Universul, iunie 1925 (Anul 43, nr. 123-147)

1925-06-01 / nr. 123

u iiven­sul ! COMUNICĂRI­ I TARAU semnalează mai multe abuzuri săvârşite cu a­­plicarea legii de împroprietărire In jud. Bihor, unde au fost a­­vantajaţi proprietarii (Fried­man, etc.) In dauna ţărănime!. D TH IACOBESCU cere d-lui ministru al domeniilor să ia măsuri pentru ajutorarea ţăra­nilor din corn. Caraf­act (Ba­­sarebi«­ unde bântue foametea, trimeţând­ i-li-se porumb şi grâu. In a doua comunicare de­nunţă actele de in­corecti­tudine săvârşite de preotul Ion Pe­­trescu, preşedinte a comisiei lo­cale de împroprietărire din corn. Frumuşeanu. Acesta şi-a rezervat 5 loturi de pământ pentru sine, atribu­nd în acelaş timp loturi tuturor rubedeniilor şi cunoscuţilor săi, unii domici­liaţi chiar in Bucureşti. În a 3-a comunicare denunţă­­ actul abuziv al unor jandarmi din Bălţi, care i-a maltratat pe un ţăran român care a lup­tat l« Nămoloasa şi car acum zace în spitalul cu-l Bălţi D. subsecretar de stat . TA­­TARASCU întreabă pe d. Iaco­­bescu dacă crede în exactita­tea faptului, pe care-l denunţă Se declară gata să institue an­cheta, cu condiţia, ca să asiste la anchetă şi d. Iacob­escu, iar după anchetă rezultatul să fie discutat în Cameră de­­ Iaco­­bescu ca deputat denunţăto­ri de d-sa, ca subsecretar respon­­sabil (Apl. pe băncile majori­­tati. D. IACOBEESCU: D­vs. cre­deţi în nevinovăţia jandarmi­lor ? . D. O. TATARASCU : Nu neg posibilitatea unui abuz, dar când veniţi înaintea parlamen­tului cu fapte grave, aveţi da­toria de a se controla, spre a nu se arunca oprobriul asupra unei instituţii cu acuzaţiuni ne­drepte. D. IACOBEESCU spune că toate comunicările grave sem­nalate de d-sa guvernului, au rămas fără urmare, întrucât nici până azi nu s’au anchetat cazurile şi nici nu s’au luat sancţiuni contra celor vino­vaţi. D. dr. LUPU arată că depu­taţii opoziţiei primesc sute şi mii de reclamaţiuni din partea populaţiei. Nu există până a­­cum mijloace de anchetă Şi de control, pe care le invocă d. subsecretar de stat. Opoziţia le aduce înaintea parlamentului şi ea oferă astfel cel mai bun Prilej d-lui subsecretar de stat să atace cu nulitatea, denun­ţurile opoziţiei, dovedind nete­meinicia lor. In realitate însă 99 la sută din comunicările o­­poziţiei rămân fără răspuns. Oratorul citează apoi cazul a 22 de jandarmi din Cornetu (jud. Argeş), care au şters cu dalta numele eroilor de pe un monument ridicat in memoria a 120 de viteji din localitate, morţi pe câmpul de onoare. Faptul sa întâmplat chiar joi, în ziua eroilor, şi executat din ordinul subprefectului, D. G. TATARASCU declară că mâine va face cercetările şi Marţi va comunica Adunării rezultatele, cum şi sancţiunile aplicate. D. HAI, IP A, cere şi Camera admite, fixarea pentru joia vii­toare a interpelării anunţate de d-sa cu privire la abuzurile din Basarabia. D. dr. COSTINESCU cere să se admită intervertirea ordinei de zi, pentru a se lua în discu­ţie un proect de lege refolci­tor la exproprierea unei păărţi din clădirea librăriei Socec, în sco­pul de a se lărgi calea Victoriei după planul de aliniere. Dă o serie de lămuriri asupra aranjamentului intervenit între proprietarii clădirii şi comună, subliniind avantajele obţinute de primărie. In loc să se plăteas­că şapte milioane, s’a recurs la o tranzacţie. Vârâiu-se proprie­tarilor in compensaţie un teren lateral de aceeaşi suprafaţă. A­­ceştia vor mai contribui cu îdU.0O0 lei pentru construirea u­­nei aripe a paietului prefecturii de poliţie. D. dr. ANTON IONESCU (li­beral) se declară împotriva pro­iectului, sub motiv că nu s ar fi ţinut seamă de planul de siste­matizare a Capitalei. Constată apoi că aranjamenul cu proprie­tarii supune comuna la prea referitoare la tratamentul a­­ranjamentului nu este încă sta­bilită. D. dr. COSTINESCU dă expli­caţii complimentare, după care proectul este adoptat. REPLICA D-LUI IORGA D. N. IORGA constată că nici­odată n’a avut satisfacţia unei demascări mai desăvârşite a pa­ternităţii şi răspunderii actelor îndreptate contra opoziţiei, pre­cum i-a dat prilejul d. Vintilă Brătianu prin răspunsul său. D. ministru de finanţe, cu greoaia eleganţă care-l caracterizează, a ştiut să se facă acoperit de a­­plauzele colective, dacă nu ale colectivităţii, oridecâte ori era nevoe de un efect răsunător, pre­cum a ştiut să treacă cu aceeaş eleganţă greoaie pe lângă prin­cipalele chestiuni ridicate de d-sa. In al treilea rând, d-sa s’a mulţumit să dea lecţii de morală şî patriotism adversarilor poli­tici. D. Iorga subliniază solidari­tatea d-luî Vîntilă Brătianu cu ziarul „Viitorul“ şi citează ca exemplu de cuviinţă articolul „Un maniac", în care se spune despre d. Vaida, că a vorbit în parlamentul român,­­cum nici în parlamentul maghiar nu-şi putea permite să vorbească. Fiecare ziar e liber să scrie cum pofteşte, după cum fiecare D. vice-preşedinte N. SIMIO­­NESCU-BARLAD a deschis şe­dinţa la ora 9 şi 30, fiind pe banca ministerială d-nii N. D. Chîrculescu, I. Inculeţ şi G. Tă­­tărăscu. REFORMA ADMINISTRATIVA Se continuă discuţia pe arti­cole. Se suspendă discuţia art. 18 şi 19 amânânduse pe mai târziu. D. LEANCA propune un ar­mendamaent la art. 20 prin care se prevede înlăturarea consilie­rilor de drept, admiţându-se nu­mai consilieri aleşi. D. C. COSMA-HUŞI susţine că în nici o legislaţie serioasă nu există consileri de drept . D sa desvoltă o argumentaţie boga­tă, în care demonstrează inuti­litatea consilierilor de drept. D PREŞEDINTE îl ia cuvân­tul, cu învoirea majorităţii fi­indcă nu e în chestie (protestări la opoziţie). D. dr. N. LUPU protestează contra procedurei arbitrare şi se miră că majoritatea în loc să fie onorată este enervată de discuţie. Părintele ION LUP­AŞ spune că dacă guvernul voia sincer să alcătuiască o reformă de uni­ficare ad­tivă bună şi înţeleaptă, trebuia să procedeze ca şi la re­forma bisericească, consultând toate competinţele ţării ca să se păstreze tradiţia bună admi­nistrativă a neamului nostru. Oratorul face o largă argu­mentare istorică asupra tradi­ţiei administrative de peste munţi. D. PREŞEDINTE 11 chiam­ă la chestie. D. N. IORGA: Aveţi o scuză că sunteţi un partid anticultu­ral şi nu puteţi asculta o expu­nere ştiinţifică. MAJORITATEA cere închide­rea discuţiei. Se naşte tumult. D. AL. VAIDA-VOEVOD de cititor primeşte cum vrea ceea ce vede scris. Vă convine cele scrise în „Viitorul“. Mai spu­neaţi că ofiţerii trebue să cu­noască cele ce se întâmplă în ţară. Atunci însă când dintr’o notiţă informativă se desprinde o notă calomnioasă faţă de cele­lalte partide, un guvern con­­ştient, ori nu trebue s’o facă cu­noscut, ori e dator s’o însoţească de o notă explicativă. Nu numai că n’aţî procedat astfel, dar aţî insoţit-o de reintroducere destul de semnificativă. Trebuia, cu loialitate să spu­neţi de la tribună ceea ce este în realitate, anume că în acţiu­nea noastră nu este nici spirit revoluţionar nici vreun pericol pentru ţară. N’aţi avut cavale­rismul s’o faceţi. V’am arătat câ aţi exploatat toate nenorocirile ţării, pentru a răsturna alte re­gimuri, ca să luaţi singuri pu­terea. D. VINTILA BRATIANU : Să dea Dumnezeu ca d. Iorga să mai ţie multe discursuri ca a­cesta, ca să-l cunoască ţara. (Apl. pe băncile majorităţii; iro­nii pe băncile opoziţiei), m­onstrează in cuvinte energice că guvernul şi majoritatea sau pornit pe suprimarea libertăţei cuvântului, făcând din arbitra­­riu lege. Când opoziţia vine şi luminează toate nedumeririle din proiect, această luminare e botezată obstrucţie. D-sa roa­gă pe d. preşedinte să nu-şi piardă reputaţia de om drept D. PREŞEDINTE. Vă mulţu­mesc de stimă, dar respect re­gulamentul. D. ministru N. D. CHIRCU­LESCU, pe un tot indignat, spune că guvernul nu mai poa­te asista la obstrucţia organi­zată a opoziţiei, fără să reac­ţioneze puternic şi asigură o­­poziţia că va găsi în guvern şi majoritate aceeaşi energie şi hotărire de­ a zădărnici acţiu­nea condamnabilă desfăşurată impotrivă-le. (Apl. la maj.) D. N. IORGA spune că tre­buie să răspundă ’imediat la cuvântarea jicnitoare a d-lui Chirculescu. Ce valoare politică reprezinţi că să fii indicat să ne vorbeşti astfel ? Noi cei aleşi cu jertfe şi cu iubirea cetăţenilor, avem conş­tiinţa că vă putem conceda ce­va, însă nu vă putem permite să întrebuinţaţi acest ton, de­cât faţă de slugile dv. D. N. D. CHIRCULESCU -aş­punde că stimează prea m­ult pe d. Iorga, ca să-l poată jicni, dar că a trebuit să intervie, ca un protest împotriva acestei obstrucţii. D. N. IORGA, în replică, spi­­ne că d. Chirculescu s’a aprins din senin. Şedinţa se ridică la mierul nopţii. Şedinţa de noapte * Corpurile Legiuitoare Continuarea şedinţelor de la 29 Mai C A ME R A - Şedinţa de după amiază — Guvernul şi opoziş la Adunarea intră in ordinea de zî. D. GH. POP înscris la inter­­pelări cedează cuvântul d-lui Iorga, înscris cu o interpelare referitoare la devotamentul a­­plîcat partidelor din opoziţia u­­nită de către guvernul actual cu prilejul întrunirii dela Dacia. D. N. IORGA spune că de când s’a unit opoziţia, guvernul nu urmăreşte partidei, din opoziţie de cât calificându-le de bolşevi­ce, de comunişti, că întrebuin­ţează mijloace revoluţionare, că din cauza manifestărilor ei Ro­mânia suferă. Mişcarea opoziţiei evident că urmăreşte răsturna­rea guvernului, care nu e o cri­mă, ci este un lucru firesc şi a­­ceasta, ca să dea ţării o guver­nare mai bună, în respectul le­gilor. Membrii guvernului sunt soli­dari; ei sunt ecoul mai mult sau mai puţin sonor al marelui in­vizibil. Miniştrii ne înfăţişează vizibilul în numele Invisibilului care vrea să-şi păstreze toate a­­vantajele invisibilităţii. Nicăeri, în presa opoziţiei, dv. nu sunteţi prezentaţi ca oameni împotriva cărora să se recoman­de suprimarea, cum aţi făcut-o de faţă de reprezentanţii opo­ziţiei. Ceea ce aţi recomandat dv. ar matei faţă de opoziţie este pro­­nunciamentul. Noi cunoaştem pe acel ce vine şi în miezul nopţii la redacţie, strecurând şi gradul de vecin ce trebue administrat adversari­lor din opoziţie. Acesta este dia­bolicul sistem de a ucide adver­sarul cu mâinele la spate, tot­deauna cu principiile pe buze, dar cu ura sălbatecă în inimă. (D. Vintilă Brătianu dă sem­ne de nedumerire). D. Iorga, adresându-i-se: Ştii foarte bine sutele de slugi pe ca­re le puneţi pe urmele noastre, ca să ne spioneze toate mişcă­rile. D-sa citeşte comunicatul bîu­­loului de informaţii al statului major, în care se vorbeşte de pe­ricolul, pe care-l prezintă cei ce agită pentru „răsturnarea guver­nului” şî înlocuirea lui cu un guvern de stânga „ţărănist sau chiar naţionalist“. D-sa califică acest act drept act de infamie şî ridicol. Ofiţerii au răspuns cu un i­­mens hohot de râs la această pâră nătângă. (Apl.). Când suscitaţi continuu peri­colul bolşevismului iritând lu­mea, nu veţi mai avea nici o ascultare atunci când pericolul real se va ivi. Nimeni nu vă va mai crede, după ce o veţi fi în­şelat. Bolşevismul înseamnă în pri­mul rând suprimarea adversaru­lui şi a oricărei legalităţi. CINE SUNT BOLŞEVICII Intre bolşevism şî comunism sunt deosebiri de metodă. Dv. sunteţi adevăraţii bolşevici. Dv. n’aţi fost niciodată comu­nişti. Faza actuală a guvernării dv a ieşit diatr’o evoluţie econo­mică patent anticomunistă, ca tendinţe şi interese materiale. Soarta unor astfel de partide şi guvernări se poate prevedea. Cogălniceanu printr’o scrisoa­re adresată lui Lascar Catargi, a avut curajul să arate toate pă­catele partidului, de care nu se mai simţea legat sufleteşte. Păcatele de atunci vă urmă­resc şi azî. In loc să lăsaţi Ar­dealului solidaritatea lui, aţi tre­cut munţii ca să faceţi partid li­beral dincolo. Camarila nu­totdeauna a dic­tat în partidul liberal şi rând pe rând au fost speculaţi oamenii fruntaşi, pentru ca apoi să fie sacrificaţi. L-aţi utilizat pe P. S. Aurelian, şeful drapeliştilor, cât timp l-aţi găsit necesar intere­selor dv. de partid, pentru ca apoi să-l înfrângeţi. Aţi procedat la fel cu D. Sturdza, după ce-şi făcuse datoria de mână strânsă necesară ţării în acea vreme­­ pentru ca apoi să-i deschideţi porţile unei case de sănătate. Pe copiii lui Costache Rosettî Cogălniceanu, i-aţi înlăturat şi I aţi condamnat la mizerie per­petuă. REFORMA AGRARA Aţi întârziat cu aducerea ce-i formei agrare, şi au izbucnit ■ răscoalele ţăr­ăneşti de la 1907.­­ Abia la 1918 v’aţî hotărît să re-­ zolviţi problema ţărănească, dar I şi aceasta sub presiunea voinţei regale. Practicele bizantino-fanariote le-aţi continuat şi mai târziu. Ce a fost la Iaşi a atins toate limitele anarhiei, când risipa şi inconştienţa domina întreaga dv. guvernare. RĂSPUNSUL D-LUI V. BRA­TIANU D. VINTILA BRATIANU ras-­ punde d-lui Iorga, constatânc­ că d-sa n’a desvoltat o interpe­lare, ci s’a menţinut tot timpul in chestie personală. D. Iorga, I timp de trei ani de zile s’a bu-­ curat de cea mai frumoasă at- t moşieră din partea noastră, atât­­ pentru naţionalismul său cât şi pentru acţiunea sa de om cu­minte. Azi, d-sa însă Îşi reneagă tot trecutul. Şi ca­ om politic. In mijlocul partidelor cu care s’a asociat, actele d-sale e bine să fie analizate şi presa nu poate fi împiedicată de a face această analiză. In ce priveşte documentul sta­tului major, d. V. Brătianu spu­ne, că fiecare stat aliat primeşte­­ silnic informaţii asupra situa­tei din celelalte state. Actul sta­­tului major indică numai păre­rea încetăţenită in sânul gu­vernului de la Moscova despre ceea ce se petrece la noi. Nu e vina noastră dacă ei cred ceea ce cred despre sprijinul pe care l pot găsi în acţiunea partidelor politice de la noi. _ * SENATUL ! S’a trecut în ordinea de zi. ] S’a votat, fără discutiuni, pro­­t­este de lege privitor la modifi­carea art. I din legea pentru a­­cordarea termenelor de gratie la obligaţiile cu valută superioară. — S’a luat în discutiune a­­poi, proectul de lege pentru ra­tificarea acordului între debito­rii români şi creditorii belgieni La discuţia generală, d. G. GHIBANESCU a întrebat dacă au cumva printre creditorii bel­­sileni cu cari s’a făcut conven­ţia, ar fi şi unele elemente ca­muflate. Şi-a exprimat apoi în­doiala, in ce priveşte efectele bune, pentru creditul lărei, pe cari le-ar avea sistema amână­rii plăţei datoriilor către strei­­n­it­ate D. N. D. CHIRCULESCU, mi­nistrul muncii şi cooperaţiei, a dat lămuriri, expunând mecanis­mul întrebuinţat cu toţi credito­rii streini — mecanism, care ur­mează să se aplice acum şi în raporturile cu creditorii belgi­eni. Odată ce creditorii belgieni s-au înscris la oficiul respectiv, se e­­xecută şi faţă de ei obligaţiuni­le şi încheierele decurgând din tratativele prealabile. Nu se poa­te insă preciza naţionalitatea fie­cărui creditor în parte. Oratorul a încheiat, asigurând pe senatori, că aranjamentul e făcut cu toate garanțiile pentru demnitatea statului român. Proectul a fost luat în conside­rație, apoi votat pe articole. gardeului de automo­bil din Constanţa — 1 MORT ŞI 2 RĂNIŢI — 29 Mai Astănoapte, pe la orele 8, maşina­­ar. 240 din localitate, in maximum de viteză, se în­drepta dinspre Tekirghiol spre Constanţa, in drum spre Ma­maia. La cotitura bulevardului Re­gina Maria, fără să facă cuve­nitele semnale, şoferul a făcut greşit înconjurul, izbind pe fe­tiţa Aurelia Constantinescu, la etate de 10 ani. Lovitura a fost atât de puternică, încât fetiţa a încetat imediat din viaţă. Maşina din cauza zdrunci­năturii, schimbând direcţia, s-a isbit de un stâlp, răstur­­nându-se. Din această cauză, d. Delly, care se afla în maşină, a fost grav rănit, iar şoferul mai u­­şor. Şoferul criminal a fost a­­restat. Mercuri 3 Iunie apare Ini! «b Congresul taia fiei profesorilor u­niversitari Congresul profesorilor de la cele patru Universităţi din ţară şi institutele anexe, se va tine anul acesta la Cluj şi va începe în ziua de 4 Iunie ora 4­0 a., în sala Universităţii. După solemnitate şi formalită­ţile de deschidere, profesorii vor lucra împărţiţi în cinci secţiuni. Se vor desbate între altele ur­mătoarele chestiuni: 1. Reforma învăţământului superior. 2. Salarizarea, pensiile şi di­­uniile profesorilor universitari, personalul ştiinţific, administra­tiv şi de serviciu al universită­ţilor , recrutarea, atribuţia, sa­larizarea. 3. Colaborarea între universi­tăţile din ţară şi cele din străi­nătate. 4. Concediul periodic pentru studii şi cercetări ştiinţifice. 5. Chestiuni litigioase în legă­tură cu atingerea prestigiului şi autonomiei universitare. 6. Raporturile cu federaţia funcţionarilor publici. 7. Organizarea şi unificarea învăţământului juridic în uni­versităţile române. Sâmbătă 6 Iunie în şedinţă plenară se vor discuta şi vota concluziunile tuturor secţiunilor iar în ziua de Duminică 7 Iunie congresiştii vor face o excursie la Turda şi cheile Turdei. Profesorii universităţii din Bucureşti se vor­ întruni Luni ora. 5 d. a. in localul Fac. de Ştiinţe (amfiteatrul Spiru Haret) când biroul va pune la dispo­ziţie d-lor congresişti biletele de călătorie pe C. F. R. şi vor co­munica ultimele dispoziţiuni lu­ate la Cluj. XXX Copii dispărut Primim următoarele: Elevul Ştefănescu I. Ion, cl. 4 a liceului Matei Basarab din Bucureşti a dispărut de la liceu in ziua de 27 Mai c. Etate 15 ani, statură înalt (voinic), păr castaniu tuns cu maşina, ochii albaştri, îmbrăcat în uniforma liceului, cu vipuşcă şi şeapcă cu alb, poartă No. 124 pe mâneca dreaptă­ Cine ştie de dânsul, rugăm să anunţe pe p­ă­­rintele său doctor T. Ştefănescu, strada g-ral Leca 42, Bucureşti, telefon 35/70. Jenică, vino acasă fără grije; nu ţi-e milă de părinţii tăi ! Dacă eşti în provincie cere concursul autorită­ţilor să-ţi m­­­lenească venirea sau să ne a­­nunţi; de eşti în Capitală înşti­­inţează-ne la telefon. Tatăl tău şi mama ta Solemnitatea dela mănăstirea N­eamlului va fi 29 Mai Cu un fast deosebit s’a sărbă-­­­torit, hramul mănăstirei Nean­­­ţu­lui, fiind de faţă peste 25 mii , săteni delegaţi din diferite ju­deţe ale Moldovei, Maramureşu­lui şi Bucovinei. Acestei solemnităţi i s’a dat un caracter extrem de impună­tor, participând fruntaşii cleru­lui Moldovei, la frunte cu mitro­politul Pimen, episcopii Nîcodîm şi Teodosie. Mitropolitul Pimen a ţinut în faţa miilor de ţărani o cuvân­tare despre primejdia alcoolis­­mului. Plecarea bas­abenilor din Iaşi Idri, 29 Mai Astăzi, Vineri, fraţii bas­ara­beni au continuat vizitele lor la edificiile culturale şi monumen­tele istorice ale Iaşilor. Au vizitat şi Universitatea, unde d. prof. Petru Bogdan a salutat pe oaspeţi. In timpul vizitei basarabeni­­lor la Universitate, sosind în a­­cest aşezământ şi fruntaşii mni­­cării naţionaliste, d. A. C. Cuza a vorbit basarabeniil desp­re problema naţională şi primej­­dia evreească. In grupuri die câte 200—300, oaspeţii noştri au cercetat cu deamănuntul şi vechile biserici rămase moştenire de la Voevozii moldoveni. La ora 3 a avut loc la teatrul Naţional un festival artistic, or­ganizat în onoarea basa­raben­i-­­­lor. După ce excursioniştii au luat­­ masa, au plecat cu toţi in cân­tece la gară, conduşi de d. pri­mar C. Tom­a, prefectul de ju­­j­deţ P. Fântânaru, prefectul de­­ poliţie col. Ionescu, şefii autori-­î tăţîlor şi un public numeros.­­ La ora 8 seara, din mijlocul mim. entuziasm de nedescris, ba­ j­i i'' au părăsit Capitala' i i 'ii are au petrecut­­ i XXX ---------XXX ----------­ Procesul com­iştilor ŞEDINŢA DE ERI DIMINEAŢA Şedinţa s-a deschis la orele 9.30, când d. colonel Iordăches­­cu face apelul nominal. Consiliul continuă cu intero­garea martorilor citaţi. DEPOZIŢIA D-LUI DR. PAR­­HON Primul audiat este d. dr. Par­­hon, profesor universitar din Iaşi. Acuzaţii pun martorului dife­rite întrebări în legătură cu ma­nifestele comuniste răspândite în universităţi şi întitulate „în­cotro“ ? D. dr. Ptihon răspunde că după părerea d-sale, acest manifest nu cuprinde nimic re­voluţionar. Dă amănunte asu­pra unora dintre acuzaţi.­­ Venind vorba de prefectura de poliţie din Iaşi, dl profesor Parhon spune că ieşenii sunt mulţumiţi de actualul prefect de poliţie. ALTE INTEROGĂRI Este audiat apoi d. Leonard raukerow, ziarist din Cluj, citat de apărare. Martorului i se pun întrebări de acuzatul Christes­­cu în privinţa ideilor comuniste şi a propagandei Martorul îşi exprimă părerea că, comunismul nu e primejdios in România, şi a dat diferite lă­muriri în legătură cu organiza­rea sindicatelor muncitoreşti. Şedinţa s-a ridicat la ora 11. Cea viitoare are loc Luni la o­­rele 8 a. m. I ii. ■■ XTW -------------— Anul XLIIL­—Vo. 123 Ion 1­1 lunia 19?5 Cronica Ardealului Anchetele noastre economice In Banat Viaţa economică în sudul Banatului — Desvoltarea economică a satelor. — Nevoia în­fiinţării unei noui linii ferate. — Situaţia satelor de pe văile Almajului şi Căraşului.­­ Starea şo­selelor din Banat — — Dela trimisul nostru special c­ ui auuui pan­au­uui, pe fru­­moasa şi bogata vale a Căra- I­şuiul, se observă un Îmbucură­tor început de desvoltare eco­nomică românească, atât în­­ direcţia comerţului, cât şi nu a industriei şi finanţei, atât de strâns legate. COMERŢUL IN SATELE BA­NATULUI Un fapt cu totul îmbucură­tor se observă în satele Bana­tului, cari in urma izolării de marile centre economice, în lipsa căilor de comunicaţie, au început să-şi câştige un fel de i­ndependenţă economică, având fiecare sat, negustorii şi mese­riaşii lui, din fericire români. Hărnicia ţăranului bănăţean, pe de o parte, şi drumurile ex­­­­trem de grele, pe de altă parte, au ferit satele româneşti din sudul Banatului de invazia e­­lementelor străine. Datorită acestei hărnicii, a­­vem astăzi in Banat şi în deo­sebi pe valea Căraşului sate româneşti, atât de bine admi­nistrate de către fruntaşi ţă­rani, in cât întrec principalele oraşe din judeţ atât ca ordine administrativă, cât şi ca gust estetic în construcţii şi alinie­rea străzilor. CRIZA FINANCIARA ŞI LIP­SA DE INSTITUŢII FINAN­CIARE ROMANEŞTI O piedică nespus de mare în­­ calea desvoltării începute a fost până aci lipsa instituţiilor financiare româneşti. In ulti­mul timp însă s’a făcut un În­ceput şi în aceasta direcţie. Cu toată lipsa de concurs oficial, a luat fiinţă la Oraviţa o institu­ţie financiară românească, cu capital al ţăranilor de pe valea Căraşului, sub numele de ,,Banca ţăranilor”. Scopul este fructificarea averii ţărănimii române şi încurajarea comer­ţului şi micei industrii la sate. CHESTIA LINIEI FERATE IABLANIŢA—BOZOVICI Printr’o încurajare din par­tea statului, s’ar putea realiza însă multe lucruri mari şi fru­moase în această izolată parte a Banatului, unde avem tot in­teresul să ridicăm populaţia românească pe tărâm econo­mic. Cel mai mare sprijin însă ce ar putea să-l dea Statul aces­tor regiuni ar fi să ne­­constru­­iască atât de mult reclamata linie ferată Iablanta—Bozovîci, spre a scoate din mortala izo­lare de astăzi, bogata regiune şi vale a Almajului. Prin aceasta s’ar putea da la iveală şi pune în valoare imense bogăţii miniere ce se găsesc din belşug în subsolul acestei regiuni, dar de cari nu îndrăzneşte nimeni să se atin­gă, fiindcă lipsesc mijloacele de transport. S’ar putea desvolta în regiu­nea Bozoviciului o industrie românească şi s’ar deschide noui perspective de viitor şi noui posibilităţi de trai româ­nilor de aici, cari au dat dova­dă de atâta hărnicie şi sârgu­­inţă. Până la înfiinţarea acestei li­nii ferate insă, o parte din bo­găţiile acestui românesc ţinut­­ vor zace în sânul pământului,­­ iar de altele vor profita st­rat- I pii, pe când populaţia româ­nească va continua să îndure mizeria şi sărăcia, deasupra şi între comorile cari o încon­joară. REPARAREA ŞOSELELOR Până la înfiinţarea­­unei linii­i ferate, ar fi bine însă ca să se­­ înceapă măcar repararea şose-­­ lelor desfundate, cari, ii starea­­ actuală, formează o adevărată­­ nenorocire pentru populaţia de ] aici. ] De câţiva ani încoace se fac­­ in continuu promisiuni de re- i aa rare a şoselelor şi anul tre- 1 uit a avut ocazia să se convin- 4 tă personal şi d. ministru al l­ucrărilor publice despre ade­vărata stare de lucrări. De făcut însă, nimic mai mult decât promisiuni. AL Avram t­t norociţii au fost arestaţi şi duşi la poliţie, unde au fost ţi­nuţi până la 9H dim., când a deşteptat dîn somn d. An­dree­scu, dându-li-se imediat N­* bcrt^tcĂ. Numiţii locuitori au reclamat cazul d-luî prefect, al judeţului şi parchetului. To.-WIURES ACCES DE NEBUNIE Femeia Szabó Anna la etate de 26 an­i, din Bandul de Câm­pie, fiind bolnavă de alienaţie mintală, într’un acces al boa­lei, a dat foc clăilor de pae ale vecinei sale Agnes Sava, şi în­cepând a juca in jurul flăcări­lor, s’a ales cu arsuri grave pe corp. Focul a fost localizat cu ajutorul sătenilor, iar nebunii în stare gravă, transportată la spital. ACCIDENT DE AUTOMOBIL La examenul de conducere pentru şoferii de automobile ce s’a ţinut pe terenul fabricei de cărămidă dela bariera oraşu­lui, spre comuna Sf. Gheorghe de Mureş, şofe­rul Nîcolae Crişan din Dicio-Sân Martin, primind comanda de a merge înapoi spre poarta fabricei, şi neobservând că în poartă era fetiţa Irina Reghian în etate de 7 ani, care admira exerciţiile de conducere, a surprins-o şi lo­vit-o cu aripa din urmă a au­tomobilului stâlcind-o de lem­nul porţei, şi fracturându-i mâ­­na şi piciorul drept. CULTURALE Marţi a fost în sala festivă a primăriei, adunarea generală, a societăţii culturale „Astra". A prezidat delegatul centrului din Sibiu d. secretar general Neagoe, care a dat cetire des­cărcării de gestiune a vechiu­lui comitet, apoi s’a procedat la alegerea comisiunei de can­didată. OMORATA DE AUTOMOBIL Automobilul nr. 107 din Târ­­gu-Mureş, proprietatea lui Her­man Samoilă, pe când trecea pe şoseaua naţională, lângă co­muna Lunca Bradului, între km. 149—150, a surprins şi căl­cat pe femeia Siminoc Maria, în etate de 62 de ani din Lunca Bradului, omorând-o pe loc. Din cercetările făcute imediat la faţa locului, s-a constatat că numita fiind turmentată de băutură nu a auzit semnalul dat, şi în urmă zăpăcită in loc să sară în lături, a intrat din contră între roate. CONTRAVENŢIE D. Ion­escu Stelian, subrevizo­­rul regiei monopolurilor, asistat de comisarul P. Popescu, făcând controlul cafenelei New-York de sub conducerea d-luî Böhm, la depozitul de ţigări ţinut aşa zis de chelneri, a constatat cantităţi cu mult mai mari de­cât cele necesare pentru vânzarea zilnică şi anume a găsit 9000 bucăţi in loc de maximum 3000 cât avea dreptul să fie. Conform ordinelor in vigoare ale Regiei, ţigările în valoare de 11.840 Iei au fost con­fiscaţi», aplicându-se şi amenda " URX­ lei gerantului Rohm. ARTISTICE Baritonul Atanasiu, de la o­­pera română din Bucureşti, a anunţat un mare concert, la seara de 30 cor., la sala Palatu­l! Cultural cu ncomnninat n pian de domnul Zizsm­an, pr­ofesor de orgă şi pian la On­­ervatonii din localitate. CIRCUL BELLA De câteva zile se află în loca­­itate circul Bella, care defectea­­­fi puricul prin frumuseţea car­­or şi admirabilul dresaj, cum şi prin abilitatea gimnasticilor că­­pireţlor şi humorul clovnilor. ŞTIRI DIFERITE CLUJ CONG­R­ESUL FA­R­MACIŞTI­­LOR La ora 4 s’a deschis congre­sul Uniunii generale. Prezidează d. I. Mihălcescu preşedintele Uniunii, având ca secretar de şedinţă Pe d. Ovid Niculescu. Delegaţiile din Ardeal, Banat Bucovina, Basarabia şi vechiul regat, sunt prezente la apelul nominal. După cetirea raportului des­pre gestiune, se aleg trei cen­zori pentru verificarea registre­lor şi bilanţului. Aceştia sunt d­nil: C. Miro­­nescu, I. Cristide şi C. Roşu. La ora 6 şedinţa se sus­pendă şi congresiştii fac o vizită in corpore la fabrica de săpun a d-lui Heinrich. Mâine dimineaţă şedinţa din continuare. CONFERINŢA ADMINISTRA­TIVA La prefectura judeţului s’a ţi­iut conferinţa pentru aplica­rea legii ad-tive. Au participat şi d-nii: Hodor director gene­ral ad-tiv şi Bănescu care du­pă terminarea conferinţei au plecat în acelaş scop la Ora­­dea-Mare de unde se vor în­toarce mâine seară la Cluj. Duminică dimineaţă va avea loc a doua conferinţă la care vor participa prefecţii din Ar­deal şi celelalte provincii. FURTUNA O puternică furtună însoţită de violenţe şi dese descărcări electrice s’a abătut asupra o­­raşului nostru, cauzând nume­roase pagube astfel: în str. Feleacului furtuna a dărâmat o casă şi nişte şuri, proprieta­tea d-lui Tr. Moldovan, omo­rând o vită şi peste 150 păsări In Someş-sat lângă Cluj a trăznit aprinzând o şură, omo­rând câteva vite. I 218.000 lei, d. Bercovici fiind tot­odată înaintat şi parchetului, pentru cont­ravenire la art. 193, 194 din legea vamală. Arad PROCES DISCIPLINAR In faţa comisiunii disciplina­re de pe lângă primărie a oraşu­lui nostru s’a înfăţişat procesul consilierului cultural d. Con­stantin Popa, învinuit de fapte abuzive. Din cauză că procedu­ră n’a fost bine îndeplinită, ju­decarea s’a amânat pentru ziua de 10 Iunie. POLIŢIST BĂTĂUŞ In dimineața zilei de 26 Mai, pe la orele 4, paşnici, locuitori din piaţa Catedrale! au fost de­şteptati de strigăte şi înjură­turi. Ce se întâmplase! D. An­­dreascu, directorul prefecturei de poliţie, întârziat la un local de petrecere, a venit în piaţă in complectă stare de beţie şi a bătut crunt pe zarzavagiu Ţvetcu Iordanof din calea Au­rel Vlaicu nr. 190 şi Iile Radof din calea Şaguna nr. 220. Ne­­ ORŞOVA CONTRABANDA DE MAT­ASE La 23 Mai, cu vaporul Expres de Viena, a sosit în portul nos­tru comerciantul din localitate Bercovicî. La revizia bagajelor funcţionarul Iile Mihăilescu l a întrebat, dacă are ceva de vă­­muit, Bercovicî a răspuns că nu. Fâcându-se apoi o revizuire a­­mănunţită, s’a constatat că co­merciantul Bercovicî are lucruri de mătase confecţionată, ascunse meşteşugit printre căptuşeala mânecilor şi în rufăria între­buinţată şî chiar în încălţăminte uzata Mihăilescu a oprit revizia, ra­portând cazul şefului său. Mătasea s’a confiscat, dresân­­du-se p­roces verbal de contra­bandă pentru plata taxei de im­punere și amendă în sumă de Enver pasa traește ? Personagiile misterioase din armata titanilor marocani Paris, 29. — Se anunță că En­ver pasa, care a fost considerat mort, ar fi șeful de stat major al trupelor rlfane din Maroc, de sub comanda lui Abd-el-Krim. Numeroase personagii misterioa­se servesc in armata lui Abd-el- Krim. ------- XXX ------­ Congresul societăţi­or gimnastică Iaşi, 30 Azi s’a început congresul soc. de gimnastică. Au sosit delegaţi dela 15 so­cietăţi. Autorităţile, şcoalele publi­cul şî societăţile de gimnastică din Iaşi au făcut o primire săr-­­­bătorească oaspeţilor. Au ţinut entuziaste cuvân­tări d-nii C. Toma, primarul o­­raşului Iaşi. P. Racoviţă, pre­şedintele soc. de gimnastică. A răspuns d. Lucescu, dele­gatui Federaţiei Bucureşti S’a format apoi un impună­tor cortegiu pe străzile oraşu­lui până la liceul internat un­de s’a servit ceaiul. Congresul sa deschis In lo­calul soc. de gimnastică. I­M. I CorraSstai de apel pentru validarea drepturilor miniere Au fost numiţi pe termen de­­ 2 ani, cu începere dela­­ Trnsa c„ în comisiunea de apel pen- I tru validarea drepturilor mini­ere câştigate, de pe lângâ Curtea de apel din Capitală. Preşedinte, d. G. G. Macri, consilier la Curtea de apel din Bucureşti. Membri desemnaţi de adu-­­ narea generală a Curţii de a­­pel din Capitală, d­iii : C. Al. Viforeanu, Şerban Gogălnicea- I­ou, Const.. Pisău D. D. Bagdat, Spiridon Popescu, consilieri la Curtea de apel . Reprezentanţi ai ministerului industriei şi comerţului, de­semnaţi de consiliul superior de mine d-nii : inspector gene­ral T. Tănăsescu, inginer de mine la institutul geologic şi profesor la şcoala po­ fitechnică din Bu­cureşti; inspector gene­ral Tosif Iancu, inginer de mi­ne in serviciul direcţiunii ge­nerale a minelor ; Reprezentanţi ai exploratori­lor, exploatatorilor şi proprie­tarilor suprafeţei, desemnaţi de consiliul superior de mine,­­ d-nii : C. Mătăsaru, inginer la societatea ,,Steaua Română”. V. Blasianu, inginer referent technic la societatea ,,Reşiţa” . Supleanţi aleşi de adunarea generală a Curţii de apel, d-nii: I. Stănescu Buzău, N. Radovici, I. G. Solomon și Ion Dimancea, consilieri la Curtea de apel. r"

Next