Universul, iunie 1925 (Anul 43, nr. 123-147)

1925-06-01 / nr. 123

u anul XLIII. nr. 123 FONDATOR: LUIGI CAZZAVILLAN TELEFON: Direcția 13/72—64/64 8 Pagini moiii:aa»Li, 8 Pagini luni 1 ionie 1925 DIRECTOR : STELIAN POPESCU Redacţia: coresp. cu provincia 2/98-35/31 PROIECTUL DE LEGE asupra băuturilor spirtoase Răspunzând îngrijorării ge­nerale, în ce priveşte creşterea alcoolismului, ministrul finan­ţelor a prezentat parlamentu­lui, proiectul său de lege asu­pra băuturilor spirtoase, des­pre care am vorbit la timp, întemeiat pe rezultatele po­zitive obţinute în alte ţări în lupta dusă împotriva alcoolu­lui şi ţinând seamă de condi­ţiile în care alcoolul e produs şi desfăcut sub diferite forme la noi, proiectul de lege în chestiune : a) . Statorniceşte un program pentru stingerea în 12 ani a producţiei spirtului din cerea­le destinat pentru băutură, tin­de adică la suprimarea uneia dintre cele mai evidente cauze ale răului; b) reglementează producţia alcoolurilor din fructe, spre a da acestor alcooluri o folosire mai bună pentru alimentare, prin industrializarea lor, şi spre a se putea obţine chiar pentru băutură produse mai puţin vătămătoare de­cât cele de azi; c) limitează tăria băuturilor spirtoase ce vor fi consumate, în localurile publice la 25 gra­de, dând peste tot preferinţă băuturilor preparate prin fer­mentare ; d) aplică în toată ţara prin­cipiile regimului instituit prin legea Costinescu în vechiul re­gat; e) modifică taxele actuale, spre a diferenţia mai mult pe cele ce izbesc băuturile tari ce urmează să fie restrânse, de cele aplicate băuturilor ce pot să fie fără primejdie lăsate u­­nei consumaţii mai libere; f) înfiinţează la sate, în jude­ţe şi la centru organe de su­praveghere, cărora le va fi în­credinţată sarcina să vegheze la stăvilirea răului de azi.­­ Considerat în întregime, pro­­ectul de lege prezentat parla­mentului, înseamnă un progres faţă de legislaţia noastră ante­rioară în ce priveşte compre­­henziunea problemei alcoolis­mului şi valoarea mijloacelor prin care se poate da o soluţie acestei probleme, dar el are în acelaş timp părţi contradicto­rii şi lacune, ce pot duce, cu toate sacrificiile necesare, cu toate sporirile de greutăţi fis­cale şi budgetare ce se impun, la rezultate dacă nu negative, în tot cazul nesatisfăcătoare pentru foarte multă vreme. Intre alte contradicţii ale a­­ce­stui proiect de lege, e remar­cabilă, de pildă, imposibilita­tea aplicării ideei de a face să se dea „peste tot preferinţă băuturilor făcute prin fermen­taţie”, concomitent cu aplica­rea unei taxe cu caracter de desfiinţare a producţiei berei. Ni se va putea obiecta, că a­­ceastă tendinţă de a se institui o taxă de desfiinţare asupra berei nu reese din nici un text al proiectului de lege. Proiec­tul însă, la art. 129, în puncte­le e şi f, face o distincţie între taxarea berei cu tărie alcoolică până la 2,5 grade şi taxarea a­­celeia cu o tărie cuprinsă între 2,5 până la 4,5 grade. Fie chiar că primul produs de 2,5 grade ar fi complet scutit de taxe, lă­sând să se creadă că producţia berei e încurajată, taxarea simţită a produsului de 4,5 grade ar fi echivalentă cu îm­piedecarea producţiei, deci cu nevoia de desfiinţare a fabrici­lor de bere. Cum ? Produsul de 2,5 grade este un produs a­­şa de slab, că nu poate rezista transportului de­cât pe distan­ţe foarte mici ; pe distanţe­­ mai mari, produsul se alterea­ză şi nu mai e de consumat; deci, dacă, din cauza unei taxe prea ridicate pentru produsul de 4,5 grade, fabricile nar pro­duce decât berea de 2,5 grade, ele nu ar mai putea exista şi produce de­cât pentru o res­trânsă regiune de consumaţie şi de aci imposibilitatea dura­bilităţii unor fabrici cu insta­laţii perfecte, cu o producţie i­­reproşabilă, care au nevoie de mari investiţii şi rulemente de capitaluri. Prin urmare, în ca­zul când s-ar aplica produsului de 4,5 grade o taxă insuporta­bilă, berea, produsul răcoritor, slab alcoolic chiar la 4,5 grade, foarte cerut în consumaţia masse­lor şi menit să înlocuias­că băuturile alcoolice vătămă­toare, nu va putea să aibă ros­tul ce i se cere cu toată ,,pre­ferinţa” propovăduită prin le­ge şi prin organele de control şi de aplicare. Sub raportul lacunelor, nu putem trece cu vederea că pro­iectata lege a băuturilor spir­toase n’are de­cât un caracter prohibitiv şi că numai pe calea aceasta, fie chiar cu încuraja­rea localurilor pentru consu­maţia de băuturi nealcoolice, alcoolismul nu va fi înfrânt u­­şor, fără să fie prevăzută încu­rajarea iniţiativelor şi acţiuni­lor ce tind la educaţia masse­­lor în sensul de a le depărta de necesitatea consumării alco­olului. Ca să admitem că pro­iectul de care parlamentul va avea să se ocupe n’are aceas­tă lacună, ar trebui să putem să’l socotim ca o parte dîntr’un sistem de măsuri concepute pentru lupta mare şi de lungă durată ce e de dus îm­potriva alcoolismului; şi, până acum, nimic nu ne îndreptăţeşte să credem la pregătirea unui ata­re sistem de măsuri menit să contribuie la realizarea rezul­tatului urmărit. Dacă combate­rea consumaţiei alcoolului ar fi fost posibilă exclusiv prin mijloace prohibitive, în nici un Stat din lume n’ar mai fi azi o problemă a alcoolismului. L S.—C. Graba de la căile ferate! Am fost siliţi uneori să rele­văm... graba îndeplinirii servi­ciilor poştale, care făceau să ajungă scrisori din Ardeal la Roşiorii-de-Vede, cam în curs de două luni, ori pe altele de la Focşani adresate unor locuitori din corn. Smirna, jud. Ialomiţa, să le trimeată în Asia mică. Dar grabă ca la c f. r. de înde­plinirea promptă a serviciului, nu ni s’a mai întâmplat să ve­dem.* La­­ 7 Aug. 1923 s’a înaintat din Bucureşti, o adresă direc­ţiei I regionale a c.f.r. din Bucu­reşti. Ei bine, a trebuit direcţiei acesteia ca să răspundă, aproa­pe 2 ani. In adevăr, direcţia I regio­nală c. f. r. din Bucureşti a răs­puns la 23 Mai 1925, începând cu formula stereotipă: „Refe­­rindu-ne la adresa dv din 7 August 1923"... DELA 7 AUG. 1923, la 23 IAI 19251 Atât a trebuit direcţiei regio­nalei I a c.­­ r. Ca să exami­neze o adresă şi să răspundă In faţa unei atare organizaţii birrocratice, nu fratern avea altă atitudine, decât de compă­timire. Ea arată, că oricâte străduinţe s’ar depune, ca in­stituţia c. t. r. să răspundă ne­voilor publicului, intereselor obşteşti, intereselor statului, rămâne totuş într’un cadru de dispreţuire a tot ce i necesar. Răspunsul direcţiei regionale fac f. r. cu „Nr. 46851 49795 C­M* din 23 Mai 1925 referin­­du-se la adresa din 7 Aug. 1923 e tot ce poate fi mai tipic, ca să vădească răul dintr’o institu­­ţiune, dela care publicul aş­teaptă precisă, repede şi sigură organizare a serviciilor. Dar încă ceva. Se intâmplă adesea să se de­­fect­e vagoanele de bagaj, în care se transportă şi dârele Atunci serviciul c. f. r. e aşa fel organizat, încât ziarele, pe care le aşteaptă publicul, ră­mân în voia soartei, fără ca nimeni să se Îngrijească de ele, de publicut mare, căruia-i sunt adresate și-i sunt necesare ca­­­ hrana zilnică. La c. f. r., nu se simte înda­torirea să se trimită ziarele imediat, înainte, scoţându-Ie din vagonul de bagaje, stricat. Nu. Ziarele pentru c. f r. sunt bagaje, ca orice bagaje, ce se pot transporta ca oricâtă ză­bavă Dar nu se pot introduce la c.­­ r. metode mai corespunză­toare timpului 7 B. C. 9. Kalfoff In Capitală Vineri cu acceleratul de 4.20, a sosit în Capitală de Kalfoff, mi­nistrul de externe al Bulgariei. Pe peronul gărei de Nord a fost salutat de d-nii I. G. Duca, ministru de externe, Filodor, secretar general, Trăsnea Gre­­ceanu, directorul protocolului, Romulus Voinescu, directorul general al siguranţei, Atta Con­­stantinescu, şef de cabinet, Al. D Zamfirescu, personalul le­gaţiunei bulgare, Dumitroff, şe­ful siguranţei generale din So­fia. Nicolaeff, şeful siguranţei din Rusciuk, etc Cu acelaş tren, au sosit : Kiosoff, însărcinatul de afaceri al Bulgariei la Bucureşti, care a primit pe d. Kaloff la Curtici şi şeful de cabinet al ministru­lui de externe bulgar. Ministerul de externe, a ofe­rit seara un dineu in onoarea d-lui Kalfoff. Au fost 19 tacâmuri. Au luat parte d-nii: I. C. Brătianu prim­­ministru, Kalfoff, I. G. Duca, C. Hi­oft ministrul Casei Regale Al. Constantinescu ministrul domeniilor. Krasseivanov însăr­cinat de afaceri al legaţiunei bulgare, N. Filodor secretarul general la externe. N. Trîfu, ge­neral E. Nicoleanu prefectul poliţiei. Romulul, P. Voinescu, Creţu Zamfirescu, Bilciurescu, Pomenov, Davidescu. Ed. Ciun­­tu. Guerdjkcoff secretar la legai­­ţia bulgară. Dianu şi C. Cons­tantinescu. Nu s’a ridicat nici un toast. Seara la orele 7 şi jum. s’a înapoiat în Capitală, iar azi la orele 8 dim. va pleca în Bul­garia prin Giurgiu. Eri dim. DL Kalfoff a fost pri­mit în audiență de prințul Ca­rol și după aceea au plecat la Sinaia pentru a fi primit de Su­veran. „Universul Copiilor“ Cea mai bună revistă ilustrată pentru copii. Apare Miercuri 3 Iunie, în 16 pagini mari de text cu numeroase ilustraţiuni în culori. Mari concursuri cu premii. Cititorii şi abonaţii au putinţa să câştige marile şi numeroasele premii acordate de Ziar­ul UNI­­VERSUL. Preţul unui exemplar este de 4 lei. Abonamentul: 13© Sei pe an. Abon­an?@nfeBe se fac sau se trimit la Administraţia Ziarului UNI VERSUL, Strada Brezoianu 11, pentru „Universul Copiilor“. Acordul franco­­spaniol­ou s’a încheiat Paris, 30­—Se anunţă din Bar­celona, că de Rivera a dat ur­mătorul comunicat relativ la tratativele cu Marvy. Tot ce s’a scris în presă, despre un acord între Franţa şi Spania sunt lu­cruri pur fanteziste. Fostul mi­nistru de­ interne al Franţei nu a Venit la­ Madrid, decât pentru tratarea unei rezolvirî a proble­mei marocane. Aceste tratative se află abia în stadiul de început. Cred însă că vom ajunge la rezultate mai mari., Se mai anunță că de Rivera in Silaoa zflete acestea in Maroc. Academia Română - Comunicarea d-lui prof. larga: Lucruri noul despre Chilia şi Cetatea Albă1* — Academia Română a ţinut Vi­neri şedinţă sub presidenţia d-lui I. Negruzzi, care salută din partea Academiei pe san­ctitatea sa Patriarhul Miron Cristea, care se găseşte pentru prima oară printre membrii A­­cademiei. D. prof. N. Iorga îşi desvoltă importanta d-sale comunicare privitoare la : Lucruri noui des­pre Chilia şi Cetatea Albă‘‘. D-sa spune că după douăzeci de ani de la publicarea „Studii­lor istorice asupra Chiliei şi Ce­tăţii Albe“ va aduce câteva ştiri noul cu privire la aceste forturi. Lucrarea d-luî Jan Piasnek d­in limba polonă intitulată „Cultu­ra italiană a veacului de mij­loc în Polonia“ş­i a atras aten­ţia asupra unui Petru Messo­­pero de Ansaldo care se intitu­lează moştenitor al „Licestoru­­lui“ şi „consul francorum“, şi care apare apoi în faţa tribuna­lului din Liov pentru afacer­­ mărunte de negoţ Despre acesta, nu se găsesc alte documente, dar prin secolul XVI lea consulii Chiliei nu lip­sesc ; ei aveau o funcţie admi­nistrativă, întâlnim cu aceeaş calitate pe Conrad Renato, Pie­tro Embrone şi Niccolo Fiesch. Singura explicaţie despre el, ar fi că Messopero, era un om de afaceri, cam aventurier, care ju­­decându-se cu evreii galiţieni, a­pare în Liov. Vorbeşte apoi despre Nicolae Polo şî fratele său, doi negustori veneţieni din Candia, care făceau sub stăpânirea moldovenească, un negoţ aşa de important că restul averii lui Nicolae la Ce­tatea Albă se ridica la suma e­­normă de 2.500 galbeni. Negoţul lor consta din exportul de peşte de la noi şi importul de bumbac în schimb. Mai vorbeşte despre o notiţă găsită de d-sa In Arhivele din Lille, printre conturile casei de Burgundia în care se vede că ei cumpăraseră deja un Ion Polo din Cetatea Albă, un manuscris al patriarhului grec din Con­­stantinopol unde se pomenea despre credinţa creştinilor în Sf. Treime şi care fusese pre­zentat de acesta Sultanului Mo­hamet al II-lea. Manuscris­ul, mai aflăm că a fost plătit lui Polo cu 19 livre. D-sa mai prezintă o planşă cumpărată la Geneva şi în care se vede starea Cetăţii Albe, în anul 1789, 30 Septembrie, când a avut acolo loc lupta dintre ruşi şi turci In altă ordine de idei, d-sa vorbeşte despre legăturile Cetăţii Albe şi Chiliei cu tătarii. Din toate aceste ştiri, se vede, spune d-sa, că însemnătatea so­cială a Chiliei şi Cetăţii Albe a fost de prima ordine. * D. profesor Lupas), intr’o boga­tă comunicare, vorbeşte despre „Activitatea ziaristică a lui An­drei Mureşeanu“. D-sa spune, că din lucrarea ,,Viaţa şi activitatea poetului Mureşeanu“ apărută la Blaj in 1900, cât şi din altă publicaţie apărută cam tot atunci, nu reese bine în evidenţă activitatea lui de ziarist, care a fost însă foarte rodnică. Din articolele zîaristuluî-poet, publicate între anii 1853-54 se ve­de ce mari şi serioase probleme 11 preocupau. Valoarea articole­lor sociale şi artistico-literare a­­părute în „Telegraful Român1*, stau ca dovadă a celor spuse mai sus. Contribuţia lui la pro­gresul ziaristicei româneşti e vădită pentru toţi aceia care cunosc de aproape imensa acti­vitate desfăşurată de Mureşeanu Viile vie fe ii In riri CONTRA BOMBARDĂRILOR AERIENE Londra, 29 (Rador). — Primul ministru, referindu-se la suge­rările de curând publicate, pen­tru o învoială internaţională prin care s’ar limita bombardă­rile aeriene, a declarat că ace­ste sugerări au fost examinate de comitetul apărării imperiale. Datorită dificultăţilor m­enite acestei chestiuni, guvernul a ho­­tărît să aştepte şi alte discuţi­­uni inernaţionale in aceată che­stiune înainte de a-şi formula părerea. GERMANIA NU RENUNŢA LA GAZELE UCIGĂTOARE Berlin, 29 (Rador). — După a doua cetire asupra bugetului armatei „Reichstag­-ul a luat vacanţă până la 9 iunie. La sfârşitul şedinţei, socialis­tul Kuenstler a cerut ministru­lui „Reichswehr “-ului explicări asupra declaraţiunilor lui Her­­riot în Camera franceză, cu privire la pretinsele greşeli mi­litare, făcute de Germania. Gessler a declarat că nu poa­te încă răspunde la această în­­trebare; în ceea ce priveşte cere­rea de a nu se acorda credite pentru măncile apărătoare de gaze, dânsul declară că nu poate renunţa la acest mijloc de apărare atâta timp cât şi cele­lalte naţiuni nu vor decide în­lăturarea ne­omenosului răz­boi cu gaze ucigătoare. Dezordini la Universitatea din Viena Viena, 30.­­ In urma grave­lor dez­idini izbucnite la uni­versitatea de aici, între studen­ţii creştini şi cei socialişti, rec­­torul dr. Speri, a afişat urmă­toarea moţiune : „Din cauza dezordinelor în­tâmplate pe ziua de 26 Mai şi cam­ azi au degenerat în adevă­rate lupte intre studenţi dis­pun închiderea universităţii Nu se va permite decât intra­rea candidaţilor la examene, precum şi a acelor cari merg la seminarii, biblioteci, etc., şi numai in urma arătării legiti­maţiilor lor”. Ştiri din Bulgaria Rusciuk, 29 Mai. URMĂRIREA UNEI BANDE COMUNISTE Banda comunistă de sub con­ducerea lui Mitu Ganet s’a ivit In jud. Hascovo. Bandiţii sunt urmăriţi de tru­pe. Unul din comunişti, Ivan Vasile, a fost împuşcat. Un sergent şi un soldat au fost dea­­semenea împuşcaţi de bandiţi. ORGANIZAŢII CONSPIRA­TOARE PRINTRE ELEVI In ultimul timp autorităţile au descoperit organizaţii cons­piratoare printre elevii şi ele­vele din Vraţa. Au fost ares­taţi peste 40 elevi şi eleve cari au făcut mărturisiri complecte. SINUCIDEREA UNUI COMU­NIST Comunistul Velciu Ioscuf, a­­flat în închisoarea dela Samo­­cas a fost găsit mort prin otră­vire în celula sa. Asupra lui s’a găsit o sticlă cu otravă. Sahim. ATENŢIUNEI Dumin­ică Ironie a.c. se va face tragerea marilor premii pe cari UNIVERSUL le oferă gratuit abonaţilor şi cititorilor săi, printre cari: 2 [ase esei îb Imreili 1 „ îi ap­ei, cari n’au strâns cupoanele şi nici nu sunt abonaţi, pot lua parte la tragere daci se abonează de acum Înainte. Termenul Hind scurt, li sfătuim sä se grăbească. I S Trotzki Investit cu puteri nelimitate Moscova, 29 — Trotzki a fost numit in trei posturi însemnate: preşedinte al departamentului tehnic din consiliul economic suprem, preşedinte al trustului electric şi preşedinte al marelui comitet al concesiunilor, care în­­chee toate transacţiile cu străi­nătatea. Aceste trei demnităţi dau lui Trotzki puteri nelimitate spre a realiza noul program economic al sovietelor. Franţa ia măsuri contra comuniştilor ruşi Paris, 29 (Rador). — „Le Jour­nal” anunţă că ministerul de externe a hotărît să nu mai pre­lungească viza paşapoartelor pentru 680 cetăţeni ruşi şi 60 legaţi ai sindicatelor de ex­port din Rusia, care in realitate sunt m­onarandisti comuniar. jl S. Regina Jiaria la Craiova PROGRAMUL PRIMIRII Craiova, 30 Mâine, Duminică, oraşul no­stru va avea deosebita onoare să aibă ca oaspete pe M. S. Re­gina, care vine să ia parte la deschiderea congresului Ligii naţionale a femeilor române şi să onoreze inaugurarea ex­poziţiei de industrie casnică din palatul Băncei comerţului. Suverana va sosi în gară cu un tren special la ora 12.15. In sala de recepţie se v­a face prezentarea reprezentanţilor autorităţilor civile şi militare. La ora 1 d. a. recepţie în Pa­latul administrativ. La 1.30 M. S. Regina va bine­voi să participe la masa oferi­tă de primăria oraşului în sa­la „Minerva" congresistelor. La ora 3.30 se va deschide congresul în sala Teatrului Na­ţional, în prezenţa Suveranei. Intre 4—5 M. S. Regina va vi­zita expoziţia de industrie cas­nică, iar de la 5.30—7 va asista la festivalul din parcul Bibes­­cu. La ora 7.30 M S. Regina se va înapoia la București tot cu un tren, special. N. Ciocârdia Nansen despre Amundsen EXPEDITIA LUI AMUNDSJ­N VA DURA 5—6 SAPTAMANI Berlin, 30 (Rador). — Friijor Nansen ,sosind azi dimineaţă în Berlin, declară că n’are silei cea mai mică îndoi&'ă de reu­şita Ini Amundsen la Polul Nord. Dânsul spune că este ridicol de a aştepta întoarcerea Ini A*­mundsen chiar peste câteva zi­le, căci stabilirea polului va cere câteva zile, or! câteva săp­tămâni de cercetări, şi se poa­te prea bine să treacă mai mul­te luni Înainte de a se afla ceva despre Amundsen. Cele din ur­mă telegrame ale vasalui Fram din expediţia lui Amundsen, comunică că dânsul ar fi lăsat ordinele ca „Fram” şi „Hobb­y“ să încrucişeze împrejurul insu­lelor daneze Amsterdam timp de 2 săptămâni , apd­ să se în­­drepteze spre nord, urmând ba­riera de ghiaţă timp de 4 săp­tămâni. Aceasta arată că A­­nandsen singur socotise că ex­pediţia lui va dura 5 ori 6 săp­tămâni, NANflSN IN ACTIUNE Berlin, 29 (Rador). — Celebrul explorator Nansen a sosit Vineri din Olso la Berlin pentru a se interesa la birourile germane competinte, asupra posibilitâții cercetării regiunilor polare cu dirijabile rigide. NU EXISTA NICI UN PE­RICOL 7 Olso, 30.— Până acum­ nu a sosit nici o știre despre Amund­sen. Un ziar de aici publică o te­legramă din New-York tn care sora lui Elswork, spune că înainte de toamna lui 1926 ni­meni nu trebue să se îngrijeas­că de soarta exploratorilor de­oarece fratele său î-a­r spus la plecare că vor reveni prin A­­laska. PĂRERILE EXPERŢILOR New-York, 30. — Nansen şi Hoel, inervievate de un co­­respondent al lui United Press îngrijească nimeni de soarta lui Amundsen. Expediţia de a­­jutor americană nu trebue încă deci să plece. Acea­şi lucru îl susţine şi fra­tele lui Amundsen. Guvernul norvegian a luat toate măsurile necesare pentru plecarea in ajutorul lui Amund­sen. Vapoarele sunt gata de ple­care în orice moment. Preoţi militari Au fost primiţi şi confirmaţi în cadrele active ale armatei cu gradul de preoţi căpitani urmă­torii : Pr. Ştefănescu Inocenţiu, la reg. 21 Inf. şi corpul II armată; Pr. Georgescu N. Gh., la spita­lul militar „Regina Elisabeta şi garnizona Bucureşti; Pr. Popes­­cu I. Nic, la reg. 5 inf. şi garni­zoana Giurgiu; Pr. Mateescu Vasile la divizia IlI-a inf. şi garnizoana Piteşti; Pr. Dumi­­trescu Grig, la reg.­ 26 inf. şi garnizoana Craiova; Pr. Delea­­nu Ilie, la reg. 2 inf. şi garni­zoana R.­Vâlcea; Pr. Nicandru Şerbov, la reg. 28 inf. şi garni­zoana Ismail; Pr. Mitrea Nico­­lae la reg. 7 vânători şi garni­zoana Chişinău; Pr. Praşcu Ev­­sevie la reg. 10 vânăt şi garni­zoana Chişinău ; Pr. Soroceanu Alex, la reg. 30 obuziere şi gar­nizoana Balcanî; Pr. Roşea Gh., la reg. 6 vânăt., şi garniz. Bălţi; Pr. Saftu Eugen, la reg. 7 inf. şi garniz. Ploeşti; Pr. Popovici Nicanor, la reg. 39 inf .şi garni­zoana Floreşti ; Pr. Buruiană Teodor, la reg. 3 vânăt şi găraî- M««« Bolarad. l-j-t—a. I. J ■— Ji Congresul profesorilor de istorie Ziua Utca Şedinţa de dimineaţă La ora 9 dim. încep lucrările sub presidenţia d-lui Lupaş, fiind la ordinea zilei. Raportu­rile profesorilor de istorie cu Comisia monumentelor istorice şi Liga Culturală. CUVÂNTAREA D-LUI PROF. IORGA D. prof. IORGA l­uând cuvân­tul in această chestiune începe prin a da câteva îndrumări de mare interes în ce priveşte me­todele de predare discutate în şedinţele anterioare. In contra metodelor pedagogice actuale ca­re devin o cămaşă de forţă pen­tru mulţi profesori, ucigând ini­ţiativa şi spontaneitatea profe­sorului şi sufletul elevului, re­comandă să se facă să trăiască epoca şi persoana personalităţi­lor istorice. Nu Istoria „magistra vitae” ci „vita magistra istorieae”. Reco­mandă explicaţiile şi moralizările in metoda de predare şi aceasta cât mai des. Copilul sfâşie pă­puşa ca să vadă ce e înăuntru, şi tot mai bună e o explicaţie falsă decât niciuna. Istoria românilor se poate peda în mod diferit după pro­vincii, începând în fiecare lo­calitate ca monumentele istori­ce cele mai vechi. Acolo unde simţul naţional al minoritarului ar fi jignit de expunerea manu­alului—care nu poate să fie de­cât unul pentru toată ţara — profesorul e dator să intervină cu explicaţia sa lămuritoare şi împăciuitoare. In privinţa raporturilor ce profesorii de istorie s’au oferit singuri a le lega cu Comisia monumentelor istorice şi Liga Culturală, oferă din partea Co­­mîshmîi imprimarea gratuită pentru şcoli a tuturor caşeelor şi stampelor ce posedă Comisiu­­nea pentru a forma stockul ne­cesar materialului didactic. Mai oferă gratuit „Revista Istorică"* tuturor şcolilor. Recomandă ex­­cursiuni istorice cât mai dese împreună cu elevii. Liga Culturală va oferi pro­fesorilor cărţi poştale cu ilus­traţii istorice şi pachete cu hâr­tii de scrisori cu figuri istorice pentru a servi de corespondenţă între elevi şi părinţii lor. Iar Comisia Monumentelor e dispu­să a organiza escursiuni specia­le cu profesorii de istorie ca să cunoască monumentele trecutu­lui nostru. Speră ca aplauzele nu vor fi o simplă manifestare sentimen­tală ci un angajament serios pentru a pune în practică aces­te desiderate. LĂMURIRILE D-LUI LUPAŞ D. LUPAŞ aduce mulţumiri d-lui prof. Iorga, pentru comu­nicarea făcută. II roagă să ier­te unele nemulţumiri ce i s’au adus din partea, unora asîgu­­rândui-1 de respectul şi iubirea tuturor pentru cel mai mare regenerator al istoriei neamului şi cel mai bun pedagog al a­­cestei materii. Metoda reconstructivă­ idealîs­­tă atât de ideală n’au aplîcat-o mulţi până acuma. Trebuie să evităm cât mai mult analiza o critică în predarea istoriei ca să nu facem din ea ceva mort, şi nici să luăm prea mult par­tea concepţiei materialiste a is­toriei, ci să ne ataşăm concep­ţiei idealiste triumfătoare în vieaţa neamului nostru. D. FLORU asigură pe d. Lu­paş că profesorii vor ţine seai­­ma de învăţăturile date de d-sa. D. DINCULESCU (student de la facultatea de litere), prezin­tă omagiile studenţilor foştilor­ lor dascăli şi viitorilor lor co­legi- I­­ METODA EXPOSITIVA’1 D. PANAITESCU (prof. la U­­nivers. Cluj). Istoria care e ceai mai grea materie în predare nu poate fi lăsată în voia diverse­­­lor încercări pedagogice, ci tre­buie contact cu sufletul copii­lor. Trebuie evitată înţepenireai într’o metodă, care ar fi consi­derată cea mai bună, căci nu­mai continua primenire şi stră­duinţă de a isbuti în predarea materiei e ceea ce întreţine tine­­­reţea spiritului. , Un copil, nu cunoştinţe trebue să capete în şcoală, ci­ numai fapte sufleteşti, şi datele nece­sare pentru a şi 10 fixa. E la general pentru metoda expoziti­vă, fără a esclude pe cea raţio­nalistă de care se simte adesea­ nevoie în predarea materialului istoric. Nu e favorabil metodei care cere ca istoria universală să fie predată luându-se ca punct de­ plecare istoria româ­nilor.­­ D. BONDESCU arată motive­le pentru care lecţia practică ţi­­nută de d-sa după amiază nu a avut succesul aşteptat. D. I. VLADESCU spune că programa e prea încărcată. D. AL. POMPILIAN găseşte că lecţiile practice au fost lip­­­site de suflet, şi a fost mare greşeală, ca lecţiile nu s’au a­­les din istoria patriei. D. VELICHE critică lecţia practică a d-lui Vlădescu. D-na FLOROV se arată su­r prinsă că tocmai în Capitala ţării, în lecţiile practice s’a sim­ţit mai ales lipsa materialului istoric, lecţii care ar fi trebuit să fie un ideal. Colima studenţilor şi elevilor în vacanţa mare Dispoziţiunile luate de C. F. R. In chestiunea reducerilor pe C. F. R. pentru călătoria stu­denţilor şi a elevilor diferite­lor şcoale superioare din ţară cu ocasiunea vacanţei mari, di­recţiunea serviciului comer­cial de la căile ferate a luat ur­mătoarele dispoziţiuni : Pentru studenţii Facultăţilor sau ai diferitelor şcoale supe­rioare speciale, elevi ai conser­vatoarelor de muzică şi artă dramatică din ţară şi studen­ţii institutului de educaţie fizi­că, s-a acordat 50 la sută redu­cere, însă numai pentru o sin­gură călătorie la ducere şi in­­napiere în familie în vederea vacanţei Toţi aceşti studenţi şi elevi vor trebui să se legitimeze cu carnete de identitate şi cu au­torizaţia de călătorie pe C.F.R., eliberate de către decanatele facultăţilor şi directorii şcoa­­lelor speciale. In aceste carnete şi legitima­­ţiuni se va specifica că esta student, urmând regulat cursu­rile şi că este autorizat de a călători cu 50 la sută reduce­re pe C.F.R. în clasa III, nu­mai la trenurile de persoana şi accelerate şi numai o singu­ră dată la ducere şi înapoiere în familie de vacanţa mare în intervalul dela 1 Iunie şi până la 1 Noembrie 1925. Pentru studenţii şcoalelor politehnice şi de conducători de lucrări oblice, s’a aprobat gratuitate, însă tot numai pen­tru o singură călătorie, legiti­­mându-se în acelaş fel ca şi ceilalţi studenţi. Autorizaţiile de călătorie sa vor prezenta la passele de bi­lete spre verificare Materiale pentru caile ferate Direcţiunea generală a C. F. R. a fost avizată că comisiunea re­paraţiilor de­­la Paris a omolo­gat un alt număr de şase con­tracte Încheiate între reprezen­tanţii României şi fabricele ger­mane— contracte pentru mate­riale de cale ferată, în valoare de 17.000.000 mărci aur sau a­­proape un miliard lei. Aceste materiale vor fî fur- nizate României în timp de 2 ani de zile. Se află printre aceste materia­le 2000 kilometri linie tip mare, 600 locomotive „Pacific“ şi mari cantităţi de materiale pentru a­­teliere şi depourile C. F. R. Materialele sunt recepționate de d. inginer Păunescu, regre­­s patentul României.

Next