Universul, iunie 1925 (Anul 43, nr. 123-147)
1925-06-01 / nr. 123
u iivensul ! COMUNICĂRI I TARAU semnalează mai multe abuzuri săvârşite cu aplicarea legii de împroprietărire In jud. Bihor, unde au fost avantajaţi proprietarii (Friedman, etc.) In dauna ţărănime!. D TH IACOBESCU cere d-lui ministru al domeniilor să ia măsuri pentru ajutorarea ţăranilor din corn. Carafact (Basarebi« unde bântue foametea, trimeţând i-li-se porumb şi grâu. In a doua comunicare denunţă actele de incorectitudine săvârşite de preotul Ion Petrescu, preşedinte a comisiei locale de împroprietărire din corn. Frumuşeanu. Acesta şi-a rezervat 5 loturi de pământ pentru sine, atribund în acelaş timp loturi tuturor rubedeniilor şi cunoscuţilor săi, unii domiciliaţi chiar in Bucureşti. În a 3-a comunicare denunţă actul abuziv al unor jandarmi din Bălţi, care i-a maltratat pe un ţăran român care a luptat l« Nămoloasa şi car acum zace în spitalul cu-l Bălţi D. subsecretar de stat . TATARASCU întreabă pe d. Iacobescu dacă crede în exactitatea faptului, pe care-l denunţă Se declară gata să institue ancheta, cu condiţia, ca să asiste la anchetă şi d. Iacobescu, iar după anchetă rezultatul să fie discutat în Cameră de Iacobescu ca deputat denunţători de d-sa, ca subsecretar responsabil (Apl. pe băncile majoritati. D. IACOBEESCU: Dvs. credeţi în nevinovăţia jandarmilor ? . D. O. TATARASCU : Nu neg posibilitatea unui abuz, dar când veniţi înaintea parlamentului cu fapte grave, aveţi datoria de a se controla, spre a nu se arunca oprobriul asupra unei instituţii cu acuzaţiuni nedrepte. D. IACOBEESCU spune că toate comunicările grave semnalate de d-sa guvernului, au rămas fără urmare, întrucât nici până azi nu s’au anchetat cazurile şi nici nu s’au luat sancţiuni contra celor vinovaţi. D. dr. LUPU arată că deputaţii opoziţiei primesc sute şi mii de reclamaţiuni din partea populaţiei. Nu există până acum mijloace de anchetă Şi de control, pe care le invocă d. subsecretar de stat. Opoziţia le aduce înaintea parlamentului şi ea oferă astfel cel mai bun Prilej d-lui subsecretar de stat să atace cu nulitatea, denunţurile opoziţiei, dovedind netemeinicia lor. In realitate însă 99 la sută din comunicările opoziţiei rămân fără răspuns. Oratorul citează apoi cazul a 22 de jandarmi din Cornetu (jud. Argeş), care au şters cu dalta numele eroilor de pe un monument ridicat in memoria a 120 de viteji din localitate, morţi pe câmpul de onoare. Faptul sa întâmplat chiar joi, în ziua eroilor, şi executat din ordinul subprefectului, D. G. TATARASCU declară că mâine va face cercetările şi Marţi va comunica Adunării rezultatele, cum şi sancţiunile aplicate. D. HAI, IP A, cere şi Camera admite, fixarea pentru joia viitoare a interpelării anunţate de d-sa cu privire la abuzurile din Basarabia. D. dr. COSTINESCU cere să se admită intervertirea ordinei de zi, pentru a se lua în discuţie un proect de lege refolcitor la exproprierea unei păărţi din clădirea librăriei Socec, în scopul de a se lărgi calea Victoriei după planul de aliniere. Dă o serie de lămuriri asupra aranjamentului intervenit între proprietarii clădirii şi comună, subliniind avantajele obţinute de primărie. In loc să se plătească şapte milioane, s’a recurs la o tranzacţie. Vârâiu-se proprietarilor in compensaţie un teren lateral de aceeaşi suprafaţă. Aceştia vor mai contribui cu îdU.0O0 lei pentru construirea unei aripe a paietului prefecturii de poliţie. D. dr. ANTON IONESCU (liberal) se declară împotriva proiectului, sub motiv că nu s ar fi ţinut seamă de planul de sistematizare a Capitalei. Constată apoi că aranjamenul cu proprietarii supune comuna la prea referitoare la tratamentul aranjamentului nu este încă stabilită. D. dr. COSTINESCU dă explicaţii complimentare, după care proectul este adoptat. REPLICA D-LUI IORGA D. N. IORGA constată că niciodată n’a avut satisfacţia unei demascări mai desăvârşite a paternităţii şi răspunderii actelor îndreptate contra opoziţiei, precum i-a dat prilejul d. Vintilă Brătianu prin răspunsul său. D. ministru de finanţe, cu greoaia eleganţă care-l caracterizează, a ştiut să se facă acoperit de aplauzele colective, dacă nu ale colectivităţii, oridecâte ori era nevoe de un efect răsunător, precum a ştiut să treacă cu aceeaş eleganţă greoaie pe lângă principalele chestiuni ridicate de d-sa. In al treilea rând, d-sa s’a mulţumit să dea lecţii de morală şî patriotism adversarilor politici. D. Iorga subliniază solidaritatea d-luî Vîntilă Brătianu cu ziarul „Viitorul“ şi citează ca exemplu de cuviinţă articolul „Un maniac", în care se spune despre d. Vaida, că a vorbit în parlamentul român,cum nici în parlamentul maghiar nu-şi putea permite să vorbească. Fiecare ziar e liber să scrie cum pofteşte, după cum fiecare D. vice-preşedinte N. SIMIONESCU-BARLAD a deschis şedinţa la ora 9 şi 30, fiind pe banca ministerială d-nii N. D. Chîrculescu, I. Inculeţ şi G. Tătărăscu. REFORMA ADMINISTRATIVA Se continuă discuţia pe articole. Se suspendă discuţia art. 18 şi 19 amânânduse pe mai târziu. D. LEANCA propune un armendamaent la art. 20 prin care se prevede înlăturarea consilierilor de drept, admiţându-se numai consilieri aleşi. D. C. COSMA-HUŞI susţine că în nici o legislaţie serioasă nu există consileri de drept . D sa desvoltă o argumentaţie bogată, în care demonstrează inutilitatea consilierilor de drept. D PREŞEDINTE îl ia cuvântul, cu învoirea majorităţii fiindcă nu e în chestie (protestări la opoziţie). D. dr. N. LUPU protestează contra procedurei arbitrare şi se miră că majoritatea în loc să fie onorată este enervată de discuţie. Părintele ION LUPAŞ spune că dacă guvernul voia sincer să alcătuiască o reformă de unificare adtivă bună şi înţeleaptă, trebuia să procedeze ca şi la reforma bisericească, consultând toate competinţele ţării ca să se păstreze tradiţia bună administrativă a neamului nostru. Oratorul face o largă argumentare istorică asupra tradiţiei administrative de peste munţi. D. PREŞEDINTE 11 chiamă la chestie. D. N. IORGA: Aveţi o scuză că sunteţi un partid anticultural şi nu puteţi asculta o expunere ştiinţifică. MAJORITATEA cere închiderea discuţiei. Se naşte tumult. D. AL. VAIDA-VOEVOD de cititor primeşte cum vrea ceea ce vede scris. Vă convine cele scrise în „Viitorul“. Mai spuneaţi că ofiţerii trebue să cunoască cele ce se întâmplă în ţară. Atunci însă când dintr’o notiţă informativă se desprinde o notă calomnioasă faţă de celelalte partide, un guvern conştient, ori nu trebue s’o facă cunoscut, ori e dator s’o însoţească de o notă explicativă. Nu numai că n’aţî procedat astfel, dar aţî insoţit-o de reintroducere destul de semnificativă. Trebuia, cu loialitate să spuneţi de la tribună ceea ce este în realitate, anume că în acţiunea noastră nu este nici spirit revoluţionar nici vreun pericol pentru ţară. N’aţi avut cavalerismul s’o faceţi. V’am arătat câ aţi exploatat toate nenorocirile ţării, pentru a răsturna alte regimuri, ca să luaţi singuri puterea. D. VINTILA BRATIANU : Să dea Dumnezeu ca d. Iorga să mai ţie multe discursuri ca acesta, ca să-l cunoască ţara. (Apl. pe băncile majorităţii; ironii pe băncile opoziţiei), monstrează in cuvinte energice că guvernul şi majoritatea sau pornit pe suprimarea libertăţei cuvântului, făcând din arbitrariu lege. Când opoziţia vine şi luminează toate nedumeririle din proiect, această luminare e botezată obstrucţie. D-sa roagă pe d. preşedinte să nu-şi piardă reputaţia de om drept D. PREŞEDINTE. Vă mulţumesc de stimă, dar respect regulamentul. D. ministru N. D. CHIRCULESCU, pe un tot indignat, spune că guvernul nu mai poate asista la obstrucţia organizată a opoziţiei, fără să reacţioneze puternic şi asigură opoziţia că va găsi în guvern şi majoritate aceeaşi energie şi hotărire de a zădărnici acţiunea condamnabilă desfăşurată impotrivă-le. (Apl. la maj.) D. N. IORGA spune că trebuie să răspundă ’imediat la cuvântarea jicnitoare a d-lui Chirculescu. Ce valoare politică reprezinţi că să fii indicat să ne vorbeşti astfel ? Noi cei aleşi cu jertfe şi cu iubirea cetăţenilor, avem conştiinţa că vă putem conceda ceva, însă nu vă putem permite să întrebuinţaţi acest ton, decât faţă de slugile dv. D. N. D. CHIRCULESCU -aşpunde că stimează prea mult pe d. Iorga, ca să-l poată jicni, dar că a trebuit să intervie, ca un protest împotriva acestei obstrucţii. D. N. IORGA, în replică, spine că d. Chirculescu s’a aprins din senin. Şedinţa se ridică la mierul nopţii. Şedinţa de noapte * Corpurile Legiuitoare Continuarea şedinţelor de la 29 Mai C A ME R A - Şedinţa de după amiază — Guvernul şi opoziş la Adunarea intră in ordinea de zî. D. GH. POP înscris la interpelări cedează cuvântul d-lui Iorga, înscris cu o interpelare referitoare la devotamentul aplîcat partidelor din opoziţia unită de către guvernul actual cu prilejul întrunirii dela Dacia. D. N. IORGA spune că de când s’a unit opoziţia, guvernul nu urmăreşte partidei, din opoziţie de cât calificându-le de bolşevice, de comunişti, că întrebuinţează mijloace revoluţionare, că din cauza manifestărilor ei România suferă. Mişcarea opoziţiei evident că urmăreşte răsturnarea guvernului, care nu e o crimă, ci este un lucru firesc şi aceasta, ca să dea ţării o guvernare mai bună, în respectul legilor. Membrii guvernului sunt solidari; ei sunt ecoul mai mult sau mai puţin sonor al marelui invizibil. Miniştrii ne înfăţişează vizibilul în numele Invisibilului care vrea să-şi păstreze toate avantajele invisibilităţii. Nicăeri, în presa opoziţiei, dv. nu sunteţi prezentaţi ca oameni împotriva cărora să se recomande suprimarea, cum aţi făcut-o de faţă de reprezentanţii opoziţiei. Ceea ce aţi recomandat dv. ar matei faţă de opoziţie este pronunciamentul. Noi cunoaştem pe acel ce vine şi în miezul nopţii la redacţie, strecurând şi gradul de vecin ce trebue administrat adversarilor din opoziţie. Acesta este diabolicul sistem de a ucide adversarul cu mâinele la spate, totdeauna cu principiile pe buze, dar cu ura sălbatecă în inimă. (D. Vintilă Brătianu dă semne de nedumerire). D. Iorga, adresându-i-se: Ştii foarte bine sutele de slugi pe care le puneţi pe urmele noastre, ca să ne spioneze toate mişcările. D-sa citeşte comunicatul bîuloului de informaţii al statului major, în care se vorbeşte de pericolul, pe care-l prezintă cei ce agită pentru „răsturnarea guvernului” şî înlocuirea lui cu un guvern de stânga „ţărănist sau chiar naţionalist“. D-sa califică acest act drept act de infamie şî ridicol. Ofiţerii au răspuns cu un imens hohot de râs la această pâră nătângă. (Apl.). Când suscitaţi continuu pericolul bolşevismului iritând lumea, nu veţi mai avea nici o ascultare atunci când pericolul real se va ivi. Nimeni nu vă va mai crede, după ce o veţi fi înşelat. Bolşevismul înseamnă în primul rând suprimarea adversarului şi a oricărei legalităţi. CINE SUNT BOLŞEVICII Intre bolşevism şî comunism sunt deosebiri de metodă. Dv. sunteţi adevăraţii bolşevici. Dv. n’aţi fost niciodată comunişti. Faza actuală a guvernării dv a ieşit diatr’o evoluţie economică patent anticomunistă, ca tendinţe şi interese materiale. Soarta unor astfel de partide şi guvernări se poate prevedea. Cogălniceanu printr’o scrisoare adresată lui Lascar Catargi, a avut curajul să arate toate păcatele partidului, de care nu se mai simţea legat sufleteşte. Păcatele de atunci vă urmăresc şi azî. In loc să lăsaţi Ardealului solidaritatea lui, aţi trecut munţii ca să faceţi partid liberal dincolo. Camarila nutotdeauna a dictat în partidul liberal şi rând pe rând au fost speculaţi oamenii fruntaşi, pentru ca apoi să fie sacrificaţi. L-aţi utilizat pe P. S. Aurelian, şeful drapeliştilor, cât timp l-aţi găsit necesar intereselor dv. de partid, pentru ca apoi să-l înfrângeţi. Aţi procedat la fel cu D. Sturdza, după ce-şi făcuse datoria de mână strânsă necesară ţării în acea vreme pentru ca apoi să-i deschideţi porţile unei case de sănătate. Pe copiii lui Costache Rosettî Cogălniceanu, i-aţi înlăturat şi I aţi condamnat la mizerie perpetuă. REFORMA AGRARA Aţi întârziat cu aducerea ce-i formei agrare, şi au izbucnit ■ răscoalele ţărăneşti de la 1907. Abia la 1918 v’aţî hotărît să re- zolviţi problema ţărănească, dar I şi aceasta sub presiunea voinţei regale. Practicele bizantino-fanariote le-aţi continuat şi mai târziu. Ce a fost la Iaşi a atins toate limitele anarhiei, când risipa şi inconştienţa domina întreaga dv. guvernare. RĂSPUNSUL D-LUI V. BRATIANU D. VINTILA BRATIANU ras- punde d-lui Iorga, constatânc că d-sa n’a desvoltat o interpelare, ci s’a menţinut tot timpul in chestie personală. D. Iorga, I timp de trei ani de zile s’a bu- curat de cea mai frumoasă at- t moşieră din partea noastră, atât pentru naţionalismul său cât şi pentru acţiunea sa de om cuminte. Azi, d-sa însă Îşi reneagă tot trecutul. Şi ca om politic. In mijlocul partidelor cu care s’a asociat, actele d-sale e bine să fie analizate şi presa nu poate fi împiedicată de a face această analiză. In ce priveşte documentul statului major, d. V. Brătianu spune, că fiecare stat aliat primeşte silnic informaţii asupra situatei din celelalte state. Actul statului major indică numai părerea încetăţenită in sânul guvernului de la Moscova despre ceea ce se petrece la noi. Nu e vina noastră dacă ei cred ceea ce cred despre sprijinul pe care l pot găsi în acţiunea partidelor politice de la noi. _ * SENATUL ! S’a trecut în ordinea de zi. ] S’a votat, fără discutiuni, proteste de lege privitor la modificarea art. I din legea pentru acordarea termenelor de gratie la obligaţiile cu valută superioară. — S’a luat în discutiune apoi, proectul de lege pentru ratificarea acordului între debitorii români şi creditorii belgieni La discuţia generală, d. G. GHIBANESCU a întrebat dacă au cumva printre creditorii belsileni cu cari s’a făcut convenţia, ar fi şi unele elemente camuflate. Şi-a exprimat apoi îndoiala, in ce priveşte efectele bune, pentru creditul lărei, pe cari le-ar avea sistema amânării plăţei datoriilor către streinitate D. N. D. CHIRCULESCU, ministrul muncii şi cooperaţiei, a dat lămuriri, expunând mecanismul întrebuinţat cu toţi creditorii streini — mecanism, care urmează să se aplice acum şi în raporturile cu creditorii belgieni. Odată ce creditorii belgieni s-au înscris la oficiul respectiv, se execută şi faţă de ei obligaţiunile şi încheierele decurgând din tratativele prealabile. Nu se poate insă preciza naţionalitatea fiecărui creditor în parte. Oratorul a încheiat, asigurând pe senatori, că aranjamentul e făcut cu toate garanțiile pentru demnitatea statului român. Proectul a fost luat în considerație, apoi votat pe articole. gardeului de automobil din Constanţa — 1 MORT ŞI 2 RĂNIŢI — 29 Mai Astănoapte, pe la orele 8, maşinaar. 240 din localitate, in maximum de viteză, se îndrepta dinspre Tekirghiol spre Constanţa, in drum spre Mamaia. La cotitura bulevardului Regina Maria, fără să facă cuvenitele semnale, şoferul a făcut greşit înconjurul, izbind pe fetiţa Aurelia Constantinescu, la etate de 10 ani. Lovitura a fost atât de puternică, încât fetiţa a încetat imediat din viaţă. Maşina din cauza zdruncinăturii, schimbând direcţia, s-a isbit de un stâlp, răsturnându-se. Din această cauză, d. Delly, care se afla în maşină, a fost grav rănit, iar şoferul mai uşor. Şoferul criminal a fost arestat. Mercuri 3 Iunie apare Ini! «b Congresul taia fiei profesorilor universitari Congresul profesorilor de la cele patru Universităţi din ţară şi institutele anexe, se va tine anul acesta la Cluj şi va începe în ziua de 4 Iunie ora 40 a., în sala Universităţii. După solemnitate şi formalităţile de deschidere, profesorii vor lucra împărţiţi în cinci secţiuni. Se vor desbate între altele următoarele chestiuni: 1. Reforma învăţământului superior. 2. Salarizarea, pensiile şi diuniile profesorilor universitari, personalul ştiinţific, administrativ şi de serviciu al universităţilor , recrutarea, atribuţia, salarizarea. 3. Colaborarea între universităţile din ţară şi cele din străinătate. 4. Concediul periodic pentru studii şi cercetări ştiinţifice. 5. Chestiuni litigioase în legătură cu atingerea prestigiului şi autonomiei universitare. 6. Raporturile cu federaţia funcţionarilor publici. 7. Organizarea şi unificarea învăţământului juridic în universităţile române. Sâmbătă 6 Iunie în şedinţă plenară se vor discuta şi vota concluziunile tuturor secţiunilor iar în ziua de Duminică 7 Iunie congresiştii vor face o excursie la Turda şi cheile Turdei. Profesorii universităţii din Bucureşti se vor întruni Luni ora. 5 d. a. in localul Fac. de Ştiinţe (amfiteatrul Spiru Haret) când biroul va pune la dispoziţie d-lor congresişti biletele de călătorie pe C. F. R. şi vor comunica ultimele dispoziţiuni luate la Cluj. XXX Copii dispărut Primim următoarele: Elevul Ştefănescu I. Ion, cl. 4 a liceului Matei Basarab din Bucureşti a dispărut de la liceu in ziua de 27 Mai c. Etate 15 ani, statură înalt (voinic), păr castaniu tuns cu maşina, ochii albaştri, îmbrăcat în uniforma liceului, cu vipuşcă şi şeapcă cu alb, poartă No. 124 pe mâneca dreaptă Cine ştie de dânsul, rugăm să anunţe pe părintele său doctor T. Ştefănescu, strada g-ral Leca 42, Bucureşti, telefon 35/70. Jenică, vino acasă fără grije; nu ţi-e milă de părinţii tăi ! Dacă eşti în provincie cere concursul autorităţilor să-ţi mlenească venirea sau să ne anunţi; de eşti în Capitală înştiinţează-ne la telefon. Tatăl tău şi mama ta Solemnitatea dela mănăstirea Neamlului va fi 29 Mai Cu un fast deosebit s’a sărbă-torit, hramul mănăstirei Neanţului, fiind de faţă peste 25 mii , săteni delegaţi din diferite judeţe ale Moldovei, Maramureşului şi Bucovinei. Acestei solemnităţi i s’a dat un caracter extrem de impunător, participând fruntaşii clerului Moldovei, la frunte cu mitropolitul Pimen, episcopii Nîcodîm şi Teodosie. Mitropolitul Pimen a ţinut în faţa miilor de ţărani o cuvântare despre primejdia alcoolismului. Plecarea basabenilor din Iaşi Idri, 29 Mai Astăzi, Vineri, fraţii basarabeni au continuat vizitele lor la edificiile culturale şi monumentele istorice ale Iaşilor. Au vizitat şi Universitatea, unde d. prof. Petru Bogdan a salutat pe oaspeţi. In timpul vizitei basarabenilor la Universitate, sosind în acest aşezământ şi fruntaşii mnicării naţionaliste, d. A. C. Cuza a vorbit basarabeniil despre problema naţională şi primejdia evreească. In grupuri die câte 200—300, oaspeţii noştri au cercetat cu deamănuntul şi vechile biserici rămase moştenire de la Voevozii moldoveni. La ora 3 a avut loc la teatrul Naţional un festival artistic, organizat în onoarea basarabeni-lor. După ce excursioniştii au luat masa, au plecat cu toţi in cântece la gară, conduşi de d. primar C. Toma, prefectul de jujdeţ P. Fântânaru, prefectul de poliţie col. Ionescu, şefii autori-î tăţîlor şi un public numeros. La ora 8 seara, din mijlocul mim. entuziasm de nedescris, ba ji i'' au părăsit Capitala' i i 'ii are au petrecut i XXX ---------XXX ---------- Procesul comiştilor ŞEDINŢA DE ERI DIMINEAŢA Şedinţa s-a deschis la orele 9.30, când d. colonel Iordăchescu face apelul nominal. Consiliul continuă cu interogarea martorilor citaţi. DEPOZIŢIA D-LUI DR. PARHON Primul audiat este d. dr. Parhon, profesor universitar din Iaşi. Acuzaţii pun martorului diferite întrebări în legătură cu manifestele comuniste răspândite în universităţi şi întitulate „încotro“ ? D. dr. Ptihon răspunde că după părerea d-sale, acest manifest nu cuprinde nimic revoluţionar. Dă amănunte asupra unora dintre acuzaţi. Venind vorba de prefectura de poliţie din Iaşi, dl profesor Parhon spune că ieşenii sunt mulţumiţi de actualul prefect de poliţie. ALTE INTEROGĂRI Este audiat apoi d. Leonard raukerow, ziarist din Cluj, citat de apărare. Martorului i se pun întrebări de acuzatul Christescu în privinţa ideilor comuniste şi a propagandei Martorul îşi exprimă părerea că, comunismul nu e primejdios in România, şi a dat diferite lămuriri în legătură cu organizarea sindicatelor muncitoreşti. Şedinţa s-a ridicat la ora 11. Cea viitoare are loc Luni la orele 8 a. m. I ii. ■■ XTW -------------— Anul XLIIL—Vo. 123 Ion 11 lunia 19?5 Cronica Ardealului Anchetele noastre economice In Banat Viaţa economică în sudul Banatului — Desvoltarea economică a satelor. — Nevoia înfiinţării unei noui linii ferate. — Situaţia satelor de pe văile Almajului şi Căraşului. Starea şoselelor din Banat — — Dela trimisul nostru special c ui auuui panauuui, pe frumoasa şi bogata vale a Căra- Işuiul, se observă un Îmbucurător început de desvoltare economică românească, atât în direcţia comerţului, cât şi nu a industriei şi finanţei, atât de strâns legate. COMERŢUL IN SATELE BANATULUI Un fapt cu totul îmbucurător se observă în satele Banatului, cari in urma izolării de marile centre economice, în lipsa căilor de comunicaţie, au început să-şi câştige un fel de independenţă economică, având fiecare sat, negustorii şi meseriaşii lui, din fericire români. Hărnicia ţăranului bănăţean, pe de o parte, şi drumurile extrem de grele, pe de altă parte, au ferit satele româneşti din sudul Banatului de invazia elementelor străine. Datorită acestei hărnicii, avem astăzi in Banat şi în deosebi pe valea Căraşului sate româneşti, atât de bine administrate de către fruntaşi ţărani, in cât întrec principalele oraşe din judeţ atât ca ordine administrativă, cât şi ca gust estetic în construcţii şi alinierea străzilor. CRIZA FINANCIARA ŞI LIPSA DE INSTITUŢII FINANCIARE ROMANEŞTI O piedică nespus de mare în calea desvoltării începute a fost până aci lipsa instituţiilor financiare româneşti. In ultimul timp însă s’a făcut un Început şi în aceasta direcţie. Cu toată lipsa de concurs oficial, a luat fiinţă la Oraviţa o instituţie financiară românească, cu capital al ţăranilor de pe valea Căraşului, sub numele de ,,Banca ţăranilor”. Scopul este fructificarea averii ţărănimii române şi încurajarea comerţului şi micei industrii la sate. CHESTIA LINIEI FERATE IABLANIŢA—BOZOVICI Printr’o încurajare din partea statului, s’ar putea realiza însă multe lucruri mari şi frumoase în această izolată parte a Banatului, unde avem tot interesul să ridicăm populaţia românească pe tărâm economic. Cel mai mare sprijin însă ce ar putea să-l dea Statul acestor regiuni ar fi să neconstruiască atât de mult reclamata linie ferată Iablanta—Bozovîci, spre a scoate din mortala izolare de astăzi, bogata regiune şi vale a Almajului. Prin aceasta s’ar putea da la iveală şi pune în valoare imense bogăţii miniere ce se găsesc din belşug în subsolul acestei regiuni, dar de cari nu îndrăzneşte nimeni să se atingă, fiindcă lipsesc mijloacele de transport. S’ar putea desvolta în regiunea Bozoviciului o industrie românească şi s’ar deschide noui perspective de viitor şi noui posibilităţi de trai românilor de aici, cari au dat dovadă de atâta hărnicie şi sârguinţă. Până la înfiinţarea acestei linii ferate insă, o parte din bogăţiile acestui românesc ţinut vor zace în sânul pământului, iar de altele vor profita strat- I pii, pe când populaţia românească va continua să îndure mizeria şi sărăcia, deasupra şi între comorile cari o înconjoară. REPARAREA ŞOSELELOR Până la înfiinţareaunei liniii ferate, ar fi bine însă ca să se înceapă măcar repararea şose- lelor desfundate, cari, ii starea actuală, formează o adevărată nenorocire pentru populaţia de ] aici. ] De câţiva ani încoace se fac in continuu promisiuni de re- i aa rare a şoselelor şi anul tre- 1 uit a avut ocazia să se convin- 4 tă personal şi d. ministru al lucrărilor publice despre adevărata stare de lucrări. De făcut însă, nimic mai mult decât promisiuni. AL Avram tt norociţii au fost arestaţi şi duşi la poliţie, unde au fost ţinuţi până la 9H dim., când a deşteptat dîn somn d. Andreescu, dându-li-se imediat N* bcrt^tcĂ. Numiţii locuitori au reclamat cazul d-luî prefect, al judeţului şi parchetului. To.-WIURES ACCES DE NEBUNIE Femeia Szabó Anna la etate de 26 ani, din Bandul de Câmpie, fiind bolnavă de alienaţie mintală, într’un acces al boalei, a dat foc clăilor de pae ale vecinei sale Agnes Sava, şi începând a juca in jurul flăcărilor, s’a ales cu arsuri grave pe corp. Focul a fost localizat cu ajutorul sătenilor, iar nebunii în stare gravă, transportată la spital. ACCIDENT DE AUTOMOBIL La examenul de conducere pentru şoferii de automobile ce s’a ţinut pe terenul fabricei de cărămidă dela bariera oraşului, spre comuna Sf. Gheorghe de Mureş, şoferul Nîcolae Crişan din Dicio-Sân Martin, primind comanda de a merge înapoi spre poarta fabricei, şi neobservând că în poartă era fetiţa Irina Reghian în etate de 7 ani, care admira exerciţiile de conducere, a surprins-o şi lovit-o cu aripa din urmă a automobilului stâlcind-o de lemnul porţei, şi fracturându-i mâna şi piciorul drept. CULTURALE Marţi a fost în sala festivă a primăriei, adunarea generală, a societăţii culturale „Astra". A prezidat delegatul centrului din Sibiu d. secretar general Neagoe, care a dat cetire descărcării de gestiune a vechiului comitet, apoi s’a procedat la alegerea comisiunei de candidată. OMORATA DE AUTOMOBIL Automobilul nr. 107 din Târgu-Mureş, proprietatea lui Herman Samoilă, pe când trecea pe şoseaua naţională, lângă comuna Lunca Bradului, între km. 149—150, a surprins şi călcat pe femeia Siminoc Maria, în etate de 62 de ani din Lunca Bradului, omorând-o pe loc. Din cercetările făcute imediat la faţa locului, s-a constatat că numita fiind turmentată de băutură nu a auzit semnalul dat, şi în urmă zăpăcită in loc să sară în lături, a intrat din contră între roate. CONTRAVENŢIE D. Ionescu Stelian, subrevizorul regiei monopolurilor, asistat de comisarul P. Popescu, făcând controlul cafenelei New-York de sub conducerea d-luî Böhm, la depozitul de ţigări ţinut aşa zis de chelneri, a constatat cantităţi cu mult mai mari decât cele necesare pentru vânzarea zilnică şi anume a găsit 9000 bucăţi in loc de maximum 3000 cât avea dreptul să fie. Conform ordinelor in vigoare ale Regiei, ţigările în valoare de 11.840 Iei au fost confiscaţi», aplicându-se şi amenda " URX lei gerantului Rohm. ARTISTICE Baritonul Atanasiu, de la opera română din Bucureşti, a anunţat un mare concert, la seara de 30 cor., la sala Palatul! Cultural cu ncomnninat n pian de domnul Zizsman, profesor de orgă şi pian la Onervatonii din localitate. CIRCUL BELLA De câteva zile se află în locaitate circul Bella, care defecteafi puricul prin frumuseţea caror şi admirabilul dresaj, cum şi prin abilitatea gimnasticilor căpireţlor şi humorul clovnilor. ŞTIRI DIFERITE CLUJ CONGRESUL FARMACIŞTILOR La ora 4 s’a deschis congresul Uniunii generale. Prezidează d. I. Mihălcescu preşedintele Uniunii, având ca secretar de şedinţă Pe d. Ovid Niculescu. Delegaţiile din Ardeal, Banat Bucovina, Basarabia şi vechiul regat, sunt prezente la apelul nominal. După cetirea raportului despre gestiune, se aleg trei cenzori pentru verificarea registrelor şi bilanţului. Aceştia sunt dnil: C. Mironescu, I. Cristide şi C. Roşu. La ora 6 şedinţa se suspendă şi congresiştii fac o vizită in corpore la fabrica de săpun a d-lui Heinrich. Mâine dimineaţă şedinţa din continuare. CONFERINŢA ADMINISTRATIVA La prefectura judeţului s’a ţiiut conferinţa pentru aplicarea legii ad-tive. Au participat şi d-nii: Hodor director general ad-tiv şi Bănescu care după terminarea conferinţei au plecat în acelaş scop la Oradea-Mare de unde se vor întoarce mâine seară la Cluj. Duminică dimineaţă va avea loc a doua conferinţă la care vor participa prefecţii din Ardeal şi celelalte provincii. FURTUNA O puternică furtună însoţită de violenţe şi dese descărcări electrice s’a abătut asupra oraşului nostru, cauzând numeroase pagube astfel: în str. Feleacului furtuna a dărâmat o casă şi nişte şuri, proprietatea d-lui Tr. Moldovan, omorând o vită şi peste 150 păsări In Someş-sat lângă Cluj a trăznit aprinzând o şură, omorând câteva vite. I 218.000 lei, d. Bercovici fiind totodată înaintat şi parchetului, pentru contravenire la art. 193, 194 din legea vamală. Arad PROCES DISCIPLINAR In faţa comisiunii disciplinare de pe lângă primărie a oraşului nostru s’a înfăţişat procesul consilierului cultural d. Constantin Popa, învinuit de fapte abuzive. Din cauză că procedură n’a fost bine îndeplinită, judecarea s’a amânat pentru ziua de 10 Iunie. POLIŢIST BĂTĂUŞ In dimineața zilei de 26 Mai, pe la orele 4, paşnici, locuitori din piaţa Catedrale! au fost deşteptati de strigăte şi înjurături. Ce se întâmplase! D. Andreascu, directorul prefecturei de poliţie, întârziat la un local de petrecere, a venit în piaţă in complectă stare de beţie şi a bătut crunt pe zarzavagiu Ţvetcu Iordanof din calea Aurel Vlaicu nr. 190 şi Iile Radof din calea Şaguna nr. 220. Ne ORŞOVA CONTRABANDA DE MATASE La 23 Mai, cu vaporul Expres de Viena, a sosit în portul nostru comerciantul din localitate Bercovicî. La revizia bagajelor funcţionarul Iile Mihăilescu l a întrebat, dacă are ceva de vămuit, Bercovicî a răspuns că nu. Fâcându-se apoi o revizuire amănunţită, s’a constatat că comerciantul Bercovicî are lucruri de mătase confecţionată, ascunse meşteşugit printre căptuşeala mânecilor şi în rufăria întrebuinţată şî chiar în încălţăminte uzata Mihăilescu a oprit revizia, raportând cazul şefului său. Mătasea s’a confiscat, dresându-se proces verbal de contrabandă pentru plata taxei de impunere și amendă în sumă de Enver pasa traește ? Personagiile misterioase din armata titanilor marocani Paris, 29. — Se anunță că Enver pasa, care a fost considerat mort, ar fi șeful de stat major al trupelor rlfane din Maroc, de sub comanda lui Abd-el-Krim. Numeroase personagii misterioase servesc in armata lui Abd-el- Krim. ------- XXX ------ Congresul societăţior gimnastică Iaşi, 30 Azi s’a început congresul soc. de gimnastică. Au sosit delegaţi dela 15 societăţi. Autorităţile, şcoalele publicul şî societăţile de gimnastică din Iaşi au făcut o primire săr-bătorească oaspeţilor. Au ţinut entuziaste cuvântări d-nii C. Toma, primarul oraşului Iaşi. P. Racoviţă, preşedintele soc. de gimnastică. A răspuns d. Lucescu, delegatui Federaţiei Bucureşti S’a format apoi un impunător cortegiu pe străzile oraşului până la liceul internat unde s’a servit ceaiul. Congresul sa deschis In localul soc. de gimnastică. IM. I CorraSstai de apel pentru validarea drepturilor miniere Au fost numiţi pe termen de 2 ani, cu începere dela Trnsa c„ în comisiunea de apel pen- I tru validarea drepturilor miniere câştigate, de pe lângâ Curtea de apel din Capitală. Preşedinte, d. G. G. Macri, consilier la Curtea de apel din Bucureşti. Membri desemnaţi de adu- narea generală a Curţii de apel din Capitală, diii : C. Al. Viforeanu, Şerban Gogălnicea- Iou, Const.. Pisău D. D. Bagdat, Spiridon Popescu, consilieri la Curtea de apel . Reprezentanţi ai ministerului industriei şi comerţului, desemnaţi de consiliul superior de mine d-nii : inspector general T. Tănăsescu, inginer de mine la institutul geologic şi profesor la şcoala po fitechnică din Bucureşti; inspector general Tosif Iancu, inginer de mine in serviciul direcţiunii generale a minelor ; Reprezentanţi ai exploratorilor, exploatatorilor şi proprietarilor suprafeţei, desemnaţi de consiliul superior de mine, d-nii : C. Mătăsaru, inginer la societatea ,,Steaua Română”. V. Blasianu, inginer referent technic la societatea ,,Reşiţa” . Supleanţi aleşi de adunarea generală a Curţii de apel, d-nii: I. Stănescu Buzău, N. Radovici, I. G. Solomon și Ion Dimancea, consilieri la Curtea de apel. r"