Universul, iulie 1925 (Anul 43, nr. 148-174)

1925-07-01 / nr. 148

finul MI. Hr. 148 6 Pagini 11 TELEFON: Direcţia 13/72—64/64UNIVERSUL CELE DIN URMA STIR! DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE si TELEFONICE Redacţia si Administraţia: Bucureşti, str. Brezoianu, 11 Administraţia 13/71 Secrataria­tul de redacţie 56/43 Redacţia: coresp. cu provincia 2/68—35/31 in Tass 2 m IN STRĂINĂTATE 4 IEI 6 Pagini Miercuri 1 ialle 1925 1­A Aşteptăm sancţiuni In declaraţîunile făcute repre­­zentanţilor presei, ministrul Ro­mâniei la Berna, a confirmat ştirea despre plângerile adresata Ligii Naţiunilor de unii minori- Ibari. „Ţin să adaog, a spus d. Petrescu-Comnen, că de câtâva vreme Liga Naţiunilor este inun­­dată de plângerile aşa zişilor re­prezentanţi ai minorităţilor din nouile teritorii“.­­ Sublinierea ministruluî şi de­legatului României are rostul ei: nu se constată prin nimic serios că intervenţiile se datoreac unor mandatari in regulă. In realita­te, anumiţi duşmani interni s« dedau la uneltiri in contra sta­tului, şi pentru a le imprima au­toritatea ce le lipseşte, le aşează sub pomposul scut al minori­tăţilor. Două dovezi în scosul a­­cesta. Prima: nici un minoritar ’din parlamentul român nu şi-a însuşit In mod expres demersu­rile făcute la Liga­ Naţiunilor. A doua: „Plângerile erau trans­mise, zice EL Comnen, prin ofi­ciile de propagandă maghiare ziarelor străine şi cercurilor re­ligioase". Reprezentantul României la Geneva are dreptate când con­chide: "Faţă de acest procedeu cred că e vremea să ne gândim la chestia sancţiunilor împotriva­­defăimătorilor ţării, cari trăesc intre noi, aşa precum şi Ungaria aplică sancţiuni in contra ase­mănătorilor. Respectuoşi de drep­turile minorităţilor, suntem da­tori să ne apărăm când ele ne atacă şi ne calomniază­“. Aşteptăm de la ziarele „demo­crate“ să dea acestei chestiuni atenţia consacrată expulzării câte unui propagandist duşman. Nu trebue nimeni să uite un lucru, că tratatul minorităţilor începe,prin a proclama că Ro­mânia l-a voit, nu i-a fost impus: „Considerând că România din propria sa voinţă, doreşte a da garanţii sigure de libertate fi dreptate, atât tuturor locuitori­lor din vechiul regat al Româ­niei, cât şi celor din teritoriile­­de curând transferate fără de­osebire de rasă, limbă sau religi­­unea cărora le-ar aparţine“. Nu treime nimeni să uite că în articolul 2 tratatul prevede: „Toţi locuitorii români vor avea dreptul la liberul exerciţiu, atât public, cât şi privat, al oricărei confesiuni, religiuni şi credinţe,­­ATAT TIMP CAT INTRE EXER­CIŢIUL ACESTORA SI ORDI­NEA PUBLICA SI BUNELE MORAVURI NU VA EXISTA INCOMPATIBILITATE". Plângerile semnalate de mini­strul nostru la Berna nu numai că ating această incompatibill­­itate, dar o sfidează, căci, de­parte de a se mulţumi să se înte­­meeze pe irealităţi de ordine pu­blică, cer de-a dreptul călcarea prescripţîunilor clare şi precise ale tratatului.­­ In adevăr, după cum arată şi VL Comnen, aşa zişii reprezen­tanţi ai minorităţilor, solicită in­tervenţia Ligii Naţiunilor mai ales în contra regimului pe care Statul român 11 institue învăţă­mântului particular. Şi se ştie că ceea ce-i supără în special, este îndatorirea ca elevii din în­văţământul primar minoritar să înveţe şi româneşte, ca să n’a­­vem In sânul naţiune! române legiuni de ignoranţi absoluţi în limba de stat şi, prin asta, anti­­români rebeli. Or, art. 12 din tratat spune: „In materie de învăţământ, gu­vernul român va acorda în p­­reşele şi districtele unde locu­­eşte o proporţie considerabilă de supuşi români de altă limbă de­cât cea română, înlesniri menite a asigura ca în şcoalele primare copiii acestor supuşi români vor fi instruiţi în propria lor limbă. ACEASTA STIPULATIUNE NU VA ÎMPIEDECA GUVERNUL ROMAN DE A FACE OBLIGA­TORIE PREDAREA LIMBEI ROMANE IN ZISELE ŞCOLI". Aşa­dar, minoritarii care pre­­tind să nu se audă cuvânt ro­mânesc în Învăţământul lor pri­mar şi se plâng in afară de ţară în contra respingerii acestor pre­­tenţ­iuni, sunt de absolută rea credinţă. Cum se zice în drept, aceste acţiuni la Liga Naţiunilor sunt trperare, şi potrivit regulelor naturale şi convenţionale nu pot rămâne fără sancţiuni. Şi cum este evident că aceste manopere sunt in realitate sim­ple pretexte pentru a unelti con­tra statului, sancţiunile tre­­buesc să fie conforme gravităţii faptelor. HWPP­­BL Mara —-------* XOX -----------­ Validarea mandatelor contestate ale radi­­ciştilor Belgrad. 29 (Rador). — Par­lamentul a validat cele 13 man­date contestate ale partidului ţărănesc croat. Actualmente nu­­mărul deputaţilor radicişti se ridică astfel la 64. Trei mandate aparţinând unor deputaţi radi­­cişti aflaţi în străinătate au mai rămas încă invalidate. Presa din Belgrad comentează pe lung negocierile angajate in mod oficial între delegaţii parti­­dului radical şi al partidului ra­­dicist pentru formarea unui nou guvern de coaliţie al ambelor partide. ---------- xox------—» Doni accidente de aviaţie In Franţa — 4 MORŢI-­ PARIS, 29 (Rador). — Două accidente de aviaţie s-au întâm­plat pe linia Dale-Paris şi Ali­cante Alger. Sunt 4 morţi. ----------XXX----------­ Confiscarea bunurilor lui Stamboliski Sofia, 29 (Rador). — Curtea de apel s’a pronunțat ori asupra cererei introdusă. Imediat după răsturnarea regimului agrarian, pentru confiscarea bunurilor do­­bdndite în mod ilicit de defunc­tul Stamboliisky și de fostul de­putat Boydjliff. Curtea de apel a admis cererea şi a hotărît confiscarea in folosul statului a tuturor bunurilor dobândite de aceştia dela 1919 până la 1923. Bunurile şi sumele care au a­­parţinut lui Stamboliîcky sunt e­­valuate la peste 50 milioane leva. Comentând hotărîrea Curţei de apel, ziarele relevă că Stam­­­­boli­sky a Boydjteff, care la ve­nirea la putere a partidului a­­grarian erau lipsiți de orice a­­v­ere, au devenit un scurt timp multimilionari. MOZAICURI OUA DE DINOSAUR s-au gă­­sit în Mongolia. Se ştie că Dino­­sa­urul a trăit cam acum vre­o şapte milioane de ani. Era — a© zice — cel mai grozav şi mai monstruos animal preistoric, a­­propiindu­-se de mărimea unei caş® de astăzi cu opt etaje. CEL MAI ÎNALT OM din lu­me este olandezul Albert, pore­­clit Goliath, măsurând 2 metri şi 69 cm. înălţime. MULT­E DULCE... Un afiş din Dicio-Sanmartin: „Sâmbâtâ la 20 iunie, mare serată cu frip­­tură la ştrandul de la Târnava. Roagă părtinirea mult onor. pu­blic Francisc Keszec proprietar. Despre­ vinuri bune şi muzică sunt îngrijite“. ----------XXX-----------­ Leon Daudet Înfrânt la alegeri Paris, 29 (Rador). — La a­le­­gerea parţială de senator la An­gers a fost ales la al doilea scrutin candidatul republican moderat Manceau cu 494 voturi, contra fruntaşului regalist Leon Daudet, care a Întrunit 356 vo­turi. ------------ XXX------------­ li im! iii aia zis Pitei SIÉIÉS! Primim următoarele: Domnule Director, Vă rugăm a Insera In româ­nescul d-tră ziar cele ce ur­ează : „Cu profundă Indignare am cetit în „Adevărul" din 27 c. ar­ticolul întitulat — „Cei șasezecî” semnat sub pseudonimul Bră­­nișteanu, domn ce nu are cura­jul să apară sub numele din ac­tul de naştere, articol în care se ridică osanale celor cari în nu­mele — unire! studenţilor de­mocraţi salvează prestigiul, fai­ma progresul şi viitorul ţarei Pentru ca opinia publică şi în special cititorii sus zisului ziar să fie mai bine edificaţi asupra persoanelor semnatare ale pro­testului de care cu atâtea elogii vorbeşte sus numitul domn, ne luăm Însărcinarea de a arăta cine sunt acei semnatari in ceia­ ce priveşte pe cei de la şcoala politechnică, lăsând colegilor ca­­lorlalte facultăţi de a proceda la fel. Din una mie trei sute de e­­levi ai acestei şcoale s’au găsit următorii d-nîi: Manole H. Ma­­nole (evreu), care după nume ar da loc la confuzii şi un comu­nist Vojtek Ştefan, secretarul clu­bului comunist. Iată deci cine semnează în numele tinerei democraţii ro­mâne. In ce ne priveşte pe noi, mi­noritatea de una mie români prin sânge şi simţiri, fie sigur , Adevărul“ că ne va găsi tot­deauna alături de cauzele româ­neşti. Primiţi vă rugăm asigurarea deosebitei noastre considera­­ţiuni Urmează semnăturile a 232 studenţi. Altă scrisoare Domnule Directori întâmplător, căzându-mî în mână ziarul .,Dimineaţa“ din 28 iunie a. c., iau cu surprindere cunoştinţă că în numele unei „uniuni a studenţilor democraţi“ am fost iscălit fără cunoştinţa mea, în josul unui articol de de­solidarizare cu acei ce au ză­dărnicit conferinţa d­lui Guer­­not la „Sindicatul ziariştilor“. Desaprobând acest procedeu vă rog d-le Director, să daţi loc acestei desminţiri in coloanele preţiosului d-voastră ziar. Mul­­ţumindu-ă, cu stimă, d I­­ N. Mihcu Student anul III litere. 28 Iunie 1925, Craiova. Proecteie pentru noul palat comunal premiate la concurs Prosctut cu motto „Jus“ prezentat de d. arhitect St. Becu (catestoria Iii) Un atentat împotriva ziarului „Universul“ — Ce se petrece pe căile ferate. — Pro­­cedeie odioase. — Presa antinaţională şi „Universul» — Am atras atenţiunea autorită­ţilor şi cetitorilor noştri asupra unor procedee condamnabile Îm­potriva ziarului „Universul", în legătură cu dispariţia, sau ră­tăcirea pachetelor In diferite centre din ţară. Am afirmat că In diferite nodurî de cale fera­tă, din Ardeal şi Bucovina, pa­chetele ziarului nostru, In loc să fie expediate la destinaţie, sunt rătăcite­ sau furate. In cursul ultimelor săptă­mâni mai mulţi depozitari ai ziarului nostru, ne-au adus la cunoştinţă că la Deva, Tg.-Oc­­na, Mărăşeşti, Piatra-Neamţ, etc., pachetele cu „Universul“ nu le-au primit câteva zile in şir. Acum primim alte plângeri, din mai multe localităţi. Depozitarul din Găeşti, de Ioan Ghiţescu, ne înştiinţează că n'a primit până în ziua de 26 c. zia­­rul nostru, iar cererile din par­tea cetitorilor sunt atât de mari, încât numărul foilor trebue să fie mărit zilnic. Pe când tirajul „Universului“ sporeşte zilnic, al altor ziare concurente, scade vertiginos. Din Buştenari d-nii I. Popescu şi C. Comănescu, administratori de schele şi Ghiţă I. Stroe, pro­­pritar, ne comunică, intre altele, următoarele fapte: „In comuna Buştenari, jud. Prahova, un domn cu numele Segall, prin diferite mijloace a făcut să nu avem ziarul „Uni­versul" 3—4 zile la rănd, când noi îl aşteptam cu cea mai mare nerăbdare. Nu numai atât, la o serbare spidenţească dată de către cer­cul prahovean pentru mărirea fondului cantinei acestui cerc, tot acest domn, a corupt pe cei cari erau însărcinaţi cu afişa­­giul, însuşindu-şi aceste afişe, pe care apoi le-au distrus îu mai încape îndoială că numeroşi agenţi, trimişi de zia­rele antinaţionale concurente, cutreeră ţara şi prin mijloacele cele mai reprobabile, — corup­ţia unor funcţionari ai p.­­­­., sau a unor depozitari — urmă­resc scopul să nu ajungă zia­rul ,,Universul“ In mâinile ce­titorilor români In alte localităţi ni se comu­nică alt fapt: evreii au primit cuvântul de ordine să cumpere toate num­erile din ,,Universal" numai ca să nu ajungă in mâi­nile cetitorilor români. * Direcţia c. L r. e datoare să deschidă o anchetă, In ce pri­veşte dispariţia pachetelor noastre din vagoanele de baga­je, sau îndrumarea greşită a acestor pachete, pe alte linii, în staţ­ii p­roduri de cale ferată. In ce priveşte atentatele puse la cali­ţie direcţiunile şi admi­nistraţiile ziarelor, adversare oricărei instituţii româneşti, ru­găm pe toţi bunii români să ne aducă la cunoştinţă fapte preci­se, spre a lua măsuri in conse­cinţă. Ar fi zadarnic să protestăm împotriva acelor ziare, aflate In serviciul tuturor cauzelor a,.»*naţionale care pe deo parte, vorbesc de libertatea presei, iar, pe de altă parte, uzează şi abuzează de mijloace odioase şi de procedee neleale spre a lovi în ziarul românesc „Uni­versul". Aducem toate aceste fapte la cunoştinţa publicului românesc spre a, reacţiona aşa cur­ trebuie împotriva acelora, caii au Îndrăzneala să lovească intr'un ziar aflat in serviciul românismului. mmmmmmfmm ■iiiiwhiiui Z­iarele române în fgulff aurín —■ O curioasă atitudine a autorităţilor bul­gare faţă de elementul românesc - O delegaţie de studenţi din Valea Timocului bulgăresc. Stu­denţi reprezentând societatea ,,Dacia Aureliană" s’a prezentat la Redacţia noastră, aducân­­du-ne la cunoştinţă o stare de lucruri care nu poate rămâne nerezervată. Din datele ce ni s-au comuni­cat, suntem în măsură să ară­tăm că autorităţile bulgare, în special cele din judeţul Vidin, se dedau la o sistematică prigonire a elementului românesc local. Pricina acestei persecuţii este faptul că elementul naţional primeşte ziare româneşti, făl­când astfel......propagandă ne­­bul 0^:“­(j^^aVDzitate, sau mai bine zis neseriositate este, în­tr’un aî^ienea procedeu, e uşor de înţeles, când avem tn vedere că această propagandă constă, pur şi simplu, în primirea zlarva a lui „Universul“. JîS O OSTII,ITATTE CARE DOAR TEORETÎGA^^ Afirmăm cu toală întemeiați pe datele ce ne-au/!H puse la îndemână, că pe aloct^m această persecuțiune imbr/^M forme din cele mal neperJH IMu e vorba de o simplă ali^k ostilă, ci de gesturi ca rea oamenilor, gchingtwm ti uneori fi ceva mai In momncnpil de ft j^^KKiăm date precise asupr Jj^ului lo­­cuitorului Dumîtri Ignat din comuna Gânzova, judeţul Vidin, locuitor care a fost împuşcat, fiind grav rănit,—de către indi­vizi rămaşi necunoscuţi. Explicaţiunea cea mai frecven­tă pentru asemenea purtare este aceea că victimele „erau suspec­te de comunism, ca foste partu­­iane ale lui StambolicskyIn realitate însă, vina oamenilor nu este alta decât aceea că sunt români şi şi-au permis să citeas­­că ziare româneşti. Pentru deplina înţelegere a tratamentului aplicat românilor din Bulgaria, adăogăm că toţi românii, cetăţeni bulgari, cari ocupau posturi in administraţie, sunt, in momentul de faţă, înlo­cuiţi cu vranghelişti si cu mace­doneni bulgari. Atrăgând atenţiun**, guverna­tul bulgar asupra imporiuaității , unui atare procedeu faţă de ele­mentul românesc, sperăm că măsuri luate de la centru, ur­gent, vor face să înceteze prigo­nirea unor oameni nevinovaţi. Bunele relaţii pe cari Bulgaria le doreşte şi la care nu pot fi In nici un caz consolidate pe o ase­menea cale. Că ii priveşte regimul aplicat ziarelor române, şi In special ziarului „Universul“, In Bulga­ria, el merită in orice caz să fie r elevat Numeroşi abonaţi ai noştri, din judeţul Vidin, se plâng că nu primesc ziarul, pe care noi totuşi lî-l expediem regulat. Spre surprinderea noastră, exemplarele trimise ne vin îna­poi, cu menţiunea ■—din partea poştei bulgare,—că au fost refu­zate de persoanele cărora le erau I 'dresate. N­ ărd să calificăm deocamdată -ti^nici un fel procedeul poştei -clgare, ne mulţumim să ară- ■ i că afirmaţia următor căreia ’'B-na/fi noştri ar fi refuzând HnU este cu desăvârşire falsă. |Hci unul din exemplarele p­­mise, în drum şi înapoiat­ la Bu.­­ Vireşti nu poartă declaraţia de rrefuz a vreunui abonat. Pe toate exemplarele declaraţia de refuz o face, cu o etichetă tipărită, poşta. Ceea ce e mai caracteristic este faptul că, din ştampila aplicată pe ele, rezultă cu prisosinţă că ziarele nu fac nici­odată dru­mul până la locul de destinaţie. Un ziar trimis in corn. Coşova judeţul Vidin, comună care are oficiul si stampilă proprie este restit­uit doar cu stampila poştei oraşului Vidin.. Aceasta, pentru că măsura oprirei a fost luată si executată in oraşul Vidin, fără ca ziarul să mai fie lăsat să ajungă până la Cosova. Prelevând acest fapt, cu deta­liile respective,—care sunt atât de semnificative,—ne mărginim să regretăm nemeritatul proce­deu adoptat de posta bulgară şi să aminim că ziarele bulgăreşti intră în România fără nici o restricție și fără cea mai mică rezervă de natură să jignească. K. X. *' ­L .­­ ». Pasici per moarte Belgrad. 29 (Rador). — întru­cât medicii au prescris d-lui Pasici o odihnă îndelungată şi o cură într’o staţiune termală, preşedintele a însărcinat trei personalităţi din partidul radi­cal, anume pe d-nii Trifcovici, preşedintele Camerei, Dumici, preşedintele clubului radical şi pe Liubomir Ifcovici, vice-pre­­şedintele partidului, să-l înlo­cuiască la rezolvarea afacerilor politice Interesând partidul, în timpul absenţei sale. D. PASICI Paris 29 (Rador).—Aflăm din Belgrad, că Pasici e pe moarte. XXX Congresul internaţional t tetillirjj t.rja ULTIMA ŞEDINŢA A BIROU­LUI INTERNAŢIONAL Varşovia, 25 iunie.—înainte de închiderea congresului, biroul internaţional, Cart,îşi are sediul permanent In Paria şi din care face parte compatriotul nostru, dL Ionescu-Siseşti, în calitate de reprezentant al ministerului de agricultură din România, a ţi­nut ultima sa şedinţă. Luându-se cunoştinţă de răs­punsul guvernului italian, care pe cale diplomatică, a făcut cu­noscut, că Italia s’ar simţi foar­te onorată dacă ar fi desemnată pentru a organiza viitorul con­gres s’a hotărât ca în anul 1927­ congresul să se ţie în acea ţară. Totdeodată însă, biroul a reţi­nut că pentru anul 1929 Româ­nia­­va avea un drept de precă­dere. In acest scop biroul a co­optat în unanimitate încă 3 re­prezentanţi ai României şi anu­me pe d. dr. Ionescu-Brăîla, ca al doilea reprezentant al minis­terului şi pe d-nii Cămărăşescu şi Brâncovan ca reprezentanţi ai Uniunii sindicatelor agricole. XXX Proiectele financiare ale lui Caillanx _ VOTUL SENATULUI — Paris 29 (Rador). — La des­­baterea proectelor financiare la Senat d. Berenger, în numele co­­misiunii finanţelor, a cerut vo­tarea proectelor guvernamentale pentru ca tezaurul să fe elibe­rat din greutăţile născute din război şi din neîndeplinirea an­gajamentelor Germaniei. D. Berenger a înregistrat cu satisfacţie măsurile riguroase pentru realizarea economiilor, şi fixarea maximumului defini­­tiv al datoriei flotante, prevăzut în proiectul d-lui Caillaux. Senatul a votat apoi cu 228 contra 29 voturi articolul prin care se sporeşte cu şase miliar­de limita emisiunii de bilete şi cu 273 contra 11 voturi ansam­blul proectelor financiare. Paris. 29 (Rador,. — Camera a votat cu 535 contra 29 voturi XXX Laptele dia Maroc TRATATIVELE FRANCO SPA­NIOLE Madrid. 29 (Rador). — Consi­liul directoratului a aprobat toa­te deriziunile experților franco­­spanioli, privitoare la Maroc. RIT­ANII RESPINȘI CU MARI PIERDERI Fez. 29 (Rador). — In regiu­nea laza se semnalează puter­nică presiune a rebelilor, care a fost oprită de noi. Dușmanul a încercat pierderi grele. L’am res­pins lângă Yebkalim la doi ki­lometri de posturile noastre. îna­intarea dușmanului a fost opri­tă jt in valea Mun, stlindu-l a te retrage tn retordine lăsând tn urnă Pkulti narii jfi nMfl. Scrisori din Paris Paris, 23 iunie Cu toate că sezonul de vară a Început, metropola Franţei îşi păstrează aspectul obişnuit, iar trenurile aduc zilnic zeci de mii de vizitatori pentru expozi­ţia de arte decorative. Cei mai mulţi sunt englezi şi americani, cărora, valuta lor urcată faţă de franc le îngădue să facă cheltuelî mari, să ocupe primele locuri la teatru, să nu mănânce fără languste şi şam­panie, să cumpere tot ce maga­zinele expirează mai atrăgător. De altfel, pretutindeni n’auzi de­cât limba engleză, foarte rar i­­taliana, de loc nemţeasca şi ungureasca. VIAȚA Comparativ cu primăvara a­­nuluii 1924, hrana s’a scumpit la Paris cu 20—30 la sută, unele obiecte fiind chiar mai urcate. Câteva exemple: o cameră la hotel costă dela 300 lei în sus; o masă modestă la Boueant și Duval, 150—180 lei ; la birturi mai simandicoase ca Brasserie universelle, Pocardî, Romano, etc., o persoană va plăti mini­mum 250 lei Chiar la aceste restaurante un pui fript costă 5—600 lei, un muşchi 140, o în­gheţată 55 lei, etc. La Prunier, Pal 11 ard, Café de Paris, Henry şi celelalte restaurante de lux felurile de mâncare încep de la 120 lei ajungând la 6—700 lei. (Am socotit francul pe cursul de 10 lei 50 bani). Un costum de haine în mijlo­ciu 6000—8000 ; o pereche pan­tof! Pinet, Hanan, Walk O­ver. între 1500 șî 3000 Iei; lingeria ceva mai convenabilă, dar totuș destul de scumpă. Pălăriile de pai de area (Pi­cot) 1200—1300 leî; îmbrăcămin­tea de dame nu este exagerată : se găsesc toalete de mătase de la 4000 lei în sus; un manteau de mătase de la 5000 lei la 10.000. Lingeria de doamne, de aseme­nea nu este prea scumpă. Ace­­laș lucru pentru pălării. TEATRELE Comedia franceza a reprezen­tat piesa lui E. Rostand . Noap­tea amanţilor, fără succes. Re­pede a schimbat-o cu lucrări din vechiul repertoriu ca: Banii, Duelul, Fiica lui Rolland, Demi- Monde, Marşul nupţial, Trecu­tul, îndrăgostita, cu Marioara Ventura,, etc. Odeonul, Surprizele divorţu­lui, Andromaca, Faust, Neguţă­torul din Veneţia, Sapho, Tre­nul de plăcere, etc. La Teatrul de Paris (fost Be­­jane) face serie: Şcoala cocote­lor; la Renaissance, Semnalul de alarmă ; la Palais Royal: Domnul de la ora 5, câteşi trele jucate la noi de trupele Bulaar­­dra şi Iancovescu. Teatrul Champs Elisees re­prezintă zilnic Knock, Etoile joacă Charly , Athéné*, Les nouveaux messieurs, e*c. S'au închis pentru sezonul de vară: Antoine, Atelier, Chatelet, Comedie mondaine, Vaudeville, Varietées. Opera mare reprezintă obiș­nuitul său repertoriu : Faust, cântat serile acestea pentru a 1729-a oară: Samson şi Dali­la, Lohengrin, Rigoletto, Flautul fermecat, Romeo şi Julieta, Thais, Ester, Arlesiana, Herodi­­ada, Walkiria, etc. In cursul a­­cestei luni au avut loc cinci re­prezentaţii de gală date de cel mai bun bas al timpului rusul Feodor Saleapin, cu Boris Go­dunov, musi­ca de Musorgschi. A obţinut mare succes fiind a­­clamat cu frenezie de imensul public. De altfel este un artist desăvârşit. La puternica sa voce se adao­gă un joc de scenă de tragedian reputat. Locurile costau între 300 şi 1400 lei, reţeta producând seral peste un milion lei. Tot la opera mare a avut loc concertul lui Thibaut (vioara) Cortot (pian) și Casai­s (violon­cel) cele trei căpetenii muzicale universale, având pe program : Trio a TArchiduc de Beethoven Trio de Fauré şi Trio de Schu­­m­an. Succes imens. Repertoriul operei comice de asemenea cel obișnuit: Carmen, Manon, Mignon, Povestirile lui Hoffman, Werth­er, Tristan, I­­soldo, Tosca, Orfeu, Boema, Ma­­reille, Madame Buterfly, etc. La Gaiete Lyngue o trupă ita­liană dă reuşite reprezentaţii de operă, iar in ultimul timp a ju­cat un mare balet rus condus de Sergiu Draghilev. La A­polo obţine mare succes Văduva veselă. In trio nesfârşită serie, la Bouffea parisien*, ace­la* lucra, comedia muzicală P. h, M, m Pn­Mzv LA CAPELA ROMANĂ ^ La Capela română în fierar* Duminică dimineaţa au loc adb­mirabile concerte religioasa date de corul condus de d. M. Kirescu, şî solo de d. Vulpescu, asistă multă lume. Serviciul ree­ligios este, de asemenea desă-« vârşit. Pe lângă români întâi-1 neşti mulţi străini. REVISTELE Teatrele de varietăţi s'au luat la întrecere, reprezentând revise te montate cu lux de neînchi­puit. I 1, .-j i La Folies bergères se joacă „O seară de nebunie (40 de ta­blouri) ; la Casino de Paris , „Bonjour Paris“, cu Mietinguett; la Moulin Rouge: Marea revis­tă (30 tablouri) ; la Pallacs ( „Trăiască femeea (45 tablouri); la Ambassadeurs, în aer liber I „Fără cămașe, etc. 0}as. Toa­t* aceste reviste sunt puse în sce­nă cu un gust dosebit, exibând baleturi de 70—80 de fete ti­nere, frumoase, cu corpuri ca de marmoră, îmbrăcate în cos­tume de o frumuseţe răpitoare sau desbrăcate... şi mai răpitor» Sunt spectacole care atrag e­­norm de mult public şi un speri m­ai bărbaţi neînsuraţî sau dini acei cari şi-au lăsat nevestei* acasă ; minoritatea sunt cel după cari se ţin nevestele scaL* CURSELE Luna Iunie este de obicei e­­poca marilor probe ale tortului francez. S'a deschis sezonul de vară la hipodromul AuteuII alergându-se premiul Monarh* cu 25 de partanţî; totuş o ple­care foarte regulată. L‘a câşti­gat calul Bandiţi, încasând pe 1,­to o jumătate milion lei. hm ChantLify s‘a alergat premiul Crîterîuih (Derbyul Franţei) în Valoare de două milioane jumă­tate lei, impresionant câştigat de calul Belfonds. Duminică 21 c„ s’a alergat pe hipodromul da la Auteu­il. In faţa unui imens public marele steeple chasse al Franţei (pesta 2 milioane lei) câştigat uşor de calul Stive al englezului Mid­wood. La Vincen­nes a avut loc zilele acestea, premiul prezidentului republic cel (un milion jumătate lei) câş­tigat de Vernem I. Mai este da alergat premiul Parisului (cir­ca două milioane lei),­­pentru­ care şi-a anunţat sosirea exce­lentul cal englez, Solarîo. DIVERES De 10 zile timpul care fusese călduros, s‘a * răcit simţitor, nopţile fiind chiar friguroasa. Totuş, n’a plouat de-o lună. Metropolitanul îşi sporeşte­ capitalul spre a mări reţeaua. Actualmente deserveşte 92 kilo­metri, şi urmăreşte să ajungă la 140. In anul 1924 a Încasat 5 miliarde de lei. Taxa este veş­nic aceeaş: cu 35 centime­te plimbi tot Parisul. Parisi­enii par alarmaţi că de pe urma lui Caillaux nu numai că nu văd o îmbunătăţire a francului, dar în ultimul timp lira a trecut de 104 franci, iar dolarul merge spre 22. O americancă neurastenică şî-a comandat coşciugul, l‘a ad­mirat, l‘a plătit şi ducându-se acasă s’a sinucis. , Unui franţuz gelos, părân­­du-i-se la restaurant că un con­sumator îi privește prea cu aten- Jile nevasta, s’a dus la masa lui șî după o scurtă discuție Ta în­junghiat cu propriu-i cuțit, o­­morându-1 pe loc. ’ . V. Mor* î I 11 Dacă este îngăduit să te de­părtezi nițel de la calea dreaptă, trbuie să înclini spre blândețe.

Next