Universul, mai 1925 (Anul 43, nr. 98-122)

1925-05-01 / nr. 98

San!m Sr. SSI TELEFON: Direcția 13/72—64/64 a* EIEH!S›»8 ■ ”¡a cititi :»Li vns 09i«ECT©R: STEUAN POPESCU De facila: coresp. cu provincia 2/98-35/31 Un avertisment Ultimele ştir! In legătură cu oribila crimă de curând săvârşită la Sofia, aruncă o lumină din cele mai caracteristice asupra rolului pe care Moscova l-a avut şi în această împrejurare. Zicem şi în această împrejurare, pentru că e dovedit că n’a fost ceas greu, n’a fost moment critic sau o frământare internă cât de neînsemnată, în viaţa unei ţări, din care organizaţia sovietică să nu încerce să-şi facă o armă, un mijloc de a-şi răspândi sau de a-şi întrona regimul de orori şi de primitivitate. „Pânda“, la care se dedau agenţii sovietici risipiţi în toată Europa şi dincolo de hotarele ei, face parte din doctrina, din metoda consacrată. Cursuri speciale sunt organizate pentru emisarii ce urmează a fi trimişi peste, tot, maeştrii în arta incalificabilă de a învrăjbi cu orice preţ şi de a ucide prin orice mijloace, "cu o materie în ;■ nimic nepermis, și oriei arc oporivă de irmerită--câna . jrba să ae suprime un a te el it nnmaJ nn adversar ic. Nu încăpea nici ă că hî drama de )% Sofia » putea să nu se descoperăcar Indirect acțiunea de ni tre a Moscovei. Supozițiile din primi!’ moment s*au dovedit tauri* ii ca fiind din nt ,te. Şi decât * . amestec Indirect ! S’au filat nume de cei luniştiarestaţi cari, in cursul istrucţiujjii, au făcut mărturisirea completă a legăturilor strânse nelor pe cari Moscova le-a diacu centrala sovietică şi a muloatribuit, odată cu indicaţiile privitoare la utilizarea explosibilelor. S’a scris încă odată numele lui Racowski, actualul reprezentant sovietic la Londra, și s’a precizat rolul său, — împreună cu al altora, — ca organizator al loviturii rimînale de la Sofia. Un asemenea fapt se produce în acelaș moment în care, în Italia, se descoperă o vastă organizaţie comunistă. iar în Norvegia guvernul ia măsuri pentru gonirea persoanei care reprezintă guvernul din Moscova, pentru faptul de a se fi dedat la aţâţări şi a fi uneltit împotriva ţării care o adăpostea. Mai limpezi dovezi decât acestea, — în ce priveşte plănul tenace şi îndrăzneţ al guvernului roşu, — nu se pot cere. Pe de altă parte, ele nu sunt primele descoperite, şi,—din nenorocire,— desigur nici ultimele. Oribilul asasinat în massă, săvârşit ziua ’n amiaza mare intr’o biserică. Împrejurul unui mort care era prohodit atunci, colorează din nou, în chipul cel mai spăimântător şi mai definitiv, concepţia Moscovei in materie de reformă socială. Dacă această nouă crimă a zguduit adânc nu numai Bulgaria, dar şi întreaga lume, ea nu e mai puţin un avertisment despre necesitatea frontului, p rea şi susţinut, — împotriva barbariei cere tinde să năpădească, prin foc şi sânge. Kri'W BaRi . • orasu Primim următoarele: f Domnule Director, „Asociaţia N. lorea" a studenţilor români de la Universitatea din Strasbourg este pătrunsă de aceleaşi sentimente de simpatie, despre care românimea din toate unghiurile ţării a asigurat „Universul** cu prilejul instalărei marii maşini rotative. Reprezentanţi iluştri ai sufletului romanesc au expus cu autoritate, in ziua acestei sărbători, rolul presei in viaţa socială săUTrecutul şi prezentul arativ îndeajuns că ,Universul** este tribuna înaltă de unde se lansează prin cuvântul înţelepciunii apelul la muncă cinstită pentru închiegarea şi întărirea sufletească a neamului, şi de unde patrioţi inimoşi apără cu toată tăria convingerii lor morale interesele vitale ale României. Concursul moral şi înflăcărat al întregii ţări este o dovadă că acţiunea susţinută de „Universul“ este conformă marilor interese româneşti, şi este o chezăşie că rolul socialcultural al acestui organ va fi un viitor de primă însemnătate. Asociaţia noastră îşi îndreaptă in mod particular privirea spre „Universul“ şi vă exprimă, d-le director, cele mai călduroase mulţumiri pentru afecţiunea ce i-o arătaţi. Substratul naţional şi îndrumările patriotice cari se desprind din coloanele bogate şi variate al ziarului „Universul** ne este un stimulent efectiv spre a servi cu însufleţire şi în străinătate interesele naţionale româneşti. Pe lângă exprimarea dorinţei, ca asociaţia noastră să stele în raporturi cât mai strânse cu cel mai popular ziar din ţară, vă rugăm, d-le director, să primiţi asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni. Strasburg, 23 Aprilie 1925. Preşedinte, H. Rovenia Secretar general Ioan Ţenchea români din Strasbourg şi „Universul“ Şederea străinilor în Ungaria Budapesta, 28. — Ministrul de interne a hotărât revizuirea ordonanţei în vigoare, privitoare la şederea străinilor în ţară. Noua ordonanţă ce va apărea peste câteva zile, va cuprind® multe uşurări relativ la străini şi unele restricţiuni care vor împedica imigrarea necontrolată a acestora. Astfel, străinii, cari se opresc în ţară, fiind numai In trecere, nu vor trebui să aibă nici un permis special, rîdicându-se şî obligaţia de a se prezenta personal In faţa organelor tieneşti. Stabilirea permanentă este condiţionată de o aprobare specială, însă In această privinţă ceî cari posedă deja o astfel de aprobare la intrarea In vigoare a nouii ordonanţe li se va Înlocui cea veche cu alta nouă. Străinii cari domiciliază în Ungaria dinainte de 1914, şî au locuit acolo neîntrerupt, se vor bucura de un tratament special. MOZAICURI UN GUVERN DE OAMENI MARI. — Să precizăm: de oameni înnalţi. E cabinetul Statelor Unite, unde attorney-ul general, Sargent, ministrul marinei, cuburi, miniştrii de agricultură,, război şi interne sunt toţi de o înălţime extraordinară. Să precizăm: nu înnălţime de vederi, ca de statură. ——— XXX - D. Titulescu la d. Briand Paris, 29 (Radar).— D. Briand a primit ori pe d. Titulescu, ministrul României la Londra. RuşiiTenilă la ziua de 8 ore pentru agricultori Moscova, 29. — Congresul pentru Îngrădirea muncei la ţară, a hotărât să renunţe la ziua de 8 ore de muncă pe timpul ridicărei recoltei. Contele’Balfour lord pre$edi»t3 al consiliului englez Londra, 28. — Contele Balfour va intra un guvern, ca lord președinte al consiliului în locul decedatului marchiz Curzon. Marchizul Salisbury va fi numit leader în Camera Lorzilor, post pe care lordul Curzon îl combinase cu acel de lord președinte al consiliului. Lordul Balfour a fost mai mulți ani dearândul leader în Camera comunelor și prim-ministru de la 1902-1905. S’a retras In urmă din postul de şef al partidului conservator fiind succedat de defunctul Bonar Law. In cursul războiului lordul Balfour a reluat oficiul, fiind succesiv prim lord al amiralităţii şi ministru de externe. A venit în America în fruntea misiune! britanice In 1917 şi în 1919 a devenit preşedinte al consiliului A luat parte la conferinţa din Washington din 1921—22. Lordul Balfour împlineşte In Iulie 77 ani. — ■ I ' yty —■ — BALFOUR D. Mustelini, autor dramatic Roma. — Artista Maria Bazzi a declarat ziarului „Nazione”, că d. Mussolini a terminat primele două din cele trei acte ale unei drame cu subiect din viaţa muzicanţilor ambulanţi, cu titlul: „Domnilor, se ’ncepe!” şi menită să fie jucată mai întâi in America. Consiliul de miniștri de ieri — Activitatea parlamentului. — Reforma învățământului particular Pregătirea altor proecte. — Prefecturi vacante.— 1 Mai nu se ma serbează — Conducerea Primăriei Brăila.— Brâu pentru Capitală , armată — Membrii guvernului s’au întrunit ieri, la ora 9 dim., intr’un consiliu sub preşedinţia d-lui Ion Brătianu. ACTIVITATEA PARLAMENTULUI Consiliul a discutat şi stabilit programul activităţii parlamentului pănă la Închiderea sesiunii, care e aproape sigur că va mai fi prelungită şi peste 15 Mai, probabil până la 15 Iunie, întrucât sunt încă proecte numeroase şi unele însemnate de desbătut şi votat. S-a rânduit, ca la Cameră să se aducă în desbatere proiectul de lege pentru accelerarea judecăţilor prin simplificarea formalităţilor procedurale, să urmeze desbaterea reformei administrative, votată de Senat şi apoi proiectul pentru reglementarea producţiei şi desfacerii băuturilor spirtoase. Senatul va începe, desibatrea proiecului autonomiei c. f. r., votat de Cameră şi după votarea acestuia vor urma toate celelalte proiecte votate de Adunarea deputaţilor. Dacă desbaterile vor merge anevoie şi se vor ivi şî chestiuni neprevăzute, cari să ceară timp maî mult, atunci se va recurge iarăşi la şedinţe de noapte. reforma invatamantului PARTICULAR D. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţii publice a expus consiliului principiile proiectului de lege pentru reorganizarea învăţămentului particular. Consiliul a aprobat proiectul şi a autorizat depunerea la Senat. PREGATIREA At/JQR PROECUS Consiliul a delegat câteva subcomisii, cari să revadă şi să pue la punct redactarea următoarelor proiecte de legi : pentru reglementarea producţiei şi desfacerea băuturilor spirtoase, convenţia monetară, prelungirea privilegiului Băncei Naţionale, reorganizarea Camerelor muncii şi unificarea dispoziţiilor din codul civil privitor la actele de stare civilă. PREFECTURI VACANTE Consiliul a însărcinat pe d. inspector general ad-tiv Al. N. Ștefănescu să conducă și prefectura de Putna în locul fostului prefect Gavriliu, demisionat. Deasemenea a fost delegat de d. prim-procuror Virgil Gavrilescu cu conducerea prefectuîi de Teleorman, în locul d-lui Petre Iliescu retras. 1 MAI NU SE MAI SERBEAZĂ Consiliul a dispus ca ministerul de interne să trimeată o circulară tuturor administraţiilor publice din ţară, prin care să li se facă cunoscut că ziua d© 1 Maiu nu mai e zi de sărbătoare legală, ci zi de lucru, obişnuită. CONDUCEREA PRIMĂRIEI BRĂILEI Consiliul a hotărât să primească demisia d-lui Radu Portocală din demnitatea de preşedinte al comisiei interimare a oraşului Brăila, d. Portocală primind să rămâne membru în consiliul comunal interimar. Vice-preşedinţilor comisiei Interimare, d-lor Ion Alexe şi D. Cosac, 11 se dă răspunderea conducerii gospodăriei comunale a Brăilei, până la numirea d-lui Leonte Moldovaica, care a acceptat, deocamdată în principiu, să ocupe, după Închiderea sesiunii parlamentara, demnitatea de primar interimar al Brăilei. GRÂU PENTRU CAPITALA ŞI ARMATA După terminarea consiliului, d-nii miniştrii Al. Lapedatu, gen. Văicoianu, gen. Moşoiu şi G. Tătărăscu au avut o conferinţă, in care s'a luat hotărârea, aprobată şi de şeful guvernului d. Ion Brătianu, ca d. gen. Moşoiu , îl Al. Lapedatu să determine pe prefecţii de peste munţi să ajute aprovizionarea cu greu a Capitalei şi Armatei din disponibilităţile judeţelor respective. S'au luat apoi măsuri de ordine pentru sărbătorirea de către muncitori a zilei de 1 Mai. Consiliul s'a terminat la amiazi. E. Crnceanu __ JBIo IESEMNARILE MEIE O manifestare culturală la Braşov Directorul liceului ortodox român „Andrei Şaguna“ din Braşov, d. dr. Blaga, a anunţat prin vechea foaie purtătoare de cuvânt românesc in Ardeal, „Galeta Transilvaniei”, că „liceul împlineşte 78 de ani, de viaţă rodnică şi binecuvântată". Cine s'a ocupat căi de tot de istoria propăşirii culturale româneşti, nu se poate să nu se fi oprit şi să nu fi stăruit mult, să afle ce rol important, ce menire minunată, ce îndeplinire conştiincioasă a rolului său, a avut liceul „Andrei Şaguna“ din Braşov. Foarte mulţi dintre fruntaşii cărturari ai Ardealului şi-au căpătat îndrumările culturale la liceul românesc „Andrei Şaguna". Numeroşi români ardeleni, cari au învălui la acest liceu, au trecut Carpaţii, ca să scape de tirania maghiară șa să facă, nu vechiul regat, — de unde apoi a trebuit să pornească liberarea, nobila profesiune a profesoratului. Multă vreme, de la liceul român din Braşov au pornit în tot Ardealul toţi tinerii pregătiţi sufleteşte, să poarte făclia susţinerii conştiinţei naţionale. Şi acum, in zilele de 28 şi 29 iunie directorul bătrânului liceu chiamă pe toţi foştii elevi ai şcoalei la Braşov. S’a orânduit o expoziţie de lucrări literare şi artistice ale foştilor elevi şi profesori, un festival numai cu concursul literar şi artistic al foştilor elevi şi publicarea unui anuar almanach festiv, cu lucrările literare ale foştilor elevi. Acestea se vor trimite pdă la 1 iunie la adresa direcţiunii, pănă când se vor anunţa şi cei ce se vor duce a■ colo, ca să se poată îngriji dinainte de găzduire. Felul cum este orânduită sărbătoarea de la Braşov merită toată atenţiunea. Ea e menită să arate, ce a produs o şcoală bună în curs de 75 de ani și să mai arate cât de temeinice sunt legăturile foştilor elevi cu şcoala îndrumătoare, C. Cro. m O nota a Bulgariei către România Guvernul nostru a primit în cursul zilei de ieri o notă din partea guvernului bulgar prin care acesta cere ca toţi indivizii, urmăriţi de poliţia bulgară şi trecuţi pe teritoriul român, să fe retrimişi peste graniţă şi predaţi autorităţilor bulgare. Ministerul sănătăţii a dat 900.000 lei pentru coloniile de vară Fondul de 900 mii lei din bugetul asistenţei sociale pe anul 1925 destinat coloniilor de vară a fost repartizat astfel: Soc. Movila Mireseii din Brăila a primit 100 mii lei, coloniile de vară ala soc. de binefacere „Principesa Elena” din Bucureşti 200 mii lei, colonia şcolară Bacău 20 mii lei, soc. Institutorilor şi institutoarelor din Capitală 170 mii lei, colonia şcolară din Focşani 50 mii lei, coloniile şcolare din Galaţi, Spiru Haret din Iaşi, „Tehirghiol” din P.Neamţ şi cea din R.Sărat câte 20 mii lei, coloniile de vară pentru orfanii de stat din Cojocna, Cobiliţa şi Sâncrai 200 mii lei, „îndrumarea şi ocrotirea morală a copiilor din Bucureşti" 30 mii lei şi colonia de vară a şcoalei normale de fete din Chişinău 20 mii lei. Coloniile au rezervat ministerului sănătăţei publice un număr de 15 locuri, destinatei pensionarilor asistenţei sociale din instituţiunile de la grădiştea, Orlat, T-Roşu şi Răducăneni. asistlaToliră pentru cei fără mijloace Pentru a se veni la ajutorul împricinaţilor nevoiaşi cari nu-şi pot plăti un avocat pentru apărarea drepturilor lor in faţa justiţiei, biroul asistenţei judiciare ce funcţionează pe lângă baroul de Ilfov înştiinţează pe cei interesaţi că in zilele de lucru Intre orele 2—4 d. a, un avocat le va sta la dispoziţie In biroul asistenţei judiciare din palatul de justiţie, pentru a le da consultaţiuni şi ca apărător în procese. Se atrage atenţiunea ca: 1) Cel ce voesc a Intenta procese să aducă toate actele de care se servesc In sprijinirea cauzei lor. 2) Pârâţii vor aduce odată cu citaţii şi actele ce vor fi primit odată cu citaţia, de asemenea şi actele de care se servesc pentru apărarea lor. Totodată se atrage atenţia acestora din urmă să se prezinte la asistenţa judiciară imediat ce vor fi primit citaţia, deoarece unele legi prevăd termene scurte peste care nu se poate trece în care pârâţii sunt obligaţi a răspunde cu dovezile, lor. 3) Toţi cari vor să beneficieze de asistenţa judiciară trebue să se prezinte cu acte cu care să dovedească că sunt lipsiţi de mijloace, afară de văduvele şi orfanii de război, care în tot cazul au dreptul la concursul asistenței judiciare. Premiile zinlui „Universul“ Casa din Ia$i pa care ziarul nostru o da ca premiu. PROBLEMA GRÂULUI - Grâu eftin şi pline scumpă. Necesitatea protecţiunii agricultorului — Nimeni dintre harnicii Îndrumători teoretici ai birocraţiei agricole, nu credem, că va putea să susţină, că tn anii de după război s’a despuns vre-o silinţă pentru asigurarea producţiunii grâului. Şi iarăşi, nimeni dintre numeroşii teoreticiani economişti n’ar putea să încerce a demonstra, că s’a făcut ceva efectiv pentru valorificarea muncii izolată a ţăranilor şi marilor agricultori, producători de grâu. Producţia de grâu a fost lâsată în voia agricultorilor, nesprijiniţi şi neapăraţi de nimeni, credincioşi datinei, să cultive şi grâu, cum ar putea, pe loturile lor mici, fără credite, fără tămânţă ,selecţionată, fără necesarul inventar agricol. Cât despre asigurare® rentabilităţii muncii pentru cultura grâului, aceasta, întrucât decurge din cea dintâi, fără îndoială că a lipsit cu desăvârşire. Preocuparea de căpetenie a conducătorilor politici a fost: pâine eftină, ca astfel să împace cererile şi mişcările locuitorilor oraşelor. Dar nu s’au gândit, cum se produce grâul şi cum trebue răsplătită munca pentru cultura luî Dar tocmai fiindcă nu s’a înţeles tmeiul problemei pâinii, adică solicitudinea pentru pro*ducţiunea grâului, conducătorii politici, — horă de economişti biorocraţi şi financiari bugetari, — s‘a ajuns, prin stăruinţele lor de impuneri unilaterale şi agresive, ca grâul să se cultive intr'o măsură redusă, fiindcă-1 pretindeau eftin, fără să se Îngrijească de cultura lui. Totuşi, n'au isbutit, nici să facă pâinea eftină, fiindcă intre producătorul de grâu şi fabricantul de pâine, au ridicat pe morari, cu toate onorurile şi cu toate avantajele. Atât la congresele agricultorilor, cât şi la cea din urmă adunare a cerealiştilor, producătorii de cereale au susţinut cu date precise, că greşeala de căpetenie a conducătorilor politici a fost aceea de a nu fi protejat producţiunea. S’a arătat, că în loc de protecţiunea agricultorilor—aplicată în toate ţările agricole, — la noi, au fost impuşi producătorii 1® un regim de fiscalitate, cu totul împovărător. Şi aceasta a contribuit, ca producţia românească agricolă să nu mai fie valorificată cum era, şi ca atare, să nu se mai muncească spre a se produce cât se producea. S’a oprit exportul de grâu, prin taxe prohibitive şi i s’a impus preţ de vânzare în interior. Morarii au cumpărat astfel grâul, şi au exportat cu pre considerabil făină, realizând câştiguri dintre cari, o parte sa cuvenea agricultorilor. In privinţa taxelor, s’a arătat la congresul cerealiştilor, că cerealele sunt impuse la taxe de export — şi prin urmare, oprite să fie valorificate, — până la 65 la sut.â din valoarea lor de cumpărare. , Apoi, nici aceasta nu este îndeajuns de hotărîtoare, ca să arate că producţîunea este supusă unui aspru regim de fiscalitate 7i Prin urmare, toţi cei care au răspunderea propăşirii muncii şi bogăţiilor ţării sunt chemaţi să-şi verifice teoriile acum, după ce se cunosc roadele accidentalelor şi greşitelor lor îndrumări şi să hotărască limpede, ce-i de făcut, pentru încurajarea producţiunii şi valorificarea muncii agricole. Dela birocraţia agronomică, se aşteaptă munca efectivă pentru selecţionarea seminţelor şi stăruinţa fără margini a procurării creditelor necesare agricultorilor. De la autoritatea economico- financiară a statului se aşteaptă scuturarea producătorilor agricoli de sub teascurile fiscalităţi. Şi dacă mai sunt tncă nume* coase observaţii de făcut, e necesar să se reamintească cel purţin dorinţa, ca greşelile de astă toamnă, când tn unele părţii s’a trimis, de cătr .p ’ Cooperatiste, grâu i ipropriu pentru sămânţă, să nu se mai repete, fiindcă e pă ca mu ca ţăranilor să se risipească un zadar. Şi nădăjduim, di oficialitatea agricolă de la noi despre legea votată nu Mi fie trecut .« Parlamentul francio nici uit bob de grâu nesele ana’ să nu se semene şi că \kutorUătre ipgricole sunt direct izătoase de calitatea grăulu. B. Cecropid* zierio O glorie a jurnalismului — Presa clandestină In Belgia ocupată — „In dimineaţa zilei de 14 August 1914 ziarele se vindeau încă pe străzile Bruxelului. Către seară nu mai era nimica. Trupele germane invadau prin toate barierele oraşului. ‘ Directorii marilor cotidiane reuniţi într’o adunare solemnă •— decideau suspendarea ziarelor. Abia Intrat, generalul von Arminti convocă la Primărie şi Încercă de a-i face să revină asupra hotărirîi lor. Dar ei rămaseră neînduplecaţi. Ca răspuns nemţii demontară şî stricară mai toate tipografiile. Batalioanele germane nu-şi terminaseră încă defilarea când o mână de îndrăsneţi organizară un serviciu de aducere a ziarelor din ■teritoriile belgiene neocupate încă. Şi comerţul clandestin de ziare continuă până la finele lunei August cu o regularitate aproape perfectă. „Le Matin”, „La Metropole” din Anvers, „Flamir & liberă“ şi „Bînel« Pu. Bne*' dîn Gandrospan* l® Bruxelles pachete în panere mici de legume sau de fructe, în căruciorele lăptăreselor sau a ambulanţilor, şî se strecurau până în capitală odată cu ziarele belgiene, cu gazetele franceze, engleze şi olandeze. Presă se desfăcea zilnic în locuri diferite. Vânzătorii de cărţi poştale sau de ziare autorizate de cenzură îşî scoteau din sân, din buzunar sau din capelă ziarele Belgiei libere de duşmani, sau ale aliaţilor. Aveau ceva caracteristic în felul lor de a umbla şi vorbi aceşti vânzători — ceea ce îi făcea lesne de recunoscut — de populaţia indigenă. Ziarele acestea se vindeau dimineaţa cu 0.75 bani, spre seară costul lor scădea la 0.40—0.50 bani exemplarul. Din când în când poliţia nemţească reuşea să surprindă pe contrabandişti, în zille acelea, puţinele ziare strecurate prin vr'un punct oarecare se vindeau pe preţuri variind dela 2—5 ie exemplarul. Odată cu ilajreîom introduceau în teritoriul ocupat diverse cărţi şi broşuri. S’ar putea spune că tot ce se tipărea dincolo de front ajungea şi în mâinile populaţiei aflate sub ocupaţia germană. Cărţile şî broşurile se înţelege că nu puteau fi aduse decât în cantităţi mici dar fiecare din cei cărora le cădea în mână o transmitea după citire mai departe aşa că o asemenea carte făcea în câteva luni ocolul întregului teritoriu ocupat. Când erau mai mici, acestea se şapirografiau şi se transmiteau astfel mai departe. Totuşi şi cu sistemul acesta, marea masă, nu putea să le aibă la îndemână — decât în persoana unui număr oarecare de privilegiaţi. Se copiau adesea la maşină pasagiile cele mai principale. Cu felul acesta începură apariţia ziarelor dactilografiate care permiteau ■ scoaterea a sute de mii de copii — în care cititorul putea să urmărească zi cu zi evenimentele războiului ; între altele ele reproduceau cronici, poezii, discursuri şi documente diplomatice. Una din cele mai citite publicaţii dactilografiate era şi „Revista săptămânală a presei franceze4’ care apărea regulat în flosafeal«U 18 păgâni. Alt ziar similar care nucia mare căutare era: „Ecoul a ceia ce ziarele cenzurate nu îndrăznesc sau nu o pot spune”. O publicaţie de acelaş genra şi revista „Supa”, care publica pe lângă scrisorile pastorale ale Cardinalului Mercier, poezii de Verhaeren şi Maeterlinck şi desene de Raemackers, care făceau tot atâta sânge rău nemţilor ca şi o bâtălie pierdută. „Cravaşa” şi „Tipperary” apărură în iarna anului 1915 şi costau un franc bucata. Volumul celebru „J’acuse” a fost şapirografiat în fascicole, iar mai apoi publicat în ,,Libre Belgique“. O altă publicaţie „Cartea Regelui Albert’4 a fost sechestrată în momentul când se copia. Se credea că orice urmă din acest volum a fost distrus când—spre disperarea autorităţilor germane — apărură — o săptămână mai târziu, — zeci de mii de exemplare, după fotografiile pe care le luase un îndrăsneţ după însuşi originalul confiscat. Dar capitolul cel mai interesant din istoricul publicaţiilor prohibite din Belgia este desigur acela al lui Jean Massart „Presa clarictică în Belgia ocupată” în estem Publică înainte tot* arDeotoW egeim de publîcişti rămaşi în Belgia. Toate aceste publicaţiuni poartă pecetea acelora care le scriu, aci vioae, aci amare şi cu cât asuprirea devenea mai mare cu atâta şi satira era mai sângeroasă. Oamenii aceştia toţi care le scriau, tipăreau sau citeau, riscau voluntar arestul, deportarea sau chiar puşcăria. Era o bătălie fără răgaz a oprimaţilor, contra oprimatorilor. „La Vérité” apăru şeapte numere în Mai şi Iunie 1915. „Le Beuge” apăru din Septembrie până în Noembrie a aceluiaş an, „Patrie” jurnalul flamand, se putea procura „partout et nulle part”. O vreme aceasta a avut redacţia chiar în faţa comandatarei— care-i căuta pretutindeni, „Libre Belgique” la fel. ..De Vrite Stein“ ziar clandestin flamand apărea în mijlocul autorităţilor nemţeşti de la Anvers, , Motus, journal de gens ocupés” nu apăru decât două sau trei numere pentru că avu proasta inspiraţie să apară tocmai în momentul în care poliţia germană începuse o urmărire draconică împotriva presei clandstine. Dispariţia ziarului „Motus” a fost foarte mult regretată de bruxelezi. Dar cea maî superbă pagină «hattsrfeul preooî elan(Destine dîn Belgîa ocupată, a scris-o „Libre Belgique” în ceî aproape 5 anî de lupte şi de peripeţii prin care a trecut ziarul acesta prohibit — sub cele mai grele ameninţări — pentru toţi locuitorii — ziarul apăru în primele luni ale ocupaţiei inamice, atunci când nemţii prin foile comandantului: „Le Quotidien”, „Le Bruxelois” şi „La Belgique’4 căutau să otrăvească sufletul poporului. Se simţea nevoia unei reacţiuni. Un jurnalist bătrân de 74 ani Victor Jourdain, ginerele său Van Doren şi Moş Paquet se consultară şi în aceiaşi zi hotărîră fondarea ziarului cotidian clandestin „Libra Belgique’. Titlul era In acelaş timp o sfidare şi o speranţă. Nici un jurnal nu a avut cândva, de la primul număr, un mai mare succes. La Bruxelle se mai vorbea decâtre noul organ de luptă împotriva invadatorului. Ca subtitlu ziarul avea următoarele: „Buletin de propaganda patriotică”. Adresa telegrafică: Komandantul (r) Bruxel. Intr’adevăr în timp ce nemţii îi căutau prin toate pimniţele şi mansardele de la periferie, ziarul şi-a avut o vreme sediul chiar lângă Comandaturi. Dorul imnitntiii investigaţii a poliţiei, ziarul se văzu silit la mai multă prudenţă şi deatunora apăru o vreme îrntr’un camion automobil — vecinic călător — condus de pseudo-soldaţi nemţi. Aşa „Libre Belgique” apărea când la Grand, când la Liége, când la Namur, vecinic dârz şi neînduplecat faţă de ocupanţi. Cinci ani aproape încheiaţi nimenea nu a putut şti unde analitia şi cine scria ziarul acesta misterios. Tirajul său la început a fost de 2000 foi, apoi de 5, de 10, de 30.000 foi. Dar cititorii săi erau cel puţin de 10 ori mai mulţi, circa 300.000. Fiecare exemplar trecea din mână în mână. Ziarul nu avea directori, nici redactori şefi. Anumiţi oameni adunau materialul care venea închis în bastoane, în pâine etc. din toate părţile ţării ocupate şi apoiene se ştia unde şi cum ziarul apărea bine informat — plin întotdeauna de încriminări şi atacuri la adresa nemţilor. Când unul din oamenii însărcinaţi a aduna materialul pentru ziar sau cu împrâştierea sa erau prinşi, alţii le lua locul şi ziarul continua să apară spre exasperarea ocupanţilor. Deficultăţile de tipar erau fără sfârşit, lipsea tonul: hârtie, litera ««mealft » şi turisl» din acestea nu se putea procura fără mari pericole, dat fiind vigilenţa nemţilor şi să se noteze ■ă spre deosebire de celelalte (Continuare în pagina)