Universul, iulie 1925 (Anul 43, nr. 148-174)
1925-07-01 / nr. 148
* 2 O MÂTUIT vă puisţi convinffis co splendid a curăţat iniastitml Sivs. SMTilTEil REÎMPROSPĂTATĂ corpul Hvs. reînsufleţit, prin luarea gustosului EWPROL Primi'ii grofu îl aprobă, dacă vă trimiteţi I adresa. Sjfz.lioratorului „Gea“ — ICraîer S. 31. I Timişoara Ji’p. 37. ©DICHIS KABELE mm SE SOBE SE Flf şi vase de lut al fabricei de sobe din Sf. Gheorghe (Transilvania) la firma PAPP Sl SIPOS Calea Rahovei 56. — Se primesc şi reparaţia nr 224. „ASTRA“ p [Mu iiii ii»! Io lua silite U.|| Diresltoea Generală: | P I București Str. Lascar Catargiu 111 I Adresa telegrafiei: Scrisori: 1 Vagonastra Cisuta postala 136.1 Uzine Aradi: g SesISa Vagoane: I OM ce fel de vagoane de persoane, de marfă şi de lux. Vagoane cisterne, de spint, pernot şî benzină. VecMcule Znăustrale, forestiene şi agMcote• ConstFMCţîumi de fer,stălpi nituiţi. Piese de maşini forjate. Zdrobitoane de cânepă. PoduM. Piese de fontă şi de metal. Cazane. Rezenvoane pentru apă, spint, petrol şi benzină de orice foemă şî mărime. Piese de pezewă pentru va-goane normale și vagoane-cisterne. 1 Oferis și Revise la csrara. Firi nici un de dobândi sau comision „ÎNLESNIREA" B-cul I. B. Bratsana SS (lângă Biserica Italiană) stofe, albituri, încălţăminte, b s«ceîe, maşini «Se cusut, f*lării de pae Covoare, vlmds Sa rate din depozit : L fi I Dormitoare, Snîrâuerîi, Birouri, Saloane, Antreuri, *?! Mablio de piele club, Scaune curbate. V.Bd.in cu prelure cele mai eltîne Facem înlesniri de plată ! N eOLDSTEIN I Str. Carol No. 64—66 Telt. 2788. ---- Expediţii în întreaga ţară. || ----Ateliere proprii de tapiţerie şi tâmplărie.------- || Toată Lumea vine la alesul ultimeor creaţiuni în forma de tetraj „P I C A" Fabrica Frenco-română de pălării de dame şi fetiţe Sir. Carol 70 (in ulicioara E2ag. La Balon). Telefon 68/15 UROSOLVAN disolvă şi scote din corp ACIDUL URIC şi COMPUŞII SĂI, desinfecteaază căile urinare, înlăturând cauzele Reumatismului, Gutei, Arteriosclerozei, cu un cuvânt toate depozitele cratice cari îmbătrânesc corpul înainte de vreme. Un mare număr dintre medicii noştri cei mai însemnaţi, prescriu clientelei şi întrebuinţează personalul. OSOLVAN fiind convinşi de eficacitatea sa indiscuabilă. Urosolvan este aprobit de Consiliul Sanitar Superior, laboratorul Br. Al. Zteami Bacarâşti, Strada Vasile Lascar 3. De vânzare la farmacii şi drogherii .. Pâsrtii ANmI ÎS’ reca^âtă coloarea naturală Intrebuiotâtîd regeneratorul „MONOPOL** Criza se menţine în portul Galaţi — Importul e redus. — Avem numai export de cherestea. — Amatorii se concurează.—Procesele se înmulţesc la camera arbitrată.— Galaţi, 29. — Activitatea în portul nostru e foarte redusă. Retragerea creditului, criza , de, numerar ca şi lipsa de articole pentru viitorul sezon, au produs criza de care se plânge majoritatea comercianţilor. Suntem în plină campanie de lucru, şi totuşi se importă atât de puţin, încât te întrebi nedumerit, dacă Galaţii mai poate fi socotit, ca prim port de import ? . Exportul e ceva mai activ, dar el Se reduce numai la cherestea, grânele fiind exportate“'' direct din Brăila. In docuri a sosit vaporul „Donau“, sub pavilion olandez, aducând 65 de vagoane fi răile, coloniale si droguri din Hamburg si Rotterdam. •'•'?;■ ■ La agențîa „Intercontinentala", a sosit vaporul „Sura’V sub pavilion german al :proc.,v„,Deutscha Levante, Linie“* aducând op carte de 40 vagoane diverse mărfuri din Hamburg şi' Anvers. : In largul Dunării, vaporul „Eman“ sub povilionul suedez,, încarcă cereale dirn Iugoslavia cu, destinaţia Danemarca. Spre Brăila a trecut, vaporul „Dimîtrie Diackakis1", sub pavilion elen, de 3000 tone capacitate, car© încarcă: 300 vagoane cherestea cu destîrnatîa Sud .Franţa, afretate cu ^9 lire; sterline^ vagonul şî 550 vagoane’; cereale pentru Marsilia afretat« cu 12 schilingî tona; Difa cauza, prea marei încărcături și pentru a putea trece gurile Dunării, vaporul va face limba la Splina. La silozuri vaporul „Ostsee“ sub pavilion germani încarcă 120 tone orz pentru Rotterdam și 250 vagoane cherestea pentru . Occident. In bazinul nou vaporul „Kynophus" sub pavilion elfen încarcă 420 vagoane mieroştea petru Buenos Aires , (Argentina). La agenţia Marine Entreprise, se află vaporul „Sofia Teodoropulos“, sub pavilion telen, care încarcă 160 vag. cherestea pentru Beyruth. vaporul „Danubian“ sub pavilion englez afretat, pentru 250 vagoane cherestea cu destinaţia Salonic şi vaporul „Antonio Zanonatos“, sub pavivon elen, care încarcă 350 vag. cherestea pentru Alexandria. Vaporul „Aydos“, sub pavilon elen, aparţinând agentei Valsanachis, a încărcat la Ismail 45 vagoane cherestea pentru Alexandria şi va încărca în portul nostru 100 vag. cherestea pentru Tripolis. La aceiaşi agenţia se află sub încărcare vaporul „Gabriela“, sub pavilion persan, care încarcă 150 vag. cherestea pentru Salonic. Agenţia ,,Danubiana“ încarcă un mare carte de cherestea ,vaporul „Wilhelm Gessler“, sub pavilion german. ■ 800.000 lei, diferenţa la Un compt de cereale. Din partea societăţii a pledat d. avocat Aurel Ivanovici, ajutor de primar, iar din parteacomercianţîlor d. avocat Poltzer. După lungi, pledoarii şi după o deliberare de peste o oră, Camera acerut celor doi comercianţi să, depună în termen de 4 zile diferenţa de compt. Aceştia neputând să ia această obligaţiune, Camera de orbitei a dat sentinţa prin care îi condamnă să plătească soc. „Contimexpert“ lei 870.575 diferenţa de compt şi 20.000 lei cheltueli de judecată. H. Armatorii şi repreentanţii agenţiilor de vapoare au început o deosebită concurenţă. . Navlu se găseşte, dar nu sunt mărfuri. Pentru Orient, diferenţele de navlu între o liră sterlină. Pentru cereale, destinaţia Contînet, Lst. 11,6—12 per tona, iar pentru Mediterana, 10 lire sterline. Pentru cherestea vagonul de 22 metri cubi s-a oferit: Alexandria L. st. 7.1; Grecia 6.15; Anglia Lst. 13; Sîcilîa-Neapole Lirette 900; Rouen, Dunkerque, Hamburg şi Rotterdam 10 lire VENITURILE VAMALE Veniturile vămei locale pe ziua de 25 a. c., se cifrează la 2.248.728 de la Import şi 1.124.063 dela export. PROESE COMERCIALE ■. f I înaintea Camerei de arbitri, prezidată de d. inginera Popovici, preşedintele Corrierei de comerţ,, a venit spre judecare differendul ivit intre fabrica de spirt ,,Nicolina“ din Iaşi şi Iosef Brachtun & I. Scuteltzer, pentru utilizarea unor tuburi de acid carbonic. .J udeeata a admis un expert şî pro$a ,'cu martori. ’ Comerciantul George FI area a chemat în judecată , pe: d-nii M. Litman şi S. Braunek'pentru nelivrarea unei cantităţile cherestea. S'a admis io terere convenţională şi judeai^.‘.”s'a amânat. .. Ultimul proces a fost. al comercianților Saia Con își Caner Siliman din Centar-Iunga, jud. Cetatea-Albă, cam datorita soc. „Continexport“ o sumă de peste V t ' -----XXX — Legăturile lomta-cenoslovace MATCEUL DE FOOTBALL DE DUMINICA Sâmbătă a sosit la Capitală echipa clubului sportiv „Slavia“’ din Fraga, care vine la noi sâ dispute două matehuri de footbal cu echipele românești. Duminică d. a., echipa „Slavia“ s’a întâlnit pe terenul „Cercului Atletic“ de lângă arcul de triumf cu echipa românească „Venus*.. .v. Au participat la această întâlnire sportivă, d. Fierlinger minilitri al Cehoslovaciei la Bucureşti înconjurat de personalul legaţiei, d. general Nicoleanu, prefectul poliţiei, reprezentanţii, şi un public evaluat la vreo 5000 de persoane, înainte de a se începe jocul, în faţa ambelor echipe strânseîn mijlocul terenului, d. L. Braper din partea clubului „Venus“ a spus câteva cuvnte de bunăvenire oaspeţilor. A răspuns căpitanul echipei „Slavia“ care a accentuat asupra legăturilor de amiciţie dintre poporul cehoslovac şi cel român. In atenţia încordată a celor 5000 de spectatori a început jocul. ... Dola început sportivii cehoslovaci Voii, impus atenţiei generale, prirntr’un joc clasic, plin de technică, care a stârnit admiraţie. Sportivii cehi, denumiţi „maşină de fabricat goaluri" au învins uşor echipa românească cu scorul de 5 : 0. xpx O conferinţă despre Armenia Al doilea concert al maestrului Eghiasavian, dat Sâmbătă seară la teatru? Popular, a ffest procedat de conferinţă d-luî prof. Ion Sân Giorgiu despre ARMENIA, LITERATURA ŞI ARTA EI“.- - I Conferenţiarul se scuză de înlocuirea ce o face d-luî prof. Iorga, care fiind reţinut n’a putut veni să vorbească după cum se anunţase. Conferenţiarul a arătat epocile în care armenii s’au aşezat în ţările româneşti, pătrunzând mai întâi în Moldova, apoi in Ardeal, şi în timpul din urmă în oraşele din Muntenia. Remarcă influenţa armenilor în comerţ, agricultură şi rolul ce l-au jucat ei în viaţa noastră socială. Literatura armenilor se poate împărţi în 4 faze. La începunt a fost o literatură orală, epică, ce evoluiază cu vremea cuprinzând ,în întregime , manifestările spiritului uman. : ::. Secolul a 5-lea e secolul clasic cu caracter religios şi mistic. Poezia aceasta ca şi cea de mai târziu respiră căldura sudului. Poezia lirică a sec. al XVIII apare sub o nouă înfăţişare. E poezia trubadurilor. Sunt tratate toate genurile şi motivele fie poezie. . ." Din poezia aceasta tr&iispură accente şi imgul din poezia biblică şi cea europeană. E un amestec de misticism şi sensualism sănătos. Suferinţele din ultimul timp ale armenilor şi-au găsit expuse în literatura lor actualul " Conferenţiarul închiee, că primtr’o conferinţă, prea puţin se poate pătrunde în spiritul» şiliteratura unui popor ca cc! armean, deaceia, revista ..UNIVERSUL LITERAR“ de sub conducerea d-ru prof. N. Iorga va da pentru Duminica viitoare un gat material poetic din litera^« ra armeană. Ml D-na Mariette Sarloveanu^B’ declamat mai mute bucăţi jHS tice armeneşti, după care a dat concertul. : ■ BBUniversul** în fară Calafi HRAM 29 Iunie Azi dimineaţă s’a serbat cu o deosebită solemnitate hramul bisericei Sf-ţii Apostoli. Serviciul religios a fost oficiat de epiiscopuil Cosma al Dunării de Jos, înconjurat de un sobori de preoţi După terminarea serviciului divin, părintele Petre Chiricuţă parohul bisericii, a ţinut o frumoasă predică despre ,.Căile sfintelor Apostoli“. SERBARE Azi dimineţă la orele 10. Şoc. comercianţilor de peşte şi-a serbat patronul. A avut loc un parastase pentru cei morţi la biserica Sf. Apostoli. După serbare a avut loc o agapă în piaţa Negri. DELA SOC. FUNERARA Azi dimineaţă la orele 11, soc. Funerară, şi-a inaugurat carul ei funebru. Solemnitatea a avut loc în grădina „Gib“ unde un sobor de preoţi a oficiat un parastas pentru pomenirea membrilor decedaţi. La această solemnitate a luat parte d. G. Garamfil, preşed. organizaţiei naţional române, deputatul Ion Magora, avocat Emil Codreanu, farmacist Radu precum şi numeroase socieăţi de binefacere din oraş. A urmat o agapă, iar după amiază a avut loc o frumoasă serbară iMr BUZAU ACCIDENTE In ziua d 24 iunie, Gheorghe Dinu din Rricăr (Muscel) care lucra la pădurea Miclăuţi a societăţii „Goetz“, a fost călcat de trenul societăţii şî după 1l ore a încetat din viaţă. — Mihai Stan din comuna Grăjdeana pe când se înapoia dela pădurea Tisău, s’a răsturnat carul cu lemne peste el omorându-l pe loc. COMISAR REINTEGRAT Curtea de apel s. III a respins apelul făcut de d. procuror contra sentinţei trib. Buzău s. n, care a achitat de faptele ce s-au imputat d-lui Aleandru Răducanu, comisar în poliţia Buzău. Sentinţa rămânând definitivă comisarul a fost reintegrat in drepturile sale. EXPOZIŢIE ŞCOLARA In zilele de 28, 29 şi 30 Iunie a fost la şcoala profesională de sub direcţiunea d-nei Adela maior C. Răşcanu, expoziţia de lucru a atelierelor acestei şcoale. Cu această ocaziune s’a făcutşi împărţirea premiilor elevelor meritoase. — La şcoala normală de băeţi de sub direcţiunea d-lui C. Secreteanu, s’a făcut distribuirea premiilor elevilor cari s’au distins la învăţătură. LOVIRE Mihail G. Lată din Menţii din Faţă pe când se afla la stropitul viei la M. G. Cornea, luându-se la ceartă cu Gh. Vlăduţ a fost lovit de acesta cu un par în cap. NENOROCIRE Grig. Borcoşi, frânat la c.f.r. plecând din Filiaş spre T.Severini, cu o maşină defectă, la podul Jiului a fost prins la frână de tin fier ce era pus între vagonn, fracturându-i piciorul drept. A fost adus şi internat in spitalul „Strehaia“. , — Băiatul Victor Olisa din Baltanele, umblând cu benzină pe lângă foc, benzina s’a aprins arzându-l grav la piciorul drept ÎMPUŞCAT DIN IMPRUDENŢA Copilul C. N. Borâşteanu din Voiloiac a fost împuşcat din greşeală de tatăl său cu o armă care voia s’o încarce. A fost internat in spitalul local. CASA DARAMATA _ Pe ziua de 24 Iunia^^flRn cauza furtunii a fost ■Bniiată casa lui Gh. N. Barbu ’’"comercîant din localtate. ROS10RI-DE-VEDE SERBARE In grădina publică a fost sertarea de fine de an, a liceului ■Baseseu“, precum și a ■Pei secundar© de fete. D-na ^Befănescu directoarea sc. aejKudarc de fete a vorbit despre Btivitatea şcoalei precum şi ...BEro inscmn.'ilate:f romUet^Bcolarc. A vorbit despre ESCURSIA MEMBRILOR GUVERNULUI Autorităţile locale au fost informate că parte din membrii guvernului, aflaţi azi la Brăila, vor face o escursie pe Dunăre prin portul nostru. Pe de altă parte se face pregătiri pentru primirea corespondenţilor ziarelor streine, aflaţi în România care vor face o escursiune în Deltă. DINSTINCŢIE M. S. Regele a acordat d-lui Const. Calmutschi, profesor la liceul „Vasile Alexandri“, medaia „Răsplata muncii“ clasa I, pentru învăţământ. Odată cu decretul, ministrul instrucţiunii publice, ca o atenţiune faţă de d. Galmunschi, i-a oferit şi însemnele. PUNERE IN LIBERTATE Relativ la accidentul mortal cauzat în seara zilei de 18 cor. de către şoferul Arnold Bucher, pe când se înapoia singur de la gară cu automobilul proprietatea d-lui Simion Gheorghiu, aflăm că parchetul în urma depoziţiunilor martorilor, a constatat nevinovăţia sa, punându-l în libertate. CHIRIAŞ HOŢ D-na Estera Bart, din str. Lăutari, 7. a reclamat poliţiei că luând în gazdă pe un anume Gh. Trifu de fel din comuna Lupeşti (Tutova), acesta i-a furat suma de 9000 lei, strângerea unui fond pentru construirea finul local pentru şcoală. In acest sens face apel atât la membrii comitetului cât şi la părinţi. Citeşte apoi donaţiile făcute de membrii din comitet. Se face apoi distribuirea preemelor la elevele silitoare în cursul anului. D. I. Stănculescu-Ghigheanu a făcut un scurt istoric al liceului şi a reamintit activitatea, trecută precum şi de cea actuală Vorbeşte apoi de manifestaţiile extraşcolare pe teren sportiv şî cultural. Protestează contra răuvoitorilor ,cari lucrează contra bunului mers al liceului. ‘ Se faca apoi distribuirea premiilor la elevi. FURT Mihail FI. Ghetu în etate de 17 ani şi loan Angelescu de ani 19, s’au introdus în podul cârciumaruluî D. Zgâbea, de unde apoi coborând în prăvălie, au furat mai multe sticle cu lichior şi 40 kgr. turcă, pe care le-au vândut cârciumarului Mihăilescu din comuna Cioc. SPORTIVE Cu ocazia serbării de fine aliceului Anastasescu şi a şcoaler secundare de fete s-au disputat premiile (statuetele) oferite de şoc. de educaţie fizică „Paza Dunărei“, pentru concursul interclase a jocului naţional „Oină“. Cl. IV B. cl. IlI-a A cl. Il-a A. cl. I B, învingând clasele paralele deţin statuetele pe anul 1925. Cu această ocazie, echipei reprezentative a liceului, care a luat parte la concursul general de „Oină“ (Galaţi) i s’a predat medalii de bronz, iar direcţiei pentru sârguinţa şi râvna depusă în direcţia educaţiei fizice, i s’a oferit, medalia de aur. Soc. „Paza Dunării“ participând la congresul şi serbările federale de gimnastică la Iaşi cu secţia elevilor 36 şî a elevilor 24 — a obţinut — diploma şi FURTURI De către necunoscuţi s’a furat din curtea lui Vasile Ianoş, din satul Heciu, o pereche de boi. — Un grup de ţigani nomazi a prădat casa lui N. Moraru, din satul Burghelea. — Hoţii au furat din curtea lui Pânzaru, din satul Vechiul- Hocî, 8 cai şi 2 mânzi. SINUCIDERI Zilele trecute s’a sinucis soldatul Batea Teodor din compania de jandarmi Bălţi, intr’o gheretă din piaţa Oborului. — T- Bădărău din corn. Zaicanî, s’a sinucis trăgându-şi un foc de revolver în ochiul stâng. NENOROCIRI Băiatul Gh. Zîncovschi, din Bălţi, pe când se ducea cu o căruţă cu gunoîu la câmp, caii speriindu-se au luat-o la fugă. Băiatul căzând din căruţă şi-a zdrobit capul. — Intr’o fântână din Cuconeşti a fost găsit înecat Gh. Clinciuc, de loc din comuna Jurca- Veche, jud. Cernăuţi. INCABRARE Zilele trecute elevii Cecan, Pascăluţă Badea, Tatusiantz şi Sabaris, de la liceul „Ion Creangă“ din Bălţi, au fost atacaţi in grădina publică cu pietre de Iavelberg şi Vertzman, cari au rănit pe elevii Sabaris şî Tatusiantz. Cazul a fost reclamat poliţiei care cercetează. NENOROCIRE Două copile ale locuitorului Dumitru Bucătaru, din comuna Proşureni, fiind trimise de tatăl lor cu caii înhămaţi spre a-l adăpa, caii s’au speriat şi au fugit cu căruţa prin sat, întâlnind în cale pe Xenofon Lazarchevici, din acea comună, caii au trecut peste el şi l-au omorît pe loc. ' LOUIS DUMUR Traducere de ok, P. N. se Cam peste tot, mi se păru, pe la mese, conversaţiile învârtiau împrejurul aceleiaşi teme. Din amestecul de glasuri, de pahare şi de furculiţe ţâşniau cuvinte pronunţate mai tare: aeroplane, pulberi, calibre, tunuri de campanie, artilerie grea, efective, cupole, şrapnele, zeppelinuri. La masa căpitanilor, pe care o varză enormă aburia, se deslânţea o discuţie furtunoasă. Aiurea, pe la alte mese, se despindeau zvonuri politice în care numele de Serbien şi de Russland se înălţau şi revenau pe valuri de dispreţ sau de furie. Zării pe drăguţul locotenent von Bückling răsucindu şi cunelinişte monocul, in timp ce în faţa bustului morsetat al acestuia, primul locotenent Poppe, prins în cingi, izbia aerul intr’o demonstraţie care părea geometrică. Neîncetata unduiere a capetelor care mâncau sau işi răspundeau în cresta albastrul inchis al tunicilor şi roşul gulerelor,a tăiat pe-alocurea stre nota cenuşie a uniformelor de război arborate de peacuma de câţiva locotenenţi. Urn miros tare de cârnăţorie se înălţa de peste tot, în timp ce prin ferestrele deschse pătrundea zgomotul surd al cazărmii, iar, de la jocu-i de onoare, în greoaia ramă poleită, un portret în picioare al lui Bismarck, cu mustaţa enormă, trona peste această priveliște însufleţită. — Lăsând la o parte astea, ce o să mâncăm? întrebă Koenig uitându-se la listă. Domnilor, ni se oferă cotlete de porc cu sos bordelez, boeuf â la mode, ragout de vitel, poulet chasseur, tournedes portugheze... — Rușine,— esclamă Schimmel, la această insirare, — să vezi cum cuvintele străine ne stâlcesc încă limba noastră germană. Mai ales in bucătărie este un adevărat scandal. Şi cu toate astea nu ne lipsesc cuvintele adevărat germane ca să înlocuim toate aceste vorbe venetice. Când se vor curăţi listele noastre de bucate de aceste vorbe franţuzeşti care le schimonosesc? — Ai dreptate, zise râzând Koenig. Dar, cum o să înlocueşti, de pildă, cuvântul „cotlet“? — Cu cuvântul foarte german Rippe. O coteletă de porc este o Schweinsrippe. — Dar sosul bordelez? .v — Nimic mai simplu. Sosul bordelez este un sos cu vin roșu. Vom zice atunci Rotweinsauce. — Ah! mă iartă, ai păstrat cuvântul Sauce! — Așa e. Atunci Rotweintunke sau Rotweinberguss. — Bravo! aplaudarăm cu toții. — Dar „boeuf-ul la modă“? întrebă Koenig. T IN BASARABIA BALTI ÎNEC Matei Florea, în etate de 50 anî, din satul Sarata-Nouă, pe când scotea apă dintr’o fântână, din neobservare, a căzut în ea și s’a înecat. INCENDII La domîciliu 1 lui P. Lupăcescu, din corn. Malaeşti, a izbucnit un puternic incendiu distrugân- du-i un grajd și o şiră de pae. — In corn. Jablona s’a aprins şî a ars casa femelei Tasea Hău. Focul a luat, naştere din neglijenţă. — Trăsnetul a lovit clopotniţa bisericii catedrale din Bălţi, spărgând in câteva locuri pereţi!. S’a început un mic incendiu, care a fost localizat de pompieri. Pe la aceeaș oră, a fost lovat și omorît de trăsnet băiatul Grigore Zalutchi, în etate de 17 ani. le în Basarabiaşi principalele oraşe ale Transilvaniei. PEDEPSIREA UNUI COMERCIANT In şedinţa din 14 iunie crt., comitetul „Sfatului negustoresc“ din Ismaîl, cu majoritate de voturi, a exclus pentru totdeauna din sfat pe d. I. D. Davidovici, comerciant de cherestea pentru lovirea, în localul statului, a d-lui M. Livac. TIGHINA CONFERINŢE ADMINISTRATIVE D. Gh. Theodor, prefectul poliţiei Tighina, a început o serie de conferinţe administrative în cele 12 suburbii ale oraşului Tighina. Prima conferinţă a avut loc în ziua de 24 iunie a. crt., la şcoala Nr. 6, de băeţi din Gaisca. Este ştiut că oraşului Tighina aparţine 12 suburbii, care sunt în realitate adevărate sate cu o mare populaţiune rurală, care până acum, deşi făceau parte din oraş, nu era administrate şi numai cu numele se socoteau ca aparţinând oraşului. ---------- 3COX ---------- --T Chilia-Nouă LUCRĂRILE PORTULUI Intr’o corespondență anterioară am vorbit de scufundarea în Dunăre a unui compresor adus de serviciul hidraulic. O macara a marinei militare a scos compresorul cu ajutorul scafandrului dela inspectoratul serviciului hidraulic. După aducerea compresorului în stare de funcţionare, se va începe pietruirea portului şi nivelarea cu compresorul. LIBERTATEA EXPORTULUI In urma stagnării provocată în iarna trecută din cauza prohibirii exportului de orz, s’au adus mari pagube comercianţilor de cereale. In acelaş timp o lume întreagă de hamali, căruţaşi, muncitori, misiţi, cantaragii, etc. au ajuns muritori de foame din ocazia lipsei de ocupaţie. Acum ,edându-se libertatea exportului de orz, a început să se simtă oarecare activitate în oraş. Recolta nouă se prezintă nu tocmai îmbelşugată, aşa că sunt puţine perspective de ameliorarea situaţiei. ISMAIL EXPOZIŢIE ŞCOLARA In zilele de 18—25 iunie a. c., a avut loc la şcoala nr. 2 de fete din localitate o expoziţie de lucrări manuale, unde toate şcolile din oraşele şi satele jud. Ismail, au expus tot ce au lucrat mai de seamă în ramura aplicaţiunilor la viaţa practică. S’au decernat trei premii pentru lucrurile cele mai de seamă, lucrate de elevi şi trei pentru eleve. Au fost mult apreciate lucrările din lemnărie şî împletituri, apoi dantelării, croşetării, etc. STAREA SEMĂNĂTURILOR In timpul din urmă, căzând ploi abundente in toată regiunea Basarabiei de sud, recolta promite a fi foarte bună. ÎNFIINŢAREA UNEI ASOCIAŢII DRAMATICE Scriitorul Gh. M. Vlădescu a înfiinţat, în trecere prin Ismail, o asociaţie dramatică, numită I „Moldo-Basarabeană" cu elemente din Basarabia şi vechiul regat. Această asociaţie are de scop să dea reprezentaţii teatra-' Aplicarea repauzori! duminical la Gaiaţi Incidente între consumatori şi comercianţi. — Frizerii se ceartă, dar sărbătoresc repauzuL — Greva lăptăreselor 7 Galaţi, 29. — Eri repaosul duminical s-a aplicat cu mare stricteţe. De dimineaţă întregul aparat poliţienesc a fost concentrat şi la 8 au început razziile. Grupuri de funcţionari cutreerau deasemennea oraşul spre a se convinge de stricta aplicare a repausului. Un frizer din piaţa Moruzi a fost surprins lucrând cu perdelele trase. S’a dresat cuvenitul proces-verbal de dare în judecată. In pieţe au fost mici incidente între consumatori şi comercianţi cari işi închideau prăvăliile la orele fixate. Consumatorii întârziaţi cereau reprezentanţilor forţelor publice să permită vânzarea alimentelor până la orele 12. * Dar supărarea lăptăreselor a produs mult haz. Neputând găsi alimentele trebuincioase, ele ţipau strigând că, nu înţeleg să aducă „boerilor“ laptele la donatoiliu, ca apoi să găsească magazinele de alimente închise Dacă măsura repauzului se va menţine în actuala formă, lăptăresele au decis să nu aducă laptele în piaţă. In după amiaza zilei de Duminică au fost incidente la mahalale. Unii adepţi ai zeului Bachus nu voiau să părăsească cârciumile la 7 seara. A fost nevoe de intervenţia poliţiei. Patronii frizeri continuă să se agite. Ei sunt nemulţumiţi de modul cum se aplică repauzul, deoarece sunt loviţi în interesele lor. O delegaţie de patroni a fost la Brăila, unde în localul corporaţiei s’a ţinut o consfătuire cu patronii frizeri dîn acel oraş. S’a întocmit un memoriu prin cara se cere ca în orariul de vară să se prevadă închiderea frizeriilor la 10 seara, iar Sâmbăta la 12 noaptea. In ce priveşte iarna, frizeriile să fie închise seara la 9, iar Sâmbăta la 11 nopatea. Acest memoriu a fost înaintat Camerei de comerţ, care va interveni în acest sens la prefectura de poliţie. Alt memoriu prin care se cere libertatea de a se lucra în frizerii în zilele de sărbători până la 10 dim., va fi înaintat primului-ministru cu ocazia vizitei sale la Brăila. Pe de altă parte, lucrătorii frizeri au sărbătorit aplicarea repauzului duminical printr-o agapă, în sala ,,Opler“. Au luat cuvântul d-nic N. Ghenciu, lucrător frizer, Dan Sărăţeanu, avocat şi G. Deleanu, deputat. S’a decis ca 3 delegaţii de lucrători să se prezint© la Brăila primului-ministeru, înmânându-i un memoriu prim care se aduce mulţumiri pentru aplicarea rape uzului duminical. uf â la mode? Ia să vedem... Ce-aţi zice de Sauerdar e mai puţin savuros ca un franţuzeşte. Dar cum o saudpi de „rageut“ de viţel? Schimmel se gândi, îşi încreţi o clipă lî gura-i răscolită de tăieturi şi apoi îi dădu drumul: — Brauneingemachtes Kalbfleisch. — Cam greoi, socoti Koenig, dar s'ar putea primi. — Cât pentru „poulet chasseur", urmă Shimmel Încântat de succesul său, v’aş propune așa: Huhn nut Edelpilgberguss. îmi pare foarte reuşit. — Fără discuție bine reuşit, aprobă Helmuth. — In ce privește „tournedos portugheze“,... portughez... Pe leaga mea, e ceva mai greu! mărturisi Schimmel încurcat. Câte şi patru ne puserăm să căutăm. Cuvântul „portugheze" aprindea atâtea lucruri că părea aproape de netradus. îmi dădui totuş cu ideea: PerUiiebelnun diematenlendenschmttschen şi avui mulțumirea să-mi văz traducerea adoptată In unanimitate. — Și iată, — inchee Schimmel cu un gest hotărîtor, — iată cu ce ar trebui să se ocupe Herr Profesorii noştri, în loc de a pierde vremea să bate capul bieţilor elevi cu rădăcinile greceşti. — Foarte bine, zise Koenig, — reluând lista de bucate care trecuse din mână în mână, — dar deocamdată este vorba să hotărâm ce-o să comandăm. Schweinsrippen mit Rotzweinbeiguss, Braun eingemachtes Kalbfleisch om Perlziiebeln und tomatenlendenschnittchen? — Eu, zise Schimmel, o să iau pur și simplu niște varză, ca la noi. — Și eu! zise Koenig. — Și eu la fel, făcu Helmuth. Eu nu putui decât să fac la fel şi în curând nişte varză grozavă, garnisită cu cârnaţi de Frankfurt şi şuncă de Westfalia, făcea masa noastră să se ia la întrecere cu a căpitanilor. — Da, domnilor, reluă atunci locotenentul Schimmel, vă spuneam că trebue să dorim războiul. Nu mă ocup de politică şi mai puţin de economie politică, şi îmi închipui că şi din aceste două puncte de vedere războiul nu ne-ar putea aduce decât numai foloase. Nu mă pun decât numai din punct de vedere militar, dar aici un lucru il ştiu prea bine, şi anume că niciodată Germania n’a fost mai gata; şi mai ştiu încă un lucru şi anume că Franţa nu este. Nu ştiu ce se petrece la Ruşi; nu ştiu despre Rusia decât ceea ce ne spune Militär Wochenblatt; dar Poppe, care a fost acolo, spune că e mai puţin gata chiar decât Franţa. Şi atunci, ce riscăm? — Nimic. Lucrul e foarte limpede, zise Helmuth. — In mai multe rânduri până acuma, continuă Schimmel, tot infuliând la varză. In mai multe rânduri am lăsat să ne scape ocazia. Și anume In cinci rânduri, dacă nu mă înșel, de la 1871 încoace. Ultima oară fu In afacerea Agadir*ului. Dar aveam un punct slab pe atunci: aviaţia. — Părerea ta, întrebă Koenig, este că acum aviaţia noastră este superioară aviaţiei franceze ? (Va urma) •.