Universul, aprilie 1925 (Anul 43, nr. 75-97)

1925-04-01 / nr. 75

LUIGI CAZZAVILLAN TELEFON: JDirecfie 13/72-64/64 Pagini n­mm IS TABS 2 LSI IB STRBIMTATE 4 LEI6 Pagini Misteari 1 Aprilie 1925 Redacția: coresp. cu provincia 2/98-35/31 Alegerile prezidenţiale din Germania Alegerile prezidenţiale din Germania a pu­s iarăş un dis­­cuţiune importanta problemă a „formei“ statului. S’a spus în ajunul acestor­­alegeri : „poporul german se va pronunţa la 29 Martie pentru menţinerea repu­blicii, sau pentru restaurarea monarhiei“. La primul scrutin dr. Jarres, candidatul partidelor din dreap­ta, a obţinut cele m­ai multe vo­turi (10.787.870). Dacă facem sorioteala voturi­lor pronunţate în­­favoarea can­didaţilor, cunoscuţi ca partizani ai monarhiei, reese­­că exista in Germania un curent puternic in favoarea restaurării monarhiei. I­a al doilea scrutin, care e fixat in ziua de 26 Aprilie a. c., lupta se va da între dr. Jarres, candi­datul dreptei şi dr. Marx, candi­datul coaliţiei de la Weimar. Viaţa politică a Germaniei pluteşte intr'un echivoc pericu­los. Acest echivoc «’a manifestat şi cu prilejul alegerilor prezi­denţiale de la 29 Martie a. c. Echivocul priveşte „forma“ statului. Ce este şi ce ar trebui să fie „Reichul“ ? După unii, „Reichul“ e o repu­­blică; după alţii, „Reichul“ e o tranziţie de la o republică nede­finită la o monarhie definită. For­mula republicană clară şi pre­cisă nu o avem la dispoziţie. Nici dr. Jarres, nici dr. Marx, n’au­ înţeles să înlăture echivocul a­­supra „formei" statului. Dr. Jar­res, în discursurile pronunţate în ajunul recentelor alegeri pre­zidenţiale, a evitat să se pronun­ţe categoric pentru „formula“ republicană, sau pentru „formu­la" monarhică. El a declarat că ar trebui să fie „menţinute“ actualele colori ale Reichului, dar să fie respec­tate şi colorile monarhiei de o­­dinioară. De asemenea in chestiunea Constituţiunîi de la Weimar, candidatul partidelor dela dreap­ta, dr. Jarres, a păstrat acela? echivoc: nici n’a apărat, nici n’a combătut pactul acesta, — care, după unii, ar fi pactul funda­mental al republice! germane; iar după alţii ar fi Constituţie cu caracter provizoriu, bună să fie azvârlită, la momentul opor­tun, în muzeul politic. In schimb, intr'un discurs, pronunţat la Münich, dr. Jarres a făcut o ditinamică—odă—epo­pee, în onoarea şi favoarea mo­narhiei Celălalt candidat, dr. Marx, a expus aceleaşi idei, dar a accen­tuat mai mult asupra formei şi simbolurilor monarhiei. El a spus: „Noul stat german şi nouile culori nu înseamnă că noi repudiem imperiul şi drape­lul de la 1871; după dezastrul din 1918, drapelul negru-roşu-galben a fost expresia speranţei noas­tre in victoril Germaniei, al ma­rei Germanii; reuniunea tuturor fraţilor despărţiţi; această spe­ranţă există și astăzi Fapt e că Germania aspiră la monarhie. Depe validarea mandatelor d­in Camera iugoslavă­ ­ S’au potolit dușmăniile dintre partide.— Dictaerea biuroului Camerei— Belgrad, 29. — Votul relativ la validarea mandatelor Rădici a produs un efect foarte favora­bil și este comentat de presă ca o măsură semnificativă de po­tolire. Ziarul „Novosti“, organul blo­cului opozi­ţionist scrie : »Din punct de vedere politic manevra lui Pasid este inspirată de o strategie abilă. Prepararea psi­­chologică pentru a face accep­tată această deciziune, este prin ea însăşi un mic cap de operă, căci face să fie privită cu tot despotismul ca o uşurare şi o esire fericită dintr’o situaţie di­ficilă. Radicalii avură un rol frumos şi se arătară generoşi, căci ei ar fi putut anula toate mandatele. Croaţii le datorase mare recunoştinţă şi cel mai bun mijloc de a le-o arăta ar fi să abandoneze blocul opoziţiei şi să intre in tratative cu radi­calii. Rezultatul este că apropia­­ta fază politică va fi marcată prin noui tulburări. Blocul o­­poziţiei va trebui să înfrunte o luptă serioasă, dacă, nu-i deja în criză. Camera (opoziţia toată absen­tă) a ales astăzi biuroul său. Preşedinte. Marko Trifkovici, radical, vice-preşedinţi, Uzuno­­vici, radical, şi Palacek, demo­crat. XXX BBaaaBTOiaeacmavgacm C. P. Boncourt se va duce în Polonia PENTRU APARAREA PROTO­COLULUI Paris. 30.­­ D. Paul Bon­­court va pleca către sfârşitul săptămdnei la Varşovia. El va expune acolo nevoia de a se a­­păra protocolul de arbitraj, ca­­re va asigura rin tin­ttizzî ranţa Poloniei, dar va menţine şi pacea Europei. AA/WV^/WWWW^V'^/^>^AAAAAAAAA^S ! NOIIIEE PREMII î z m» Masa 2 CASE NOUI IN BUCURESTI i 5 spațioase, constricție solidă, In cartier sănătos s 0 VM in Banat! ? Intr’o poziție pitorească £ 0 VILA în ARDEAL , confortabilă, situată Tntr’o iocalitaîa încântătoare î Un LOC do CASA l Ka­­TEKIRGHIOL ! › cum aflo­rtumeroase premii le na- › › merar, o^blitor, ©biecte diverse, ele. , › ›, ce le­­vom" ,in cerând, s › Toți cei ce vor strânge zilnic cupoanele din ziar aim › ! Si abonații noștri, vor lua parte la aceste premii* £ Sosirea M. S. Reginei Maria a Iugoslaviei M. S. Regina Maria a Iugo­slaviei ţi-a anunţat sosirea In Capitală. Spre întâmpinarea Suveranei Iugoslaviei au plecat ei­ cu un tren regal, din gara de Nord. A. S. R. Principesa Elena, înso­ţită de doamna de onoare Co­lette Plagino, d. maior Koslin­­sky adjutant princiar, DL Ciolac Antici, ministrul Iugoslaviei la Bucureşti şi inspectorul de po­liţie Costescu. Trenul regal a fost condus de d. Pavelescu, director de cale fe­rată. A. S. R. Principesa Elena va întâmpina pe M. S. Regina Ma­­ria a Iugoslaviei la Orşova. Cu trenul regal Suverana Iu­goslaviei va sosi astăseară in halta Cotroceni. XXX Părerea lui Mussmitî eessretreiecci Roma, 30. D Intr'un discurs ţinut In Camera italiană, Mus­solini a declarat, că protocolul pe care el Însuşi l-a calificat a­­cum câtva timp, «o admirabi­lă maşinărie pentru a deslăn­­ţui războiul între naţiuni“, a fost defnitiv Înmormântat XXX Funcţionarii dela G. FIL CEI VALIZI DEŞI VOR AVEA 60 DE ANI, VOR RAMANE IN SERVICIU Se ştie că direcţiunea gene­rală a c­­f. r. într'o conferinţă a directorilor, prezidată de că­tre d. Ştefan Pretorian, direc­tor general a hotărît, ca func­ţionarii cari sunt valizii şi încă apoi de serviciu, deşi* au 60 de ani şi, după noua lege a pen­siilor ar urma să fie scoşi la pensie din oficiu pe ziua de 1 Aprili­e a. c­, vor continua să rămână în serviciu. In urma acestei hotărîri s’au ivit însă unele dificultăţi, de oarec® ea va fi contrară nouei legi a pensiilor. Totuşi iu urma stăruinţă ?i explicaţiilor date de către d. di­rector general al c. f. r... care a demonstrat că prin scoaterea la pensie a tuturor funcţionarilor care împlinesc vârsta de 60 ani s’ar pensiona numeroşi func­ţionari valizi şi apţi de servil­em, de cari administraţia c­­f. r are încă nevoe, s’a ajuns la concluzia că funcţionarii va­lizi dela c. f. r. chiar dacă au împlinit 60 de ani să rămână mai departe în serviciu. In acest scop s’au şi­ întocmit tablourile celor ce urmează să rămână mai departe în servi­ciu şi a celor ce urmează a fi scoşi pe ziua de 1 Aprilie a. o la pensie. ------- XXX |-----­ Alt mitropolit expulzat din Turcia Atena, 30 (Rador). — Mitro­politul grec din Paramythia a fost expulzat din Constantino­­pol de către politia turcească, pa motiv că şi el intră in schim­bul de populaţie. La Atena, se consideră acest act ca începutul unor noui expulzări şi ca o vio­lare a recomandărilor făcute de Liga Naţiunilor guvernului turc de­ a renunţa la măsuri până ce nu va fi tranşată chestiunea dacă prelaţii intră in schimbul de populaţie. XXX Naţionalizarea pămân­­turilor în Rusia PROPRIETARII DE PĂMÂN­TURI N'AU DREPTUL SA STEA LA MOŞIILE LOR Moscova. 30. Preşedintele co­mitetului central al Uniunei sovietice a ratificat proectul de lege, prin care foştii proprie­tari aparţinând vechii nobilimi cât şi familiile lor, sunt lipsiţi de dreptul de a se bucura de pământurile lor şi de a locui în proprietăţile ce le-au aparţi­nut înainte de data naţionali­zării pământurilor în 1917. Mo­tivul pe care se bazează acest proect de lege relevă că pro­prietarii cari locuesc pe terenu­rile ce le aparţin, nu se ocupă cu agricultura, iar majoritatea distrug bunurile, de care se fo­losesc. XXX Starea M. S. Regelui — Buletinul medical da Duminică — Starea generală a M. S. Regelui este mult mu­țămitoar­e. O mică embelâ pulmenară ca­pilară care s’a produs­­evoluială spre vinde­care, fără tur&uirări. T. D. ora 17,­ 28 Martie. 38. 2. Pulsui 90. T. D. ora 8, 29 Martie. 37. 2 Puisui 8&. O v Roswalo D*r Mäüsuies BULETINUL DE ERI Bucureşti, 30 Martie BULETIN MEDICAL-’ Noaptea liniştită, tuşea foar­te rară. T. S. 29 Martie, ora 17. 37.8, pulsul 84 respiraţia 22 pe minut. T. D. 30 Martie ora 8: 36.6, pulsul 72, respiraţia 22 pe mi­nut. Starea generală bună. Apre­ciabila ameliorare în starea membrului inferior drept. Dr. Romaio. Dr. Mamulea. * Toate audientele particu­lare la M­­. S. Regele au fost suspendate pe un timp deter­minat. Deasemenea nici ministri nu vor lucra un timp cu Suvera­nul. * La consultul de Vineri al medicilor, a asistat și primul­­ministru, d. lenei Brut­anu. IN CE CONSTA BOALA Iată ce ne spun medicii despre boala M. S. Regelui: Suveranul suferă în clipa de­­ faţă de o flebîtă cu complicaţi­­uni. S’a produs mai intâîn­ o ’De­bită, adică o imflamaţie a vine­lor piciorului drept. In general, flebîta poate fi de două feluri: acută şi cronică. În cazul Suveranului este acută. Flebitele acute sunt de cele mai multe ori infecţioase, de­oarece altele sunt toxice. Suveranul are o flebită acută infecţioasă. Cauzele producerii flebitei pot fi de mai multe feluri: ea poate fi produsă prin propagarea u­­nui procesus înfecţios din apro­piere, sau vine după unele ma­ladii infecţioase, ca febră tifoidă pneumonie, etc., când microbul este adus de circulaţia sângelui şi localizat în vine. La M. S. Regele însă, cauza a fost următoarea: SUVERANUL A FOST SUR­MENAT După cum se ştie, Suveranul suferise de curând o operaţie. în­dată după aceasta, Regele a În­ceput a lucra cu miniştrii şi a asista la unele solemnităţi. Or­ganismul său slăbit, fu surme­nat o clipă. In medicină se cu­noaşte Insă cât de frecvent este cazul de apariţie a f­ebitei la surmenaţi, fără cauză aparentă. Or, se mal ştie cu preciziune că la organizatele slăbite, se pro­duce, după varice aproape nea­părat flebită. Astfel s’a produs procesul In­­fecţios în organismul Suveranu­­luL Flebitele de acest fel sunt din două categorii: obliterante sau supurate. Tot In asemenea ca­zuri, inflamaţîa trece de la o vână la alta, întinzându -se. CUM SE PREZINTĂ PICIO­RUL BOLNAV Iată cum se prezintă partea bolnavă: Păreţii Vinelor, după cum s’a constatat, sunt îngroşaţi şi in­flamaţi S’a căutat a se vedea dacă s’a produs ulcer sau puroiu pe păreţii Interiori ai vinelor. Febra vine insă dela faptul că inflamaţîa s’a produs şi se aştepta la un moment dat sosi­rea a unei cantităţi mai mari de leucocite, ceeace ar fi produs puroiul. Ţesutul vecin vinei bolnave este atins puţin. încă dela Început, s’a produs­­ o congestie locală oarecum in­tensă . Ganglionii vecini sunt a­­fectaţi puţin, iar vinele dure­roase. IN CE CONSTA PRIMEJDIA în cazurile când flebîta a­­junge o infecţie purulentă, infec­ţia poate fi dusă de circulaţia sângelui in diferite puncte ale organismului, şi aceasta este primejdia. In cazul când flebîta rămâne localizată, nu este primejdie, deoarece sunt foarte numeroase cazi»"-, creând pacientul după « ședere de câteva luni nu aproa­pe complectă nemișcare, se vin­decă. Pericolul este atunci când un cheag de sânge este luat de cu­rentul circulatoriu­st depus fie în creer, fie în plămân sau în alte organe, unde poate produ­ce o embolie şi hemoragii inter­ne, ceeace face ca bolnavul să moară subit. In cazul Suveranului, compli­caţia a constat In faptul că s’a produs o embolie capilară în plămân, care însă fiind imediat tratată, nu prezintă primejdie, ci merge spre vindecare.­­ S’au împiedecat hemoragia şi urmările acestei complicaţiuni, şi se speră că alte complicate luni nu se vor mai produce. RUGĂCIUNEA PENTRU ÎN­SĂNĂTOŞIRE La Mitropolia din Bucu­reşti s'au făcut Duminică rugă­ciuni pentru sănătatea M. S. Regelui. Patriarhia roagă, pe P. S. S. să dispună a se face astfel de rugăciuni în toate bisericile din ţară. P­ensionarii Formalităţile de pensie merg foarte greu. (Ziarele) îngerul către cei doi pensionariIn sfârşit v’au sosit înscrierile la pensie... Ciocnîre Mre studenţi Şi miliţie la Paris POLIŢIŞTI RANIŢI — STU­DENŢI ARESTAŢI Paris, 30. (Radei). — Cu pri­lejul numirii praf. Scelle stu­denţii da la facultatea de drept, cari fac parte din liga „Action Franşaise“, s-au dedat la manifestaţii turbulente. A a­­vut loc o ciocnire cu poliţia. Sunt 54 de poliţişti răniţi, din­tre care unii grav. Poliţia a o­­perat vreo 30 arestări. ---------XXX ---------­ Mo­­orârsa, în Ja­ponia . Paris, 30 (Rador).— Din Tok­io se anunță că parlamentul a a­­doptat legea privitoare la intro­ducerea votului universal pentru bărbați in Japonia. ------XXX —— Pentru apărarea arma­tei franceze în Renania Berlin. 30.— Autorităţile fran­ceze de ocupaţie din Renania au interzis aplicarea planului de extensiune între Düsseldorf şi Oberkasel. Motivul invocat e că această et­ensiune ar putea pe­riclita siguranţa armatei fran­ceze de ocupaţie. Congresul ofiţerilor de rezervă Şedinţa s-a deschis la orele 9 şi jum., dimineaţa, sub preşedin­ţia d-lui general Al. Anastasiu. Se discută în jurul incidentu­lui ridicat de d. maior Miclescu, care a depus un raport în sensul că d. general Anastasiu a fost amnistiat, existând un dosar în această chestiune. Vorbesc d-uii Miclaşcu, Renea şi Anastasiu. D. general Rusescu, preşedin­tele secţiune, Ilfov, cere comite­tului să-şi dea demisia şi comba­te art. 17 al noului proect de protocol. Şedinţa se suspendă pentru 5 minute, după care la cuvântul d. dr. Stelian, delegat al Chişinău- I­lui, care cere să înceteze discu­ţiunile ce nu sunt în legătură cu ordinea de zi. D. maior Angelescu vorbeşte tot în legătură cu incidentul î­­vit în jurul persoanei d-lui ge­neral Anastasiu. Intrându-se în ordinea de zi, se citeşte raportul modificării Sta­tutelor, votându se articolele. Congresiștii la mormântul eroului n@€un©s«wt Leges pentru «fera Judecării procesele? — Ancheta noastră în lumea oamenilor de drept.— D. D£M. DOMEUU AVOCAT preş. „Uniunii avocaţilor“ din România __Din faza religioasă a drep­tului, noi am moştenit cultul le­gilor. Din acest cult pentru lege iese însă un mare defect al le­giuitorului. a) Uităm, că legea este o abs­tracţiune, şi că nu judecă legea, ci judecătorul. Deci, ca să ju­deci re­prede şi bine, nu trebue legi bune, ci judecători buni, ju­decători harnici şi cu dor de muncă. Ori, mizeria judecăto­rului nostru face inutilă orice lege bună. Un judecător bun drege o lege rea şi un judecător rău strică o lege bună. Aţi vă­zut acele trăsuri luxoase ale no­bililor de la ţară, la care se în­hamă nişte cai piperniciţi de sat? Tot astfel noi facem legi frumoase, la care înhămăm ma­gistraţi flămânzi. b) Tot din cultul religios al legii, iese încrederea noastră în legiferare. Noi nu ne dăm seama că a voi să închizi pe judecători prin forme procedurale, este tot aşa de imposibil ca şi când ai căuta să închizi toate frontierele ca să nu iasă cucul din ţară. Dar este şi un pericol! Pen­­tru că o strictă şi savantă regle­mentarea duce mai întâi la con­­troverse. Şi controversa este o cheie dată judecătorului, ca să des­cuie lacătul legii. Reglementa­rea strictă însă, mai duce şi la formalismul uscat, care leagă de mâini pe judecător, chiar a­­tunci când vede că un incident de formă este un chiţibuş de rea credinţă. Deci, nu prea mul­tă reglementare, ci o mai mare putere de apreciere dat­ă judecă­torului în judecata formelor. Iată de ce credinţa mea e că proiectul d-lui ministru de jus­tiţie păcătueşte tocmai prin a­­ceste două defecte: neglijează pe judecător şi înteţeşte forma­lismul (sancţionat cu nulităţi drastice). Din aceste instriți ies două inconveniente: 1. Judecătorii speriaţi de pier­derea unui drept din cauza unei forme goale, se vor servi de multele controverse ca să inuti­­lizeze aceste forme. (Vor căuta să spargă formele de drept, ca să iasă la dreptate). Formalis­mul exagerat duce la călcarea legii. 2. Vom avea un formalism ri­gid, tocmai când ministrul jus­tiţiei vrea să abroge art. 40 din legea avocaţilor, care cere sem­nătura avocatului specialist. Bieţii împricinaţi vor cădea pe mâinile samsarilor, care Ie vor face acţiuni şi apeluri nule. Trebuie să se înţeleagă odată că­ o reformă fragmentară este o nouă sursă de controverse, pentru că lipsind logica de an­samblu, diferitele fragmente, se vor ciocni între ele şi vor naşte tot mai multe controverse. D. ministru are un mare pă­cat : se apucă de lucruri mari, tocmai la sfârşit de regim. O procedură civilă este o operă grea care se face la venire şi nu la plecare, cu bagajul în mână. Ce ne declari B. em. psmmm AVOCAT -- Fără îndoială, că trebuia o reformă radicală a actualei pro­ceduri — prea greoaie — şi un proiect de lege în această di­recţie nu poate fi decât bine ve­nit. Numai că, trebuia luat în cer­cetare cu multă seriozitate şi a­­tenţie, nu cu pripa ce obişnuit se pune în votarea legilor la noi. Sunt pentru judecătorul unic (la tribunal, 3 la Apel, 5 la Ca­saţie), cu condiţiunea însă ca în schimb reducându-s© numărul magistraţilor, să li să sporească retribuţiile, făcându-se o selec­ţie. Altfel, sistemul nu va da re­zultate bune. Astăzi, se dă un spectacol jig­nitor prin aşteptarea lungă şi obositoare a r’ânduluî procese­lor­­— o pierdere de timp pre­ţios.—Consider o trebuinţă naa­»•\X».n4X ,-1*._TO„±.. _ • £/!*.«. O.LU. liAlueu V*H1'CLJ11IA3­­x Orin* la care se vor chema părțile din proces. Ar mai fi trebuit însă, neapă­rat, introdusă. In lege interzice­rea de a se mai repune în dis­cuție procesele, după ce au fost predate (în cazuri variate, ca de exemplu : avansarea unuia din magistraţii completului de jude­cată, plecarea în concediu, in­trarea în vacanţă, etc.) menţio­­nându-se îndatorirea magistra­tului de a nu beneficia de con­cediu, vacanţă, avansare, etc., înainte de a pronunţa hotărârea. Lipsurile ce sunt, şi sunt, din belşug — se vor remedia pe mă­sură ce aplicarea legii le va semnala ministerului şi corpuri­lor legiuitoare. Aşa cum e pro­iectul răspunde ca iniţiativă u­­nei nevoi reale şi ca realizare oricărei exigenţe,­­ de aceea sunt pentru el.

Next