Ianuarie ora 2.20 d. acn Simplonul. Hac. L ASE IKi Dacă s’ar retrage armatele aliate dela Rin, am avea un nou război Londra, 29 (Rador). — Generalul Morgan, fostul reprezentant al Angliei, In comisiunea interaliată de control militar, publică în „Quarterly Review“ un articol în care susţine că toţi membrii organizaţiei militare din Germania, de la ministrul Reichswehrului şi până la ultimul subofiţer, au încercat să înşele comisiunea de control. După dizolvarea acestei comisiuni, Germaniei nu i-ar trebui mai mult de un an pentru a putea fabrica tunuri şi muniţiuni exact cât a fabricat în 1918 şi de un interval de trei luni pentru a fabrica gaze şi explozibile. Morgan ajunge la concluzia că comisiunea de control singură nu poate preîntâmpina pericolul unui război, dar ocuparea punţilor de pe Rin o poate. După dizolvarea comi- ■ siunei de control şi reducerea armatelor de pe Rin, pacea n’ar putea fi garantată mai mult de cât un an. * Londra, 30.— „Daily Express“ xaivvă «pîxttst săxbrindo «I Germaniei şi obligaţia Angliei de a lucra de acord cu Franţa. „Daily Telegraph“ informează că primii miniştri staţi se vor intruni în Ianuarie sau Februarie ca să examineze raportul final al Comisionii de control ^ZIARUL" KYPOM kMKMII INTRE CARI TREI ^ Se-iso^ ÎTRAGEPPAîn PRIMĂVARĂ fcV"—-N/1 24