Universul, aprilie 1925 (Anul 43, nr. 75-97)
1925-04-01 / nr. 75
LUIGI CAZZAVILLAN TELEFON: JDirecfie 13/72-64/64 Pagini nmm IS TABS 2 LSI IB STRBIMTATE 4 LEI6 Pagini Misteari 1 Aprilie 1925 Redacția: coresp. cu provincia 2/98-35/31 Alegerile prezidenţiale din Germania Alegerile prezidenţiale din Germania a pus iarăş un discuţiune importanta problemă a „formei“ statului. S’a spus în ajunul acestoralegeri : „poporul german se va pronunţa la 29 Martie pentru menţinerea republicii, sau pentru restaurarea monarhiei“. La primul scrutin dr. Jarres, candidatul partidelor din dreapta, a obţinut cele mai multe voturi (10.787.870). Dacă facem sorioteala voturilor pronunţate înfavoarea candidaţilor, cunoscuţi ca partizani ai monarhiei, reesecă exista in Germania un curent puternic in favoarea restaurării monarhiei. Ia al doilea scrutin, care e fixat in ziua de 26 Aprilie a. c., lupta se va da între dr. Jarres, candidatul dreptei şi dr. Marx, candidatul coaliţiei de la Weimar. Viaţa politică a Germaniei pluteşte intr'un echivoc periculos. Acest echivoc «’a manifestat şi cu prilejul alegerilor prezidenţiale de la 29 Martie a. c. Echivocul priveşte „forma“ statului. Ce este şi ce ar trebui să fie „Reichul“ ? După unii, „Reichul“ e o republică; după alţii, „Reichul“ e o tranziţie de la o republică nedefinită la o monarhie definită. Formula republicană clară şi precisă nu o avem la dispoziţie. Nici dr. Jarres, nici dr. Marx, n’au înţeles să înlăture echivocul asupra „formei" statului. Dr. Jarres, în discursurile pronunţate în ajunul recentelor alegeri prezidenţiale, a evitat să se pronunţe categoric pentru „formula“ republicană, sau pentru „formula" monarhică. El a declarat că ar trebui să fie „menţinute“ actualele colori ale Reichului, dar să fie respectate şi colorile monarhiei de odinioară. De asemenea in chestiunea Constituţiunîi de la Weimar, candidatul partidelor dela dreapta, dr. Jarres, a păstrat acela? echivoc: nici n’a apărat, nici n’a combătut pactul acesta, — care, după unii, ar fi pactul fundamental al republice! germane; iar după alţii ar fi Constituţie cu caracter provizoriu, bună să fie azvârlită, la momentul oportun, în muzeul politic. In schimb, intr'un discurs, pronunţat la Münich, dr. Jarres a făcut o ditinamică—odă—epopee, în onoarea şi favoarea monarhiei Celălalt candidat, dr. Marx, a expus aceleaşi idei, dar a accentuat mai mult asupra formei şi simbolurilor monarhiei. El a spus: „Noul stat german şi nouile culori nu înseamnă că noi repudiem imperiul şi drapelul de la 1871; după dezastrul din 1918, drapelul negru-roşu-galben a fost expresia speranţei noastre in victoril Germaniei, al marei Germanii; reuniunea tuturor fraţilor despărţiţi; această speranţă există și astăzi Fapt e că Germania aspiră la monarhie. Depe validarea mandatelor din Camera iugoslavă S’au potolit dușmăniile dintre partide.— Dictaerea biuroului Camerei— Belgrad, 29. — Votul relativ la validarea mandatelor Rădici a produs un efect foarte favorabil și este comentat de presă ca o măsură semnificativă de potolire. Ziarul „Novosti“, organul blocului opoziţionist scrie : »Din punct de vedere politic manevra lui Pasid este inspirată de o strategie abilă. Prepararea psichologică pentru a face acceptată această deciziune, este prin ea însăşi un mic cap de operă, căci face să fie privită cu tot despotismul ca o uşurare şi o esire fericită dintr’o situaţie dificilă. Radicalii avură un rol frumos şi se arătară generoşi, căci ei ar fi putut anula toate mandatele. Croaţii le datorase mare recunoştinţă şi cel mai bun mijloc de a le-o arăta ar fi să abandoneze blocul opoziţiei şi să intre in tratative cu radicalii. Rezultatul este că apropiata fază politică va fi marcată prin noui tulburări. Blocul opoziţiei va trebui să înfrunte o luptă serioasă, dacă, nu-i deja în criză. Camera (opoziţia toată absentă) a ales astăzi biuroul său. Preşedinte. Marko Trifkovici, radical, vice-preşedinţi, Uzunovici, radical, şi Palacek, democrat. XXX BBaaaBTOiaeacmavgacm C. P. Boncourt se va duce în Polonia PENTRU APARAREA PROTOCOLULUI Paris. 30. D. Paul Boncourt va pleca către sfârşitul săptămdnei la Varşovia. El va expune acolo nevoia de a se apăra protocolul de arbitraj, care va asigura rin tinttizzî ranţa Poloniei, dar va menţine şi pacea Europei. AA/WV^/WWWW^V'^/^>^AAAAAAAAA^S ! NOIIIEE PREMII î z m» Masa 2 CASE NOUI IN BUCURESTI i 5 spațioase, constricție solidă, In cartier sănătos s 0 VM in Banat! ? Intr’o poziție pitorească £ 0 VILA în ARDEAL , confortabilă, situată Tntr’o iocalitaîa încântătoare î Un LOC do CASA l KaTEKIRGHIOL ! › cum aflortumeroase premii le na- › › merar, o^blitor, ©biecte diverse, ele. , › ›, ce levom" ,in cerând, s › Toți cei ce vor strânge zilnic cupoanele din ziar aim › ! Si abonații noștri, vor lua parte la aceste premii* £ Sosirea M. S. Reginei Maria a Iugoslaviei M. S. Regina Maria a Iugoslaviei ţi-a anunţat sosirea In Capitală. Spre întâmpinarea Suveranei Iugoslaviei au plecat ei cu un tren regal, din gara de Nord. A. S. R. Principesa Elena, însoţită de doamna de onoare Colette Plagino, d. maior Koslinsky adjutant princiar, DL Ciolac Antici, ministrul Iugoslaviei la Bucureşti şi inspectorul de poliţie Costescu. Trenul regal a fost condus de d. Pavelescu, director de cale ferată. A. S. R. Principesa Elena va întâmpina pe M. S. Regina Maria a Iugoslaviei la Orşova. Cu trenul regal Suverana Iugoslaviei va sosi astăseară in halta Cotroceni. XXX Părerea lui Mussmitî eessretreiecci Roma, 30. D Intr'un discurs ţinut In Camera italiană, Mussolini a declarat, că protocolul pe care el Însuşi l-a calificat acum câtva timp, «o admirabilă maşinărie pentru a deslănţui războiul între naţiuni“, a fost defnitiv Înmormântat XXX Funcţionarii dela G. FIL CEI VALIZI DEŞI VOR AVEA 60 DE ANI, VOR RAMANE IN SERVICIU Se ştie că direcţiunea generală a cf. r. într'o conferinţă a directorilor, prezidată de către d. Ştefan Pretorian, director general a hotărît, ca funcţionarii cari sunt valizii şi încă apoi de serviciu, deşi* au 60 de ani şi, după noua lege a pensiilor ar urma să fie scoşi la pensie din oficiu pe ziua de 1 Aprilie a. c, vor continua să rămână în serviciu. In urma acestei hotărîri s’au ivit însă unele dificultăţi, de oarec® ea va fi contrară nouei legi a pensiilor. Totuşi iu urma stăruinţă ?i explicaţiilor date de către d. director general al c. f. r... care a demonstrat că prin scoaterea la pensie a tuturor funcţionarilor care împlinesc vârsta de 60 ani s’ar pensiona numeroşi funcţionari valizi şi apţi de servilem, de cari administraţia cf. r are încă nevoe, s’a ajuns la concluzia că funcţionarii valizi dela c. f. r. chiar dacă au împlinit 60 de ani să rămână mai departe în serviciu. In acest scop s’au şi întocmit tablourile celor ce urmează să rămână mai departe în serviciu şi a celor ce urmează a fi scoşi pe ziua de 1 Aprilie a. o la pensie. ------- XXX |----- Alt mitropolit expulzat din Turcia Atena, 30 (Rador). — Mitropolitul grec din Paramythia a fost expulzat din Constantinopol de către politia turcească, pa motiv că şi el intră in schimbul de populaţie. La Atena, se consideră acest act ca începutul unor noui expulzări şi ca o violare a recomandărilor făcute de Liga Naţiunilor guvernului turc de a renunţa la măsuri până ce nu va fi tranşată chestiunea dacă prelaţii intră in schimbul de populaţie. XXX Naţionalizarea pământurilor în Rusia PROPRIETARII DE PĂMÂNTURI N'AU DREPTUL SA STEA LA MOŞIILE LOR Moscova. 30. Preşedintele comitetului central al Uniunei sovietice a ratificat proectul de lege, prin care foştii proprietari aparţinând vechii nobilimi cât şi familiile lor, sunt lipsiţi de dreptul de a se bucura de pământurile lor şi de a locui în proprietăţile ce le-au aparţinut înainte de data naţionalizării pământurilor în 1917. Motivul pe care se bazează acest proect de lege relevă că proprietarii cari locuesc pe terenurile ce le aparţin, nu se ocupă cu agricultura, iar majoritatea distrug bunurile, de care se folosesc. XXX Starea M. S. Regelui — Buletinul medical da Duminică — Starea generală a M. S. Regelui este mult muțămitoare. O mică embelâ pulmenară capilară care s’a produsevoluială spre vindecare, fără tur&uirări. T. D. ora 17, 28 Martie. 38. 2. Pulsui 90. T. D. ora 8, 29 Martie. 37. 2 Puisui 8&. O v Roswalo D*r Mäüsuies BULETINUL DE ERI Bucureşti, 30 Martie BULETIN MEDICAL-’ Noaptea liniştită, tuşea foarte rară. T. S. 29 Martie, ora 17. 37.8, pulsul 84 respiraţia 22 pe minut. T. D. 30 Martie ora 8: 36.6, pulsul 72, respiraţia 22 pe minut. Starea generală bună. Apreciabila ameliorare în starea membrului inferior drept. Dr. Romaio. Dr. Mamulea. * Toate audientele particulare la M. S. Regele au fost suspendate pe un timp determinat. Deasemenea nici ministri nu vor lucra un timp cu Suveranul. * La consultul de Vineri al medicilor, a asistat și primulministru, d. lenei Brutanu. IN CE CONSTA BOALA Iată ce ne spun medicii despre boala M. S. Regelui: Suveranul suferă în clipa de faţă de o flebîtă cu complicaţiuni. S’a produs mai intâîn o ’Debită, adică o imflamaţie a vinelor piciorului drept. In general, flebîta poate fi de două feluri: acută şi cronică. În cazul Suveranului este acută. Flebitele acute sunt de cele mai multe ori infecţioase, deoarece altele sunt toxice. Suveranul are o flebită acută infecţioasă. Cauzele producerii flebitei pot fi de mai multe feluri: ea poate fi produsă prin propagarea unui procesus înfecţios din apropiere, sau vine după unele maladii infecţioase, ca febră tifoidă pneumonie, etc., când microbul este adus de circulaţia sângelui şi localizat în vine. La M. S. Regele însă, cauza a fost următoarea: SUVERANUL A FOST SURMENAT După cum se ştie, Suveranul suferise de curând o operaţie. îndată după aceasta, Regele a Început a lucra cu miniştrii şi a asista la unele solemnităţi. Organismul său slăbit, fu surmenat o clipă. In medicină se cunoaşte Insă cât de frecvent este cazul de apariţie a febitei la surmenaţi, fără cauză aparentă. Or, se mal ştie cu preciziune că la organizatele slăbite, se produce, după varice aproape neapărat flebită. Astfel s’a produs procesul Infecţios în organismul SuveranuluL Flebitele de acest fel sunt din două categorii: obliterante sau supurate. Tot In asemenea cazuri, inflamaţîa trece de la o vână la alta, întinzându -se. CUM SE PREZINTĂ PICIORUL BOLNAV Iată cum se prezintă partea bolnavă: Păreţii Vinelor, după cum s’a constatat, sunt îngroşaţi şi inflamaţi S’a căutat a se vedea dacă s’a produs ulcer sau puroiu pe păreţii Interiori ai vinelor. Febra vine insă dela faptul că inflamaţîa s’a produs şi se aştepta la un moment dat sosirea a unei cantităţi mai mari de leucocite, ceeace ar fi produs puroiul. Ţesutul vecin vinei bolnave este atins puţin. încă dela Început, s’a produs o congestie locală oarecum intensă . Ganglionii vecini sunt afectaţi puţin, iar vinele dureroase. IN CE CONSTA PRIMEJDIA în cazurile când flebîta ajunge o infecţie purulentă, infecţia poate fi dusă de circulaţia sângelui in diferite puncte ale organismului, şi aceasta este primejdia. In cazul când flebîta rămâne localizată, nu este primejdie, deoarece sunt foarte numeroase cazi»"-, creând pacientul după « ședere de câteva luni nu aproape complectă nemișcare, se vindecă. Pericolul este atunci când un cheag de sânge este luat de curentul circulatoriust depus fie în creer, fie în plămân sau în alte organe, unde poate produce o embolie şi hemoragii interne, ceeace face ca bolnavul să moară subit. In cazul Suveranului, complicaţia a constat In faptul că s’a produs o embolie capilară în plămân, care însă fiind imediat tratată, nu prezintă primejdie, ci merge spre vindecare. S’au împiedecat hemoragia şi urmările acestei complicaţiuni, şi se speră că alte complicate luni nu se vor mai produce. RUGĂCIUNEA PENTRU ÎNSĂNĂTOŞIRE La Mitropolia din Bucureşti s'au făcut Duminică rugăciuni pentru sănătatea M. S. Regelui. Patriarhia roagă, pe P. S. S. să dispună a se face astfel de rugăciuni în toate bisericile din ţară. Pensionarii Formalităţile de pensie merg foarte greu. (Ziarele) îngerul către cei doi pensionariIn sfârşit v’au sosit înscrierile la pensie... Ciocnîre Mre studenţi Şi miliţie la Paris POLIŢIŞTI RANIŢI — STUDENŢI ARESTAŢI Paris, 30. (Radei). — Cu prilejul numirii praf. Scelle studenţii da la facultatea de drept, cari fac parte din liga „Action Franşaise“, s-au dedat la manifestaţii turbulente. A avut loc o ciocnire cu poliţia. Sunt 54 de poliţişti răniţi, dintre care unii grav. Poliţia a operat vreo 30 arestări. ---------XXX --------- Moorârsa, în Japonia . Paris, 30 (Rador).— Din Tokio se anunță că parlamentul a adoptat legea privitoare la introducerea votului universal pentru bărbați in Japonia. ------XXX —— Pentru apărarea armatei franceze în Renania Berlin. 30.— Autorităţile franceze de ocupaţie din Renania au interzis aplicarea planului de extensiune între Düsseldorf şi Oberkasel. Motivul invocat e că această etensiune ar putea periclita siguranţa armatei franceze de ocupaţie. Congresul ofiţerilor de rezervă Şedinţa s-a deschis la orele 9 şi jum., dimineaţa, sub preşedinţia d-lui general Al. Anastasiu. Se discută în jurul incidentului ridicat de d. maior Miclescu, care a depus un raport în sensul că d. general Anastasiu a fost amnistiat, existând un dosar în această chestiune. Vorbesc d-uii Miclaşcu, Renea şi Anastasiu. D. general Rusescu, preşedintele secţiune, Ilfov, cere comitetului să-şi dea demisia şi combate art. 17 al noului proect de protocol. Şedinţa se suspendă pentru 5 minute, după care la cuvântul d. dr. Stelian, delegat al Chişinău- Ilui, care cere să înceteze discuţiunile ce nu sunt în legătură cu ordinea de zi. D. maior Angelescu vorbeşte tot în legătură cu incidentul îvit în jurul persoanei d-lui general Anastasiu. Intrându-se în ordinea de zi, se citeşte raportul modificării Statutelor, votându se articolele. Congresiștii la mormântul eroului n@€un©s«wt Leges pentru «fera Judecării procesele? — Ancheta noastră în lumea oamenilor de drept.— D. D£M. DOMEUU AVOCAT preş. „Uniunii avocaţilor“ din România __Din faza religioasă a dreptului, noi am moştenit cultul legilor. Din acest cult pentru lege iese însă un mare defect al legiuitorului. a) Uităm, că legea este o abstracţiune, şi că nu judecă legea, ci judecătorul. Deci, ca să judeci reprede şi bine, nu trebue legi bune, ci judecători buni, judecători harnici şi cu dor de muncă. Ori, mizeria judecătorului nostru face inutilă orice lege bună. Un judecător bun drege o lege rea şi un judecător rău strică o lege bună. Aţi văzut acele trăsuri luxoase ale nobililor de la ţară, la care se înhamă nişte cai piperniciţi de sat? Tot astfel noi facem legi frumoase, la care înhămăm magistraţi flămânzi. b) Tot din cultul religios al legii, iese încrederea noastră în legiferare. Noi nu ne dăm seama că a voi să închizi pe judecători prin forme procedurale, este tot aşa de imposibil ca şi când ai căuta să închizi toate frontierele ca să nu iasă cucul din ţară. Dar este şi un pericol! Pentru că o strictă şi savantă reglementarea duce mai întâi la controverse. Şi controversa este o cheie dată judecătorului, ca să descuie lacătul legii. Reglementarea strictă însă, mai duce şi la formalismul uscat, care leagă de mâini pe judecător, chiar atunci când vede că un incident de formă este un chiţibuş de rea credinţă. Deci, nu prea multă reglementare, ci o mai mare putere de apreciere dată judecătorului în judecata formelor. Iată de ce credinţa mea e că proiectul d-lui ministru de justiţie păcătueşte tocmai prin aceste două defecte: neglijează pe judecător şi înteţeşte formalismul (sancţionat cu nulităţi drastice). Din aceste instriți ies două inconveniente: 1. Judecătorii speriaţi de pierderea unui drept din cauza unei forme goale, se vor servi de multele controverse ca să inutilizeze aceste forme. (Vor căuta să spargă formele de drept, ca să iasă la dreptate). Formalismul exagerat duce la călcarea legii. 2. Vom avea un formalism rigid, tocmai când ministrul justiţiei vrea să abroge art. 40 din legea avocaţilor, care cere semnătura avocatului specialist. Bieţii împricinaţi vor cădea pe mâinile samsarilor, care Ie vor face acţiuni şi apeluri nule. Trebuie să se înţeleagă odată că o reformă fragmentară este o nouă sursă de controverse, pentru că lipsind logica de ansamblu, diferitele fragmente, se vor ciocni între ele şi vor naşte tot mai multe controverse. D. ministru are un mare păcat : se apucă de lucruri mari, tocmai la sfârşit de regim. O procedură civilă este o operă grea care se face la venire şi nu la plecare, cu bagajul în mână. Ce ne declari B. em. psmmm AVOCAT -- Fără îndoială, că trebuia o reformă radicală a actualei proceduri — prea greoaie — şi un proiect de lege în această direcţie nu poate fi decât bine venit. Numai că, trebuia luat în cercetare cu multă seriozitate şi atenţie, nu cu pripa ce obişnuit se pune în votarea legilor la noi. Sunt pentru judecătorul unic (la tribunal, 3 la Apel, 5 la Casaţie), cu condiţiunea însă ca în schimb reducându-s© numărul magistraţilor, să li să sporească retribuţiile, făcându-se o selecţie. Altfel, sistemul nu va da rezultate bune. Astăzi, se dă un spectacol jignitor prin aşteptarea lungă şi obositoare a r’ânduluî proceselor— o pierdere de timp preţios.—Consider o trebuinţă naa»•\X».n4X ,-1*._TO„±.. _ • £/!*.«. O.LU. liAlueu V*H1'CLJ11IA3x Orin* la care se vor chema părțile din proces. Ar mai fi trebuit însă, neapărat, introdusă. In lege interzicerea de a se mai repune în discuție procesele, după ce au fost predate (în cazuri variate, ca de exemplu : avansarea unuia din magistraţii completului de judecată, plecarea în concediu, intrarea în vacanţă, etc.) menţionându-se îndatorirea magistratului de a nu beneficia de concediu, vacanţă, avansare, etc., înainte de a pronunţa hotărârea. Lipsurile ce sunt, şi sunt, din belşug — se vor remedia pe măsură ce aplicarea legii le va semnala ministerului şi corpurilor legiuitoare. Aşa cum e proiectul răspunde ca iniţiativă unei nevoi reale şi ca realizare oricărei exigenţe, de aceea sunt pentru el.