Universul, mai 1925 (Anul 43, nr. 98-122)
1925-05-01 / nr. 98
964 ISO MAGAZINUL ATENEULUI SEVERINEANU & Co. Telefon 64.1 Cal. Victoriei 59 Telefon 64/1 Opal ’ZT'''“* mu. lei 95 CaliffOd p. Ungeria mtr. lei 33 Crep©n fantesla w H 50 p, cearceafuri „ „ 110 Crepe . „ 80 Sndsan ,atl0a „m. „ . 45 Crepe &ferit, „290 Olandă „ „325 Laviage pentru rocw „ „ 140 BatisS d6 0,sndâ 90 n n 180 Covercoat fig... .520 Prosoape dela bu0,„ 55 BOALE DIS Stomac de tot felul ca : lipsa de apetit, mistuirea grea, catarul de stomac acreala, greaţa şi vomarea, stârci de stomac şi peste toate greutăţile şi slăbiciunile stomacului se Înlătură prin EDE stomac Acest mijloc dietetic casnic întăreşte stomacul, provoacă mistuirea, face poftă de mâncare şi ajută menţinerea şi restabilirea activităţii mistuitoare şi prin aceasta sănătăţii trupului întreg mai bine ca ori şi ce alt mijloc cunoscut până acum. Mii şi mii scrisori de recunoştinţă dovedesc efectul al E. de stomac. Premiat în Paris, Londra, Ostende şi Roma. Un colet poştal conţinând 4 sticle 360 lei de la Farmacia TOiWULUl Lup] (Str. Regele Ferdinand Rg. 2) iSâîiiii UI ii HM I,' 1 Je “^■‘1 “~T';T ^ RAGLANE g KlMQNOURl |PARDESiURI 'COSTUME' i TpOkT jiiUOiaTjRft izitati secIlQusa noastră DETAIL m fui muu DE HAINE BĂRBĂTEŞTI 5tr„ I 310496 — BUCUREŞTI — Expediţie si In provincie. Catalog gratis Pârul Albit capătă coloarea naturală întrebuinţând regeneratorul „MONOPOL** 1 PRAGA11 turostomE şl TRACTOARE ASîiKCOLE „Centrala Băncilor din Provinci®*1 Bucureşti Str. Academiei 2, Te 17/38 şi 78/45 spălaţi şi prelucraţi prin maşini speciale pentru Trusouri, Hoteluri, Internate, etc. SPECIALITĂŢI pentru PERNUŢE de DIVANE Expediţie şi la provincie Vinde Calea Moşilor 92 TEIEFON Ro. 74/10 1419 1 MO BiI Citi fi „VESELIA** Preparaţii „ ISI" Efect sigur şi garantat Cel mai eficace şi mai bun remediu pentru stârpirea şobolanilor, guzganilor şi şoarecilor (de câmp etc.) Eficacitatea acestui preparat se poate dovedi prin o mulţime de scrisori de mulţumire de la diferite înstituţiuni şi particulari. Se trimite la comandă prin ramburs sau la trimiterea anticipată a costului. Preţul: lei 25,50, 85, 175, 400, după mărimea dozei. A se adresa la: Reprezentanţa Generali a preparat©^ „IS8“ Acureşti, Cal. Victoriei 28 Vilagros, Scara Km , M ■HUM „Lîbno Belgique“ apărea tipărit. Se uzau mii de trucuri pentru a se dejuca urmările continue ale spionilor poliţieneşti. O vreme ziarul apăru in câmp intr’o casă pustie. Dar nu se pot număra locurile unde cu 0 maşină și o casă de litere se improviza o nouă „tipografie** pentru „Libre" cum se ziceau pe scurt belgienii. Comandatura vedea negru. Percheziţiile se succedau percheziţiilor. Se răscoleau sute de case, se spărgeau porţi, ziduri şi nu se găsea nimic. Printre belgieni nu se aflau trădători. Solidaritatea lor avea ceva eroic. Se arestau zilnic sute de oameni — doar o găsi vr’o urmă, vr’un indiciu, vr’un corp delict. Dar nimic. Comandatura primea scrisori anonime, i se indica şi camera unde se... tipăreşte ziarul şi când descindeau la locul indicat dădeau de un Water bloset. Veni un denunţ intr’o zi, se spunea şi numele: Andr Vesale, Piaţa Baricadei. Nemţii erau păcăliţi pentru a nu ştiu a câta oară; pe locul indicat ei găsiră într’adevăr pe André Vésale, Piaţa Baricadei, suit, dar de... bronz, pe grandiosul piedestal "de piatră din acea piaţă. Ziarul avea deseori clişee patriotice sau desene pline de ironie la adresa nemţilor. Intr’unul din numerele acestuia, guvernatorul Von Bising era făcut ca maimuţă cu mâinele pline da condamnări şi mandate de arestare; se vedea chiar automobîlul-tipografie — percheziţia comandaturii la Walcerkloset şi arestarea statueî lui André Vésale. Comandatura oferea până la 75.000 fr. premiu denunţătorului. Dar totul era zadarnic. Nu se primeau denunţări. Dar în afară de opera întreprinsă de gazetele clandestine erau cântărireţii şi poeţii, car lucrau, şi nu felul lor împotriva invadatorilor. Una din poeziile cele mai reuşite era împotriva lui Wilhelm care are azi un înţeles profetic. Sub titlul „Să nu moară" poetul prevede căderea tragică a Germaniei, revoluţia şi prăbuşirea Kaiserului în sânge, ruşine şi oprobiu şi el vrea ca dânsul să trăiască pentru a-şî vedea sfârşitul — groasnicul sfârşit! Poezia apăru într’o foae satirica muşcătoare numită ,,Canalia“ pentru descoperirea căreia Comandatura oferea deasemenea enorme prejmii. Sub nasul nemţilor, belgie- nici scriau pe afişele comandaturii „minciuna“ sau „fals“, când nu le rupeau şi Înlocuiau cu altele belgiene sau când nu răspundeau pe zid printr’o înjurătură lizibilă la adresa „bosi-I lor“. Farsa se altera cu drama , în jurnalistica clandestină. Architectul Filip Baucet, condamnat odată cu Mis Klaveli, a pierit martir al ziarului „Libre Belgique“. Van Doren unul din re- i dactorii sfii a rătăcit 2 ani din casă în casă fără a-şi vedea familia fiind pus în urmărire. „Libre Belgique“ ajungea misterios, nu numai in casele şi buzunarele guvernatorului von Bising şi a ofiţerilor săi, dar până şi pe masa de lucru a Kaiserului. In fiecare an administraţia ziarului îi repeta abonamentul scutirii, du-ie data totdeodată, „dat fiind o precară a finanţelor impuui“ adăugau ei pe cartea de vizită anexată la ziar. „Libre Belgique“ apăru până în ziua când curăţată de duşmani, Belgia răsufla din nou liberă. Eroismul poporului belgian s’a reflectat nemuritor în presa sa clandestină — sub ocupaţie. Această presă sintetizează o epocă de glorie nu numai pentru poporul belgian ci şi pentru istoria jurnalisticei contimporane“. . Carlo Russo Tradus in „Salonul literar” de la Arad după „Secoto". --------- XXX -------- istsisarea unui industriaş roata din Odessa Iaşi, 28 Aprilie Am anunţat acum câtva timp, că in apropierea corn. Lipscani a fost găsit cadavrul, oribil mutilat, al unui bărbat în vârstă de 55 ani. După multe cercetări, s’a putut precisa că cel ucis este Toader Călin, industriaş din Odessa. Numitul nemaiputând îndura viaţa de jaf şi de prigonire din partea bolşevicilor a hotărit să se refugieze în România. In acest scop el s-a înţeles ca nişte contrabandişti să-l treacă clandestin în Basarabia, urmând ca familia lui să fie adusă mai târziu. La sfârşitul lunei Februarie, Călin a fost trecut Nistrul, însă contrabandiştii, aflând că acest Călin are asupra lui însemnate sume de bani, l-au ucis şi jefuit. Bandiţii nu au putut fi prinşi până acum. ---------XXX---------- UNIVERSUL Cronica Ardealului Teatral National din Cluj DEMONUL, de Schönherr Datorită iniţiativei distinsei artiste d-na Bârsan, repertoriul teatrului român s-a îmbogăţit cu încă o piesă: e vorba de puterica dramă a lui Karl Schönherr. „Demonul“, d-na Bârsan a făcut o alegere fericită, întrucât şi drama insăş se recomandă prin admirabile calităţi, şi rolul principal, din care d-sa a făcut o creaţiune strălucită, i se potriveşte. In decursul celor cinci acte, cât cuprinde piesa, autorul desvoltă cu îndemânare un conflict nou : femeia la început naivă şi devotată în care bărbatul, pentru a-şi ajunge scopurile sale, „deslănţue“ duhul rău. Dar „Demonul“ în cele din urmă distruge tocmai pe acela — mai bine zis aceia cari l au deslănţuit,—iar eroina apare la sfârşit ca o furie de o tainică amploare. Drama are umai trei persoane, cari nici măcar nu poartă un nume: un grănicer, un contrabandist şi nevasta lui. Şi cu aceste mijloace extrem de reduse, autorul îşi propune şi reuşeşte să scoată maximum de efect, vrând par’că să ilustreze încă odată nemuritoarea reţetă a lui Aristotel, care spune undeva că, e bun dramaturg acela care dispreţuind mijloacele externe (decorul, maşinăria, etc.), ştie să facă o iarnă puternică cu mijloacele cele mai simple. Actele şi replicele se desfăşură cu precizie, pereonagiile sunt admirabil reliefate. Iar zugrăvirea femeei-demon, care se regăseşte pâine şi-şi leapădă masca, e extrem de impresionantă. D-na Bârsan, a ştiut să redea cu precizie şi putere intenţia lui Schönherr, întrupând a avea acea fiinţă stranie prin adâncurile ei nebănuite, şi acel amestec uimitor de contraste, şi acea putere de transformare puţin comună. Orice spectator care a asistat la reprezentant presei, şi-ar putea da seama că d-na Bârsan a studiat rolul cu pasiune şi graţie resurselor talentului său, a ştiut să pătrundă cutele cele mai ascunse ale acestui suflet plin de un mister. De aceea noi nu putem decât să o felicităm pentru buna idee de a face cunoscută această dramă, în cât mai multe unghiuri ale ţării Itrarmire şi ura arestaţi la Cluj Faptul s’a petrecut Duminică,, în sala mică a restaurantului New-York, unde se sărbătorea nunta d-lui Cuda. Pe când cânta corul operei, d. prefect de poliţie, oare se afla în sala mare a restaurantulul, a dat oidlin să nu mai cânte muzica. D. Cuda a căutat să înduplece pe prefect să revie asupra măsurii şi d. prefect de poliţie a trimis doi agenţi, cari au arestat pe d. Cuda, mirele şi pe tipul din naşi, d. inginer Roată, directorul uzinei, electrice. Intervenind P. S. episcopul Ivan şi al doilea naş, d. colonel Niculescu, nuntaşii au fost eliberaţi. Faptul a făcut mare sensaţie. D. colonel Niculescu a înaintat un raport disciplinar contra prefectului de poliţie, iar d. Duda se va adresa justiţiei, spre a i se da satisfacţie pentru prejudiciul moral suferit Diferite ştiri CLUJ SCUMPIREA CURENTULUI ELECTRIC Consiliul comunal ocupându-se de exploatarea uzinei electrice a hotărit ca cu începere dela 1 Aprilie să se socotească costul curentului electric cu o majorare de 66 la sută. Deasemenea s’a hotărit să se comande maşini pentru amplificarea uzinei. Exploatarea uzinei se va tece în regie proprie. CEREREA BRUTARILOR ŞI MORARILOR O delegaţie a brutarilor şi morarilor din Cluj s-a prezentat consiliului comunal cerând o majorare de 25 la sută la preţurile actuale ale pâinei şi făinei. — ___________________________________________________________ ..«! 4 Prüf CW.Sp. 98 Tineri 1 Iei 1925 ..si',' INFORMATION! , JOI ** Ministerul de interne a oprit, cu desăvârşire, introducerea şi răspândirea în ţară a calendarului cu stil vechiu, tipărit în Germania şi Polonia şi pe care de la o vreme il răspândesc în mii de exemplare şi cu profusiune mai ales pe la ţară, cei interesaţi să producă frământări în populaţie. ♦ Au primit medalia „Bărbăţie şi credinţă“: Gh. Birescu, caporal rezervist, şeful garnizoanei Hodoş din judeţul Caraş-Severin, care a descoperit organizaţia comunistă din comuna Hodoş şi împrejurimi, în urma cărei descoperiri comuniştii au fost arestaţi, soţii Maxim şi Natalia Cuzmin din comuna Tatar-Bunar (judeţul Cetatea-Albă), care au salvat viaţa unui ofiţer, în ziua de 16 oct. 1924, în timpul când comuna Tatar-Bunar a fost atacată de bolşevici. Ei au bravat, timp de 30 de ore, ameninţările bandiţilor până la sosirea trupelor noastre. ♦ In n rul 91 al ziarului, am înregistrat la lista de subscripţie pentru studenţi, suma de opt mii lei, donaţi de „şeful ocolului „Căscioarele“. E vorba de d. ing. AL Ştefanopol, care ne scrie, că suma i-a fost oferită ca „bacşiş“, spre a face o concesia D-sa dispreţuind astfel de mijloace, a trecut cei opt mii lei pe lista pentru studenţi, asigurând, totodată, pe cei cari voiau o concesiune, că atitudinea rămâne aceiaşi om cari ar fi urmările. EVADAREA LUI MUNTEANU Fruntaşul grupării ţărăniste (din Codrut Vlăsiei) îşi cântă un versuri mişcătoare, fericirea că a evadat. Azi liber, fără lanţuri Mă simt aşa uşor, Ascuns un codru tainic La ambra brazilor Şi-mi făuresc la planuri Să-mi fac un viitor. Magistrala pledoarie a avocatului lui Munteanu. Ce trebue să spue ilustrul apărător la Curtea cu Juraţi, in VESELIA care apare joi 30 Aprilie. „ Mâine. Vineri, se va facee la Călăraşi, în prezenţa d-lui Const. Banu, fost ministru, împroprietărirea a 700 de demobiliUzaţi. Dl D. maior Dumitriu, şeful biuroului de construcţii şi domenii militare din Bucovina, a întocmit planurile şi a luat toate măsurile necesare, pentru repararea tuturor cazărmilor din Bucovina, cât şi a celor din nordul Basarabiei şi Moldovei. In toate cazărmile acestea, se va introduce lumină electrică, apă, etc. De asemenea, d-sa a luat măsuri pentru reorganizarea şi refacerea câmpului de tragere şi a poligonului de tir al garnizoanei Cernăuţi. Se vor introduce ţinte moderne cu depozitive mecanice ♦ Cercul de studii farmaceutice, va ţine şedinţă Sâmbătă 2 Mai ora 9 seara în localul laboratorului de chimie analitică (Bulevardul Carol 16). Printre premiile gratuite acordate cititorilor şi abonaţilor ziarului „UNIVERSUL“, la tragerea din luna Mai, se află: O POLIŢA DE ASIGURARE asupra vieţii cu nr. 6425, prin care câştigătorul este asigurat cu suma de lei 50.000 (cincizeci mii) pe termen de 20 ani. LIBERA DE ORICE PLATA la Soc. de Asigurări „STEAUA ROMÂNIEI“ din Bucureşti, str. Carol nr. 19. O POLIŢA DE ASIGURARE contra accidentelor cu nr. 2086, liberă de orice plată, prin care câştigătorul este asigurat PE TOATA VIAŢA contra accidentelor de căi ferate, vapoare şi tramvai pentru sumele de: Lei 100.000 (una sută mii) in caz de invaliditate permanentă la Societatea de Asigurări „STEAUA ROMÂNIEI“ din Bucureşti, strada Carol nr. 19. Şi UN TABLOU mărime naturală executat la „JULIETA“, Fotograful Curţii Regale, Calea Victoriei 44. COMITETUL MĂCELARILOR Sindicatul măcelarilor a ales preşedinte pe d. Betich Carol şi vicepreşedinţi pe d-nii Dolog Ianos şi Syrkoza Gyula. PLÂNGEREA EPISCOPULUI UNIT Episcopul unitar Ferentz Iosif s’a prezentat d-lui ministru Lapedatu plângându-se că protoereul unitar din Turda, Lörintz Denes este oprit să slujească. Oradea Mare ACCIDENT MORTAL DE AUTOMOBIL Un nou accident nenorocit de automobil s’a întâmplat pe str. Regele Ferdinand. Fetiţa Sonnenwirt Manczi, ieşind dintr’o brutărie, unde cumpărase pâine, şi voind să traverseze strada spre casă, trecea în fugă, ferindu-se de cele două tramvae care tocmai făceau cruce în mers: unul spre gară şi cellalt spre centrul oraşului. In acelaş moment fetiţa a fost lovită de automobilul condus de şoferul Bota Nicolae, trântită la pământ şi roatele trecându-i peste corp, i-au provocat răni mortale. Şoferul a fost arestat, şi interogat la poliţie împreună cu mai mulţi martori oculari ai acestei nenorociri. ARESTAREA UNOR ŢIGANI HOŢI O bandă de ţigani, în fruntea căreia se afla Kovaci Ioan, de fel din judeţul Arad se îndeletnicea de la un timp cu săvârşirea de jafuri şi pe teritoriul judeţului Bihor. Mai ales în plata Tinca, ei au săvârşit mai multe jafuri, din care cauză jandarmii de acolo i-au pus în urmărire, fiind gata să-i prindă în apropiere de pădurea Episcopia. Covaci şi cu alţi doi tovarăşi simţind că sunt urmăriţi, au deshămat caii dela căruţă, pe care părăsind-o, s’au refugiat în pădure. Aci ei au atacat cu focuri de armă pe jandarmi, cari răspunzând au rănit pe Kovaci, reuşind să-i prindă şi să-i aresteze. Inaintându-i parchetului OMORÂT DE CURENTUL ELECTRIC Iosif Schwartz, ucenic pantofar din str. Cuza Vodă 37, voind să aprindă lumina electrică, care probabil era defectă, a fost curentat şi omorât pe loc. Medicul circumscripţiei respective a constatat că moartea a provenit în urma unei prea mari debilităţi fizice a ucenicului. ARDEREA FABRICEI DE STICLA DIN PADUREA NEAGRA Pe teritoriul comunei Popeşti, acest judeţ se află fabrica de sticlă din Pădurea Neagră. In ziua de Paşti, fabrica a luat foc şi nefiind ajutoare suficiente pentru stingerea focului, ea a ars în întregime, producându-se o pagubă de aproape două milioane şi jumătate lei. Cercetările pentru stabilirea cauzelor şi răspunderea acestui incendiu sunt în curs. TUTUNGERIE JEFUITA Tutungeria din str. Vlahuţă nr. 30, a fost jefuită de nişte spărgători rămaşi încă necunoscuţi, chiar în cursul zilei de Miercuri. Hoţii au ridiicat din tejghea, suma de 18500 Iei şi o mare Cantitate de produse ale regiei.’ SIBIU TEATRUL ROMAN LA SIBIU Câteva zile ne mai separă de sosirea mult apreciatei artiste, societară a teatrului Naţional din Bucureşti, Olimpia Bârsan, care va juca împreună cu artiştii teatrului Naţional din Cluj „Demonul“, tragi-comedie în 5 acte de Karl Schonherr. Credem că vor fi mai norocoşi şi încununaţi de mai mult succes , nu cum a fost Al. Demetriad cu piesele „Taifun“ şi „Fât-Frumos“, în care cu toate că a făcut eforturi în rolu-i titular, că a fost adus la scenă de 10 ori, Ileana a fost sublimă, iar Mioara un deliciu pe scenă, — totuşi sala la ambele piese a fost goală. E trist că ştim să ne preţuim aşa puţin artiştii plecaţi în turneu în scop naţional. Pentru o sesiune mai lungă a teatrului maghiar s-au vândut toate abonamentele, iar de bilete nici nu mai e vorbă. Ce putem învăţa ?... INTENTIONAT SAU FARA VOE D. Petrescu inspector şcolar, sosind în Sibiu, ambea acasă a constatat că geamantanul de pae ce avusese în compartiment cu un alt călător fiind absolut la fel i s-a schimbat Având lucruri de valoare circa 20.000 lei s'a înapoiat imediat la gară, unde în faţa a 2 agenţi ai serviciului special de siguranţă s-a deschis panerul găsind numai alimente. 1 ORAVITA ROMANII SI TEATRUL UNGURESC De la Orşova, unde a lăsat dureroase impresii. la români, trupa de teatru unguresc, sub direcţia artistului Tibor Derzsoc, a sosit în turneul ei de propagandă culturală maghiară şi la noi, pe mai multe săptămâni. Unii capi ai autorităţilor publice şi unii profesori, precum şi ofiţeri români, alimentează această propagandă, prin vizitarea acelei trupe maghiare, în loc de a contribui la propagarea culturei româneşti, într’un oraş, unde numai maghiari nu sunt, şi a încuraja reprezentaţiile teatrale şi artistice româneşti, cu prezenţa lor, care la acestea e foarte rară. Din cauza acestei trupe, românii n’au putut da nicio reprezentaţie teatrală, fiind teatrul ocupat şi la Paşti tot de ea. LIPSURILE SERVICIULUI POŞTAL Prin plecarea a doi factori poştali, personalul fiind păgubitor de redus, iar direcţia P. T. T., nemaivoind să aprobe angajarea altora în loc, serviciul poştal suferă enorm de mult, căci oraşul care se întinde pe o lungime de peste 7 km., nu poate fi străbătut numai de un singur factor poştal, care a rămas, numai în vreo câteva ore de după amiază, căci corespondenţa se distribuie numai atunci, poşta sosind la 12 la prânz de la Reşiţa, deşi ar putea, cu puţină bunăvoinţă, să sosească direct de la Berzova, staţie de bifurcare. Din cauza aceasta, corespondenţa nu se mai distribuie la sosire imediat, ci cu întârziere, precum şi ziarele, aşa că întreaga mişcare economică suferă foarte mult. Avem tren accelerat, care ar putea aduce de la Bucureşti corespondenţa şi ziarele In aceeaş zî, cu toate acestea, din nepăsarea autorităţilor în drept, le primim abea a doua zi spin seară, în cazul cel mai favorabil. S’a făcut o anchetă oficială în privinţa aceasta, acum câteva luni însă toate au rămas cum e mai rău. Publicul pretindea Îndreptarea lucrurilor. UN ACCIDENT DE TRĂSURĂ D na şi d-ra dr. Nedelcu şi d-na Bălţa,Ioscu. Ieşind la plimbare cu trăsura, fără vizitiu, d'jpă o cursă lungă până în Valea Băniei, caii deodată s’au speriat şî luând-o la fugă, le-au asvârlît din trăsură, d-na dr. Nedelcu, rănindu-se foarte grav. ORŞOVA CORUL „CÂNTAREA ROMÂNIEI“ In seara de 22 Aprilie, corul societăţii corale „Cântarea României“ din Bucureşti, a dat un concert la localitate. La sosirea in gară, Ii s-a făcut o primire impunătoare, fiind de faţă toţi capii autorităţilor şi un public ales, dimpreună cu membri celor 3 coruri din localitate. Un program bogat şi bine alcătuit din felurite genuri de cântece, în care a excelat acest cor, ne-a învederat uimitor de bine, puterea fascinitoare muzicală, ce o poate avea un cor de voci Încântător de bune, bine instruite. Aplause dese şi îndelung repetate, au răspândit clipele de vrajă muzicală, de care publicul era cuprins. O admiraţie entuziastă a stârnit şi frumoasele costume româneşti din diferitele ţinuturi, în care erau Îmbrăcate cu gust coristele, care mai de care mai drăgălaşă. IVIREA MUSCEI COLUMBACE De vreo câteva săptămâni s-au ivit şi la noi în număr mare muştele columbace. S-au luat toate măsurile pentru preîntâmpinarea neajunsurilor, ce le cauzează la vite. SPORTIVE Duminică, a avut loc pe terenul de exerciţii al armatei, o emulare de football între echipele C. S. Orşova şi C. S., Ferdinand, însă după 20 de minute de joc, născându-se ceartă şî bătaie, cei din Ferdinand fiind brutali, jocul a încetat. *•■ Marţi seară a fost la primăria Capitalei o consfătuire a partizanilor arderii cadavrelor. A prezidat d. dr. Costinescu şi a asistat şi d. dr. Gheorghian, fost primar. S’a hotărit să se construiască crematoriul lângă ospiciul Zerlendi. Adunarea generală a Soc. „Cenuşa“ se va ţine la 14 Mai, ora 6 d. a. ♦ Comitetul de direcţie de la p. t. t. a respins apelul făcut de inspectorul regional Constantin Marinescu-Strihăreţ, contra sentinţei conţisiunii de disciplină, prin care i s‘a aplicat pedeapsa retragerii funcţiunii.* Fostul inspector regional s‘a făcut vinovat că în 1920, a luat ca mită dela o fabrică de porţelan suma de 20 mii lei ca să-î admită oferta la o licitaţie de izolatoare. D. inginer inspector general Samoilă a plecat aseară la Constanţa, spre a lua măsuri de reparare a cablului Constanţa- Constantinopol, defectat în apropierea Mangaliei D. Marino, director la inspectoratul balneo-climatic din ministerul sănătăţii publice, s-a Întors de la băile Herculane, unde a luat ultimele măsuri de amenajare a instalaţiunilor balneare în vederea sezonului ce începe la 1 Mai. ♦ Marţi a decedat, subit, la Ploeşti, inspectorul general şcolar G. Tomescu. Ministerul instrucţiunii a delegat pe d-nii inspectori generali şcolari G. Nicolaescu, G. N., Costescu şi I. Ghiaţă, să reprezinte acest departament, la ceremonia funebră. ♦ Deţinutul Cârnu Moise Aron, condamnat de consiliul de război al corpului 2 armată la 15 ani muncă silnică pentru dezertare la inamic, a evadat din închisoarea Jilava. ♦ „Monitorul Oficial“ de ori publică decretul, care sancţionează legea votată de parlament pentru reglementarea migraţiunilor. ♦ Societatea studenţilor în agricultură Herăstrău, roagă stăruitor persoanele cari mai deţin liste de subscripţie să le înapoieze de urgenţă, întrucât la 15 Mai c. c. se închide subscripţia. B Ministerul instrucţiunii a înfiinţat, pe ziua de 1 Mai cor, o şcoală de ţesătorie de covoare orientale în insula Ada-Kaleb. ♦ Consiliul de administraţie al Asociaţiei generale a Inginerilor din România (AGIR), a decis convocarea unui congres al tuturor inginerilor din ţară, spre a se examina de către întreg corpul ingineresc situaţia ce se creiază profesioniştilor intelectuali în genere şi inginerilor de la judeţe şi comune în special, prin noua lege administrativă. Data ţinerii congresului va fi intre 10—17 Mai se vauza din vreme. Institutul de surdomuţi din Focşani roagă din nou cu insistenţă, toate autorităţile precum şi toate instituţiile şi persoanele particulare, cărora li s-au trimis liste de subscripţie pentru construirea localului acestui institut, să le înapoieze cât de urgent împreună cu sumele subscrise, oricare ar fi rezultatul, — chiar ne-având vre-o subscriere,—Intru cât trebue să inchee socotelile. _ CONGRESE ■ La Cluj, s’a ţinut eri, la Camera de comerţ, congresul restaurătorilor. INTRUNIRI "*■ Comitetul de organizare al serbărilor, care s*au ţinut anul trecut, pentru priimirea „Asociaţiunii culturale Astra“ de la Sibiu şi Capitală, se va ia trunk mâine, Joi 30 ct, ora 11 dim.,pentru încheerea şi citirea dării de seamă întocmită. Adunarea va fi prezidată de Sanctitatea Sa Patriarhul Miron Cristea şi va vea loc în palatul metropolitan (societatea mormintele eroilor“). STUDENŢEŞTI înscrierile pentru anul I, II, III şi IV licenţă la facultatea de teologie din Bucureşti se fac între 1 şî 15 Mai. UNIVERSITARE Consiliul profesoral al facultăţii de ştiinţe din Iaşi a recomandat, pe baza concursului, pe d. Th. Ionescu ca profesor agregat la catedra de fizică experimentală, acustică şi optică, de la acea facultate. Ministerul instrucţiunii a confirmat această recomandară . D. prof. I. Petrovici a fost confirmat decan al facultăţii de litere şi filosofie, de la Universitatea din Iaşi. B Ministerul instrucţiunii, in urma recomandărei Consiliului profesoral, a aprobat ca d. docent dr. Paulian să facă un curs liber de clinică şi patologie nervoasă, la facultatea de medicină din Capitală. 20 Filmul Ducesei de Langeais rulează zilnic la Cinema Bulevard Palace. Cititorii „Universului“ au reducere de 40% prezentând acest cupon. Honoré de Balzac Ducesa de Langeais — Roman — tpaducer’e de COJVST. JS, /. GH1CJ4 — Ce fLa zîs domnul dé Montriveau ? întrebă ea cu tonul cel mai nepăsător din lume în clipa când lacheul veni să-i dea socoteală de misiunea Iui. — Domnul marchiz nu mi-a răspuns decât: — „Bine“. * Timp de douăzeci șî două de zile doamna de Langeais scria zilnic domnului de Montriveau fără să obțină însă vreun răspuns. Ducesa sfârși prin a spune că e bolnavă spre a se dispensa de îndatoririle ei mondene. Nu mai primea decât pe tatăl ei, ducele de Navarreins, mătuşa ei prințesa de Bramont Chauvry, bătrânul conte de Farmers, unchiul ei şi ducele de Grandlieu, unchiul bărbatului ei. Toţi oamenii aceştia crezură că ducesa era întrnadevăr bolnavă, văzând-o pe zi ce trecea, tot mai palidă și mai abătută, orgoliul ei rănit, iubirea-i neîmpărtășită, supărarea-i, toate astea o consumau nespus. In cele din urmă ducesa părăsi casa ca să asiste la o revistă la care trebuia să ia parte și domnul de Montriveau. Instalată pe balconul Tuileries-ilor, lângă familia regală, ducesa repurtă un mare succes. Toată lumea o salută cu admirație. Ea schimbă câteva priviri cu Montriveau care defilă aproape la picioarele ei. A doua zi după revistă, doamna de Langais trimise trăsura ei să aștepte la poarta marchizului de Montriveau dimineaţa de la opt până la trei după amiazi. Armand stătea în strada Tournon, la câţiva paşi de Camera pairilor, unde trebuia să se ţină o şedinţă, în ziua, aceea. Dar mai înainte de plecarea pair ilor la palat, mai multe persoane văzură trăsura ducesei. Un tânăr ofiţer care fusese dispreţuit de doamna de Langeais şi care era acum în graţiile doamnei de Sérizy, baronul de Manlincour, observă cel dintâi trăsura ducesei, imediat se duse la amanta lui povestindu-i nebunia ducesei. Ştirea aceasta a fost adusă îndată la cunoştinţa tuturor coteriilor din foburgul Sain-Germain, devenind scandalul zilei. Aproape toate femeile tăgăduiră faptul dar în aşa fel încât dezminţirile lor păreau mai de grabă o aprobare , în schimb bărbaţii se arătară foarte indulgenţi. — Doamna de Lange, * vârstt * cea mai nobilă denţă! spuneau ei. — Ce-o să devină societatea, dacă onoraţi astfel viţiul ? întrebă soţia procurorului general, contesa de Granville. In răstimpul acesta, în vreme ce toată lumea se îngrămădea în fața casei din strada Tournon spre a se asigura că ducesa era într'adevăr la domnul de Montriveau, doamna de Langeais stătea singură în iatacul ei. Armand care nu dormise acasă se plimba la Tuileries cu Henry de Marsay. Părinţii şi rudele doamnei de Langeais luaseră înțelegere întregit ca să se ducă la ea spre a-i face morală şi să ia măsuri ca să oprească pe cât se va putea scandalul pricinuit de purtarea ducesei. La ora trei, după amiază, ducele de Navarreins, contele de Pamiers, prințesa de Bramont- Chauvry și ducele de Gradlieu se aflau în salonul ducesei de Langeais. In timp ce toți discutau întrei ei, ducesa ieși din iatacul ei. — Draga mea, îi zise ducele, sărutând'o pe frunte, oare nu știi ce se petrece ? — Nu știu, tată. — Cum ,așa ? Tot Parisul te crede la domnul de Montriveau. — Draga mea Antoaneta, nu e așa că n’ai părăsit casa ? zise prințesa care îi întinse mâna pe care ducesa o sărută respectuos. — Nu, mamă, n‘am ieșit Dar, urmă ea, întorcându-se pentru a salutat pe conte și pe marchiz, am vrut ca tot Parisul să mă creadă la domnul de Montriveau. Ducele își înălță privirile spre cer șî-și încrucișă brațele . — Dar nu știi ce o să rezulte de pe urma aceste! hotărtri nechibzuite , zise el In cele din urmă. Prințesa se uită la doamna de Langeais, care se înroşise toată și pleca ochii; doamna de Chauvry o atrase uşor la piept şi îi zise : — Lasă-mă să te sărut, drăguţă. Apoi o sărută pe frunte şi reluă zâmbind : — Cu toate că ţi-ai compromis soţul şî situaţia, trebuie să luăm măsuri grabnice ca să reparăm totul — Dar bine, dragă mătușică, nu vreau să repar nimic. Doresc ca tot Parisul să știe sau să spună că am fost la domnul de Montriveau. A distruge credința asta, oricât de falsă ar fi, mi-ar face mult rău. — Bine, drăguță vrei cu orice preț să te pierzi și să ne mâhnești ? interveni ducele. — Nu uita, tată, că familia mea sacrificându-mă unor interese pe care nu vreau să le judec, m-a condamnat la cele mai mari nenorociri. — Mai jertfiţi-vă pentru copiii voştri! zise domnul de Navarreins contelui de Pamiers. — Doamnă ducesă, se amestecă în vorbă ducele de Grandlieu, n'am venit aici ca să vă vorbesc de nepotul meu, ci de Interesele d-voastră. Mai întâi de toate mărturisesc că nu iubesc de loc pe Langeais. Dacă aţi face un scandal, avar cum e, va divorţa, îşî va păstra şi averea ce-ţi aparţine şi te va lăsa săracă, lipsită chiar de strictul necesar. Pe de altă parte, nu vreau să anticipez viitorul, dar trebuie să prevedem totul. Ce te faci dacă domnul de Montriveau te lasă ? S‘au văzut atâtea cazuri în cât nu trebuie să te supere presupunerea mea, ori cât de imposibilă ar părea. Și în afară de asta, ce s‘ar întâmpla dacă ai avea copii ? Gândește-te bine doamnă, legile sunt aspre... [Va urmai 3 M——MMWB. ....................-- - 1