Universul, iulie 1925 (Anul 43, nr. 148-174)
1925-07-01 / nr. 148
finul MI. Hr. 148 6 Pagini 11 TELEFON: Direcţia 13/72—64/64UNIVERSUL CELE DIN URMA STIR! DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE si TELEFONICE Redacţia si Administraţia: Bucureşti, str. Brezoianu, 11 Administraţia 13/71 Secratariatul de redacţie 56/43 Redacţia: coresp. cu provincia 2/68—35/31 in Tass 2 m IN STRĂINĂTATE 4 IEI 6 Pagini Miercuri 1 ialle 1925 1A Aşteptăm sancţiuni In declaraţîunile făcute reprezentanţilor presei, ministrul României la Berna, a confirmat ştirea despre plângerile adresata Ligii Naţiunilor de unii minori- Ibari. „Ţin să adaog, a spus d. Petrescu-Comnen, că de câtâva vreme Liga Naţiunilor este inundată de plângerile aşa zişilor reprezentanţi ai minorităţilor din nouile teritorii“. Sublinierea ministruluî şi delegatului României are rostul ei: nu se constată prin nimic serios că intervenţiile se datoreac unor mandatari in regulă. In realitate, anumiţi duşmani interni s« dedau la uneltiri in contra statului, şi pentru a le imprima autoritatea ce le lipseşte, le aşează sub pomposul scut al minorităţilor. Două dovezi în scosul acesta. Prima: nici un minoritar ’din parlamentul român nu şi-a însuşit In mod expres demersurile făcute la Liga Naţiunilor. A doua: „Plângerile erau transmise, zice EL Comnen, prin oficiile de propagandă maghiare ziarelor străine şi cercurilor religioase". Reprezentantul României la Geneva are dreptate când conchide: "Faţă de acest procedeu cred că e vremea să ne gândim la chestia sancţiunilor împotrivadefăimătorilor ţării, cari trăesc intre noi, aşa precum şi Ungaria aplică sancţiuni in contra asemănătorilor. Respectuoşi de drepturile minorităţilor, suntem datori să ne apărăm când ele ne atacă şi ne calomniază“. Aşteptăm de la ziarele „democrate“ să dea acestei chestiuni atenţia consacrată expulzării câte unui propagandist duşman. Nu trebue nimeni să uite un lucru, că tratatul minorităţilor începe,prin a proclama că România l-a voit, nu i-a fost impus: „Considerând că România din propria sa voinţă, doreşte a da garanţii sigure de libertate fi dreptate, atât tuturor locuitorilor din vechiul regat al României, cât şi celor din teritoriilede curând transferate fără deosebire de rasă, limbă sau religiunea cărora le-ar aparţine“. Nu treime nimeni să uite că în articolul 2 tratatul prevede: „Toţi locuitorii români vor avea dreptul la liberul exerciţiu, atât public, cât şi privat, al oricărei confesiuni, religiuni şi credinţe,ATAT TIMP CAT INTRE EXERCIŢIUL ACESTORA SI ORDINEA PUBLICA SI BUNELE MORAVURI NU VA EXISTA INCOMPATIBILITATE". Plângerile semnalate de ministrul nostru la Berna nu numai că ating această incompatibillitate, dar o sfidează, căci, departe de a se mulţumi să se întemeeze pe irealităţi de ordine publică, cer de-a dreptul călcarea prescripţîunilor clare şi precise ale tratatului. In adevăr, după cum arată şi VL Comnen, aşa zişii reprezentanţi ai minorităţilor, solicită intervenţia Ligii Naţiunilor mai ales în contra regimului pe care Statul român 11 institue învăţământului particular. Şi se ştie că ceea ce-i supără în special, este îndatorirea ca elevii din învăţământul primar minoritar să înveţe şi româneşte, ca să n’avem In sânul naţiune! române legiuni de ignoranţi absoluţi în limba de stat şi, prin asta, antiromâni rebeli. Or, art. 12 din tratat spune: „In materie de învăţământ, guvernul român va acorda în preşele şi districtele unde locueşte o proporţie considerabilă de supuşi români de altă limbă decât cea română, înlesniri menite a asigura ca în şcoalele primare copiii acestor supuşi români vor fi instruiţi în propria lor limbă. ACEASTA STIPULATIUNE NU VA ÎMPIEDECA GUVERNUL ROMAN DE A FACE OBLIGATORIE PREDAREA LIMBEI ROMANE IN ZISELE ŞCOLI". Aşadar, minoritarii care pretind să nu se audă cuvânt românesc în Învăţământul lor primar şi se plâng in afară de ţară în contra respingerii acestor pretenţiuni, sunt de absolută rea credinţă. Cum se zice în drept, aceste acţiuni la Liga Naţiunilor sunt trperare, şi potrivit regulelor naturale şi convenţionale nu pot rămâne fără sancţiuni. Şi cum este evident că aceste manopere sunt in realitate simple pretexte pentru a unelti contra statului, sancţiunile trebuesc să fie conforme gravităţii faptelor. HWPPBL Mara —-------* XOX ----------- Validarea mandatelor contestate ale radiciştilor Belgrad. 29 (Rador). — Parlamentul a validat cele 13 mandate contestate ale partidului ţărănesc croat. Actualmente numărul deputaţilor radicişti se ridică astfel la 64. Trei mandate aparţinând unor deputaţi radicişti aflaţi în străinătate au mai rămas încă invalidate. Presa din Belgrad comentează pe lung negocierile angajate in mod oficial între delegaţii partidului radical şi al partidului radicist pentru formarea unui nou guvern de coaliţie al ambelor partide. ---------- xox------—» Doni accidente de aviaţie In Franţa — 4 MORŢI- PARIS, 29 (Rador). — Două accidente de aviaţie s-au întâmplat pe linia Dale-Paris şi Alicante Alger. Sunt 4 morţi. ----------XXX---------- Confiscarea bunurilor lui Stamboliski Sofia, 29 (Rador). — Curtea de apel s’a pronunțat ori asupra cererei introdusă. Imediat după răsturnarea regimului agrarian, pentru confiscarea bunurilor dobdndite în mod ilicit de defunctul Stamboliisky și de fostul deputat Boydjliff. Curtea de apel a admis cererea şi a hotărît confiscarea in folosul statului a tuturor bunurilor dobândite de aceştia dela 1919 până la 1923. Bunurile şi sumele care au aparţinut lui Stamboliîcky sunt evaluate la peste 50 milioane leva. Comentând hotărîrea Curţei de apel, ziarele relevă că Stambolisky a Boydjteff, care la venirea la putere a partidului agrarian erau lipsiți de orice avere, au devenit un scurt timp multimilionari. MOZAICURI OUA DE DINOSAUR s-au găsit în Mongolia. Se ştie că Dinosaurul a trăit cam acum vreo şapte milioane de ani. Era — a© zice — cel mai grozav şi mai monstruos animal preistoric, apropiindu-se de mărimea unei caş® de astăzi cu opt etaje. CEL MAI ÎNALT OM din lume este olandezul Albert, poreclit Goliath, măsurând 2 metri şi 69 cm. înălţime. MULTE DULCE... Un afiş din Dicio-Sanmartin: „Sâmbâtâ la 20 iunie, mare serată cu friptură la ştrandul de la Târnava. Roagă părtinirea mult onor. public Francisc Keszec proprietar. Despre vinuri bune şi muzică sunt îngrijite“. ----------XXX----------- Leon Daudet Înfrânt la alegeri Paris, 29 (Rador). — La alegerea parţială de senator la Angers a fost ales la al doilea scrutin candidatul republican moderat Manceau cu 494 voturi, contra fruntaşului regalist Leon Daudet, care a Întrunit 356 voturi. ------------ XXX------------ li im! iii aia zis Pitei SIÉIÉS! Primim următoarele: Domnule Director, Vă rugăm a Insera In românescul d-tră ziar cele ce urează : „Cu profundă Indignare am cetit în „Adevărul" din 27 c. articolul întitulat — „Cei șasezecî” semnat sub pseudonimul Brănișteanu, domn ce nu are curajul să apară sub numele din actul de naştere, articol în care se ridică osanale celor cari în numele — unire! studenţilor democraţi salvează prestigiul, faima progresul şi viitorul ţarei Pentru ca opinia publică şi în special cititorii sus zisului ziar să fie mai bine edificaţi asupra persoanelor semnatare ale protestului de care cu atâtea elogii vorbeşte sus numitul domn, ne luăm Însărcinarea de a arăta cine sunt acei semnatari in ceia ce priveşte pe cei de la şcoala politechnică, lăsând colegilor calorlalte facultăţi de a proceda la fel. Din una mie trei sute de elevi ai acestei şcoale s’au găsit următorii d-nîi: Manole H. Manole (evreu), care după nume ar da loc la confuzii şi un comunist Vojtek Ştefan, secretarul clubului comunist. Iată deci cine semnează în numele tinerei democraţii române. In ce ne priveşte pe noi, minoritatea de una mie români prin sânge şi simţiri, fie sigur , Adevărul“ că ne va găsi totdeauna alături de cauzele româneşti. Primiţi vă rugăm asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni Urmează semnăturile a 232 studenţi. Altă scrisoare Domnule Directori întâmplător, căzându-mî în mână ziarul .,Dimineaţa“ din 28 iunie a. c., iau cu surprindere cunoştinţă că în numele unei „uniuni a studenţilor democraţi“ am fost iscălit fără cunoştinţa mea, în josul unui articol de desolidarizare cu acei ce au zădărnicit conferinţa dlui Guernot la „Sindicatul ziariştilor“. Desaprobând acest procedeu vă rog d-le Director, să daţi loc acestei desminţiri in coloanele preţiosului d-voastră ziar. Mulţumindu-ă, cu stimă, d I N. Mihcu Student anul III litere. 28 Iunie 1925, Craiova. Proecteie pentru noul palat comunal premiate la concurs Prosctut cu motto „Jus“ prezentat de d. arhitect St. Becu (catestoria Iii) Un atentat împotriva ziarului „Universul“ — Ce se petrece pe căile ferate. — Procedeie odioase. — Presa antinaţională şi „Universul» — Am atras atenţiunea autorităţilor şi cetitorilor noştri asupra unor procedee condamnabile Împotriva ziarului „Universul", în legătură cu dispariţia, sau rătăcirea pachetelor In diferite centre din ţară. Am afirmat că In diferite nodurî de cale ferată, din Ardeal şi Bucovina, pachetele ziarului nostru, In loc să fie expediate la destinaţie, sunt rătăcite sau furate. In cursul ultimelor săptămâni mai mulţi depozitari ai ziarului nostru, ne-au adus la cunoştinţă că la Deva, Tg.-Ocna, Mărăşeşti, Piatra-Neamţ, etc., pachetele cu „Universul“ nu le-au primit câteva zile in şir. Acum primim alte plângeri, din mai multe localităţi. Depozitarul din Găeşti, de Ioan Ghiţescu, ne înştiinţează că n'a primit până în ziua de 26 c. ziarul nostru, iar cererile din partea cetitorilor sunt atât de mari, încât numărul foilor trebue să fie mărit zilnic. Pe când tirajul „Universului“ sporeşte zilnic, al altor ziare concurente, scade vertiginos. Din Buştenari d-nii I. Popescu şi C. Comănescu, administratori de schele şi Ghiţă I. Stroe, propritar, ne comunică, intre altele, următoarele fapte: „In comuna Buştenari, jud. Prahova, un domn cu numele Segall, prin diferite mijloace a făcut să nu avem ziarul „Universul" 3—4 zile la rănd, când noi îl aşteptam cu cea mai mare nerăbdare. Nu numai atât, la o serbare spidenţească dată de către cercul prahovean pentru mărirea fondului cantinei acestui cerc, tot acest domn, a corupt pe cei cari erau însărcinaţi cu afişagiul, însuşindu-şi aceste afişe, pe care apoi le-au distrus îu mai încape îndoială că numeroşi agenţi, trimişi de ziarele antinaţionale concurente, cutreeră ţara şi prin mijloacele cele mai reprobabile, — corupţia unor funcţionari ai p.., sau a unor depozitari — urmăresc scopul să nu ajungă ziarul ,,Universul“ In mâinile cetitorilor români In alte localităţi ni se comunică alt fapt: evreii au primit cuvântul de ordine să cumpere toate numerile din ,,Universal" numai ca să nu ajungă in mâinile cetitorilor români. * Direcţia c. L r. e datoare să deschidă o anchetă, In ce priveşte dispariţia pachetelor noastre din vagoanele de bagaje, sau îndrumarea greşită a acestor pachete, pe alte linii, în staţii produri de cale ferată. In ce priveşte atentatele puse la caliţie direcţiunile şi administraţiile ziarelor, adversare oricărei instituţii româneşti, rugăm pe toţi bunii români să ne aducă la cunoştinţă fapte precise, spre a lua măsuri in consecinţă. Ar fi zadarnic să protestăm împotriva acelor ziare, aflate In serviciul tuturor cauzelor a,.»*naţionale care pe deo parte, vorbesc de libertatea presei, iar, pe de altă parte, uzează şi abuzează de mijloace odioase şi de procedee neleale spre a lovi în ziarul românesc „Universul". Aducem toate aceste fapte la cunoştinţa publicului românesc spre a, reacţiona aşa cur trebuie împotriva acelora, caii au Îndrăzneala să lovească intr'un ziar aflat in serviciul românismului. mmmmmmfmm ■iiiiwhiiui Ziarele române în fgulff aurín —■ O curioasă atitudine a autorităţilor bulgare faţă de elementul românesc - O delegaţie de studenţi din Valea Timocului bulgăresc. Studenţi reprezentând societatea ,,Dacia Aureliană" s’a prezentat la Redacţia noastră, aducându-ne la cunoştinţă o stare de lucruri care nu poate rămâne nerezervată. Din datele ce ni s-au comunicat, suntem în măsură să arătăm că autorităţile bulgare, în special cele din judeţul Vidin, se dedau la o sistematică prigonire a elementului românesc local. Pricina acestei persecuţii este faptul că elementul naţional primeşte ziare româneşti, fălcând astfel......propagandă nebul 0^:“(j^^aVDzitate, sau mai bine zis neseriositate este, într’un aî^ienea procedeu, e uşor de înţeles, când avem tn vedere că această propagandă constă, pur şi simplu, în primirea zlarva a lui „Universul“. JîS O OSTII,ITATTE CARE DOAR TEORETÎGA^^ Afirmăm cu toală întemeiați pe datele ce ne-au/!H puse la îndemână, că pe aloct^m această persecuțiune imbr/^M forme din cele mal neperJH IMu e vorba de o simplă ali^k ostilă, ci de gesturi ca rea oamenilor, gchingtwm ti uneori fi ceva mai In momncnpil de ft j^^KKiăm date precise asupr Jj^ului locuitorului Dumîtri Ignat din comuna Gânzova, judeţul Vidin, locuitor care a fost împuşcat, fiind grav rănit,—de către indivizi rămaşi necunoscuţi. Explicaţiunea cea mai frecventă pentru asemenea purtare este aceea că victimele „erau suspecte de comunism, ca foste partuiane ale lui StambolicskyIn realitate însă, vina oamenilor nu este alta decât aceea că sunt români şi şi-au permis să citească ziare româneşti. Pentru deplina înţelegere a tratamentului aplicat românilor din Bulgaria, adăogăm că toţi românii, cetăţeni bulgari, cari ocupau posturi in administraţie, sunt, in momentul de faţă, înlocuiţi cu vranghelişti si cu macedoneni bulgari. Atrăgând atenţiun**, guvernatul bulgar asupra imporiuaității , unui atare procedeu faţă de elementul românesc, sperăm că măsuri luate de la centru, urgent, vor face să înceteze prigonirea unor oameni nevinovaţi. Bunele relaţii pe cari Bulgaria le doreşte şi la care nu pot fi In nici un caz consolidate pe o asemenea cale. Că ii priveşte regimul aplicat ziarelor române, şi In special ziarului „Universul“, In Bulgaria, el merită in orice caz să fie r elevat Numeroşi abonaţi ai noştri, din judeţul Vidin, se plâng că nu primesc ziarul, pe care noi totuşi lî-l expediem regulat. Spre surprinderea noastră, exemplarele trimise ne vin înapoi, cu menţiunea ■—din partea poştei bulgare,—că au fost refuzate de persoanele cărora le erau I 'dresate. N ărd să calificăm deocamdată -ti^nici un fel procedeul poştei -clgare, ne mulţumim să ară- ■ i că afirmaţia următor căreia ’'B-na/fi noştri ar fi refuzând HnU este cu desăvârşire falsă. |Hci unul din exemplarele pmise, în drum şi înapoiat la Bu. Vireşti nu poartă declaraţia de rrefuz a vreunui abonat. Pe toate exemplarele declaraţia de refuz o face, cu o etichetă tipărită, poşta. Ceea ce e mai caracteristic este faptul că, din ştampila aplicată pe ele, rezultă cu prisosinţă că ziarele nu fac niciodată drumul până la locul de destinaţie. Un ziar trimis in corn. Coşova judeţul Vidin, comună care are oficiul si stampilă proprie este restituit doar cu stampila poştei oraşului Vidin.. Aceasta, pentru că măsura oprirei a fost luată si executată in oraşul Vidin, fără ca ziarul să mai fie lăsat să ajungă până la Cosova. Prelevând acest fapt, cu detaliile respective,—care sunt atât de semnificative,—ne mărginim să regretăm nemeritatul procedeu adoptat de posta bulgară şi să aminim că ziarele bulgăreşti intră în România fără nici o restricție și fără cea mai mică rezervă de natură să jignească. K. X. *' L . ». Pasici per moarte Belgrad. 29 (Rador). — întrucât medicii au prescris d-lui Pasici o odihnă îndelungată şi o cură într’o staţiune termală, preşedintele a însărcinat trei personalităţi din partidul radical, anume pe d-nii Trifcovici, preşedintele Camerei, Dumici, preşedintele clubului radical şi pe Liubomir Ifcovici, vice-preşedintele partidului, să-l înlocuiască la rezolvarea afacerilor politice Interesând partidul, în timpul absenţei sale. D. PASICI Paris 29 (Rador).—Aflăm din Belgrad, că Pasici e pe moarte. XXX Congresul internaţional t tetillirjj t.rja ULTIMA ŞEDINŢA A BIROULUI INTERNAŢIONAL Varşovia, 25 iunie.—înainte de închiderea congresului, biroul internaţional, Cart,îşi are sediul permanent In Paria şi din care face parte compatriotul nostru, dL Ionescu-Siseşti, în calitate de reprezentant al ministerului de agricultură din România, a ţinut ultima sa şedinţă. Luându-se cunoştinţă de răspunsul guvernului italian, care pe cale diplomatică, a făcut cunoscut, că Italia s’ar simţi foarte onorată dacă ar fi desemnată pentru a organiza viitorul congres s’a hotărât ca în anul 1927 congresul să se ţie în acea ţară. Totdeodată însă, biroul a reţinut că pentru anul 1929 Româniava avea un drept de precădere. In acest scop biroul a cooptat în unanimitate încă 3 reprezentanţi ai României şi anume pe d. dr. Ionescu-Brăîla, ca al doilea reprezentant al ministerului şi pe d-nii Cămărăşescu şi Brâncovan ca reprezentanţi ai Uniunii sindicatelor agricole. XXX Proiectele financiare ale lui Caillanx _ VOTUL SENATULUI — Paris 29 (Rador). — La desbaterea proectelor financiare la Senat d. Berenger, în numele comisiunii finanţelor, a cerut votarea proectelor guvernamentale pentru ca tezaurul să fe eliberat din greutăţile născute din război şi din neîndeplinirea angajamentelor Germaniei. D. Berenger a înregistrat cu satisfacţie măsurile riguroase pentru realizarea economiilor, şi fixarea maximumului definitiv al datoriei flotante, prevăzut în proiectul d-lui Caillaux. Senatul a votat apoi cu 228 contra 29 voturi articolul prin care se sporeşte cu şase miliarde limita emisiunii de bilete şi cu 273 contra 11 voturi ansamblul proectelor financiare. Paris. 29 (Rador,. — Camera a votat cu 535 contra 29 voturi XXX Laptele dia Maroc TRATATIVELE FRANCO SPANIOLE Madrid. 29 (Rador). — Consiliul directoratului a aprobat toate deriziunile experților francospanioli, privitoare la Maroc. RITANII RESPINȘI CU MARI PIERDERI Fez. 29 (Rador). — In regiunea laza se semnalează puternică presiune a rebelilor, care a fost oprită de noi. Dușmanul a încercat pierderi grele. L’am respins lângă Yebkalim la doi kilometri de posturile noastre. înaintarea dușmanului a fost oprită jt in valea Mun, stlindu-l a te retrage tn retordine lăsând tn urnă Pkulti narii jfi nMfl. Scrisori din Paris Paris, 23 iunie Cu toate că sezonul de vară a Început, metropola Franţei îşi păstrează aspectul obişnuit, iar trenurile aduc zilnic zeci de mii de vizitatori pentru expoziţia de arte decorative. Cei mai mulţi sunt englezi şi americani, cărora, valuta lor urcată faţă de franc le îngădue să facă cheltuelî mari, să ocupe primele locuri la teatru, să nu mănânce fără languste şi şampanie, să cumpere tot ce magazinele expirează mai atrăgător. De altfel, pretutindeni n’auzi decât limba engleză, foarte rar italiana, de loc nemţeasca şi ungureasca. VIAȚA Comparativ cu primăvara anuluii 1924, hrana s’a scumpit la Paris cu 20—30 la sută, unele obiecte fiind chiar mai urcate. Câteva exemple: o cameră la hotel costă dela 300 lei în sus; o masă modestă la Boueant și Duval, 150—180 lei ; la birturi mai simandicoase ca Brasserie universelle, Pocardî, Romano, etc., o persoană va plăti minimum 250 lei Chiar la aceste restaurante un pui fript costă 5—600 lei, un muşchi 140, o îngheţată 55 lei, etc. La Prunier, Pal 11 ard, Café de Paris, Henry şi celelalte restaurante de lux felurile de mâncare încep de la 120 lei ajungând la 6—700 lei. (Am socotit francul pe cursul de 10 lei 50 bani). Un costum de haine în mijlociu 6000—8000 ; o pereche pantof! Pinet, Hanan, Walk Over. între 1500 șî 3000 Iei; lingeria ceva mai convenabilă, dar totuș destul de scumpă. Pălăriile de pai de area (Picot) 1200—1300 leî; îmbrăcămintea de dame nu este exagerată : se găsesc toalete de mătase de la 4000 lei în sus; un manteau de mătase de la 5000 lei la 10.000. Lingeria de doamne, de asemenea nu este prea scumpă. Acelaș lucru pentru pălării. TEATRELE Comedia franceza a reprezentat piesa lui E. Rostand . Noaptea amanţilor, fără succes. Repede a schimbat-o cu lucrări din vechiul repertoriu ca: Banii, Duelul, Fiica lui Rolland, Demi- Monde, Marşul nupţial, Trecutul, îndrăgostita, cu Marioara Ventura,, etc. Odeonul, Surprizele divorţului, Andromaca, Faust, Neguţătorul din Veneţia, Sapho, Trenul de plăcere, etc. La Teatrul de Paris (fost Bejane) face serie: Şcoala cocotelor; la Renaissance, Semnalul de alarmă ; la Palais Royal: Domnul de la ora 5, câteşi trele jucate la noi de trupele Bulaardra şi Iancovescu. Teatrul Champs Elisees reprezintă zilnic Knock, Etoile joacă Charly , Athéné*, Les nouveaux messieurs, e*c. S'au închis pentru sezonul de vară: Antoine, Atelier, Chatelet, Comedie mondaine, Vaudeville, Varietées. Opera mare reprezintă obișnuitul său repertoriu : Faust, cântat serile acestea pentru a 1729-a oară: Samson şi Dalila, Lohengrin, Rigoletto, Flautul fermecat, Romeo şi Julieta, Thais, Ester, Arlesiana, Herodiada, Walkiria, etc. In cursul acestei luni au avut loc cinci reprezentaţii de gală date de cel mai bun bas al timpului rusul Feodor Saleapin, cu Boris Godunov, musica de Musorgschi. A obţinut mare succes fiind aclamat cu frenezie de imensul public. De altfel este un artist desăvârşit. La puternica sa voce se adaogă un joc de scenă de tragedian reputat. Locurile costau între 300 şi 1400 lei, reţeta producând seral peste un milion lei. Tot la opera mare a avut loc concertul lui Thibaut (vioara) Cortot (pian) și Casais (violoncel) cele trei căpetenii muzicale universale, având pe program : Trio a TArchiduc de Beethoven Trio de Fauré şi Trio de Schuman. Succes imens. Repertoriul operei comice de asemenea cel obișnuit: Carmen, Manon, Mignon, Povestirile lui Hoffman, Werther, Tristan, Isoldo, Tosca, Orfeu, Boema, Mareille, Madame Buterfly, etc. La Gaiete Lyngue o trupă italiană dă reuşite reprezentaţii de operă, iar in ultimul timp a jucat un mare balet rus condus de Sergiu Draghilev. La Apolo obţine mare succes Văduva veselă. In trio nesfârşită serie, la Bouffea parisien*, acela* lucra, comedia muzicală P. h, M, m PnMzv LA CAPELA ROMANĂ ^ La Capela română în fierar* Duminică dimineaţa au loc adbmirabile concerte religioasa date de corul condus de d. M. Kirescu, şî solo de d. Vulpescu, asistă multă lume. Serviciul reeligios este, de asemenea desă-« vârşit. Pe lângă români întâi-1 neşti mulţi străini. REVISTELE Teatrele de varietăţi s'au luat la întrecere, reprezentând revise te montate cu lux de neînchipuit. I 1, .-j i La Folies bergères se joacă „O seară de nebunie (40 de tablouri) ; la Casino de Paris , „Bonjour Paris“, cu Mietinguett; la Moulin Rouge: Marea revistă (30 tablouri) ; la Pallacs ( „Trăiască femeea (45 tablouri); la Ambassadeurs, în aer liber I „Fără cămașe, etc. 0}as. Toat* aceste reviste sunt puse în scenă cu un gust dosebit, exibând baleturi de 70—80 de fete tinere, frumoase, cu corpuri ca de marmoră, îmbrăcate în costume de o frumuseţe răpitoare sau desbrăcate... şi mai răpitor» Sunt spectacole care atrag enorm de mult public şi un speri mai bărbaţi neînsuraţî sau dini acei cari şi-au lăsat nevestei* acasă ; minoritatea sunt cel după cari se ţin nevestele scaL* CURSELE Luna Iunie este de obicei epoca marilor probe ale tortului francez. S'a deschis sezonul de vară la hipodromul AuteuII alergându-se premiul Monarh* cu 25 de partanţî; totuş o plecare foarte regulată. L‘a câştigat calul Bandiţi, încasând pe 1,to o jumătate milion lei. hm ChantLify s‘a alergat premiul Crîterîuih (Derbyul Franţei) în Valoare de două milioane jumătate lei, impresionant câştigat de calul Belfonds. Duminică 21 c„ s’a alergat pe hipodromul da la Auteuil. In faţa unui imens public marele steeple chasse al Franţei (pesta 2 milioane lei) câştigat uşor de calul Stive al englezului Midwood. La Vincennes a avut loc zilele acestea, premiul prezidentului republic cel (un milion jumătate lei) câştigat de Vernem I. Mai este da alergat premiul Parisului (circa două milioane lei),pentru care şi-a anunţat sosirea excelentul cal englez, Solarîo. DIVERES De 10 zile timpul care fusese călduros, s‘a * răcit simţitor, nopţile fiind chiar friguroasa. Totuş, n’a plouat de-o lună. Metropolitanul îşi sporeşte capitalul spre a mări reţeaua. Actualmente deserveşte 92 kilometri, şi urmăreşte să ajungă la 140. In anul 1924 a Încasat 5 miliarde de lei. Taxa este veşnic aceeaş: cu 35 centimete plimbi tot Parisul. Parisienii par alarmaţi că de pe urma lui Caillaux nu numai că nu văd o îmbunătăţire a francului, dar în ultimul timp lira a trecut de 104 franci, iar dolarul merge spre 22. O americancă neurastenică şî-a comandat coşciugul, l‘a admirat, l‘a plătit şi ducându-se acasă s’a sinucis. , Unui franţuz gelos, părându-i-se la restaurant că un consumator îi privește prea cu aten- Jile nevasta, s’a dus la masa lui șî după o scurtă discuție Ta înjunghiat cu propriu-i cuțit, omorându-1 pe loc. ’ . V. Mor* î I 11 Dacă este îngăduit să te depărtezi nițel de la calea dreaptă, trbuie să înclini spre blândețe.