Universul, mai 1925 (Anul 43, nr. 98-122)

1925-05-01 / nr. 98

­­96­4 ISO MAGAZINUL ATENEULUI SEVERINEANU & Co. Telefon 64.1 Cal. Victoriei 59 Telefon 64/1 Opal ’ZT'''“* mu. lei 95 CaliffOd­ p. U­ngeria mtr. lei 33 Crep©n fantesla w H 50 p, cearceafuri „ „ 110 Crepe . „ 80 Sndsan ,atl0a „m. „ . 45 Crepe &ferit, „290 Olandă „ „325 Laviage pentru rocw „ „ 140 BatisS d6 0,sndâ 90 n n 180 Covercoat fig... .520 Prosoape dela bu0,„ 55 BOALE DIS Stomac de tot felul ca : lipsa de apetit, mistuirea grea, catarul de stomac acreala, greaţa şi vomarea, stârci de stomac şi peste toate greutăţile şi slăbiciunile stomacului se Înlătură prin E­­DE st­om­­ac Acest mijloc dietetic casnic întăreşte stomacul, provoacă mistuirea, face poftă de mâncare şi a­­jută menţinerea şi restabilirea activităţii mistui­toare şi prin aceasta sănătăţii trupului întreg mai bine ca ori şi ce alt mijloc cunoscut până acum. Mii şi mii scrisori de recunoştinţă­ dovedesc efec­tul al E. de stomac. Premiat în Paris, Londra, Ostende şi Roma. Un colet poştal conţinând 4 sticle 360 lei de la Farmacia TOiWULUl Lup] (Str. Regele Ferdinand Rg. 2) iSâîiiii UI ii HM I,' 1 Je “^■‘1 “~T';T ^ RAGLANE g KlMQNOURl |PARDESiURI 'COSTUME' i TpOkT jiiUOiaTjRft izitati secIlQusa noastră DETAIL m fui muu DE HAINE BĂRBĂTEŞTI 5tr„ I 3104­96 — BUCUREŞTI — Expediţie si In provincie. Catalog gratis Pârul Albit capătă coloarea naturală întrebuinţând regeneratorul „MONOPOL** 1 PRAGA11 turostomE şl TRACTOARE ASîiKCOLE „Centrala Băncilor din Provinci®*1 Bucureşti Str. Academiei 2, Te 1­7/38 şi 78/45 spălaţi şi prelucraţi prin maşini speciale pentru Trusouri, Hoteluri, Internate, etc. SPECIALITĂŢI pentru PERNUŢE de DIVANE Expediţie şi la provincie Vinde Calea Moşilor 92 TEI­EFON Ro. 74/10 1419 1 MO­ BiI Citi fi „VESELIA** Preparaţii „ ISI" Efect sigur şi garantat Cel­ mai eficace şi mai bun re­­mediu pentru stârpirea şobolani­lor, guzganilor şi şoarecilor (de câmp etc.) Eficacitatea acestui pre­parat se poate dovedi prin o mul­ţime de scrisori de mulţumire de la diferite înstituţiuni şi particulari. Se trimite la comandă prin ram­­burs sau la trimiterea anticipată a costului. Preţul: lei 25,50, 85, 175, 400, după mărimea dozei. A se adresa la: Reprezentanţa Generali a preparat©^ „IS8“ Acureşti, Cal. Victoriei 28 Vilagros, Scara K­­m , M ■HUM „Lîbno Belgique“ apărea tipărit. Se uzau mii de trucuri pentru a se dejuca urmările conti­nue ale spionilor poliţie­neşti. O vreme ziarul apăru in câmp intr’o casă pustie. Dar nu se pot număra locurile unde cu 0 maşină și o casă de litere se improviza o nouă „tipografie** pentru „Libre" cum se ziceau pe scurt belgienii. Comandatura ve­dea negru. Perch­eziţiile se succe­dau percheziţiilor. Se răscoleau sute de case, se spărgeau porţi, ziduri şi nu s­e găsea nimic. Printre belgieni nu se aflau trădători. Solidaritatea lor avea ceva eroic. Se arestau zilnic sute de oameni — doar o găsi vr’o urmă, vr’un indiciu, vr’un corp delict. Dar nimic. Comandatura primea scrisori anonime, i se in­dica şi camera unde se... tipă­reşte ziarul şi când descindeau la locul indicat dădeau de un Water bloset. Veni un denunţ intr’o zi, se spunea şi numele: Andr Vesale, Piaţa Baricadei. Nemţii erau păcăliţi pentru a nu ştiu a câta oară; pe locul in­dicat ei găsiră într’adevăr pe André Vésale, Piaţa Baricadei, suit, dar de... bronz, pe grandio­sul piedestal "de piatră din acea piaţă. Ziarul avea deseori clişee patriotice sau desene pline de ironie la adresa nemţilor. In­­tr’unul din numerele acestuia, guvernatorul Von Bising era fă­cut ca maimuţă cu mâinele pline da condamnări şi mandate de a­­restare; se vedea chiar automo­­bîlul-tipografie — percheziţia comandaturii la Walcerkloset şi arestarea statueî lui André Vé­sale. Comandatura oferea până la 75.000 fr. premiu denunţăto­rului. Dar totul era zadarnic. Nu se primeau denunţări. Dar în afară de opera întreprinsă de gazetele clandestine erau cântări­reţii şi poeţii, car lucrau, şi nu felul lor împotriva invadatorilor. Una din poeziile cele mai reuşite era împotriva lui Wilhelm care are azi un înţeles profetic. Sub titlul „Să nu moară" poetul pre­vede căderea tragică a Germa­niei, revoluţia şi prăbuşirea Kai­­serului în sânge, ruşine şi opro­­biu şi el vrea ca dânsul să tră­iască pentru a-şî vedea sfârşi­tul — groasnicul sfârşit! Poezia apăru într’o foae satirica muşcă­toare numită ,,Canalia“ pentru descoperirea căreia Comandatura oferea deasemenea enorme pre­­j­mii. Sub nasul nemţilor, belgie-­ nici scriau pe afişele comanda­turii „minciuna“ sau „fals“, când nu le rupeau şi Înlocuiau cu altele belgiene sau când nu răspundeau pe zid printr’o înju­rătură lizibilă la adresa „bosi-I lor“. Farsa se altera cu drama , în jurnalistica clandestină. Ar­­­­chitectul Filip Baucet, condam­­­­nat odată cu Mis Klaveli, a pie­­­­rit martir al ziarului „Libre Bel­­­­gique“. Van Doren unul din re- i dac­torii sfii a rătăcit 2 ani din casă în casă fără a-şi vedea fami­lia fiind pus în urmărire. „Libre Belgique“ ajungea misterios, nu numai in casele şi buzunarele guvernatorului von Bising şi a ofiţerilor săi, dar până şi pe masa de lucru a Kaiserului. In fiecare an administraţia ziarului îi re­peta abonamentul scutirii, du-i­e d­ata totdeodată, „dat fi­ind o precară a finanţelor imp­­u­ui“ adăugau ei pe car­tea de vizită anexată la ziar. „Libre Belgique“ apăru până în ziua când curăţată de duşmani, Belgia răsufla din nou liberă. Eroismul poporului belgian s’a reflectat nemuritor în presa sa clandestină — sub ocupaţie. Această presă sintetizează o epocă de glorie nu numai pentru poporul belgian ci şi pentru isto­­ria jurnalisticei contimporane“. . Carlo Russo Tradus in „Salonul literar” de la Arad după „Secoto". --------- XXX --------­ istsisarea unui indus­triaş roata din Odessa Iaşi, 28 Aprilie Am anunţat acum câtva timp, că in apropierea corn. Lipscani a fost găsit cadavrul, oribil mu­tilat, al unui bărbat în vârstă de 55 ani. După multe cercetări, s’a pu­tut precisa că cel ucis este Toa­­der Călin, industriaş din Odessa. Numitul nemai­putând îndura viaţa de jaf şi de prigonire din partea bolşevicilor a hotărit să se refugieze în România. In acest scop el s-a înţeles ca nişte contrabandişti să-l treacă clandestin în Basarabia, ur­mând ca familia lui să fie adusă mai târziu. La sfârşitul lunei Februarie, Călin a fost trecut Nistrul, însă contrabandiştii, aflând că acest Călin are asupra lui însemnate sume de bani, l-au ucis şi jefuit. Bandiţii nu au putut fi prinşi până acum. ---------XXX----------­ UNIVERSUL Cronica Ardealului Teatral National din Cluj DEMONUL, de Schönherr Datorită iniţiativei distinsei ar­tiste d-na Bârsan, repertoriul teatrului român s-a îmbogăţit cu încă o piesă: e vorba de puter­ica dramă a lui Karl Schön­herr. „Demonul“, d-na Bârsan a făcut o alegere fericită, întrucât şi drama insăş se recomandă prin admirabile calităţi, şi rolul principal, din care d-sa a făcut o creaţiune strălucită, i se potri­veşte. In decursul celor cinci acte, cât cuprinde piesa, autorul des­­voltă cu îndemânare un conflict nou : femeia la început naivă şi devotată în care bărbatul, pen­tru a-şi ajunge scopurile sale, „deslănţue“ duhul rău. Dar „De­monul“ în cele din urmă distru­ge tocmai pe acela — mai bine zis aceia cari l au deslănţuit,—iar eroina apare la sfârşit ca o fu­rie de o tainică amploare. Drama are umai trei persoane, cari nici măcar nu poartă un nume: un grănicer, un contrabandist şi nevasta lui. Şi cu aceste mi­jloace extrem de reduse, autorul îşi propune şi reuşeşte să scoată maximum de efect, vrând par’că să ilus­treze încă odată nemuritoarea reţetă a lui Aristotel, care spune undeva că, e bun dramaturg a­­cela care dispreţuind mijloace­le externe (decorul, maşinăria, etc.), ştie să facă o iarnă puter­nică cu mijloacele cele mai sim­­ple. Actele şi replicele se desfăşu­ră cu precizie, pereonagiile sunt admirabil reliefate. Iar zugrăvi­rea femeei-demon, care se regă­seşte p­âine şi-şi leapădă masca, e extrem de impresionantă. D-na Bârsan, a ştiut să redea cu precizie şi putere intenţia lui Schönherr, întrupând a avea a­­cea fiinţă stranie prin adâncu­rile ei nebănuite, şi acel amestec uimitor de contraste, şi acea pu­­tere de transformare puţin co­mună. Orice spectator care a asistat la reprezentant presei, şi-ar pu­tea da seama că d-na Bârsan a studiat rolul cu pasiune şi graţie resurselor talentului său, a ştiut să pătrundă cutele cele mai ascunse ale acestui suflet plin de un mister. De aceea noi nu pu­tem decât să o felicităm pentru buna idee de a face cunoscută această dra­mă, în cât mai multe unghiuri ale ţării Itra­rmire şi ura arestaţi la Cluj Faptul s’a petrecut Duminică,, în sala mică a restaurantului New-York, unde se sărbătorea­­ nunta d-lui Cuda. Pe când cânta corul operei, d. prefect de poliţie, oare se a­­fla în sala mare a restaurantu­­lul, a dat oidlin să nu mai cân­te muzica. D. Cuda a căutat să înduplece pe prefect să revie asupra mă­­surii şi d. prefect de poliţie a trimis doi agenţi, cari au ares­tat pe d. Cuda, mirele şi pe ti­­pul din naşi, d. inginer Roată, directorul uzinei, electrice. Intervenind P­­. S. episcopul Ivan şi al doilea naş, d. colonel N­icul­escu, nuntaşii au fost eli­beraţi. Faptul a făcut mare sensaţie. D. colonel Niculescu a înain­tat un raport disciplinar contra prefectului de poliţie, iar d. Du­­da se va adresa justiţiei, spre a i se da satisfacţie pentru pre­judiciul moral suferit Diferite ştiri CLUJ SCUMPIREA CURENTULUI ELECTRIC Consiliul comunal ocupân­­du-se de exploatarea uzinei electrice a hotărit ca cu începe­­re dela 1 Aprilie să se socotească costul curentului electric cu o majorare de 66 la sută. Dease­menea s’a hotărit să se comande maşini pentru amplificarea u­­zinei. Exploatarea uzinei se va te­ce în regie proprie. CEREREA BRUTARILOR ŞI MORARILOR O delegaţie a brutarilor şi mo­rarilor din Cluj s-a prezentat consiliului comunal cerând o majorare de 25 la sută la pre­ţurile actuale ale pâinei şi făi­­nei. — ___________________________________________________________ ..«! 4 Prüf C­W.­Sp. 98 Tineri 1 Iei 1925 ..si',' INFORMATION! , JOI ** Ministerul de interne a o­­prit, cu desăvârşire, introduce­rea şi răspândirea în ţară a ca­lendarului cu stil vechiu, tipărit în Germania şi Polonia şi pe ca­re de la o vreme il răspândesc în mii de exemplare şi cu profu­­siune mai ales pe la ţară, cei interesaţi să producă frămân­tări în populaţie. ♦ Au primit medalia „Bărbă­ţie şi credinţă“: Gh. Birescu, caporal rezervist, şeful garnizoanei Hodoş din ju­deţul Caraş-Severin, care a des­coperit organizaţia comunistă din comuna Hodoş şi împreju­rimi, în urma cărei descoperiri comuniştii au fost arestaţi, soţii Maxim şi Natalia Cuz­­min din comuna Tatar-Bunar (judeţul Cetatea-Albă), care au salvat viaţa unui ofiţer, în ziua de 16 oct. 1924, în timpul când comuna Tatar-Bunar a fost a­­tacată de bolşevici. Ei au bravat, timp de 30 de ore, ameninţările bandiţilor până la sosirea tru­pelor noastre. ♦ In n­ rul 91 al ziarului, am înregistrat la lista de subscrip­ţie pentru studenţi, suma de opt mii lei, donaţi de „şeful ocolului „Căscioarele“. E vorba de d. ing. AL Ştefanopol, care ne scrie, că suma i-a fost oferită ca „bac­şiş“, spre a face o concesia D-sa dispreţuind astfel de mijloace, a trecut cei opt mii lei pe lista pentru studenţi, asigurând, tot­odată, pe cei cari voiau o con­cesiune, că atitudinea rămâne aceiaşi om­ cari ar fi urmările. EVADAREA LUI MUNTEAN­U Fruntaşul grupării ţărăniste (din Codrut Vlăsiei) îşi cântă un versuri mişcătoare, fericirea că a evadat. Azi liber, fără lanţuri Mă simt aşa uşor, Ascuns un codru tainic La ambra brazilor Şi-mi făuresc la planuri Să-mi fac un viitor. Magistrala pledoarie a avo­catului lui Munteanu. Ce trebue să spue ilustrul apărător la Curtea cu Juraţi, in VESELIA care apare joi 30 Aprilie. „ Mâine. Vineri, se va face­e la Călăraşi, în prezenţa d-lui Const. Banu, fost ministru, îm­proprietărirea a 700 de demobiliU­zaţi. Dl D. maior Dumitriu, şeful biuroului de construcţii şi do­menii militare din Bucovina, a întocmit planurile şi a luat toate măsurile necesare, pentru repararea tuturor cazăr­milor din Bucovina, cât şi a ce­lor din nordul Basarabiei şi Moldovei. In toate cazărmile acestea, se va introduce lumină electrică, apă, etc. De asemenea, d-sa a luat mă­­suri pentru reorganizarea şi re­facerea câmpului de tragere şi a poligonului de tir al garni­zoanei Cernăuţi. Se vor introduce ţinte mo­derne cu depozitive mecanice ♦ Cercul de studii farmaceu­tice, va ţine şedinţă Sâmbătă 2 Mai ora 9 seara în localul labo­ratorului de chimie analitică (Bulevardul Carol 16). Printre premiile gratuite a­­cordate cititorilor şi abonaţilor ziarului „UNIVERSUL“, la tra­gerea din luna Mai, se află: O POLIŢA DE ASIGURARE asupra vieţii cu nr. 6425, prin care câştigătorul este asigurat cu suma de lei 50.000 (cinci­zeci mii) pe termen de 20 ani. LI­BERA DE ORICE PLATA la Soc. de Asigurări „STEAUA ROMÂNIEI“ din Bucureşti, str. Carol nr. 19. O POLIŢA DE ASIGURARE contra accidentelor cu nr. 2086, liberă de orice plată, prin care câştigătorul este asigurat PE TOATA VIAŢA contra acciden­telor de căi ferate, vapoare şi tramvai pentru sumele de: Lei 100.000 (una sută mii) in caz de invaliditate permanen­tă la Societatea de Asigurări „STEAUA­­ ROMÂNIEI“ din Bucureşti, strada Carol nr. 19. Şi UN TABLOU mărime naturală executat la „JULIETA“, Foto­graful Curţii Regale, Calea Vic­toriei 44. COMITETUL MĂCELARILOR Sindicatul măcelarilor a ales preşedinte pe d. Betich Carol şi vice­preşedinţi pe d-nii Dolog Ianos şi Syrkoza Gyula. PLÂNGEREA EPISCOPULUI UNIT Episcopul unitar Ferentz Io­sif s’a prezentat d-lui ministru Lapedatu plângându-se că pro­­toereul unitar din Turda, Lö­­rintz Denes este oprit să slu­jească. Oradea Mare ACCIDENT MORTAL DE AUTO­MOBIL Un nou accident nenorocit de automobil s’a întâmplat pe str. Regele Ferdinand. Fetiţa Sonnenwirt Manczi, ieşind din­­tr’o brutărie, unde cumpărase pâine, şi voind să traverseze strada spre casă, trecea în fugă, ferindu-se de cele două tram­­vae care tocmai făceau cruce în mers: unul spre gară şi cel­lalt spre centrul oraşului. In acelaş moment fetiţa a fost lo­vită de automobilul condus de şofe­rul Bota Nicolae, trântită la pământ şi roatele trecându-i peste corp, i-au provocat răni mortale. Şofe­rul a fost ares­tat, şi interogat la poliţie îm­­preună cu mai mulţi martori oculari ai acestei nenorociri. ARESTAREA UNOR ŢIGANI HOŢI O bandă de ţigani, în fruntea căreia se afla Kovaci Ioan, de fel din judeţul Arad se îndelet­nicea de la un timp cu săvârşi­rea de jafuri şi pe teritoriul judeţului Bihor. Mai ales în plata Tinca, ei au săvârşit mai multe jafuri, din care cauză jandarmii de acolo i-au pus în urmărire, fiind gata să-i prindă în apropiere de pădurea Episco­pia. Covaci şi cu alţi doi tova­răşi simţind că sunt urmăriţi, au deshămat caii dela căruţă, pe care părăsind-o, s’au refu­giat în pădure. Aci ei au atacat cu focuri de armă pe jandarmi, cari răspunzând au rănit pe Kovaci, reuşind să-i prindă şi să-i aresteze. Inaintându-i par­chetului OMORÂT DE CURENTUL ELECTRIC Iosif Schwartz, ucenic pan­tofar din str. Cuza Vodă 37, vo­ind să aprindă lumina elec­trică, care probabil era defectă, a fost curentat şi omorât pe loc. Medicul circumscripţiei respec­tive a constatat că moartea a provenit în urma unei prea mari debilităţi fizice a ucenicului. ARDEREA FABRICEI DE STI­CLA DIN PADUREA­ NEAGRA Pe teritoriul­ comunei Popeşti, acest judeţ se află fabrica de sticlă din Pădurea Neagră. In ziua de Paş­ti, fabrica a luat foc şi nefiind ajutoare suficiente pentru stingerea focului, ea a ars în întregime, producându-se o pagubă de aproape două mi­lioane şi jumătate lei. Cercetă­rile pentru stabilirea cauzelor şi răs­punderea acestui incendiu sunt în curs. TUTUNGERIE JEFUITA Tutungeria din str. Vlahuţă nr. 30, a fost jefuită de nişte spărgători rămaşi încă necu­noscuţi, chiar în cursul zilei de Miercuri. Hoţii au ridiicat din tejghea, suma de 18500 Iei şi o mare Cantitate de produse ale regiei.­’ SIBIU TEATRUL ROMAN LA SIBIU Câteva zile ne mai separă de sosirea mult apreciatei artiste, societară a teatrului Naţional din Bucureşti, Olimpia Bârsan, care va juca împreună cu ar­tiştii teatrului Naţional din Cluj „Demonul“, tragi-comedie în 5 acte de Karl Schonherr. Credem că vor fi mai norocoşi şi încununaţi de mai mult suc­ces , nu cum a fost Al. De­­metriad cu piesele „Taifun“ şi „Fât-Frumos“, în care cu toate că a făcut eforturi în rolu-i titu­lar, că a fost adus la scenă de 10 ori, Ileana a fost sublimă, iar Mioara un deliciu pe scenă, — totuşi sala la ambele piese a fost goală. E trist că ştim să ne preţuim aşa puţin artiştii ple­caţi în turneu în scop naţional. Pentru o sesiune mai lungă a teatrului maghiar s-au vândut toate abonamentele, iar de bi­lete nici nu mai e vorbă. Ce pu­tem învăţa ?... INTENTIONAT SAU FARA VOE D. Petrescu inspector şcolar, sosind în Sibiu, ambea acasă a constatat că geamantanul de pae ce avusese în comparti­ment cu un alt călător fiind ab­solut la fel i s-a schimbat A­­vând lucruri de valoare circa 20.000 lei s'a înapoiat imediat la gară, unde în faţa a 2 agenţi ai serviciului special de sigu­ranţă s-a deschis panerul găsind numai alimente. 1 ORAVITA ROMANII SI TEATRUL UN­GURESC De la Orşova, unde a lăsat dureroase impresii. la români, trupa de teatru unguresc, sub direcţia artistului Tibor Derzsoc, a sosit în turneul ei de propa­gandă culturală maghiară şi la noi, pe mai multe săptămâni. Unii capi ai autorităţilor publi­­ce şi unii profesori, precum şi ofiţeri români, alimentează a­­ceastă propagandă, prin vizita­rea acelei trupe maghiare, în loc de­ a contribui la propagarea culturei româneşti, într’un oraş, unde numai maghiari nu sunt, şi a încuraja reprezentaţiile tea­trale şi artistice româneşti, cu prezenţa lor, care la acestea e foarte rară. Din cauza acestei trupe, românii n’au putut da nicio reprezentaţie teatrală, fiind teatrul ocupat şi la Paşti tot de ea. LIPSURILE SERVICIULUI POŞTAL Prin plecarea a doi factori po­ştali, personalul fiind păgubitor de redus, iar direcţia P. T. T., nemai­voind să aprobe angajarea altora în loc, serviciul poştal su­feră enorm de mult, căci oraşul care se întinde pe o lungime de peste 7 km., nu poate fi străbă­tut numai de un singur factor poştal, care a rămas, numai în vreo câteva ore de după amiază, căci corespondenţa se distribuie numai atunci, poşta sosind la 12 la prânz de la Reşiţa, deşi ar pu­tea, cu puţină bunăvoinţă, să sosească direct de la Berzova, staţie d­e bifurcare. Din cauza a­­ceasta, corespondenţa nu se mai distribuie la sosire imediat, ci cu întârziere, precum şi ziarele, aşa că întreaga mişcare econo­mică suferă foarte mult. Avem tren accelerat, care ar putea aduce de la Bucureşti co­respondenţa şi ziarele In aceeaş zî, cu toate acestea, din nepă­sarea autorităţilor în drept, le primim abea a doua zi spin sea­ră, în cazul cel mai favorabil. S’a făcut o anchetă oficială în privinţa aceasta, acum câteva luni însă toate au rămas cum e mai rău. Publicul pretindea În­dreptarea lucrurilor. UN ACCIDENT DE TRĂSURĂ D na şi d-ra dr. Nedelcu şi d-­na Bălţa,Ioscu. Ieşind la plim­bare cu trăsura, fără vizitiu, d'jpă o cursă lungă până în Valea Băniei, caii deodată s’au speriat şî luând-o la fugă, le-au asvârlît din trăsură, d-na dr. Nedelcu, rănindu-se foarte grav. ORŞOVA CORUL „CÂNTAREA RO­MÂNIEI“ In seara de 22 Aprilie, corul societăţii corale „Cântarea Ro­mâniei“ din Bucureşti, a dat un concert la localitate. La sosirea in gară, Ii s-a făcut o primire impunătoare, fiind de faţă toţi capii autorităţilor şi un public ales, dimpreu­nă cu membri celor 3 coruri din localitate. Un program bogat şi bine alcătuit din felurite genuri de cântece, în care a excelat a­­cest cor­, ne-a învederat uimitor de bine, puterea fascinitoare muzicală, ce o poate avea un cor de voci Încântător de bune, bine instruite. Aplause dese şi îndelung re­petate, au răspândit clipele de vrajă muzicală, de care publicul era cuprins. O admiraţie entu­ziastă a stârnit şi frumoasele costume româneşti din diferi­tele ţinuturi, în care erau Îm­brăcate cu gust coristele, care mai de care mai drăgălaşă. IVIREA MUSCEI COLUMBACE De vreo câteva săptămâni s-au ivit şi la noi în număr mare muştele columbace. S-au luat toate măsurile pentru preîntâm­pinarea neajunsurilor, ce le cau­zează la vite. SPORTIVE Duminică, a avut loc pe tere­nul de exerciţii al armatei, o e­­mulare de football între echi­pele C. S. Orşova şi C. S., Fer­dinand, însă după 20 de minute de joc, născându-se ceartă şî bătaie, cei din Ferdinand fiind brutali, jocul a încetat. *•■ Marţi seară a fost la pri­măria Capitalei o consfătuire a partizanilor arderii cadavrelor. A prezidat d. dr. Costinescu şi a asistat şi d. dr. Gheorghian, fost primar. S’a hotărit să se construiască crematoriul lângă ospiciul Zer­­lendi. Adunarea generală a Soc. „Cenuşa“ se va ţine la 14 Mai, ora 6 d. a. ♦ Comitetul de direcţie de la p. t. t. a respins apelul făcut de inspectorul regional Constantin Marinescu-Strihăreţ, contra sen­tinţei conţisiunii de disciplină, prin care­ i s‘a aplicat pedeapsa retragerii funcţiunii.* Fostul inspector regional s‘a făcut vinovat că în 1920, a luat ca mită dela o fabrică­ de porţe­lan suma de 20 mii lei ca să-î admită oferta la o licitaţie de izolatoare. D. inginer inspector gene­ral Samoilă a plecat aseară la Constanţa, spre a lua măsuri de reparare a cablului Constanţa- Constantinopol, defectat în a­­propierea Mangaliei D. Marino, director la inspec­toratul balneo-climatic din mi­nisterul sănătăţii publice, s-a Întors de la băile Herculane, un­de a luat ultimele măsuri de a­­menajare a instalaţiunilor bal­neare în vederea sezonului ce începe la 1 Mai. ♦ Marţi a decedat, subit, la Ploeşti, inspectorul general şco­lar G. Tomescu. Ministerul instrucţiunii a de­legat pe d-nii inspectori gene­rali şcolari G. Nicolaescu, G. N., Costescu şi I. Ghiaţă, să repre­zinte acest departament, la ce­remonia funebră. ♦ Deţinutul Cârnu Moise A­­ron, condamnat de consiliul de război al corpului 2 armată la 15 ani muncă silnică pentru de­zertare la inamic, a evadat din închisoarea Jilava. ♦ „Monitorul Oficial“ de ori publică decretul, care sancţio­nează legea votată de parla­ment pentru reglementarea mi­­graţiunilor. ♦ Societatea studenţilor în a­­gricultu­ră Herăstrău, roagă stă­ruitor persoanele cari mai de­ţin liste de subscripţie să le îna­poieze de urgenţă, întrucât la 15 Mai c. c. se închide subscripţia. B Ministerul instrucţiunii a înfiinţat, pe ziua de 1 Mai cor, o şcoală de ţesătorie de covoare orientale în insula Ada-Kaleb. ♦ Consiliul de administraţie al Asociaţiei generale a Ingineri­­lor din România (AGIR), a decis convocarea unui congres al tu­turor inginerilor din ţară, spre a se examina de către întreg corpul ingineresc situaţia ce se creiază profesioniştilor intelec­tuali în genere şi inginerilor de la judeţe şi comune în special, prin noua lege administrativă. Data ţinerii congresului va­ fi intre 10—17 Mai se va­­uza din vreme. Institutul de surdomuţi din Focşani roagă din nou cu insis­tenţă, toate autorităţile precum şi toate instituţiile şi persoanele particulare, cărora li s-au trimis liste de subscripţie pentru con­struirea localului acestui insti­tut, să le înapoieze cât de urgent împreună cu sumele subscrise, oricare ar fi rezultatul, — chiar ne-având vre-o subscriere,—In­tru cât trebue să inchee soco­telile. _ CONGRESE ■ La Cluj, s’a ţinut eri, la Ca­mera de comerţ, congresul resta­­urătorilor. INTRUNIRI "*■ Comitetul de organizare al serbărilor, care s*au ţinut anul trecut, pentru priimirea „Asocia­­ţiunii­ culturale Astra“ de la Sibiu şi Capitală, se va ia trunk mâi­ne, Joi 30 ct, ora 11 dim.,pentru încheerea şi citirea dării de sea­mă întocmită. Adunarea va fi prezidată de Sanctitatea Sa Pa­triarhul Miron Cristea şi va vea loc în palatul metropolitan (societatea mormintele eroilor“). STUDENŢEŞTI înscrierile pentru anul I, II, III şi IV licenţă la facultatea­ de teologie din Bucureşti se fac în­tre 1 şî 15 Mai. UNIVERSITARE Consiliul profesoral al fa­cultăţii de ştiinţe din Iaşi a re­comandat, pe baza concursului, pe d. Th. Ionescu ca profesor a­­gregat la catedra de fizică ex­perimentală, acustică şi optică, de la acea facultate. Ministerul instrucţiunii a con­firmat această recomandară . D. prof. I. Petro­vi­ci a fost confirmat decan al facultăţii de litere şi filosofie, de la Uni­versitatea din Iaşi. B Ministerul instrucţiunii, in urma recomandărei Consiliului profesoral, a aprobat ca d. do­cent dr. Paulian să facă un curs liber de clinică şi pato­logie nervoasă, la facultatea de medicină din Capitală. 20 Filmul Ducesei de Langeais rulează zilnic la Cinema Bulevard Palace. Cititorii „Universului“ au reducere de 40% prezentând acest cupon. Honoré de Balzac Ducesa de Langeais — Roman — tpaducer’e de COJVST. JS, /. GH1CJ4 — Ce fLa zîs domnul dé Montriveau ? întrebă ea cu tonul cel mai nepăsător din lu­me în clipa când lacheul veni să-i dea socoteală de misiunea Iui. — Domnul marchiz nu mi-a răspuns decât: — „Bine“. * Timp de douăzeci șî două de zile doamna de Langeais scria zilnic domnului de Montriveau fără să obțină însă vre­un răs­puns. Ducesa sfârși prin a spune că e bolnavă spre a se dispensa de îndatoririle ei mondene. Nu mai primea de­cât pe tatăl ei, ducele de Navarreins, mătuşa ei prințesa de Bramont Cha­­uvry, bătrânul conte de Farm­ers, unchiul ei şi ducele de Grandlieu, unchiul bărbatului ei. Toţi oamenii aceştia crezură că ducesa era întrnadevăr bol­navă, văzând-o pe zi ce trecea, tot mai palidă și mai abătută, orgoliul ei rănit, iubirea-i ne­împărtășită, su­părarea-i, toate astea o consumau nespus. In cele din urmă ducesa pă­răsi casa ca să asiste la o revis­tă la care trebuia să ia parte și domnul de Montriveau. Instala­tă pe balconul Tuileries-ilor, lângă familia regală, ducesa re­­purtă un mare succes. Toată lu­mea o salută cu admirație. Ea schimbă câteva priviri cu Mon­triveau care defilă aproape la picioarele ei. A doua zi după revistă, doam­na de Langais trimise trăsura ei să aștepte la poarta marchi­zului de Montriveau dimineaţa de la opt până la trei după a­­miazi. Armand stătea în strada Tournon, la câţiva paşi de Ca­mera pairilor, unde trebuia să se ţină o şedinţă, în ziua, aceea. Dar mai înainte de plecarea pair­ ilor la palat, mai multe persoane văzură trăsura duce­sei. Un tânăr ofiţer care fusese dispreţuit de doamna de Lan­­geais şi care era acum în gra­ţiile doamnei de Sérizy, baro­nul de Manlincour, observă cel dintâi trăsura ducesei, imediat se duse la amanta lui povestin­­du-i nebunia ducesei. Ştirea a­­ceasta a fost adusă îndată la cunoştinţa tuturor coteriilor din foburgul Sain-Germain, deve­nind scandalul zilei. Aproape toate femeile tăgăduiră faptul dar în aşa fel în­cât dezminţi­rile lor păreau mai de grabă o aprobare , în schimb bărbaţii se arătară foarte indulgenţi. — Doamna de Lange, * vârstt * cea mai nobilă denţă! spuneau ei. — Ce-o să devină societatea, dacă onoraţi astfel viţiul ? în­trebă soţia procurorului gene­ral, contesa de Granville. In răstimpul acesta, în vreme ce toată lumea se îngrămădea în fața casei din strada Tour­non spre a se asigura că ducesa era într'adevăr la domnul de Montriveau, doamna de Lange­ais stătea singură în iatacul ei. Armand care nu dormise acasă se plimba la Tuileries cu Hen­ry de Marsay. Părinţii şi rudele doamnei de Langeais luaseră înțelegere în­­tre­git ca să se ducă la ea spre a-i face morală şi să ia măsuri ca să oprească pe cât se va pu­tea scandalul pricinuit de pur­tarea ducesei. La ora trei, după amiază, du­cele de Navarreins, contele de Pamiers, prințesa de Bramont- Chauvry și ducele de Gradlieu se aflau în salonul ducesei de Langeais. In timp ce toți discutau în­­trei ei, ducesa ieși din iatacul ei. — Draga mea, îi zise ducele, sărutând'o pe frunte, oare nu știi ce se petrece ? — Nu știu, tată. — Cum ,așa ? Tot Parisul te crede la domnul de Montriveau. — Draga mea Antoaneta, nu e așa că n’ai părăsit casa ? zi­se prințesa care îi întinse mâna pe care ducesa o sărută respec­tuos. — Nu, mamă, n‘am ieșit Dar, urmă ea, întorcându-se pentru a salutat pe conte și pe marchiz, am vrut ca tot Parisul să mă creadă la domnul de Montri­veau. Ducele își înălță privirile spre cer șî-și încrucișă brațele . — Dar nu știi ce o să rezulte de pe urma aceste! hotărtri ne­chibzuite , zise el In cele din urmă. Prințesa se uită la doamna de Langeais, care se înroşise toată și pleca ochii; doamna de Cha­­uvry o atrase uşor la piept şi îi zise : — Lasă-mă să te sărut, dră­guţă. Apoi o sărută pe frunte şi re­luă zâmbind : — Cu toate că ţi-ai compro­mis soţul şî situaţia, trebuie să luăm măsuri grabnice ca să re­parăm totul — Dar bine, dragă mătușică, nu vreau să repar nimic. Do­resc ca tot Parisul să știe sau să spună că am fost la domnul de Montriveau. A distruge cre­dința asta, ori­cât de falsă ar fi, mi-ar face mult rău. — Bine, drăguță vrei cu orice preț să te pierzi și să ne mâh­nești ? interveni ducele. — Nu uita, tată, că familia mea sacrificându-mă unor inte­rese pe care nu vreau să le ju­dec, m-a condamnat la cele mai mari nenorociri. — Mai jertfiţi-vă pentru copiii voştri! zise domnul de Navarre­­ins contelui de Pamiers. — Doamnă ducesă, se ameste­că în vorbă ducele de Grandlieu, n'am venit aici ca să vă vor­besc de nepotul meu, ci de In­teresele d-voastră. Mai întâi de toate mărturi­sesc că nu iubesc de loc pe Lan­­geais. Dacă aţi face un scandal, avar cum e, va divorţa, îşî va păstra şi averea ce-ţi aparţine şi te va lăsa săracă, lipsită chiar de strictul necesar. Pe de altă parte, nu vreau să anticipez viitorul, dar trebuie să prevedem totul. Ce te faci dacă domnul de Montriveau te lasă ? S‘au văzut atâtea cazuri în cât nu trebuie să te supere pre­supunerea mea, ori cât de im­posibilă ar părea. Și în afară de asta, ce s‘ar întâmpla dacă ai avea copii ? Gândește-te bine doamnă, legile sunt aspre...­ ­[Va urmai 3 M——MMWB. ....................-- - 1

Next