Universul, februarie 1925 (Anul 43, nr. 25-48)
1925-02-01 / nr. 25
Anul XLin.No. 25 FONDATORI LUIGI CAZZAVILLAN 6 Pagini EMII I S Sib .mi. IM 6 Pagini GimnaicA Februarie 1925 TELEFON: Direcţia 13/73 Administrației 13/71 Secretariatul de redacție 56/43 Redacfia: coresp. cu provincia 2/3S 33/31 O datorie de neuitat un capitol care ramane, am nenorocire, mereu de actualitate, este acela al unificării noastre din punct de vedere national. Statul român însumează azi, în graniţele cari i se cuvin, o populaţie românească fostă până în vremea din urmă sub dominaţii străine de trei feluri. Era inevitabil ca urme ale acestei stăpâniri să se păstreze pe ici pe colo, şi ca timpul pe deoparte, iar opera adiminstrativă şi buna credinţă a factorilor indicaţi, să ajute la nivelarea formelor. In cadrul Statului român întregit. O atât de necesară operă, realizată peste tot unde condiţiunile erau asemănătoare cu ale noastre, cerea din partea celor cu cădere nu numai înţelegerea marelui principiu pe care erau chemaţi să-l realizeze, dar şi o permanentă luare-aminte, o necurmată grije faţă şi de atitudinea celor dimprejurul lor. Atitudinea aceasta, — şi nu alta — apărea ca singura indicată, considerând marele număr de piedici cari se opuneau şi se opun încă la unificarea noastră din punct de vedere naţional. Cu multă surprindere însă trebuie să constatăm încă odată că, departe de a-şi înţelege această datorie elementară, organe de Stat ca şi particulari par a-şi da mâna, — unii printr’o vinovată toleranţă şi alţii printr’o şi mai vinovată neglienţă, — menţinând o stare de lucruri nenorocită. Sunt atât de cunoscute cazurile în cari altă limbă decât cea românească este folosită, în oficii ale autorităţilor române, de către funcţionari români , deopotrivă de obişnuite cazurile în care imprimatele unor organe de Stat român sunt făcute ungureşte sau ruseşte, circulând nesupărate, spre satisfacţia altora decât a românilor ; ştampilele autorităţilor, ca şi numirile a nenumărate localităţi, sunt şi ele, până în ziua de azi, aducătoare aminte a unei alte stăpâniri decât a celei româneşti. Am repeta doar un lucru foarte cunoscut dacă am mai vorbi despre interesul pe care alţii îl au, şi-l vor avea totdeauna, de a discredita şi de a întuneca ideea de Stat român. Preocupările lor, ca şi sursa unde aceste preocupări sunt alimentate sistematic şi permanent, nu mai au nevoie să fie calificate. Se face doar un lucru pe care noi, cunoscându-l îndeajuns şi apreciindu-l aşa cum trebuie, se cuvine să-l combatem, ca pe orice operă îndreptată direct împotriva fiinţei noastre naţionale. Dar,ca reprezintanţi ai însăş ideei de Stat român, —funcţionarii români,—să încurajeze sau să înlesnească, prin nepăsarea lor, un asemenea atentat, aceasta nu se poate concepe. Există mijlocul ca, fără violenţe de nici un fel, şi rămânând doar în limitele celei mai civilizate procedări,, rătăciţii să fie chemaţi la realitate şi îndatoraţi să ia act de realitate. Funcţionarul român are ai altă chemare decât pe aceea de a înegri şi de a iscăli hârtii. El este păstrătorul unui crâmpei din sufletul acestei naţii, care-i pretinde să n’o uite, şi s’o apere împotriva mulţilor duşmani dinăuntru şi din afară._____________________ i Guvernul englez şi Liga Naţiunilor - se doreşte primul ministru al Angliei sa fie Liga Natiunilor — Londra, 30. — La recepţiunea dată in onoarea lordului Grey, Baldwin a vorbit de atitudinea sa şi a guvernului faţă de Liga Naţiunilor. Se găseşte — asupra acestui punct — în acord perfect cu lordul Grey. Socotesc, spune Baldwin — şi cred că colegii mei sunt de aceeaşi părere—că in clipa actuală trebuie să ne avântăm până la idealul Ligii Naţiunilor şi a face tot ce ne va sta în putere spre a face din această instituţie, un instrument efectiv şi rea. Primu-ministru spune că Chamberlain, ministru afacerilor străine, doreşte să ia parte la toate Întrunirile importante ale consiliului Ligii. Se nădăjdueşte că va fi posibil ca chestiunile aduse in faţa consiliului şi asupra căror se aşteaptă un agrement, să fie discutate in primul rând şi in mod larg astfel că delegaţii britanici să poată merge la Geneva, lămuriţi in cugetul lor despre ceea ce trebue să facă,in unire cu dominionurile. Guvernul va face toate sforţările ca Liga Naţiunilor să devină un instrument puternic al binelui. —lin—— Evacuări în Renania Berlin, 30. — Se anunță din Duesseldorf că trupele belgiene au evacuat Dorsten şi Wesel. Autorităţile franceze au ordonat de asemenea evacuarea a numeroase clădiri din Bochum. MOZAICURI UN INGENIOS PROCEDEU a întrebuinţat consiliul comunal din Canton (Missuri) când s‘a înfundat canalul oraşului. A legat o frânghie unei broaşte de mare şi i-a dat drumul la capătul canalului. După puţină vreme broasca a ieşit la celalt capăt şi cu chipul acesta s‘a desfundat canalul. FILME PENTRU PIETONI.— La Paris va rula in curând un film care să înveţe pe pietoni, unde, când şi cum să traverseze punctele cele mai frecventate şi deci cele mai primejdioase ale marei metropole. Dacă şi după aceasta, prietenii se vor lăsa să fie striviţi de vehicule, nu vor avea pe cine să mai acuze. Activitatea Internaţionalei verzi din Moscova In Europa orientală — MATITTIRTKTTtT! A T.TTT TiniW. BAL — Corespondentul din Moscova al ziarului „Prager Presse“ a avut o convorbire cu Dosnbal, secretarul general al Internaţionalei ţărăniste, care i-a declarat intre altele că toţi conducătorii ţărănişti din statele străine au primit scrisori identice cu scrisoarea ce a fost adresată lui Rădici la inceputul anului 1924. Dombal a confirmat că numeroşi fruntaşi ţărănişti din alte state întreţin corespondenţă cu Internaţionala ţărănistă din Moscova. ÎNSEMNĂRILE mele Asigurarea pensionarilor Pensionarii sunt asiguraţi, sau mai exact, sunt pe cale de a fi asiguraţi. Legea pentru îmbunătăţirea tristei, meschinei, mizerabilei, tragicei lor existenţe, va veni. Va veni încet, dar se va diiscuta repede şi se va vota. Se va vota, când Parlamentul va avea răgaz, un mic răgaz în ocupaţiile aşa de grave, de solemne, de profunde şi consternante, dintr-o consfătuire a majorităţilor bântuite de „sensul moral al administraţiei în fiecare zi descoperită abuzivă şi o mică vacanţă parlamentară. Dar legea va veni. A dat asigurări d. Duca, ministru de finanţe interimar. Şi asigurările d-lui Duca sunt totdeauna categorice. Veseli, sunt asigurări rostite aşa de elocvent şi de hotărit convingătoare, in câte le-aş com- para cu parfumul, sau cu alcoo. Iul. Provoacă un fel de slăbiciune nervoasă, îmbată şi adorm. Aşa au fost declaraţiile d-lui Duca la Senat, că legea pensiilor e gata definitiv gata, când şi-a îngăduit un senator să întrebe, dacă guvernul nu se gândește la îngrozitoarea situație a pensionarilor. Dar daică senatorul n'ar fi în- trebat?’ Desigur d. ministru interimar la finanţe riar fi răspuns şi bieţii pensionari n'ar fi căzut in fericita somnolentă, că... legea va veni..... Trab. DERAERILE Funcţionarei: D-le ministru, azi au fost numai două deraerii până la ora aceasta. D. s-ral Văitoianu: Cum numai două ? Câte trenuri au plecat până acum ? Divulgarea secretelor militare — Un procedeu condamnabil — In şedinţa secretă de ori a Camerei s-a discutat o chestiune importantă, care interesează de aproape apărarea naţională, în legătură cu organizarea forţelor noastre aeriene. Tot ce se comunică şi se discută în şedinţele secrete ale parlamentului nu pot fi divulgate în public. Cu toate acestea in ziarele care sprijină politica ţărănistocomunistă, a apărut o dans de seamă a şedinţei secrete a Camerei de la 29 c., în care s-a discutat situaţia, organizarea şi preparaţiunea forţelor noastre aeriene. Darea de seamă din ziare a fost astfel aranjată încât să reiasă numai criticile, observaţiunile şi invenţiunile deputatului ţărănist interpelator. Procedeul de a se divulga secrete de ordin militar, cari privesc apărarea noastră naţională, este dăunător intereselor superioare ale ţârii şi vinovaţii sunt pasibili de penalităţi după legile în vigoare. D. ministru de război la procedat cu uşurinţă în ţeastă chestiune, deoarece trebuiia să ia garanţiile impuse în asemenea împrejurări, aşa cum se procedează în toate parlamentele occidentale când sunt in jos interesele apărăriinaţionale, cerând participanţilor la şedinţă păstrarea celui mai strict secret. In cazul opus, ministrul de război nu-i obligat să facă comunicări, cari ar putea primejdui interesele apărării naţionale. Reamintim cu acest prilej un Incident întâmplat în Camera franceză. D. Kerriot, primul ministru al Franţei, a adus acum câtva timp la cunoştinţa parlamentarilor că va face comunicări, In şedinţă secretă, in legătură cu interesele apărării naţionale. D. Herriot a cerut tuturor participanţilor să păstreze cel mai strict secret asupra celor ce li se vor comunica. Deputaţii comunişti au refuzat să ia acest angajament, invocând motivul că pentru comunişti nu există secrete în chestiuni de apărare naţională. In consecinţă, d. Herriot a refuzat să mai facă comunicările promise parlamentului şi toate partidele de guvernământ au aprobat atitudinea şefului guvernului francez. Dacă reprezentanţii grupării ţărăniste condusă de Stere,dr. Lupu, au adoptat metodele comuniste şi au interesul să zdruncine apărarea noastră naţională, fie prin întruniri sediţioase, ca cea dela Tighina, în care s-a cerut desfiinţarea armatei, fie prin divulgări de secrete militare, care interesează organizarea forţelor aeriene, guvernul e dator să ia măsurile dictate de legile în vigoare împotriva vinovaţilor. Interviewii unui I icnii D. Knobloch vorbeşte despre asanarea Austriei şi de raporturile austro-române. Guvernul din Viena şi pactul de la Geneva. D. J. Knobloch, ministrul Austriei in Capitala noastră, solicitat de ziarul „Universul“, a binevoit a ne acorda o întrevedere în cursul căreia ne-a făcut declaraţiile de mai jos: „SOCIETATEA NAŢIUNILOR“ ŞI OPERA DE ASANARE A AUSTRIEI Una din stipulaţiunile pactului de la Geneva, încheiat in numele Austriei de fostul cancelar Monseniorul Seipel, în 1922, tinde să restabilească raporturile intime economice între Austria şi vecinii săi, raporturi înrerupte de războiul mondial şi de politica naţionalistă de după războiul ţărilor succesoare ale fostei monarhii. Diversele acorduri pe care Austria le-a putut încheia în acest sens cu mai mulţi din vecinii săi reprezintă tot atâtea etape pe acest drum. Rezultatul muncii asidur a guvernului austriac depinde de lichidarea anterioară a tuturor chestiunilor litigioase de ordin financiar şi judiciar, chestiuni pe care stipulaţiunile tratatelor le-au făcut să se ivească între noi şi vecinii noştri. CHESTIUNILE AUSTRO ROMANE IN LITIGIU Vizita cancelarului Seipel la Bucureşti, ca şi vizita preşedintelui consiliului de miniştri român la Viena, primiţi nu numai în cercurile oficiale, dar pretutindeni, cu cea mai mare simpatie, au creat între Austria şi România atmosfera amicală necesară spre a întreprinde lichidarea acestor chestiuni. Dacă incă nu s-a ajuns în toate chestiunile la un acord complet și formal, pricina trebue căutată în dificultatea materiei însăşi și în faptul că prevederile tratatelor în chestiune sunt în parte, irealizabile din punct de vedere practic, iar pe de altă parte ele sunt prea puţin clare. E vorba, aşadar, ca, în toate aceste chestiuni, să se ajungă la un compromis, şi îndrăznesc să afirm că bunăvoinţa de a ajunge la un rezultat satisfăcător pentru ambele părţi s-au dovedit în toate conferinţele cari au avut loc până acum între delegaţii României şi ai Austriei. Multe din chestiuni au putut fi rezolvate definitiv; în altele s’a ajuns la un acord în principiu, şi nu mai rămâne decât elaborarea textelor ce urmează a fi semnate. SITUAŢIA ECONOMICA A AUSTRIEI ŞI A ROMÂNIEI In acelaş timp, atmosfera amicală şi binevoitoare creiată de vizitele şefilor de guvern austriac şi român, a permis reluarea relaţiunilor economice, pe baza unui acord provizoriu semnat cu ocaziunea vizitei Monseniorului Seipel, la Buciueşti. Din nenorocire, aceste raporturi nu sunt atât de intense cum se sperase, dată fiind situaţia economică chiar a României, care a fost de curând forţată să interzică orice export de grâu şi de derivate şi al cărei comerţ e stânjenit de lipsa de numerar şi printr’o serie de măsuri administrative de prohibiţiune, cari împiedică pe comercianţi să-şi completeze stocurile de marfă în străinătate. CUM S-AR PUTEA REMEDIA ACTUALA SITUAŢIE Astfel, România Mare, care prin tratatele de pace şi-a putut realiza toate aspiraţiile naţionale, se găseşte azi intr’o situaţie aproape asemănătoare cu aceea a micei Austrii, care a pierdut atât, pe baza aceloraşi tratate. Mi se pare prin urmare, că aceleaşi remedii ar trebui aplicate fiecăreia din ambele ţări, — adică abolirea măsurilor prohibitive, — cari împiedică liberul schimb al produselor lor, — şi reluarea cât mai deplină cu putinţă, a relaţiilor economice cari au existat înainte de război şi cari au asigurat tuturor popoarelor o bună stare, la care ne gândim azi ca la o „epocă de aur“. GUVERNUL DIN VIENA RAMANE LEGAT DE PACTUL DE LA GENEVA Vizita pe care câţiva conducători ai partidului „Grossdeutschen“ au făcut-o de curând la Berlin, şi care a provocat o vie critică în presa străină, trebuia să servească acelaş scop. E foarte firesc ca sforţările pe care Austria le face, în acord cu pactul de la Geneva, spre a uşura raporturile sale economice cu străinătatea, să se îndrepte şi către frontiera sa occidentală. Cât priveşte comentariile cari voiau să vadă în această vizită o părăsire a pactului de la Geneva, din partea guvernului austriac, ele sunt cu desăvârşire lipsite de temeiu. Guvernul austriac şi marea majoritate a Parlamentului — din care „Grossdeutschen“ fac parte, — sunt, dimpotrivă, hotărâţi să urmeze până la capăt programul fixat de acordul de la Geneva, din care o mare parte a şi fost executat, iar restul este în curs de execuţie. Restabilirea completă a raporturilor economice foarte strânse care existau între Austria și România înainte de războiu ar fi, deci o nouă etapă, pe drumul care va duce la asanarea Austriei“, -c u M. N. I O intervenţie a Aliaţilor la Berlin — UZINELOR KRUPP LI SE INTERZICE SA FABRICE MATERIAL DE RAZBOIU PENTRU ARGENTINA — Paris, 29. — Conferinţa ambasadorilor de la Paris a adresat o notă Germaniei prin care ii punea in vederea că va lua cele mai stricte măsuri disciplinare în cazul cdnd firma Krupp nu va retrage oferta pe care a făcut-o guvernului argentinian pentru furnituri de cazane necesare nouilor submarine. Oferta aceasta înseamnă o lezare a tratatului de la Versailles care prevede că Germania nu are dreptul să fabrice material de război în lăuntrul ei decât cu avizul şi aprobarea prealabilă a Aliaţilor. După o ştire sigură, dar neconfirmată oficial, guvernul argentinian ar fi şi primit oferta făcută de uzinele Krupp. --------- XXX-------- Ecoul dadaraliunifor d-lui Herrlot in Germania CANCELARUL LUTHER VA RĂSPUNDE ŞEFULUI GUVERNULUI FRANŢEI Berlin. 30. — Mâine seară va avea loc la ministerul de externe german, o recepţie dată de noul şef al departamentul presei, corespondenţilor străini din Berlin. Cu această ocazie, cancelarul Luther, care va lua şi el parte, va ţine o cuvântare prin care va răspunde discursului ţinut de d. Herriot, în faţa Camerei franceze. Acest discurs a provocat mare decepţie în cercurile politice şi diplomatice germane. Presa conservatoare din Germania reproduce comentariile ziarelor franceze, care şi ele şi-au exprimat uimirea în faţa acestei subite schimbări în atitudinea primului ministru. FILME Par’că l-am mai văzut undeva! Unde? Memoria nu răspunde la apel. II las să treacă înainte şi-l urmăresc la câţiva paşi. Innalt şi uscăţiv, cu barba albă, cu sprâncene groase, coboară ultimele trepte ale unei prestanţă impunătoare şi se luptă din greu să reziste fatalei curbe a şirei spinării. O gioarsă de pălărie, cu aspecte verzui pe pâslă castanie şi cu panglica roasă, contrastează brutal cu pletele de argint ce se lasă lin pe sub bordurile mari şi mototolite. Un şiret lat şi-a luat sarcina să-i ascundă ce poate din toceala marginilor paltonului întors pe dos şi şoşonii scâlciaţi işi furişează sfâşieturile sub extremităţile destrămate ale pantalonilor. Din când in când se opreşte la o vitrină. Ochii săi obosiţi trec în revistă haine, încălţăminte, mâncări, bomboane. Instinctiv, işi pipăe buzunarul — şi trece mai înnainte. Am sensaţia că un oftat adânc şi amar închee fiecare din aceste scurte etape. A ajuns în dreptul statuei lui Mihai. Viteazul. Se opreşte şi se uită ‘mprejur, cu o privire sfioasă. Caută pe cineva — sau caută să nu fie nimeni? Atunci, la doi paşi în faţa lui, se face lumină în minte.. Da... l-am mai văzut... L-am văzut de multe ori... A consacrat o viaţă întreagă unei instituţii... Au trecut milioane peste milioane prin mâinile lui... S-au îmbogăţit o puzderie din cei cari i-au defilat un biurou... Statul se onorează cu munca sa fecundă... A eşit din serviciu, după treizeci şi cinci de ani, cu decoraţia pe care o poartă şi unii din prietenii slugilor lui Mackensen şi cu cinstea de a fi trecut în „Monitorul Oficial“ la rubrica pensiilor cu 1200 lei lunar, 40 lei pe zi... Face discret o ocolire la stânga, se apropie de coşul bătrânei care dormitează rezemată de grilajul statuei, ia un covrig cu susan şi lasă un leu, după ce-l întoarce şi pe o parte şi pe alta, ca să nu fie doi şi să piardă mâncarea de mâine... E ora 12. Pensionarul român mănâncă... Voevodul a ridicat energic barda. De ce? Ca să-l ocrotească în contra oricui ar zâmbi văzând c‘a ajuns la covrigi ? Ca s’aducă aminte anumite datorii ţării recunoscătoare, care-i trece pe dinainte în automobile, căptuşită în lux şi în uitare ? ...El îşi caută de drum, pacinic şi resemnat, strecurând printre momâile îmblănite paltonul ros, şoşonii tociţi, pălăria vestejită...______Don José ii I noEin io Mien ros! între România şi Iugoslavia Direcţiunea presei din ministerul afacerilor străine ne roagă să înserăm următoarele: Agenţia „Radio“ răspândeşte din nou ştiri false contra României. O telegramă, zice-se, din Belgrad, anunţă un dublu eşec răsunător al guvernului Brătianu: 1) Iugoslavia ar fi decis să rămână neutră în toate chestiunile pendinte de raporturile României cu Rusia sovietică; 2) Ministrul afacerilor străine al României nu ar fi reuşit să pună bazele alianţei sârboromâne contra sovietelor, ce cerea de câtva timp să stabilească. Aceste ştiri sunt cu totul false, nici o negociere, nici directă, nici indirectă n’a avut loc în ultimul timp intre Bucureşti şi Belgrad în ceea ce priveşte chestiunea rusă şi este profund regretabil ca o agenţie telegrafică, care pretinde a avea conştiinţa răspunderii sale, să inducă astfel în eroare opinia publică. Presa română protestând contra uneltirilor agenţiei „Radio", reaminteşte cu drept cuvânt că aceeaş agenţie primăvara trecută pretinsese, că revoluţia ar fi izbucnit in România, câtă vreme domnea cea mai completă linişte“. Iniţiativa particulară îi isteria oraşelor tonta — Oraşul Bălţi organizează un comitet pentru îndrumarea gospodăriei lui. — Spuneam că populaţiile oraşelor şi târgurilor basarabene nemulţămite de modul cum sunt gospodărite de întâmplătoarele comisiuni comunale şi judeţene, organizate nu cu scopul de a da vreo îndrumare instituţiilor şi organizărilor în care au fost aşezate, dar pentru a căpătui diferiţi necăpătuiţi, au trebuit singure să-şi caute o îndrumare. Am arătat, că populaţia din multe oraşe s’a adresat diferittelor personalităţi civile şi militare să-i vie în ajutor în chestiuni de gospodărie locală-O identică manifestare a avut loc la Bălţi. Oraşul acesta ca şi celelalte ale Basarabiei este lăsat în completă părăsire, încât cetăţenii îngrijoraţi de nevoile lui au hotărit să se unească şi să acţioneze pentru îmbunătăţirea situaţiei. Aşa în ziua de 18 ianuarie în sala Consistoriului eparhial au fost convocaţi cetăţenii oraşului Bălţi de către P. S. S. episcopul Hotinului Visarion, spre a constitui un comitet cu menirea de a mijloci către Primăria oraşului şi către toate ministerele respective pentru luarea măsurilor trebuitoare înplinirea tuturor nevoilor de care suferă oraşul cum şi pentru înflorirea viitoare a acestei localităţi. Din expunerile, care au fost făcute de P. S. episcopal Visarion, d. general de divizie Papană, avocat Ionescu, dr. Buzenski, Marcarov, Dimentberg şi Macarenko s’a constatat că trebuesc luate măsuri ca oraşul Bălţi să fie scos din starea de întârziere în care se găseşte, îndeosebi din punct de vedere edilitar. In dorinţa de a veni în ajutorul numeroasei populaţii de 61.000 locuitori ai acestui oraş s’a hotărit formarea unui comitet, care să stea deasupra frământărilor politice locale şi să sprijine actualul şi viitoarele consilii comunale pentru a se aduce următoarele înbunătăţiri oraşului: curăţirea, pavarea şi alinierea străzilor, procurarea unei ape bune de băut, luminarea oraşului cu electricitate, facerea unei hale moderne, legarea oraşului cu centrele ţărei prin trenuri bune şi îndestulă- t toare negoţului, construirea fo- caturilor, instituţiilor publice tribunal, primărie, liceu, şcoli primare, facerea unei băi publice, a unui arii de bătrâni şi mai multe dispensare pentru bolnavii săraci, a unei săli pentru teatru şi orice lucrări de a înfrumuseţa acest oraş care suu raport comercial este cel dintâi în Basarabia, iar prin aşezarea geografică este un grânar al ţării româneşti şi un însemnat nod de cale ferată". Din enumărarea dezideratelor, se pot vedea lipsurile unui oraş de 61.000 locuitori şi se poate constata incumia şi aurhia care au domnit în administraţia comunală, dacă a trebuit ca persoane străine de gospodăria oraşului să ia iniţiativa de a lucra pentru realizarea celor mai necesare trebuinţe fără care un oraş aşa de mare nu poate exista. Această iniţiativă a celor mai luminaţi cetăţeni ai unui oraş mai dovedeşte că sistemul numirilor dinoficiu a consiliilor comunale nu mai poate dăinuui şi că gospodăria oraşelor şi târgurilor trebue încredinţată acelora pe care populaţia conştientă îi va desemna prin vot. Dr. L Duscian Campania electorală in Iugoslavia ti — Ce e cu incidentul provocat de rănirea deputatului german Kraft — MINISTRUL GERMANIEI SEEXPLICA Belgrad, 29. — In urma incidentului diplomatic, relatat in precedenta noastră telegramă, ministrul Germaniei de aci, a declarat astăzi presei, că absenţa sa de la serbarea Universităţii din Belgrad precum şi interesul adus de dânsul, cazului deputatului Kraft au fost interpretate greşit de opinia publică. Nu a avut niciodată intenţiunea de a se amesteca in afacerile interne ale ţării şi vizita făcută ministrului afacerilor străine, a avut un caracter pur personal. DOUA ATITUDINI DEOSEBITE IN CEHOSLOVACIA Praga, 29. — Deputaţii şi senatorii din partidul german al muncii — cuprinzând agrarienii creştini sociali şi democraţii au publicat un protest indignat împotriva actelor de violenţă petrecute la Belgrad şi exprimă în numele germanilor din Cehoslovacia — germanilor din Iugoslavia — simpatia precum şi credinţa lor frăţească cerând în acelaş timp protecţiunea internaţională pentru minorităţile germane atât în Iugoslavia cât şi în alte ţări. Presa cehă se ridică împotriva aroganţei ministrului plenipotenţiar german din Belgrad a cărui atitudine ar constitui un simptom de presumţiune din ce în ce mai mare. Ziarul „Venkor“« întreabă c ce s ar întâmpla ministrului Poloniei din Berlin dacă ar protesta în aşa mod, împotriva unui atac săvârşit asupra cetăţenilor polonezi 1 ‚‚ ^ ’V Pare incendiu * la Mersina (Asia mică) Constantinopol, 29. — Un viollent incendiu a distrus intreaga piață a orașului Mersina. Sunt pagube de peste 500 mii lire (50 milioane lei). *ZIARUL V/A '&himUpon Di PRCMII intre cari TREI CASE TRAGEREA ÎN PRIMAVARA -vt !