Universul, aprilie 1925 (Anul 43, nr. 75-97)

1925-04-01 / nr. 75

7 Gnosip numai la . [iii tei, Iul Ml ini, Prima Fabrica Cehoslovaca e te HAINE BĂRBĂTEȘTI i im BERZE8 94-96 efect sigur, cu medisasnsîfstul efiin ii Ssubî la gust:: SIROMALT § (Piața Matache Măcelarii) |* Expediţie §i în provincie — Catalog gratis 1 car® © cPîopus după csîe mal nouţ metode ale aîântal și nu e numai un modi­aratent contra tusei, răgușeliî, ©îs., ci soBțiue și un extract fínpe&f&irov V& WLS8.!.ț prin car© • 6 recunoscut ca mai va I®*? os ca ovi­cat aSt ntcaicam .... m­.enisim.n­av — Pe n?astsare Sa toate farmacilîe — gpțji BUCURE$TI Fondat 1869 * ■ de lucerna, sfeclă furageră, borc­ag, • 9 mBs^mmxmiosasiwi^a «laie şi Matrimoniale 1 ■ cât şi străinătate, sub Cfss* 1 B:::s obţineţi adresânduvâ la Pugelli UNIVERSAL O expoziţie colectivă de pictură şi sculptură la Cernăuţi Ideia porneşte de la „Liga culturală“". Expoziţia va fi deschisă între 1—17 Mai şi va fi un eveniment sensaţional pentru Cernăuţi. 26 Martie De câtăva vreme oraşul nos­tru pare să se fi trezit la oare­care viaţă culturală şi muzi­cală. Dacă şi Teatrul Naţional, în anul acesta, nici pe departe nu-şi îndeplineşte rolul cultural care-i e menit, fiind mai mult închis decât deschis, în schimb însă alte instituţiuni culturale s’au pus pe muncă. Mă gândesc la concertele simfonice ale Con­servatorului, cari sunt îmbrăţi­şate cu atâta entuziasm de pu­blicul nostru; mă gândesc ia­răşi la şezătorile culturale ale „Ligii culturale“, cari au fost primite cu atâta căldură de massele mari. Se face mult în aceste două privinţi din iniţia­tiva unor oameni de bine, oa­meni pătrunşi de alte idealuri decât cele care bântuie omeni­rea. Dacă ar fi să încercăm un re­gret, atunci trebuie să spunem, că totuş era o lăture artistică complet neglijată. Era arta plas­tică. In această privinţă nu s’a făcut absolut nimic. N’a făcut nimic nici statul şi foarte pu­ţin iniţiativa particulară. In alte oraşe mai mari statul a creat şcoale de bele-arte, la noi ve­getează doar câteva cursuri particulare. Pe când înainte de război ex­poziţiile de pictură şi sculptură erau în oraşul nostru la ordi­nea zilei, după razboi, aceste manifestaţii artistice au deve­nit lucruri de tot rari. Abia de am putea înregistra o expoziţie a regretatului Ep. Bucevschi, a d-rei Dora Constantino­­vici şi a d-nei Scrocco şi poate alte câteva tablouri răsleţe, ex­puse la alte expoziţii colective. Judecând după aceste puţine manifestaţii în arta plastică, oricine ar fi tentat să-şi facă o idee nefavorabilă despre picto­rii şi sculptorii bucovineni. Şi cu toate acestea trăiesc în mij­­­­locul nostru o mulţime de pic­tori şi sculptori, artişti de re­nume vechi, pe care-i cunoaş­tem din alte vremuri, şi alţii mai tineri, pe cari nu-i cu­noaştem, fiindcă n’au avut încă prilejul să se manifeste în pu­blic. Iată însă că secţiunea „Ligii culturale“ din localitate care şi până acum a dat dovadă de muncă temeinică şi desintere­sată, şi-a luat răspunzătoarea sarcină a aranja la Cernăuţi o expoziţie colectivă a tuturor pictorilor şi sculptorilor bucovi­neni. A hotărât să se mărgineas­că deocamdată numai la Buco­vina, nu poate din vină de re­gionalism, ci numai pentru sim­plul motiv, că până acum mai ales artiştii bucovineni au fost complet neglijaţi. Toţi pictorii bucovineni au fost invitaţi să expună, s-a lan­sat un apel prin presă, şi până acum toţi şi-au dat cu entuzi­asm asentimentul. Ca un omagiu adus artiştilor morţi, s-a mai hotărât să fie expuşi şi aceştia. Astfel vom admira tablouri de Ep. Bucev­­schi, Archip Roşea, Pihuleac, etc. Pictorii invitaţi au şi răspuns acestui apel şi au început cu pregătirile. S’au ţinut mai mul­te consfătuiri şi s’a ales un ju­riu de arbitri, care este com­pus din următorii d­ni: Ep, Bârgăuanu, Const. Tarnovschi, Zalozietzki, Kölnik şi Krotoch­­wila. . Partea pur materială şi teh­nică a fost luată de Ligă. Expoziţia se va deschide la 1 Mai şi va dura până la 17 Mai. Pentru scopul acesta a fost an­gajate frumoasele saloane ale muzeului industrial, unde s’au mai aranjat astfel de expoziţii. Ideia Ligii culturale este cu atât mai salutară, cu cât a­­ceastă tânără secţie nu vrea să se mărginească numai la acea­stă primă încercare. In princi­piu s’a hotărât ca astfel de ex­poziţii să se aranjeze în fiecare an de două ori, anume primă­vara şi toamna. Această expoziţie promite să devină un adevărat eveniment sensaţional pentru oraşul no­stru. De aceea, ea este aşteptată cu înfrigurare de cercurile iubi­toare de artă plastică. Nădăjduim că pentru buna reuşită a acestei trebuitoare manifestaţii artistice la Cer­năuţi, autorităţile locale şi cen­trale vor arăta solicitudinea cu­venită. Nici nu ne îndoim că ministerul artelor, menit să sprijinească astfel de manifes­taţii, se va grăbi să contribuie cu o sumă importantă la aco­perirea micilor cheltueli indis­pensabile. P. L. ratinca a Lispois , Splaiul C. A. Rosetti No. 14 BUCUREȘTI Telef. 70/7­­1 Cluj, SCHIEB­A Co. Piata Mihai Viteazu 40 Sucursalei Rădâuţi-Sucoviina MIHAI Gh. Ţurcan 1 Chişinău-Basar­abia D. F. Cara-Stoianov, Execută şi se găseşte tin depe situl sucursaleor CLO­POT­A ga/a de once Mărime, dirt material special, garan­tând sunetu şi durabilitatea pe timp de sp am. 922 IaşiIIH EdePUKH1­I­­­TEkifti MMUi âSSBTlKHT ia tOTERCOflîj PARDESIURI RAGLANE, COSTOME . Voiţi si ..aveţi ten surâs 7' " Vo£i§ si aveţi pie’aa fratei ii a mâinilor albă, fragssla, lip­­sită da pistrui, pata, coşuri,­­macle negre ! Atunci întrebuinţaţi renumitele A^TICOLE DE TOALETA taie Adeline ăst miri «S PiilFi ââe!l­aAcutiamâ?eaJ FliDlStBiiOilalBKffis^l Umm­ Adelina Beile la farmacii, droguerii, galanterii etc. sau direct contra mandat postal la FMSÎn3ffi£ la MOREL Piatra-Negoiţ Reprezentant: Sec. IPseilială, Bucureşti f TIMIŞOARA ^ fi in Banat şi Transilvania de vârf­ i I zare o vie de 60 pogoane, vilă, R j§ vaste clădiri şi pivniţi moşii. In fl g Timişoara mai multe vii, viile R R mici şi mari şi case de vânzare fi I ocupabile şi cu înlesniri de plată. fl I „EXPRESS“ Casă de Bancă Si Ne I fi gocierea Imobilelor Timișoara f ^str. Vasile MIRATIML IDEAL % •*’« k Filînia Doctorului DEHMT 147,nie au Faub. St-Deais, Part* U,oari de luat, nu neecsiieaal nicî un preparalt», R3 pniwi oki o tiată dtsgual. SuprimSnd diel». . L ta 08 lli&ejts feolMTiltj ywf Ne o&rrgând la repaos în carner!, ii oa casissâ filele ardere fi timp. Mal activă a* cil toate slmilefpte. u eite, prie urmare «ai p^o «sapi. Q ^ÎOK : purgativ! ! 2 ic a urnit*. LAXATIVA : 1 pilulă. SESSSHfifit i&^-SSS&BS in România cele mai precise şi mai sigure in­forma­ţiuni le puteţi obţine numai prin biroul de informaţiuni „EX­­I PRESS". De asemenea dacă doriţi să obţineţi concordate benevole cu creditori şi debitori pe lângă cea mai perfectă discreţie adresaţi-vă Biroului de împăciuire „EXPRESS“ Timişoara I, Str. Vasile Alexandri 3, Telefon 22125. PARCHETE de stejar, Cal. l­a Bine uscate, originale „SLAVONIA" Vinde eftin din Deposit imn itimr Calea Călăraşilor 63, B3CURSSTI W OTO­MAPie •*­ — PassgiuS Comedia - refsregitlmiţiuîii, Cărţi îlus* trate, Lssrărî de amatori, ?cr­­. telanuri, M&vir! şi orice alte­­ lucrări. 1439 ŞTIRI DIFEUMTIS POLITICE ■■:*­ In c­onf­ormitate cu­ decizia luată de comitetul executiv al partidului naţional din locali­tate, a început o vie acţiune po­litică în judeţul nostru. Eri s’au ţinut în diferite re­­giui ale judeţului întruniri, la cari au participat mii de săteni. Au luat cuvântul d-nii A. Că­­nănău, Const. Krim, Ciurea Gr. Ţincoca, etc. DISPOZIŢIE POLIŢIENEASCA Câţiv­a fruntaşi ai mişcării studenţeşti, străini de Iaşi află­torii în localitate, au fost invi­taţi de prefectura de poliţie să părăsească oraşul. VIZITA BASARABENILOR Din iniţiativa Ateneului popu­lar din localitate, s’a decis­ ca mai multe mii de basarabeni să vie în excursie la Iaşi în cur­sul lunii viitoare. Autorităţile din localitate au decis să facă o frumoasă primi­re fraţilor basarabeni. ÎMPROPRIETĂRIRE Cu deosebită solemnitate, s’au împărţit titluri de proprietate sătenilor de pe teritoriul corn. Atorgoşeşti.­­ Solemnitatea a fost prezidată de d. prefect Fântânaru. DELA BAROU Consiliul de disciplină al ba­roului a ucis reînscrierea în ba­rou a avocatului Patron fostul judecător de la Buhuşi cari, — după cum se ştie, — şi-a împuş­cat soţia, fiind apoi achitat de juraţi. Unii avocaţi însă au decis să facă apel contra acestei reîn­scrieri. R­EDESCHI­DER­EA LICEULUI „BAŞOTA” Numeroşi absolvenţi ai liceu­lui Başota printre cari sunt mulţi profesori studenţi, func­ţionari şi avocaţi s-au întrunit în localitate şi au decis reclădi­rea liceului Başota din Po­­mârla. FISCALE S-a înfiinţat o a doua secţie de apel pentru impunerile fis­cale. Ca reprezentant al mîn. de fi­nanţe in această, secţie, a fost delegat de inspector financiar Gh. Antonescu. Paşcani REGIMUL PAINEI De aproape o săptămână ora­şul nostru este lipsit de pâine. Primăria crezând că aceasta se datoreşte lipsei de făină a în­cercat unele demersuri p lângă morile din apropiere. La urmă s’a putut vedea că alta e cau­za. Brutarii au cerut urcarea preţului. Administraţia comu­nală a fost nevoită să aprobe această cerere, ca populaţia să nu ducă lipsă. Preţurile au fost majorate astfel: pâinea cal 1 dela 15 lei kgr. la 18 lei, iar cea de cal. II (integrală) dela 11 la 13. CULTURALE Gimnaziul Paşcani a organi­zat pentru mărirea fondului de excursii, un frumos festival ar­­tistic-muzical. Cu această oca­­zi­e direcţiunea acestui gimna­ziu a invitat pe d. O. Tafralî, să ţie o conferinţă. D-sa a răs­puns cu multă plăcere la aceas­tă Invitaţie. Şi-a desvoltat con­ferinţa (cu proecţiuni), tratând despre descoperirile din Valea regilor din Egipt. Programul a fost completat, de producţiunî corale, recitări şi altele. BARLAD ^TÎPOS EXANTEMATIC In localitate s’a declarat un caz de tifos­ exantematic la fe­meia Zamfira Frumuzache din Str. Elena Doamna. Bolnava e­xternată în spital. MORT SUBIT In curtea cârciumei­ D. Mă­­ceanca din str. L. Catargiu, a fost găsită moartă cerșetoarea Catinca, în etate de peste 80 ani­ Numita a murit de mi­zerie.­­ HARSOVA CONDAMNAT PENTRU SPE­CULA Brutarul Ioan Turcu din Hâr­­șova a fost condamnat de jude­cătoria locală la 15.000 lei a­­mendă pentru că a­ refuzat să vândă pâine inegrată. COOPERATIVE S-a înfiinţat o cooperativă în oraşul Hârşova sub denumirea de „Buna-Vestire“. S’a subscris un capital de 100.000 lei. CURSE DE PASAGERI F. N. R. Cu începere de la 5 Aprilie încep cursele de vapoare ale N F. R. pe distanţa Galaţi-Se­­verin şî retur, după vechiul iti­nerarul, Duminica dela Galaţi spre Severin, iar Marţea dela Severin spre Galaţî. Astfel că portul Hârşova e deservit cu trei curse pe săptămână: Miercurea, Sâmbăta şi Dumi­nica dela Galaţi. Marţea, Joia şi Duminica de la Severin-Silîstra. HUŞI D­IN CHESTIA PAVNEI Primăria a cumpărat 6 va­goane făină integrală care au şi sosit, urmând a fi treptat dis­tribuită brutăriilor. Cu această cantitate pâinea este asigurată pe cel puţin două luni, bineîn­ţeles punând la socoteală şi pâi­nea albă ce se fabrică în abun­denţă sub formă de franzelă. Pentru sărbători primăria dis­pune de un vagon de făină de calitatea întâia pe care o va distribui populaţiei cu câteva zile înainte de Paşti. ŞCOLARE La examenul de definitivat al Învăţătorilor au reuşit următo­rii candidaţi în ordinea clasifi­cări : Negru V., Nistor V., Bu­­jenîţă Teodora Melinte D., Şoi­­tu D., Proca V., Darie Gav. şi Popovici D. ADMINISTRATIVE Duminică 5 Aprilie se va ţine la Vutcani a doua conferinţă ad­ministrativă. In şedinţa publi­că va vorbi d. N. Tiron, prefec­tul judeţului, despre, ,Domnia­­legilor”. *mfl m.-ffp. 75 Miercuri 1 Aprilie 1925 Cronica Ardealului CLUJ , ADUNAREA GENERALA A BĂNCII CENTRAI­E Astăzi a avut loc, în sala fes­tivă a Camerii de comerţ, adu­narea generală a băncii centrale din localitate. D. Ion Lepădatu deschide şe­dinţa, şi constată că adunarea este în număr. Se constitue apoi biroul d. I. Lepădatu spre şedinte; d-nîi tari; d-nîi Orza şi Albon scrută­tori ; d-nii Andrei şi Valentin Porutz verificatori. D. Dragomir citeşte raportul consiliului de administraţie şi după o scurtă­, discuţie dă des­cărcare pentru gestiunea pe a­­nul trecut. După repartizarea beneficiului net se procedează la completa­rea consiliului de administraţie. Se realeg d-nii G. Adam, C. Herţa, dr. Victor Moldovan, G. Pop­escu şi dr. Iacob Radu. CONDAMNAT PENTRU DELA­PIDARE Trib. a condamnat la 2 ani în­chisoare, şi pe trei ani perderea drepturilor politice pe Şeitan Ion fost funcţionar al uzinei electri­ce din Cluj. El a delapidat suma de 90 mii leî, falsificând notele de plată. DEVA SINUCIDERE In după ameaza zilei de 251. c. calfa de brutar Pecear Ru­dolf a fost găsit spânzurat la locuinţa sa din Str. Creangă. 'll DIVERSE Preşedinte al corporaţiunei industriaşilor din localitate a fost ales d- Ghinda­rie, în lo­cul d-lui Bencsik, demisionat. MILITARE Duminecă 22 curent a avut loc în faţa unui numeros public, de­punerea jurământului recruţilor contingentului 1925, din reg. 4 grăniceri, cu o deosebită solem­nitate. Prin frumoase şi părinteşti cuvinte, d. colonel Dimitriu, co­mandantul regimentului, a ară­tat tinerilor grăniceri importan­ţa actului săvârşit. A urmat defilarea trupei şi după aceea o gustare în localul popotei la care au luat parte toate autorităţile. D. prefect al judeţului dr. Du­­bleşiu a cuvântat uvând propă­şire regimentului şi comandan­tului său. fi/NIERCUREA-CIUCULUI POLITICE D-lui Iuliu Florea, prefectul judeţului Ciuc, care candidează la scaunul de senator devenit vacant prin moartea senatorului Szöcs Géza, i s’a acordat un con­cediu de şase săptămâni , în care timp de suprefect Gherman va gira afacerile prefecture­. LIPSA PEŞTELUI In ziua de 25 Martie „Buna Vestire“ potrivit obiceiurilor strămoşeşti toată lumea mănân­că peşte. Cum acest aliment lipseşte cu desăvârşire pe piaţa oraşului nostru, pr­imăria oraşului a delegat, pe un funcţionar al său, dându-i adresă în regulă să a­­ducă dela direcţia pescăriilor statului. D. director al pescăriilor a refuzat însă, pur şî simplu, să elibereze această cantitate pe peşte­ri şi a trimîs pe delegatul nostru să şî-1 procure dela ne­gustori. Delegatul neavând ordin în acest sens s’a înapoiat fără nici-un rezultat şi astfel româ­nii dîn Ciuc — nici chiar la asemenea zile — n’au putut res­pecta obiceiurile strămoşeşti. INAUGURAREA ATENEULUI „PETRU MAIOR“ LA VARVIZ Duminică 22 Martie c. s’a in­­naugurat Ateneul popular „Pe­tru Maior“ din corn. Varviz — la care au luat parte peste 200 săteni — şi 30 învăţători din comunele învecinate. S’a executat un program foarte bogat constând din cân­tece, recitale, jocuri naţionale, cor de adulţi, etc., şi s’a jucat „Năpasta“ de Caragiale de că­tre tineri învăţători şi învăţă­toare. D. revîzor Hîe Manolache a ţinut o conferinţă, tratând des­pre „rolul culturii în existenţa unui popor“. SINUCIDERE In comuna Remetea a fost gă­sită spânzurată femeea Lakatos Roza Antal, în etate de 51 ani. INCENDIU In ziua de 23 Martie s’a a­­prins grajdul şî şura luî Kovács Mîhai din Cozmen. Focul a provenit din negli­jența unor copii. Pagubele se urcă la suma de 130 mii leî. DICIOSANMARTIN ADMINISTRATIVE D. dr. Emil Folea, prefectul judeţului Târnava-Mică, după expirarea concediului de boală, pe care l’a petrecut în Abazia, în 22 Martie s’a întors acasă, iar în ziua de 23 a. c. și-a pre­luat serviciul. INCENDIU La 24 Martie a. c. după masă pe la orele 4 s-a declarat un în­ceput de incendiu la tipografia „Elisabeta“ din Diciosânmar­­tin. Focul a provenit de la un coș. Venind pompierii în ajutor fo­cul a fost localizat Arad TURNEUL CONSTANTIN NOTTARA Cu ocazia sărbătoririi maes­trului C-tin Nottara, care a ju­cat în oraşul­ nostru ,,Apus de soare şi „Ludovic al XI“, d. Mi­hail Fechete, directorul trupei maghiare din localitate a ţi­nut — printre alţii — o emoţie î­nantă cuvântare. In momentul când maestrul i-a strâns, mul­­ţumindu-ii mâna, d. Fechete a prins mâna întinsă Şi a să­rutat-o !... Fiind un gest la care nimeni nu se aştepta—de­oarece d. Fechete a spus răs­picat a doua zi că nu a fost nimic precugetat — maestrul Nottara, după un moment de ezitare, a luat în mâini frun­tea celui prosternat în faţa ar­tei şi a sărutat-o prelung. Timp de câteva minute, în sala ti­xi­tă de public, a domnit un a­­devărat delir. După reprezen­taţie maestrul a fost sărbătorit de câţiva iubitori de artă, în sala restaurantului „Cornul Vânătorilor”. O REVISTA LITERARA IN ARAD Poetul Al. Stamatiad a reu­șit să facă să apară în locali­tate o revistă literară lunară întitulată „Salonul Literar“. Numărul­ 1, apărut la 15 Mar­tie se bucură de colaborarea câtorva nume consacrate. EXPOZIŢIA DE SCULPTU­RA MIHAIL KARA Sculptorul Mihail Kara din Oradea-Mare, autorul statuei echestre M. S. Regelui Ferdi­nand din acel oraş, a deschis în sala Palatului Cultural" d­in localitate o interesantă expo­ziţie de sculptură, din ultime­le sale lucrări.­ Din cele expu­se, se poate vedea destul­ de lă­murit că d. Kara e un tempe­rament artistic de mare va­­loare BISTRIŢA FURT D-lui Ing. Theodorescu aflat in serviciul Societăţei Fores­tiere ,,Cosminul“ di­n cătunul Dornişoara, i s’a furat dintr'un şifonier suma de 200.000 lei. Jandarmerii împreună cu autorităţile poliţieneşti cerce­tează pentru descoperirea au­torilor. DE ALE MESERIAŞILOR Corporaţia meseriaşilor ro­mâni din Bistriţa, îşi va serba in luna Septembrie a. c. jubi­leul de 25 ani de la înfiinţare, cu care ocazie se va organiza o expoziţie judeţeană la Bis­triţa. In acest scop, d-l dr. Pa­­hone Vasile preşedintele cor­poraţiei şi al partidului Na­ţional secţia Bistriţa-Năsăud, a convocat în ziua de 25 Mar­tie a. c. la sediul corporaţiei­, pe intelectualii români din Bistriţa, la o consfătuire pen­tru colaborare şi stabilirea pro­gramului serbărilor şi al ex­poziţiei. S-a constituit un co­mitet de organizare compus din d-nii : Dr. Pahone Vasile, advocat, General Lecca Artis­ti­de, General Canei­ulescu Pe­tre, Colonel Tutueanu Gheor­­ghe, Colonel Theodor Sbârcea, Solmon Halita prefect, Alexan­dru Palagesiu subprefect, In­giner loan Alema, Inginer G­g. Avram, Protoereul Gri­­gore Pletos, Preotul loan Pă­trunjel, Alexandru Ulvineanu prim-preşedinte de Tribunal, Constantin Zaharia preşedinte de Tribunal, G. Nicuteanu Administrator Financiar, Ni­­culae Candale judecător şef, Virgil Stănescu Dirigintele O­­ficiului Poştal, Theodorescu E. Petre şeful brigazei de Si­guranţă, Ioan Bejan, director de bancă, Alexandru Stoicescu şeful gărei, Burta profesor, Emil Domide, director al lice­ului, etc. MILITARE D. colonel’ Diamandi Dumi­tru, fost comandant al reg. 84 inf. Bistriţa, aflat în poziţie de serviciu şi mutat pe ziua de 1 Aprilie a c. ca şef de stat major al Corpului VI Armată, Cluj. CULTURALE Elevii liceului ,,Alexandru Odobescu“ a dat în ziua de 29 Martie a. c. un mare festival artistic în saloanele şcoalei pri­mare urbane din Târguşorul Rodna-Veche, în folosul cohor­tei­ cercetaşilor. ORŞOVA SPARGEREA GEAMURILOR In noaptea de 28 Martie In­divizi rămaşi necunoscuţi, au spart pentru a doua oară gea­murile dela ferestrele Căminu­lui comunităţii rom. cat. trans­format astăzi în teatru variété maghiar. Reclamându-se poli­ţiei, e-au luat măsuri pentru tr­s­flarea vinovaţilor. ' ŞEZĂTOAREA „ASTREI" Agenţia Jupalnic, a societăţii culturale ,Astra" a ţinut a treia şezătoare culturală foarte reuşită. D. prof. Tr. V. Ţăranu a ţinut o conferinţă despre­ „Moravurile noastre“, combă­tând luxul vinovat, la femei mai ales. Apoi s'a recitat dife­rite poezii, s'a supus monoloaga glumeţe şî s'a făcut muzică cu mult succes de către d-ra Delu­­rinţu şi d-nii Sandu, Müller, Damşescu, Şafan, neîntrecutul Sănăcovan şi Drăgan. SĂRBĂTORIREA D-LUI NOTTARA :­ Joi, 26 Martie, trecând prin staţia Orşova, admirabilul nostru maestru dramatic, Not­­tara, i s'a făcut în gară o pri­mire impunătoare. Tot ce are orăşelul nostru mai distins, i-a ieşit întru întâmpinare. Elevii cu profesorii lor, încă au ţi­nut de datorie să nu lipsească, de asemenea şi cohorta cerce­­taşilor „Tierna“ in frunte cu d. prof. Crăciun, care i-a spus cu­vântul de bun sosit, urându-i viaţă lungă. Dânsul a mulţu­­mit, vădit pătruns de această manifestaţie spontană. Muzica militară i-a cântat mai multe cântece. CONTRABANDA Mecanicul vaporului maghiar „Zagyva“ a promis soldatului de pază, că-l cinsteşte cu 200 Iei dacă îl lasă să ia spre vânza­re în oraş 34 cutii de tutun bul­găresc. Acesta s-a învoit, iar du­pă ce a luat banii şi când a voit acela să calce pe uscat, santinela a tras cu puşca, o­­prindu-l pe loc. Banii încasaţi i-a predat celor în drept, iar mecanicul a fost arestat şi nu­mai după ce a depus suma de 3.400 lei, a fost lăsat liber. După declaraţia făcută de conducătorul vaporului ma­ghiar, Grof Szapary, care venea din Bulgaria, s'au mai găsit as­cunse în vapor încă 100 cutii □edeclarate de tutun, pe lângă cele 10.400 declarate, aşa că i s'a aplicat o amendă de lei 20.000 pe care a şî plătit-o, fiind gata de plecare. Hunedoara COMERCIANT NEBUN In localitate a înebunit comer­ciantul ambulant H. Weiss. Pacientul a fost transportat la spitalil din Deva. Diffi jSissiu DELA LIGA CHIRIAŞILOR Liga chiriaşilor din Buzău, ţi­nând în ziua de 25 Martie a. c. o mare întrunire publică în sa­la Azuga, a adresat telegrame miniştrilor justiţiei şi de in­dustrie, cerând prelungirea con­tractelor la prăvălii. DELA SOCIETATEA INVALI­ZILOR DE RAZBOIU Societatea invalizilor de război din oraşul şi judeţul Buzău, pro­­cedând la alegerea comitetului de conducere, au ales în unani­mitate pe d-nii lt.-colonel Grigore Grigorescu, lt.-colonel Ul­yse Ru­­şaveţeanu, căpitan Pocea, lt. Florea Stănescu, plutonier An­gliei Spirea, tarca, maior C. Ver­­b­escu şi plutonier M. Teodores­­cu, membri supleanţi. DIVERSE D. Alexandru Răducan, comi­sar în poliţia oraşului Buzău, care fusese dat în judecată pen­tru ultraj, a fost achitat de trib. Buzău, secţia I. DELA CURTEA CU JURAŢI In ziua de 27 Martie s’a ju­decat procesul lui G. Smărâm­­­belea din oraşul Buzău, dat în judecată pentru tâlhării. După audierea martorilor din ale căror depoziţii nu re­zultau probe de culpabilitate, apărarea a pus concluziuni pentru achitare. Insuş d-l prim-procuror a fost indulgent în rechizitoriul­ d-sale. Curtea formulând întrebări­le la care juraţii aveau de răspuns, întreaga asistenţă era convinsă că se va da un ver­dict negativ, sau cel mult cu circumstanţe atenuante. Juraţii eşind din Camera de deliberare au adus un verdict prin care în unanimitate răs­pundeau da la toate întrebări­­le formulate. Curtea convingându-se că jurații s-au înșelat asupra fon­dului procesului, în baza art 375 di­n pr. p. a declarat că ju­decata este suspendată și a a­­mânat cauza pentru sesiunea viitoare, spre a fi supusă altor jurați. Citiţi : J­ersa! Literar v

Next