Universul, martie 1925 (Anul 43, nr. 49-74)

1925-03-01 / nr. 49

Crema fauriii, a temess mscSerne mm& Simon asigura o­brazului femenin perfecţiunea pielei, mlădierea, moliciunea, catifelarea epidermei şi albeaţa tenului pe care orice femee e îndreptăţită s’o aştepte dela o desăvârşită cremă igienica. /WWWS^ e compusă din materii prime pure, e parfumată cu esenţe naturale de flori; ea nu se strica şi se poate păstra oricât de mult timp. 71 se foi*i da RMBtaj­oasa imitaţii. /ww 95S2 PUDRA si SSPUHUL SIMON­­ii'«.*■ A um? mmm UNTDELEMNUL FIO® EXTRA DE VÂNZARE IN PRINCIPALELE BĂCĂNII IN BIDOANE DE 1- 5-10-20KSJI j « s·4‘* pust·M*t y ?v,. › 15-17 Martie 1925 Cel mai mare tira de ntgrfuri al Eurasai­­a Est 200© expozanţi toate branşeta Ingrijiţi-vă urgent de paşaport şi legitimaţie de târg prin reprezentanţii noştri: minim& michail Bucureşti, Str. Sf. Nicolae Şelari 5 Orice Inforaiaflusil, Pros­pecte şi fxtdicaflu­xil de lo­ci miraje prin Maşini pentru fiere din ciment precum şi pentru fabricarea cărămizii din beton, blocuri scobite, dale şi plăci din ciment - mosaic, terazzo - granitoid şi de trotoare. Ti­pări pentru tuburi din beton, inele de fântână etc. Instalaţie com­plectă pentru fabricarea de ardesie din asbest - ciment, „Eternit“, „MO­D­ERNA" Maşini de constatlân! si Radiatori 5. fi. BRAŞOV, Strada înfundată 12 (Kis utcza). — Telefon 578 Înainte de cumpăraţi maşini, inspectaţi Depozitul nostru bine asortat (l) Prospecte şi Oferte gratis I 793 LUCERNA Garantată fără cuscutâ şi­­analisatâ la Staţiunea Agronomică din Bucureşti Re­v&nxare ia: ftdin­ţia MOŞIEI BRlSCOÎEl A — Prospecta gratis la cerere — Dormitoare, sufragerie, salonaşe, biurouri şi orice fel de nt©Mâ găsîîî eSâl­ Ia: kw F. Sin fra kUk ft ils Mm Crlâa Romană 21—23 ţi Braşoveni 4. ExpesSîfiURî franco­satăaîîîar,n En-sroa En detail. „Yalo&rofitul“, posedă o acţiune an­­­tispasmod­ică puternică, e un calmant ex­celent şi suveran In combaterea insomniei. „^aSOferOBH&dl“ întruneşte toate ca­­­lităţile pentru a satisface nu numai pe „medic, dar şi pe bolnav. „Prescriu acest preparat de aproape un „an şi rezultatele ce am obţinut au fost „totdeauna mulţumitoare. 55r. I. B5sîrâ«©ilfîîA. Buletinul medico­­terapeutic No. 1, an II. Laboratorul 8?r. A­. Steanu, Bucu­reşti, Strada Vasile Lascăr No. 3. En gros — DAVID SVEKN, Str. Lipscani 3. — En detail 8 wjtsa VIŢE HLTOJÎI butaşi cu rădăcini din Riparia portatis, Ri­i­paria—Eupestris,Beriandieri - Riparia,pomi , prtitori, Pieţi de pomi, Trandafiri altoiţi, rădăcini de sparanghel, etc., furnizează Irt. calitate superioară: AMBBOSI FîSCHJSfi & Co. S. A. Pepiniere de pomi şi viţe, Aiud, Jud. Alba de jos,—Caia og la cete?; PBHWHmnaMBBMBagaeMaBH ■ 1 cad m­a•*­•* »a ra a practice, frumoase |pi&Sij ©fiira© numai Sa QftLERIA ßE CA0©«1 1 É WWTVERSUt Economice “Financiare Importanţa economică a oraşului Bălţi — Necesitatea unei legături de cale ferată — Dintre centrele comerciale, cari se găsesc în nordul Basa­rabiei, oraşul Bălţi şi împreju­rimile sale joacă rolul de că­petenie pe care l-a căpătat mai cu deosebire de când s-a des­părţit vechiul judeţ Iaşi, rămâ­nând cu numele de Iaşi numai partea care se găseşte pe ţăr­mul drept al Prutului, iar cea­laltă de pe ţărmul stâng luând denumirea de Bălţi. Devenind capitală de judeţ şi găsindu-se într’o regiune pur agricolă, în acest oraş au început să se în­grămădească mărfuri în canti­tăţi din ce în ce mai mari, cari sunt căutate de diferiţi negus­tori veniţi de prin alte părţi ale Basarabiei şi ale Moldovei. In chipul acesta operaţiunile comerciale cu regiunile înveci­nate au devenit din ce în ce mai frequente, aşa în­cât astăzi oraşul Bălţi se poate numi ora­şul cel mai comercial din Ba­sarabia, ba chiar şi din Moldo­va de nord. Dar acest centru va trebui să fie legat prin cale ferată sau cel puţin printr-o bună şosea carosabilă, de­o­cam­dată.­­ Dacă mai de­vreme sau m­­ai târziu vom avea posibilitatea materială (şi va trebui să o a­­vem) ca să construim o caie fe­rată, care să lege oraşul Bălţi cu staţia Dângeni (prin târgul Ştefăneşti), atunci vom avea pe deoparte încă o linie de legătură centrală între Basarabia şi Moldova, iar pe de alta, toate moşiile din uriaşul judeţ Bălţi, care se găsesc în apropierea Prutului, să fie deservite de a­­ceastă arteră de comunicaţiune, pent­ru ca produsele acestor moşii să poată trece pe vechea linie de comunicaţiune norma­lă din răsăritul Moldovei, care prin Iaşi făcea legătura cea mai scurtă între regiunile de nord ale acestei din urmă pro­vincii şi porturile noastre du­nărene, Galaţi şi Brăila, unde mărfurile erau desfăcute. Această legătură de cale fe­rată s‘ar putea prelungi dela Dângeni prin Unţeni, Roşiori, până la Botoşani şi în modul a­­cesta s‘ar face o legătură foar­te simplă şi foarte comodă în­tre două centre mari din nor­dul ţării noastre, ceea ce nu ar fi de­cât în folosul economic al acestei țări. Situaţia agricolă în Banat ■ '■■■ " « • Primăvară prea timpurie. — Starea câmpu­lui şi a seatilăiRătesrilor.— Ce ne poate ae face o pri­măvară venită inaánt® de vreme? In Banat n’a fost anul acesta iarnă aproape de loc. Când au fost înzăpezirile în restul ţării, asupra Banatului s’a abătut nu­mai puţină ninsoare, aşezându­­se într’un strat foarte subţire la şes şi ceva mai gros în regiu­nile muntoase. Acest strat abia a ţinut 3-4 zile, dispărând cu prima împrăştiere a norilor. De vre­o cinci săptămâni În­coace însă, am avut­ zile cu to­tul primăvăratice, iar în timpul din urmă a început să înver­zească câmpul, să crească grâ­­nele şi să crape mugurii pomi­lor mai timpurii, cum sunt ci­reşii, caişii, etc. îngheţ nu a mai fost de câte­va săptămâni, iar Vineri şi Sâmbăta trecută a fost o ploaie caldă, care îţi făcea impresia că e în luna Mai. STAREA CÂMPULUI Agricultorii bănăţeni priveau cu multă neîncredere şi îngri­jorare această primăvară veni­tă cu două luni mai de­vreme. Cum semănăturile de toamnă şi pomii încep să se desvolte, un ger care e în toate drepturile lui la începutul lui Martie, ar putea compromite atât grâul şi secara cât şi pomii, — cam­ dacă timpul se va mai menţine la starea căl­duroasă de astăzi, — vor înflo­ri şi atunci un îngheţ ne-ar lip­si cu totul de producţia lor în acest an. Cum însă Banatul are o climă mai caldă şi iernile aici de obi­cei sunt uşoare, este posibil ca a­­nul acesta, bănăţenii să scape numai cu sfertul de iarnă, ce a fost până acum. D că semănăturile de toamnă ar scăpa de un eventual îngheţ de aci încolo, atunci felul cum se prezintă astăzi ne îndreptă­ţeşte să contăm pe­ o bogată re­coltă de grâu şi secară. INSAMANTARILE DE PRIMA­­VARA Timpul actual este foarte pri­elnic pentru semănatul ovăzu­lui. Anul trecut însămânţa­rile de primăvară au întârziat pes­te măsură din cauza puilor ce au ţinut dela începutul lui Mar­tie până spre sfârşitul lui A­­prilie. Din pricina aceasta, nu s’au însemânţat cu ovăz decât abia jumătate din terenurile destinate. Şi acestea au dat o recoltă foarte slabă. In ce priveşte grâul, însemân­­ţările s’au făcut în toamnă în condiţiuni foarte prielnice. Da­torită timpului frumos şi favo­rabil, s’au însemânţat de data aceasta terenuri cu mult mai întinse ca în anii trecuţi. AL Avram In important faliment înaintea Curţii de sa­pel din Galaţi Galaţi, 28. __ înaintea Curţii de apel din Galaţi s’a judecat apelul făcut de firma comer­cială Theodorescu şi Athanasiu din Brăila contra sentinei trib. de Covurlui prin care i s’a res­pins cererea de moratoriu şi au fost declaraţi în stare de fa­liment. Din partea apelanţilor a ple­dat d-nii avocaţi Stroia-Brăila şi Petrescu-Dâmboviţa, iar din partea creditorilor d-nii avocaţi George N. Caranfil şi George Pleşniţă. Desbaterile au fost foarte a­­gitate. Discuţiunile erau privtoare dacă activul întrece pasivul. După ce s’a ascultat opiniile ex­perţilor contabili, a luat cuvân­tul d. av. George N. Caranfil, care a relevat că operaţiunile din registre nu erau ţinute în regulă şi că pasivul real ar în­­trece activul dacă s’ar scădea creditorii şi mobilierul prăvălii. D-Sa a mai arătat că marfa in­ventariată de către judele sindic al trib. Brăila, fiind articole pentru sezonul de iarnă, aces­tea nu ar fi desfăcute în intere­sul unui moratoriu de 6 luni. D-sa cere respingerea cererei de moratoriu și declararea firmei în stare de faliment, iar în sub­sidiar d­acă Curtea ar face gra­ţie apelanţilor şi le-ar acorda un moratoriu, să numească un casier, care să încaseze vânza­rea zilnică, depunând sumele realizate la tribunal, care să le distribue în mod proporţional tuturor creditorilor. Apelanţii au recomandat pe d-nii Damian Popescu, I. R. O­­ţeleanu, Vily Barozi, toţi din Brăila, ca să fie numiţi în co­­misiunea de supraveghere a m­oratoriului. D. avocat Caranfil, a susţinut că aceste persoane fiind prea bogate şi cu multe ocupaţiuni nu ar dispune de timpul nece­sar unui control riguros. In consecinţă, a propus ca Curtea să numească alte persoane din­tre creditori. Curtea a amânat pronunțarea pentru 3 Martie. franca germană re­face scontel , Berlin, 27. — Banca Imperiu­­l­­ui german a redus pe nea­ștep­­t­tate scontul dela 10 la 9 la sută. ,Universul Literar’ Chestiunea licitaţiilor publice FAVORIZAREA INDUSTRIEI INDIGENE Uniunea generală a indus­triaşilor din România, care s-a ocupat în ultimul timp cu ches­tiunea licitaţiilor publice, prin diverse intervenţiuni la ministe­rul de industrie şi comerţ şi mi­nisterul finanţelor, a reuşit în fine să obţină un rezultat mai mult decât mulţumitor pentru industria indigenă, care de aci înainte va fi preferită celorlalte industrii străine. Preşedinţia consiliului de mi­niştri a făcut de altfel cunos­cut Uniunii că ministerul de finanţe şi cel de industrie şi comerţ au dat o circulară auto­rităţilor ca, în ce priveşte lici­taţiile publice, să se respecte termenul licitaţiilor şi să se dea preferinţă industriei Indi­gene. Industria noastră, care poate rivaliza foarte bine cu cele străine, câştigă un punct im­portant pentru existenţi şi buna ei desvoltare. Pilii EREICI Brăila 16 Februarie Piaţa ia porumb ceva mai calmă, cotează 59 mii lei vag. li­­nie. S’a vândut o partidă de 150 vag. porumb în şilingi (bani en­glezeşti) calculaţi pe preţul de 62.500 vag. bordo. S’a vândut o partidă de 50 vag. orz de Basa­rabia (Ackerman) pe preţul de 70 mii lei vag. bordo, ovăzul 75 mii. S’a vândut o partidă de po­rumb corcitură cu 60 mii vag. linie, pentru Polonia. Piața la fasole calmă. Comisiunile de apel cari vor judeca apelurile făcute contra impunerilor comisiunilor de im­puneri din 1925, apelurile fă­cute contra impunerilor din a­­nul 1924 cari­ nu s'au judecat încă, precum și apelurile trimi­se de instanțele de recurs, au fost convocate cu începere dela­­5 Martie.* In ziua de 15 Martie, ora 10 dim. se va tine adunarea gene­rală a Creditului urban din Bu­curesti.* i?i S‘a publicat in „Monitorul Oficial“ de ori (Vineri) regula­mentul pentru arendarea si ex­ploatarea loturilor constituite pe rezervele de stat. S­C­H­E­M­B 11 . Devize pe ziua de 27 Februarie BUCUREȘTI (tunul de Închidere) 1 franc francez *=» 10 lei 66 1 liră sterlină =» 981 „ — 1 dolar = 205 „ 875 1 franc elveţian = 39 „ 75 1 liră italiană = 8 „ 40 1 franc belgian = 10 „ 45 1 cor. cehoslovacă = 6 „ 09 1 dinar « 3 „ 20 100 cor. austriace = 0 „ 29,25 1 marcă aur = 48 „ 50 1 zlot polonez = 37 „ 3’/* Leul la Zürich 2 „ 55 paris (Curs înainte de deschiderea bursei) 27 Februarie 100 cor. austriace — — „ — PETROLIFERELE Astra Română Steaua Română Isi Paris : 685-670 fr. 386- 100 lei — 9 f. 20 1 liră sterlină = 93 „ — 1 dolar — — „ — 1 franc elveţian = — „ — 1 liră italiană ssb — „ — 1 franc belgian •* — „ — 1 cor. cehoslov­­a* — „ — 1 florin olandez ■» — s— 1 marcă aur — „ — BURSA Bu£Mî»eştî, 27 Feb­ruar­ie TÂRGUL, FINANCIAR Incheexi în bursa oficială : «Sala lî la »2 fi j?riî.easa Banca românească vechi 700; Banca comerţului Craiova 770; Banca comercială română 550; Banca de scont 350; Banca Car­iaţilor 320, 80; Concordia 1720; Generala petroliferă 230; Rafie vența 639; Koraaro-Beleiană de petrol 760; Creditul misiei op­tate 1635, 25. Credit minier pui (un vărs.) SS5; I. r. d. p. optate 1190, 95, 203; I. r. d. p. pui 675, 70 80; Letea 550; Mica 805, 10; Agricola asigurare lui 1030; Da­­cia România 3650, 575; Naţiona­la 1050; Renta Împroprietăririi 50, 49 şi şapte optimi; Scrisuri­­ funciare urbane Bucureşti 5 la sută 47 şi trei pătrimi. In târgul liber, după închide­rea bursei oficiale, cursurile au oscilat intre cifrele de mai jos. Cursurile cu esteric sunt cursuri noui, celelalte sunt ul­timele cursuri interio­ râmase. EFECTE CU BOBANDA FIXA Rentă 11­13 4 ’/, % 70—77 „ externă 4 °/‘ 55—60 5 V. 90-100 im­pr. nat. 1916, 5%­ R4'/3—05 „ unirii 1919 G01/,—61 ., refac. 1920 63‘A—64 ♦Rentă impropr. 1922 49—50 Obl. jud.. 5 61—52 . 4 •/.•/• 55—66 „• com. Bucur. 4 '/, 40—45 Scris. rur. 5 °/o 47—48 „ 4% 48-50 * orb. Buc. 5 % 47—47s ( ' „ „ Iași 5 % 41—48 Bon. casei rar. 5 52—54 Obl, soc. loc. eft. 5 % 60—65 BĂNCI Banca Națională ex.cup.1330­]—13500 M. Black, ex. cup. 880—890 Banca Agricolă 225—280 ♦Românească opt. 695—700 B-ca rom. em VII 675—68 ) •Banca de scont 840—350 Bank Of. Rotun. Ltd. 2550—2650 B-ca de cred. rom. 585—590 B-ca gener. a Țării rom. 42)—425 ♦Comerţ. Craiov. 760—770 "Banca comercială rom. 540—550 Franco-Română 280—290 Dacia-Traiană 280—290 Viticolă 240—260 Fortuna 375—400 Com. și Cred. din Praga 200—210 Sind. agr. Ialem­. 230—240 Banca Sind a ser. Ilfov 340—350 Țărănească 1—0—130 Cerealiştilor 330—340 Banca minelor 460—470 ♦Banca Carpaţilor 380—390 PETROLIFERE Astra rom. 6625—6650 Steaua română 3680—3720 Speranţa optate 2450—2475 * Speranţa pui 1850—1875 Petrolul românesc 1480—1500 Petrol Blok 535—540 ♦Rom. belg.de petr. 450—760 •Generala petroliferă 225—230 ♦Concordia 7710—1720 ♦Credit Minier optate 1625—1635 •idem pui (un vărs.) 890—893 ♦Idem pui (cu 2 vărs.) 990—iuOO * 1. n­. D. P. optate 1190—1200 •I. R. D. P. pui 670—680 •Rodevenţa 620—630 Sospiro 825—235 Forajul ' 38'J—390 România petrolif. 485—490 Prahova 375—400 NAVIGAȚIE România 670—680 Maritima Brăila 190—205 Dunărea 290—307 S. u­. L­. 660—670 SOC. DE ASIGURARE ♦Dacia România 3575—3650 ♦Naţionala 1020—1050 Generala 2850—2900 Agricola optate 4600—1650 Idem pui 1030—1050 Urania 2000—2l01 Prevederea 580—6Ou DIFERITE SOCIETĂȚI S. T­. B. ‘ 390 395 Govora-Călimăn. part. 150—16o Soc. de locuințe eftime -6u—165 ind. text. buhuşi 680—09o Cartea Românească 340—351 forestiera Drajna 400—710 Creditul ’i teehnic 540—345 Clădirea Româneasca 4uu—iuc •Mica 865—810 Carpatina 410—420 Creditul extern 360—850 Reşiţa 1180—119o Societatea ..Universul' ol)U—ufu •Fabrica cetea 54u—55u Fabrica Vulcan 931—940 Soc. marilor botelaci 560—5lo Cignitu 700—Vad VALUTE EFECTIVE * Napoleon — lei 750. * Francul francez — lei 1080. * Francul francez = lei 40. + Francul he­ crian = lei 10.20 * Lira sterlină = lei 980. •Dolarul = lei 204,50. * Lira otomană = lei 103. * Lira italiană = lei 8,80. * Cor. cehoslovacă — 6,00. * Cor. austriacă­=(suta) lei, 28,50. * Cor. ,ungarox=­suta) lei 0,28. * Dinarul = lei 3,20 * Drahma = lei 3,40. * Leva = lei 1,40. * Zloţi = lei 38 l­ ei­URSA OFICIALA DE DEVIZE Operaţiuni efectuate in ziua de 27 Februarie, ora de închidere i d. a• PARIS Oferte 10,66. Cerute —.—. încheiate —. LONDRA Oferite 982. încheiate 981. încheiate —.—. NEW v OfiK Oferite 206. £05,7/«­­Cerute —.—. încheiate —.—. ELVETTA Oferite 39,75. Incheiatne 39,60. încheiata----­FRAGA Oferite 6,09. Cer­ut­e 6,08. încheiate —.—. BELGIA Oferite 10,45. Cerute —. Încheiate — — Oferite 0,29,25. Cerute — —. încheiata —.—* ITALIA Oferite 8,40. . I. Cerute —.—. 1 i ;■» încheiate —.—* il Proiectele miniateittliu tie îieaate Cerând ori d-lui ministru de finanțe să ne dea câteva preci­­siuni asupra conţinutului ante­­proectelor legii pensiilor şi bău­turilor spirtoase, d-sa ne-a de­­clarat, că nimic precis nu poate fi comunicat celor ce se intere­sează de aceste lucrări. Intru­cât anteproiectele respective sunt a­­bia un studiu de elaborare, su­puse unor continui modificări şi revizuiri. Când textul lor, însă, va fi pus la punct de către comisiunile speciale ce lucrează la minister şi la Curtea de conturi, d. mi­nistru de finanţe a spus, că va invita pe reprezentanţi pre­sei, spre a le comunica princi­­piile definitive din economia nouilor proiecte de legi. De altfel suntem autorizaţi să arătăm, că datele apărute în­­tr'un ziar de dimineaţă, cu pri­vire la conţinutul anteproiectu­lui de lega pentru reglementarea producţiei şi desfacerii băuturi­lor spirtoase, nu corespund ade­vărului, întru­cât majoritatea lor sunt extrase după o veche ciornă de anteproiect, care nu mai are nici o asemănare cu ho­tărârile de azi ale comismnei in­stituita de ministerul de finanțe. * VIENA I Un faliment la Iași 26 Februarie Tribunalul a amânat pentru 1 5 Martie cererea de declarare în stare de faliment a comerci­antului angrosist Solomon F­li­­scu. Acelaş comerciant a cerut și acordarea unui moratoriu. Credite în America pentru exportatorii de cereale Washington. 27.­­ Comisiu­­nea agrară d­in parlament a propus votarea unei legi, prin care să se pună la dispoziţia exportatorilor de produse agri­cole în Europa, suma de 59 mi­lioane dolari, ca avansuri şi a­­jutoare. Inni Xlîîl-Mr. m lînmTM T larTTe W5 Ir . in-hlin­ Joi, 23 Februarie VANZARI IMOBILIARE 5803. Petrescu Constr. — Nata­lia L. Lelbovici — teren calea Dudești 141, lei 75000. 5837. Petroșanu Ion — N. Pe­­troșanu — teren Valea Lungă- Prahova, lei 26.000. 5829. Eisenstein I. — Vasile Diaconescu — teren corn. Bra­­gadiru lei 22.000. 5845. Iordăchescu Const.— A­­dam Scarlat — teren str. Hen­­ţig nr. 34, lei 1500. 5805. Banca generală a țării românești — D-tru Mociovniță — imob str. Apele Minerale 31 și 34 lei, 8.600.000. 5775. Constantinescu Mihail— Gh. Maisescu — imob. str. Tur­da 19, lei 340.000. 5817. Niculescu Maria — Ste­­liana Gh. Ţapu — imob. str. E­­picol 51 bis, lei 15.000. 5821. Mareea Dumitru — Ioa­na sub­ lt. S. Aftenie imob. str. Stefan Negulescu No. 9 lei 80 de mii. 5831. Manolovici Solomon —I. Mendel Sorin — instalația de cherestea com. Agas Bacău, lei 300.000. 5802. Leibovici Leibu — C. R. Petrescu — imob. parcul Rado­van lei 84.000. 5871. Tabacovici Nicolae —M. S. Regeie Ferdinand I, imob. aleea Pictor Andreescu (parcul Filipescu), lei 2.600.000. INSCRIPȚII IPOTECARE 5804. Panaitescu Eu­sa — D. Rădulescu — imob. Chitila lei 24.000. 5800. Ionescu M. Felicia gene­ral — Eleonora N. Oprescu str. A. N. 182 parcul Bonaparte lei 200.000. 5754 Catargi—Papadopol Ma­ria banca Marmorosch Blank & comp. — imob str. C. A. Roseti nr. 25, lei 591.539. 5823. Lăzeanu Zoe—Moise N. N. — imob. str. Albă 27, Iei 200.000. CESIUNI ȘI GAJURI 5872. Chutry Antoniu — Ban­ca română de comerţ şi de cre­dit din Praga — imob. din Plo­eşti, str. Bucureşti 132, gajând şi mărfurile din depozit str. Re­­gina Maria 132, lei 3.550.000. 5806. Zohrab Leon — soc. de exploatare de staţiuni balneare şi Climaterice — cezionează ac­tul aut. de trib. Ilfov la No. 24.267 din 1924, lei 100.000. ARENDĂRI ȘI ÎNCHIRIERI 5857. Conabie Ana — Asocia­ția invalizilor de războiu închi­riază imob. str. Batişte nr. 17, anual lei 160.000. ACTE DOTALE 5096. Dumitrescu Niţă consti­­tue dotă fiicei sale Elena la tre­cerea în căsătorie cu d. G. Stă­­nescu, Iei 30.000. 5719. Dragomirescu Gr. Idem Eleonora cu d. Traian Orghi­­dan, lei 255.000. 5798. Mateica Eduard idem Maria cu d. G. I. Moise, lei 72.640. Sechestre asigură­toare ordonate de Trib. Ilfov, secţia de notariat 3133/923.­ S’a înfiinţat seches­tru asigurător asupra maşinei camionete marca „Ford“ cu nr. 191013, aflată astăzi în custodia d-lui I. Ionescu, averea debitori­lor Justin Popescu și Const. Angelescu. Creditor I. Ionescu. Datoria 32160 lei: 3143­ 925.— Idem pe averea mo­bilă a debitoarei societatea în nume colectiv „Industria Me­canică“, aflată în str. Nisipari nr. 1 colt cu str. Cometa nr. 16. Creditor V. I. Protopopescu. Da­­toria 29.384 lei, plus procente și cheltueli. 2809/925.— Idem, pe orice a­­vere mobilă a debitorului Ernst Jaeger, aflată în Bucureşti, şos. Ștefan cel Mare nr. 134. Credi­toare d-na Magdalena General I. Vlfidescu. Datoria 20852 lei, cu titlu de chirie: 3097­ 925.— Idem cărămida din cătunul Plumbuita com. Colen­­tina (Ilfov), vaere a debitorilor C. Stănciulescu și Nicolae V. Stănciulescu. Creditoare Ana V. Stănciulescu. Datoria 44.560 Iei. Vârăsare de avari Confirmată de Tribunalul Ilfov, secția de notariat 14557/923.­ Se va vinde prin licitație, averea mobilă a debi­toarei d-na Eugenia maior G. Ignătescu din Buc., Aleea B­ank A. nr. 30. Creditoare Maria dr. I. Popovici. Datoria 2(X­.000 lei, plus proc. și cheltueli. Comandament la tribunalul Ilfov, exc .a de notariat 8877/923. Chirița N. Simion.­ , Soc. Dealul Oltului. — Imob. I din satul Cozieni, com­. Pietroa­­­­sa-Pasărea.— Datoria lei 40.000.­­ cu proc și chelt. 11355/923. Toana și I. M. Do- Dobre. — Marin R V Jojatu — Imob. Buc. str., Iacobescu 7. Datoria lei 140.000 cu proc. şi chelt. Urmăriri de veni­turi general® la Trib. Ilfov, secția de notariat 3569/925. Mira­­Vliner. — Mir­­cea Patralius. — Imob. Buc. str. Ecoului 01.— Datoria 25000 lei, cu proc. și chelt. 3559/925. Căpitan Ion Ionescu­­ Pascu.— Maria Că­pit. Ion Io­­nescu Pascu.— Imob. Buc. str. I Cernica 8.— Câte 2000 lei lunar pensie alimentară. 3630/925. Aportul C. Stavru.— Frații Behar Isac.— Imob. Buc. str. Raion fundătura Gropilor 18.— Datoria lei 5000, cu proc. și chelt. 3560/925. Vasile Georgescu. — Nicolae I. Kimbrecus. — Imob. Buc. str. Agriculturei 83.— Da­toria lei 25.000 cu proc. şi chelt. Popriri Ordonate de Tritanal­a Ilfov, secţia de notariat 2752/925. S’a făcut poprire, in mâinile d-lor Tănase Karalis, Simon Răduiescu şi C. Mari­­nescu pe toate sumele şi valorile de orice natură si sub orice formă titlu sau denumire, în numerar, acţiuni, efecte şi hâr­tii de valoare, ce ar avea de dat d-lui Petre Alexandrescu din Bucureşti, şoseaua Crângaşi nr. 11. Creditor Leon Adelstein. Da­toria 11.000 lei, plus procente şi cheltueli. 1829/925. Idem. In mâinile d-lui director al Cassei de dep. şi consemnaţiuni din Bucur­eşti, pe recipise şi pe orice sume de bani, fie numerar, fie renta, de­pusă sau care vor mai fi depuse în contul debitoarei Banca Zem­­stvei din regiunea Chersonului. Creditor V. I. Protopopescu, a­­vocat. Datoria 8.535.067 lei, cu procente cheltueli de judecată și urmărire. 2432/925. Idem, în mâinile Ca­sei centrale a cooperaţiei să­teşti din Bucureşti, str. Brezo­­ianu nr. 17, pe salariul ce pri­meşte debitoarea Ecaterina D. I. Micioara, în calitate de func­ţionară. Creditoare Sevasta că­pitan Iacob. Datoria 5.500 lei, plus cheltueli de judecată. 20439/924. Idem, în mâinile d-lui director general al G F. R. pe jumătate din salariul debito­rului Ion Masnoschi, Impiegat în staţia Focşani. Creditoare Maria I. Masnoschi. Datoria câte 1000 lei lunar, pensie aii­m­pntn rS 18613/924.— Idem, în mâinile Băncii ţărăneşti şi societ.­a non, pentru industria petrolului „Steaua Română“, pe orice su­me de bani sau efecte are de luat d. Pascal Toncescu. Credi­toare Banca Marmorosch Blank. Datoria 190.000 lei, plus procente şi cheltueli. 2567/925.— Idem, în mâinile Casei de depuneri şi consemna­ţiuni, pe recipisa cu nr. 69921 din 923 în valoare de lei 20.000. Creditor dr. N. Silvianu. Dato­ria 2500 lei și cheltueli de jude­cată. „r„b­­ . 3220/925.—■ Idem­, în mâinile d-lui H. Iterscovici, pe orice su­me de bani datorează sau va datora debitorului Nae Calu­­­gari. Creditor Gh. Manoliu Teț­­canu. Datoria 31.000 lei, plus procente și cheltueli. ÎNTREPRINDERI Comerciale și îndustriale Firma în Isilstrata (IBîov) INDIVIDUALE 1041.— Ioan C. Berzianu, pro­duse petrolifere, str. Elizeu 37. 1058. — Iancu Streit, Cheres­tea en gros, str. Popa Tatu 109. — Nathan Teller, fabrică de confecţ­iuni bărbătești, cu e­nble­­ma „Mantila“, calea Dudeşti 58 fost 90.­­1021.— Gheorghe M. Marines­­cu, băcănie şi manufactură, corn. Dobreni Câmpurel. 1059. — Vasile Pârvulescu, ma­nufactură şi mercerie, str. Ba­za ca 5. SOCIALE 1037.— S. T. Bernacki şi ing. S. I. Bernacki, diferite an­trepri­­ze şi lucrări technice, b-dul Ba­sa­rab) 124. 1040.— Ion Th­. Antohe & Scar, lat Georgescu, En gros şi en de­­tail cu articole de vopselărie, fierărie, vânătoare şi menaj, str. Popa Tatu 109. — Ştefan Dragomirescu şi Iacob Creţescu, soc. în nume co­lectiv, băuturi spirtoase, colo­niale şi birt cu emblema „La Grănicerul Român“, str. Lupea­scă 112. Falimass»© (Ilfov) — In ziua de 9 Martie, ora 2 d. a. se va vinde la Sindicatul falimentelor trib Ilfov, activul falimentului L. Kauffman com­pus din edecuri și obiecte de ceasornicărie. — Idem, idem, idem. Gr. Că­­tuşeanu, compus din mobilier de cinematograf. Petrol d­e Rusia Io Fteta Se anunţă din Paris că am­basadorul francez din Mosco­va, ar fi intrat in tratative cu privire la importul petrolului rus în Franţa. toi taxe la Franţa Faris, 26 (Ractor). — Camera continuă discuţia legei, finan­ciare. A adoptat taxele privi­toare la societăţile de asigurare, privitoare la publicitatea pe­ tro­tuare, a sporit taxa pentru pu­blicitatea luminoasă. Deaserm­e­­nea a sporit taxele pentru in­trarea în muzeele statului. A hotărât ca poliţiştii să aibe dreptul să perceapă imediat a­­m­enzile penale. ------- XXX ------- ,4

Next