Universul, iulie 1925 (Anul 43, nr. 148-174)

1925-07-01 / nr. 148

* 2 O M­ÂTUIT vă puisţi convinffis co splendid a curăţat iniastitml Sivs. SMTilTEil REÎMPROSPĂTATĂ corpul Hvs. reînsufleţit, prin luarea gustosului EWPROL Primi'ii gr­o­fu îl a­probă, dacă vă trimiteţi I adresa. Sjfz.lioratorului „Gea“ — ICraîer S. 31. I Timişoara Ji’p. 37. ©DICHIS KABELE mm SE SOBE SE Flf şi vase de lut al fabricei de sobe din Sf. Gheorghe (Transilvania) la firma PAPP Sl SIPOS Calea Rahovei 56. — Se primesc şi reparaţia nr 224. „ASTRA“ p [Mu iiii ii»! Io lua silite U.|| Diresltoea Generală: | P I București Str. Lascar Catargiu 111 I Adresa telegrafiei: Scrisori: 1 Vagonastra Cisuta postala 136.1 Uzine Aradi: g SesISa Vagoane: I OM ce fel de vagoane de persoane,­­ de marfă şi de lux. Vagoane cisterne, de spint, pernot şî benzină. VecMcule Znăustrale, forestiene şi agMcote• ConstFMCţîumi de fer,stălpi nituiţi. Piese de maşini forjate. Zdrobitoane de câ­nepă. PoduM. Piese de fontă şi de metal. Cazane. Rezenvoane pentru apă, spint, petrol şi benzină de orice foemă şî mărime. Piese de pezewă pentru va-­­goane normale și vagoane-cisterne. 1 Oferis și Revise la csrara. Firi nici un de dobândi sau comision „ÎNLESNIREA" B-cul I. B. Bratsana SS (lângă Biserica Italia­nă) stofe, albituri, încălţăminte, b s«c­eîe, maşini «Se cusut, f*­lării de pae Covoare, vlmds Sa rate din depozit : L fi I Dormitoare, Snîrâuerîi, Birouri, Saloane, Antreuri, *?! Mablio de piele club, Scaune curbate.­­ V.Bd.in cu prelur­e cele mai eltîne Facem înlesniri de plată ! N eOLDSTEIN I Str. Carol No. 64—66 Telt. 2788. ---- Expediţii în întreaga ţară. || ----Ateliere proprii de tapiţerie şi tâmplărie.------- || Toată Lumea vine la alesul ultimeor creaţiuni în forma de tetraj „P I C A" Fabrica Frenco-română de pălării de dame şi fetiţe Sir. Carol 70 (in ulicioara E2ag. La Balon). Telefon 68/15 UROSOLVAN disolvă şi scote din corp ACIDUL URIC şi COMPUŞII SĂI, desinfecteaază căile urinare, înlăturând cauzele Re­umatismului, Gutei, Arterio­sclerozei, cu un cuvânt toate depozitele cratice cari îmbătrânesc corpul înainte de vreme. Un mare număr dintre medicii noştri cei mai însemnaţi, prescriu clientelei şi întrebuinţează personal­ul. OSOLVAN fiind convinşi de eficacitatea sa indiscu­abilă. Urosolvan este aprob­it de Consiliul Sanitar Supe­rior, laborato­rul Br. Al. Zteami Bacarâşti, Strada Vasile Lascar 3. De vânzare la farmacii şi drogherii .. P­âsrtii AN­mI ÎS’ reca^âtă coloarea naturală Intrebuiotâtîd regeneratorul „MONOPOL** Criza se menţine în portul Galaţi — Importul e redus. — Avem numai export de cherestea. — Amatorii se concurează.—Procesele se înmulţesc la camera arbitrată.— Galaţi, 29. — Activitatea în portul nostru e foarte r­edu­să. Retragerea creditului, criza , de, numerar ca şi lipsa de articole pentru viitorul sezon, au produs criza de care se plânge majori­tatea comercianţilor. Suntem în plină campanie de lucru, şi to­tuşi se importă atât de puţin, încât te întrebi nedumerit, dacă Galaţii mai poate fi socotit, ca­ prim port de import ? . Exportul e ceva mai activ, dar el Se reduce numai la cherestea, grânele fiind exportate“'' direct din Brăila. In docuri a sosit vaporul „Do­nau“, sub pavilion olandez, adu­când 65 de vagoane fi răi­le, co­loniale si droguri din Ham­burg si Rotterdam. •'•'­­?;■ ■ La agențîa „Intercontinenta­la", a sosit vaporul „Sura’V sub­­ pavilion german al :proc.,­v„,Deut­­sch­a Levante, Linie“* aducând op carte de 40 vagoane diverse mărfuri din Hamburg şi' An­vers. : In largul Dunării, vaporul „Eman“ sub povilionul suedez,, în­carcă cereale dirn Iugoslavia cu, destinaţia Danemarca. Spre Brăila a trecut, vaporul „Dimîtrie Diackakis1", sub pavi­lion elen, de 3000 tone capacitate, car© încarcă: 300 vagoane che­restea cu destîrnatîa Sud .Fran­ţa, afretate cu ^9 lire; sterline^ va­gonul şî 550 vagoane’; cereale pentru Marsilia afr­etat« cu 12 schilingî tona; Difa cauza, prea marei încărcături și pentru a putea trece gurile Dunării, va­porul va face limba la Splina. La silozuri vaporul „Ostsee“ sub pavilion germ­ani încarcă 120 tone orz pentru Rotterdam și 250 vagoane cherestea pentru . Occi­dent.­­ In bazinul nou vaporul „Ky­­noph­us" sub pavilion el­fen în­carcă 420 vagoane m­ieroştea p­e­­tru Buenos­ Aires , (Argentina). La agenţia Marine Entrepri­se, se află vaporul „Sofia Teo­­doropulos“, sub pavilion t­elen, care încarcă 160 vag. cherestea pentru Beyruth. vaporul „Danu­bian“ sub pavilion englez afre­­tat, pentru 250 vagoane cheres­­tea cu destinaţia Salonic şi va­porul „Antonio Zanon­atos“, sub paviv­on elen, care încarcă 350 vag. cherestea pentru Alexan­dria. Vaporul „Aydos“, sub pavil­on elen, aparţinând agent­ei Valsa­­nachis, a încărcat la Ismail 45 vagoane cherestea pentru Alexan­dria şi va încărca în portul nos­tru 100 vag. cherestea pentru Tripolis. La aceiaşi agenţia se află sub încărcare vaporul „Ga­briela“, sub pavilion persan­, ca­re încarcă 150 vag. cherestea pentru Salonic. Agenţia ,,Danubiana“ încarcă un­ mare carte de cherestea ,va­porul „Wilhelm Gessler“, sub pavilion german. ■ 800.000 lei, diferenţa la Un compt de cereale. Din partea societăţii a­­ pledat d. avocat Aurel Ivanovici, ajutor de pri­mar, iar din partea­­comercianţ­­îlor d. avocat Poltzer. După lungi, pledoarii şi după o deliberare de peste o oră, Camera a­­cerut celor doi comer­cianţi să, depună în termen de 4 zi­le diferenţa de compt. A­­ceştia neputând să ia această obligaţiune, Camera de orbitei a dat sentinţa prin care îi con­damnă să plătească soc. „Con­­timexpert“ lei 870.575 diferenţa de compt şi 20.000 lei cheltueli de judecată. H. Armatorii şi repreentanţii a­­genţiilor de vapoare au început o deosebită concurenţă. . Navlu se găseşte, dar nu sunt mărfuri. Pentru Orient, diferenţele de navlu între o liră sterlină. Pentru cereale, destinaţia Con­­tînet, Lst. 11,6—12 per tona, iar pentru Mediterana, 10 lire ster­line. Pentru cherestea vagonul de 22 metri cubi s-a oferit: Alexan­dria L. st. 7.1; Grecia 6.15; An­glia Lst. 13; Sîcilîa-Neapole Lirette 900; Rouen, Dunkerque, Hamburg şi Rotterdam 10 lire VENITURILE VAMALE Veniturile vămei locale­­ pe­­ ziua de 25 a. c., se cifrează la 2.248.728 de la Import şi 1.124.063 dela export. PROESE COMERCIALE ■. f I înaintea Camerei de arbitri, prezidată de d. inginer­a Popo­­vici, preşedintele Co­rrierei de comerţ,, a venit spre judecare differendul ivit intre fabrica de spi­rt ,,Ni­colina“ din Iaşi şi Io­­sef Brachtun & I. Scut­eltzer, pentru utilizarea unor tuburi de acid carbonic. .J ud­eeata a admis un expert şî pro$a ,'cu martori. ’ Comerciantul George FI area a chemat în judecată , pe: d-n­ii M. Litman şi S. Braunek'pen­­tru nelivrarea unei cantităţile cherestea. S'a admis io terere convenţională şi judeai^.‘.”s'a amânat. .. Ultimul­ proces a fost. al co­mercianților Saia Con își Caner Siliman din Centar-I­unga, jud. Cetatea-Albă, cam­ datorita soc. „Continexport“ o sumă­ de peste V t ' -----XXX —­ Legăturile lomta-cen­oslovace MATCEUL DE FOOT­BALL DE DUMINICA Sâmbătă a sosit la Capitală echipa clubului sportiv „Slavia“’ din Fraga, care vine la noi sâ dispute două matehuri de foot­­bal cu echipele românești. Duminică d. a., echipa „Sla­­via“ s’a întâlnit pe terenul „Cer­cului Atletic“ de lângă arcul de triumf cu echipa românească „Venus*­.. .v. Au participat la această întâl­nire sportivă, d. Fierlinger mi­­nilitri al Cehoslovaciei la Bucu­reşti înconjurat de personalul legaţiei, d. general Nicoleanu, prefectul poliţiei­, reprezentanţii, şi un public evaluat la vre­o 5000 de persoane, înainte de a se începe jocul, în faţa ambelor echipe strânse­­în mijlocul terenului, d. L. Bra­­per din partea clubului „Venus“ a spus câte­va cuvnte de bună­­venire oaspeţilor. A răspuns că­pitanul echipei „Slavia“ care a accentuat asupra legăturilor de amiciţie dintre poporul cehoslo­vac şi cel român. In atenţia încordată a celor 5000 de spectatori a început jo­cul. ... Dola­ început sportivii cehoslo­vaci Voii, impus atenţiei gene­rale, prirntr’un joc clasic, plin de technică, care a stârnit ad­miraţie. Sportivii cehi, denu­miţi „maşină de fabricat goalu­­ri" au învins uşor echipa ro­mânească cu scorul de 5 : 0. xpx O conferinţă despre Armenia Al­ doilea concert al maestru­lui Eghiasavian, dat Sâmbătă seară la teatru? Popular, a ffest procedat de conferinţă d-luî prof. Ion Sân Giorgiu despre AR­MENIA, LITERATURA ŞI AR­­TA EI“.- - I Conferenţiarul se scuză de în­locuirea ce o fa­ce d-luî prof­­. Iorga, care fiind reţinut n’a pu­tut veni să vorbească după cum se anunţase. Conferenţiarul a arătat epoci­le în care armenii s’au aşezat în ţările româneşti, pătrunzând mai întâi în Moldova, apoi in Ardeal, şi în timpul din urmă în oraşele din Muntenia. Remarcă influenţa armenilor în comerţ, agricultură şi rolul ce­ l-au jucat ei în viaţa noastră socială. Literatura armenilor se poate împărţi în 4 faze. La începunt a fost o literatură orală, epică, ce evoluiază cu vremea cuprin­zând ,în întregime , manifestă­rile spiritului uman. : ::­­. Secolul a 5-lea e secolul clasic cu caracter religios şi mistic. Poezia aceasta ca şi cea de mai târziu respiră căldura sudului. Poezia lirică a sec. al XVIII a­pare sub o nouă înfăţişare. E poezia trubadurilor. Sunt tratate toate genurile şi motivele fie po­ezie. . ." Din poezia aceasta tr&iispur­ă accente şi img­ul din poezia bi­blică şi cea europeană. E un a­­mestec de misticism şi sensual­­ism sănătos. Suferinţele din ultimul timp ale armenilor şi-au găsit expu­se în literatura­ lor actualul " Conferenţiarul închiee, că prim­­tr’o conferinţă, prea puţin se poate pătrunde în spiritul»­ şi­­li­teratura unui popor ca cc! ar­­mean, deaceia, revista ..UNI­­VERSUL LITERAR“ de sub con­ducerea d-ru­ prof. N. Iorga va da pentru Duminica viitoare un gat material poetic din litera^« ra armeană. Ml D-na Mariette Sarloveanu^B’ declamat mai mute bucăţi jHS tice armeneşti, după care a dat concertul. : ■ BBUniversul** în fară C­alafi HRAM 29 Iunie Azi dimineaţă s’a serbat cu­ o deosebită solemnitate hramul bisericei Sf-ţii Apostoli. Servi­ciul religios a fost oficiat de e­­piiscopuil Cosma­ al Dunării de Jos, înconjurat de un sobori­ de preoţi După terminarea serviciului divin, părintele Petre Chiricuţă parohul bisericii, a ţinut o fru­moasă predică despre ,.Căile sfintelor Apostoli“. SERBARE Azi dimineţă la orele 10. Şoc. comercianţilor de peşte şi-a ser­bat patronul. A avut loc un pa­rastase pentru cei morţi la bise­rica Sf. Apostoli. După serbare a avut loc o agapă în piaţa Negri. DELA SOC. FUNERARA Azi dimineaţă la orele 11, soc. Funerară, şi-a inaugurat carul ei funebru. Solemnitatea a avut loc în grădina „Gib“ unde un sobor de preoţi a oficiat un pa­rastas pentru pomenirea mem­brilor decedaţi. La această solemnitate a luat parte d. G. Garamfil, preşed. or­ganizaţiei naţional române, de­putatul Ion Magora, avocat Emil Codreanu, farmacist Radu precum şi numeroase socieăţ­i de binefacere din oraş. A urmat o agapă, iar după amiază a avut loc o frumoasă serbară iM­r BUZAU ACCIDENTE In ziua d 24 iunie, Gheorghe Dinu din Rricăr (Muscel) care lucra la pădurea Miclăuţi a societăţii „Goetz“, a fost căl­cat de trenul societăţii şî după 1l ore a încetat din viaţă. — Mihai Stan din comuna Grăjdeana pe când se înapoia dela pădurea Tisău, s’a răstur­nat carul cu lemne peste el omorându-l pe loc. COMISAR REINTEGRAT Curtea de apel s. III a res­pins apelul făcut de d. procuror contra sentinţei trib. Buzău s. n, care a achitat de faptele ce s-au imputat d-lui Aleandru Ră­­ducanu, comisar în poliţia Bu­zău. Sentinţa rămânând definitivă comisarul a fost reintegrat in drepturile sale. EXPOZIŢIE ŞCOLARA In zilele de 28, 29 şi 30 Iunie a fost la şcoala profesională de sub direcţiunea d-nei Adela ma­ior C. Răşcanu, expoziţia de lu­cru a atelierelor acestei şcoale. Cu această ocaziune s’a făcut­­şi împărţirea premiilor elevelor meritoase. — La şcoala normală de băeţi de sub direcţiunea d-lui C. Secreteanu, s’a făcut distribui­rea premiilor elevilor cari s’au distins la învăţătură. LOVIRE Mihail G. Lată din Menţii din Faţă pe când se afla la stropi­tul viei la M. G. Cornea, luân­­du-se la ceartă cu Gh. Vlăduţ a fost lovit de acesta cu un par în cap. NENOROCIRE Grig. Borcoşi, frânat la c.f.r. plecând din Filiaş spre T.­Seve­­rini, cu o maşină defectă, la po­dul Jiului a fost prins la frână de tin fier ce era pus între va­gonn­,­ fracturându-i piciorul drept. A fost adus şi internat in spitalul „Streh­aia“. , — Băiatul Victor Olisa din Baltanele, umblând cu benzină pe lângă foc, benzina s’a aprins arzându-l grav la piciorul drept ÎMPUŞCAT DIN IMPRUDENŢA Copilul C. N. Borâşteanu din Voiloiac a fost împuşcat din greşeală de tatăl său cu o ar­mă care voia s’o încarce. A fost internat in spitalul lo­cal. CASA DARAMATA _ Pe ziua de 24 Iunia^^flRn cauza furtunii a fost ■Bniiată casa lui Gh. N. Barbu ’’"com­er­­cîant din localtate. ROS10RI-DE-VEDE SERBARE In grădina publică a fost ser­­tarea de fine de an, a liceului ■Baseseu“, precum și a ■Pei secundar© de fete. D-na ^Befănescu directoarea sc. ae­­jKudarc de fete a vorbit despre Btivitatea şcoalei precum şi ...BEro inscmn.'ilate:f romUet^­Bcolarc. A vorbit­ despre ESCURSIA MEMBRILOR GU­VERNULUI Autorităţile locale au fost in­formate că parte din membrii guvernului, aflaţi azi la Brăila, vor face o escursie pe Dunăre prin portul nostru. Pe de altă parte se face pre­gătiri pentru primirea corespon­denţilor ziarelor streine, aflaţi în România care vor face o es­­cursiune în Deltă. DINSTINCŢIE M. S. Regele a acordat d-lui Const. Calmutschi, profesor la liceul „Vasile Alexandri“, me­­daia „Răsplata muncii“ clasa I, pentru învăţământ. Od­ată cu decretul, ministrul instrucţiunii publice, ca o aten­ţiune faţă de d. Galmunschi, i-a oferit şi însemnele. PUNERE IN LIBERTATE Relativ la accidentul mortal cauzat în seara zilei de 18 cor. de către şoferul Arnold Bucher, pe când se înapoia singur de la gară cu automobilul proprie­tatea d-lui Simion Gheorghiu, aflăm că parchetul în urma de­­poziţiunilor martorilor, a cons­tatat nevinovăţia sa, punându-l în libertate. CHIRIAŞ HOŢ D-na Estera Bart, din str. Lăutari, 7. a reclamat poliţiei că luând în gazdă pe un anume Gh. Trifu de fel din comuna Lupeşti (Tutova), acesta i-a fu­rat suma de 9000 lei, strângerea unui fond pentru construirea finul local pentru şcoală. In acest sens face apel atât la membrii comitetului cât şi la părinţi. Citeşte apoi donaţiile făcute de membrii din comitet. Se face apoi distribuirea preemelor la ele­­vele silitoare în cursul anului. D. I. Stănculescu-Ghigheanu a făcut un scurt istoric al li­ceului şi a reamintit activitatea, trecută precum şi de cea actuală Vorbeşte apoi de manifestaţiile extra­şcolare pe teren sportiv şî cultural. Protestează contra rău­voitorilor ,­cari lucrează contra bunului mers al liceului. ‘ Se faca apoi distribuirea pre­miilor la elevi. FURT Mihail FI. Ghetu în etate de 17 ani şi loan Angelescu de ani 19, s’au introdus în podul câr­­ciumaruluî D. Zgâbea, de unde apoi coborând în prăvălie, au furat mai multe sticle cu li­chior şi 40 kgr. turcă, pe care le-au vândut cârciumarului Mi­­hăilescu din comuna Cioc. SPORTIVE Cu ocazia serbării de fine a­­liceului Anastasescu şi a şcoa­­­ler secundare de fete s-au dispu­tat premiile (statuetele) oferite de şoc. de educaţie fizică „Paza Dunărei“, pentru concursul in­terclase a jocului­ naţional „Oi­nă“. Cl. IV B. cl. IlI-a A cl. Il-a A. cl. I B, învingând clasele pa­ralele deţin statuetele pe anul 1925. Cu această ocazie, echipei re­prezentative a liceului, care a luat parte la concursul general de „Oină“ (Galaţi) i s’a predat medalii de bronz, iar direcţiei pentru sârguinţa şi râvna depu­să în direcţia educaţiei fizice, i s’a oferit, medalia de aur. Soc. „Paza Dunării“ partici­pând la congresul şi serbările fe­derale de gimnastică la Iaşi cu secţia elevilor 36 şî a elevilor 24 — a obţinut — diploma şi FURTURI De către necunoscuţi s’a furat din curtea lui Vasile Ianoş, din satul Heciu, o pereche de boi. — Un grup de ţigani nomazi a prădat casa lui N. Moraru, din satul Burghelea. — Hoţii au furat din curtea lui Pânzaru, din satul Vechiul- Hocî, 8 cai şi 2 mânzi. SINUCIDERI Zilele trecute s’a sinucis sol­datul Batea Teodor din compa­nia de jandarmi Bălţi, intr’o gheretă din piaţa Oborului. — T- Bădărău din corn. Zaicanî, s’a sinucis trăgându-şi un foc de revolver în ochiul stâng. NENOROCIRI Băiatul Gh. Zîncovschi, din Bălţi, pe când se ducea cu o că­ruţă cu gunoîu la câmp, caii speriindu-se au luat-o la fugă. Băiatul căzând din căruţă şi-a zdrobit capul. — Intr’o fântână din Cuco­­neşti a fost găsit înecat Gh. Clin­­ciuc, de loc din comuna Jurca- Veche, jud. Cernăuţi. INCABRARE Zilele trecute elevii Cecan, Pascăluţă Badea, Tatusiantz şi Sabaris, de la liceul „Ion Crean­gă“ din Bălţi, au fost atacaţi in grădina publică cu pietre de Ia­­velberg şi Vertzm­an, cari au ră­nit pe elevii Sabaris şî Tatu­­siantz. Cazul a fost reclamat po­liţiei care cercetează. NENOROCIRE Două copile ale locuitorului Dumitru Bucătaru, din comuna Proşureni, fiind trimise de tatăl lor cu caii înhămaţi spre a-l a­­dăpa, caii s’au speriat şi au fu­git cu căruţa prin sat, întâlnind în cale pe Xenofon Lazarche­­vici, din acea comună, caii au trecut peste el şi l-au omorît pe loc. ' LOUIS DUMUR Traducere de ok, P. N. se Cam peste tot, mi se păru, pe la mese, conversaţiile învârtiau împrejurul aceleiaşi teme. Din amestecul de gla­suri, de pahare şi de furculiţe ţâşniau cuvinte pronunţate mai tare: aeroplane, pulberi, calibre, tunuri de campanie, artilerie grea, efective, cupole, şrapnele, zeppelinuri. La masa căpitanilor, pe care o varză enormă aburia, se des­lânţea o discuţie furtunoasă. Aiurea, pe la alte mese, se despi­ndeau zvonuri politice în care numele de Serbien şi de Russland se înălţau şi revenau pe valuri de dispreţ sau de furie. Zării pe drăguţul locotenent von Bückling răsucindu şi cu­­nelinişte monoc­ul, in timp ce în faţa bustului m­­orsetat al acestuia, primul locotenent Poppe, prins în cingi, izbia aerul intr’o demonstraţie care părea geometrică. Neîncetata unduiere a capetelor care mâncau sau işi răs­pundeau în cresta albastrul inchis al tunicilor şi roşul gule­relor,a tăiat pe-alocurea stre nota cenuşie a uniformelor de război arborate de pe­­acuma de câţiva locotenenţi. Urn miros tare de cârnăţorie se înălţa de peste tot, în timp ce prin ferestrele desch­se pătrundea zgomotul surd al cazăr­mii, iar, de la jocu-i de onoare, în greoaia ramă poleită, un portret în picioare al lu­i Bismarck, cu mustaţa­­ enormă, trona peste această priveliște însufleţită. — Lăsând la o parte astea, ce o să mâncăm? întrebă Koenig uitându-se la listă. Domnilor, ni se oferă cotlete de porc cu sos bordelez, boeuf â la mode, ragout de vitel, poulet chasseur, tournedes portugheze... — Rușine,— esclamă Schimmel, la această insirare, — să vezi cum cuvintele străine ne stâlcesc încă limba noastră germană. Mai ales in bucătărie este un adevărat scandal. Şi cu toate astea nu ne lipsesc cuvintele adevărat germane ca să înlo­cuim toate aceste vorbe venetice. Când se vor curăţi listele noastre de bucate de aceste vorbe franţuzeşti care le schi­monosesc? — Ai dreptate, zise râzând Koenig. Dar, cum o să înlo­­cueşti, de pildă, cuvântul „cotlet“? — Cu cuvântul foarte german Rippe. O coteletă de porc este o Schweinsrippe. — Dar sosul bordelez? .v — Nimic mai simplu. Sosul bordelez este un sos cu vin roșu. Vom zice atunci Rotwein­sauce. — Ah! mă iartă, ai păstrat cuvântul Sauce! — Așa e. Atunci Rotweintunke sau Rotweinberguss. — Bravo! aplaudarăm cu toții. — Dar „boeuf-ul la modă“? întrebă Koenig. T IN BASARABIA BALTI ÎNEC Matei Florea, în etate de 50 anî, din satul Sarata-Nouă, pe când scotea apă dintr’o fântână, din neobservare, a căzut în ea și s’a înecat. INCENDII La domîciliu­ 1 lui P. Lupăces­­­cu, din corn. Malaeşti, a izbucnit­­ un puternic incendiu distrugân-­­ du-i un grajd și o şiră de pae.­­ — In corn. Jablona s’a aprins şî a ars casa femelei Tasea Hău. Focul a luat, naştere din negli­jenţă. — Trăsnetul a lovit clopotniţa bisericii catedrale din Bălţi, spărgând in câteva locuri pereţi!. S’a început un mic incendiu, care a fost localizat de pompieri. Pe la aceeaș oră, a fost lovat și omorît de trăsnet băiatul Gri­­gore Zalutchi, în etate de 17 ani. le în Basarabia­­şi principalele oraşe ale Transilvaniei. PEDEPSIREA UNUI COMER­CIANT In şedinţa din 14 iunie crt., comitetul „Sfatului negustoresc“ din Ism­aîl, cu majoritate de vo­turi, a exclus pentru totdeauna din sfat pe d. I. D. Davidovici, comerciant de cherestea pentru lovirea, în localul statului, a d-lui M. Li­vac. TIGHINA CONFERINŢE ADMINISTRA­TIVE D. Gh. Theodor, prefectul po­liţiei Tighina, a început o se­rie de conferinţe administra­tive în cele 12 suburbii ale ora­şului Tighina. Prima conferinţă a avut loc în ziua de 24 iunie a. crt., la şcoala Nr. 6, de băeţi din Gaisca. Este ştiut că oraşului Tighi­na­ aparţine 12 suburbii, care sunt în realitate adevărate sate cu o mare populaţiune rurală, care până acum, deşi făceau parte din oraş, nu era admini­strate şi numai cu numele se socoteau ca aparţinând oraşu­lui. ---------- 3COX ---------- --T Chilia-Nouă LUCRĂRILE PORTULUI Intr’o corespondență anterioa­ră am vorbit de scufundarea în Dunăre a unui compresor adus de serviciul hidraulic. O macara a marinei militare a scos com­presorul cu ajutorul scafandru­lui dela inspectoratul serviciului hidraulic. După aducerea compresorului în stare de funcţionare, se va în­cepe pietruirea portului şi nive­larea cu compresorul. LIBERTATEA EXPORTULUI In urma stagnării provocată în iarna trecută din cauza pro­hibirii exportului de orz, s’au a­­dus mari pagube comercianţilor de cereale. In acelaş timp o lu­me întreagă de hamali, căruţaşi, muncitori, misiţi, cantaragii, etc. au ajuns muritori de foame din ocazia lipsei de ocupaţie. Acum ,­edându-se libertatea exportului de orz, a început să se simtă oarecare activitate în oraş. Recolta nouă se prezintă nu tocmai îmbelşugată, aşa că sunt puţine perspective de ameliora­rea situaţiei. ISMAIL EXPOZIŢIE ŞCOLARA In zilele de 18—25 iunie a. c., a avut loc la şcoala nr. 2 de fete din localitate o expoziţie de lu­crări manuale, unde toate şco­lile din oraşele şi satele jud. Is­mail, au expus tot ce au lucrat mai de seamă în ramura aplica­­ţiunilor la viaţa practică. S’au decernat trei premii pentru lu­crurile cele mai de seamă, lucra­te de elevi şi trei pentru eleve. Au fost mult apreciate lucrările din lemnărie şî împletituri, apoi dantelării, croşetării, etc. STAREA SEMĂNĂTURILOR In timpul din urmă, căzând ploi abundente in toată regiunea Basarabiei de sud, recolta pro­mite a fi foarte bună. ÎNFIINŢAREA UNEI ASO­­CI­AŢII DRAMATICE Scriitorul Gh. M. Vlădescu a­­ înfiinţat, în trecere prin Ismail,­­ o asociaţie dramatică, numită I „Moldo-Basarabeană" cu ele­mente din Basarabia şi vechiul­ regat. Această asociaţie are de­­ scop să dea reprezentaţii teatra-' Aplicarea repauzori! duminical la Gaiaţi Incidente între consumatori şi comercianţi. — Frizerii se cear­tă, dar sărbătoresc repauzuL — Greva lăptăreselor 7 Galaţi, 29. — Eri repaosul du­minical s-a aplicat cu mare stricteţe. De dimineaţă întregul aparat poliţienesc a fost concen­trat şi la 8 au început razziile. Grupuri de funcţionari cutree­­rau deasemennea oraşul spre a se convinge de stricta aplicare a re­pausului. Un frizer din piaţa Moruzi a fost surprins lucrând cu perdelele trase. S’a dresat cu­venitul proces-verbal de dare în judecată. In pieţe au fost mici incidente între consumatori şi comerci­anţi cari işi închideau prăvă­liile la orele fixate. Consuma­torii întârziaţi cereau reprezen­tanţilor forţelor publice să per­mită vânzarea alimentelor până la orele 12. * Dar supărarea lăptăreselor a produs mult haz. Neputând găsi alimentele trebuincioase, ele ţi­pau strigând că, nu înţeleg să aducă „boerilor“ laptele la donat­­oiliu, ca apoi să găsească maga­zinele de alimente închise Dacă măsura repauzului se va men­ţine în actuala formă, lăptăre­sele au decis să nu aducă lap­tele în piaţă. In după amiaza zilei de Du­minică au fost incidente la ma­halale. Unii adepţi ai zeului Ba­­chus nu voiau să părăsească cârciumile la 7 seara. A fost ne­­voe de intervenţia poliţiei. Patronii frizeri continuă să se agite. Ei sunt nemulţumiţi de modul cum se aplică repauzul, de­oarece sunt loviţi în intere­sele lor. O delegaţie de patroni a fost la Brăila, unde în localul corporaţiei s’a ţinut o consfătu­ire cu patronii frizeri dîn acel oraş. S’a întocmit un memoriu prin cara se cere ca în orariul de vară să se prevadă închide­rea frizeriilor la 10 seara, iar Sâmbăta la 12 noaptea. In ce priveşte iarna, frizeriile să fie închise seara la 9, iar Sâmbăta la 11 nopatea. Acest memoriu a fost înaintat Camerei de comerţ, care va in­terveni în acest sens la prefec­tura de poliţie. Alt memoriu prin care se cere libertatea de a se lucra în frizerii în zilele de sărbători până la 10 dim., va fi înaintat primului-mi­nistru cu ocazia vizitei sale la Brăila. Pe de altă parte, lucrătorii fri­­zeri au sărbătorit aplicarea re­­pauzului duminical printr-o a­­gapă, în sala ,,Opler“. Au luat cuvântul d-nic N. Ghenciu, lucrător frizer, Dan Să­­răţeanu, avocat şi G. Deleanu, deputat. S’a decis ca 3 delegaţii de lu­crători să se prezint© la Brăila primului-ministeru, înmânându-i un memoriu prim care se aduce mulţumiri pentru aplicarea ra­pe uzului duminical. uf â la mode? Ia să vedem... Ce-aţi zice de Sauer­dar e mai puţin savuros ca un franţuzeşte. Dar cum o sau­dpi de „rageut“ de viţel? Schimmel se gândi, îşi încreţi o clipă lî gura-i răscolită de tăieturi şi apoi îi dădu drumul: — Brauneingemachtes Kalbfleisch. — Cam greoi, socoti Koenig, dar s'ar putea primi. — Cât pentru „poulet chasseur", urmă S­himmel Încântat de succesul său, v’aş propune așa: Huhn nut Edelpilgberguss. îmi pare foarte reuşit. — Fără discuție bine reuşit, aprobă Helmuth. — In ce privește „tournedos portugheze“,... portughez... Pe leaga mea, e ceva mai greu! mărturisi Schimmel încurcat. Câte şi patru ne puserăm să căutăm. Cuvântul „portugheze" aprindea atâtea lucruri că părea aproape de netradus. îmi dădui totuş cu ideea: PerUi­iebelnun diematenlendenschmtts­chen şi avui mulțumirea să-mi văz traducerea adoptată In unanimitate. — Și iată, — inchee Schimmel cu un gest hotărîtor, — iată cu ce ar trebui să se ocupe Herr Profesorii noştri, în loc de a pierde vremea să bate capul bieţilor elevi cu rădăcinile greceşti. — Foarte bine, zise Koenig, — reluând lista de bucate care trecuse din mână în mână, — dar deocamdată este vorba să hotărâm ce-o să comandăm. Schweinsrippen mit Rotzwein­­beiguss, Braun eingemachtes Kalbfleisch om­ Perlzi­iebel­­n und tomatenlendenschnittchen? — Eu, zise Schimmel, o să iau pur și simplu niște varză, ca la noi. — Și eu! zise Koenig. — Și eu la fel, făcu Helmuth. Eu nu putui decât să fac la fel şi în curând nişte varză grozavă, garnisită cu cârnaţi de Frankfurt şi şuncă de West­­falia, făcea masa noastră să se ia la întrecere cu a căpi­tanilor. — Da, domnilor, reluă atunci locotenentul Schimmel, vă spuneam că trebue să dorim războiul. Nu mă ocup de poli­tică şi mai puţin de economie politică, şi îmi închipui că şi din aceste două puncte de vedere războiul nu ne-ar putea aduce decât numai foloase. Nu mă pun decât numai din punct de vedere militar, dar aici un lucru il ştiu prea bine, şi anume că nici­odată Germania n’a fost mai gata; şi mai ştiu încă un lucru şi anume că Franţa nu este. Nu ştiu ce se petrece la Ruşi; nu ştiu despre Rusia de­cât ceea ce ne spune Militär Wochenblatt; dar Poppe, care a fost acolo, spune că e mai puţin gata chiar de­cât Franţa. Şi atunci, ce riscăm? — Nimic. Lucrul e foarte limpede, zise Helmuth. — In mai multe rânduri până acuma, continuă Schimmel, tot infuli­ând la varză. In mai multe rânduri am lăsat să ne scape ocazia. Și anume In cinci rânduri, dacă nu mă înșel, de la 1871 încoace. Ultima oară fu In afacerea Agadir*ului. Dar aveam un punct slab pe atunci: aviaţia. — Părerea ta, întrebă Koenig, este că acum aviaţia noas­tră este superioară aviaţiei franceze ? (Va urma) •.

Next