Universul, august 1925 (Anul 43, nr. 175-200)

1925-08-01 / nr. 175

Iuni Em. Hr. 173 6 Pagini TELEFON: Direcţia 13/72—64/64 EMUI f 5 smiamg­a­ta U­NIVERSUL CELE DIN URMA STlRl DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE şl TELEFONICE Redacţia si Administrata: Bucureşti, str. Brezoianii, 11 Administraţia 13/71 Secretariatul de redacţie 56/43 6 Pagini Sfs'ára 1 August 1925 DIRECTCBI STELIAN POPESCTI Redacţia: ceresi. cu provincia 2/08—35/31 Ce Înseamnă căminul studenţesc din Iaşi Ziarul nostru a publicat în­­tr’un număr trecut o fotografie reprezintând pe studenţii din Iaşi lucrând, cu lopata şî cu târnăcoapele la construirea noului lor cămin. Ilustraţia, ca şi faptul pe ca­­­re-l înfăţişează, au în ele ceva profund mişcător. Acei cari, cu sufletul înţelegător şi cu min­tea luminată, vor ajuta mâine poporul românesc să facă un pas înainte pe drumul nădejdi­lor formulata de înaintaşi, nu işovaiesc să pună mâna pe târ­năcop şi să sape temelia edifi­ciului care va consacra aceste nădejdi. Şi, apăsând cu lopata, ei aruncă la o parte prisosul de pământ spre a face loc temeliei, durată cu propriile lor mâini... Impresionanta fotografie des­pre care vorbim arată, — în rând cu studenţii, — pe câţiva copii de liceu, împingând ei în­şişi la o vorbă sau punând­u- ipărul spre a urni din loc o că­ruţă care porneşte încărcată... Mişcătoare afirmare a unei­­continuităţi necesare, a legătu­rii ce trebue să unească, într’o muncă comună, generaţiile, de oameni de carte ai t&rU ace­steia. . i « * ’ Studentîi lucrând din greu, cu braţele lor, la ridicarea căminu­lui cari-i va adăposti pa ei şi pe teel ce vor veni după el, învede­rează un principiu pe care vre­mea noastră îl subliniază din ce In ca maî limpede. A te ajuta pe tine însuţi, sin­dic tu fără să năzuieştl SÎ Să «o —­ , aştepţi doar la ceea ce-tî poate veni din altă parte, a te bizui pe propriile-tî puteri şî, — la ne­voie a pune mâna pe sculele lu­crătorului — spre a-ţi dura un adăpost care nu-­l poate venî din altă parte, iată o acţiune care onorează şî care e un înalt exemplu. Ea pune în valoare greutatea personalităţii, a individului, ca­re singur preţuieşte ceva, fie el socotit izolat, fie în grup. * * Un cămin sa va ridica la laş!** f— dea Dumnezeu să fie gata cât mai curând cu putinţă ! — a­­dăpostind studenţimea locală, săracă şî dornică de cultură. Să sprijinim, cu Inima noa­­stră a fiecăruia, cu tot sufletul nostru, această operă ! Ea nu reprezintă doar asigu­rarea unor mai omeneşti condi­­ţiuni de trai pentru un tineret luptând cu nesfârşite amaruri şi cu nenumărate greutăţi. Casa ce se va dura acolo, cu cărămidă din lut frământat de mâini studenţeşti, cu rar şi ni­sip amestecat de aceleaşi mâini, spre a da zidurile tari ale clă­dirii, are o înaltă semnificare simbolică. E proclamarea supe­riorităţii pe care totdeauna a avut-o acţiunea positivă asupra manifestării teoretice, şi îndem­nul, — atunci când oficialitatea nu mai poate ajuta de loc sau prea puţin — de a face cu pro­priile noastre mâini, gestul care aduce după el uşurarea dorită. Facem, în modul cel maî cald şi din adâncul inimii, urarea ca fiece cărămidă pusă în zidul a­­cestei clădiri să fie realizarea încă uneia din speranţele şi ne­voile neamului românesc, în­­tr’un sentiment de muncă rod­nică de Înţelegere şî de unire. Amintind memorabilele exem­ple date de lumea antică, — prin sufletul ce-l pun acolo, nu mate­rialul amorf, — salahorii şî meşterii studenţi, fac un lucru care îl onorează pe el şi neamul căruia aparţin. Un alt cămin, proiectat la Bucureşti, aşteaptă încă bune­­voinţi necesare pentru înfăptui­rea lui Primul, născut din avântul generos şi din încordarea braţe­lor tineretului universitar ie­şean, ca şi al doilea, răsărit din inima unor oameni înţelgători şi urmând să fie ridicat prin o­­bolul public, reprezintă un mo­ment de seamă în viaţa sufle­tească a poporului românesc. M. NEGRU Congresul bisericesc internaţional de la Stockholm REPREZENTANŢII BlfllSHICH ORTODOXE ROMANE In cursul lunei August se va deschide la Stockholm un mare congres internaţional bisericesc. Se vor desbate chestiuni im­portante din punctul de vedere al stabilirii unor norme uni­tare pentru sprijinul moral re­ligios în combaterea numeroa­selor rele sociale. Reprezentanţii bisericii orto­doxe române, la acel congres vor fi: d. Ispîr prof. şi secre­tar general al ministerului cul­telor, Episcopul Vartolomeiu al Noului Severin, arhimandritul Scriban (aceştia vor pleca Marţi sau Mercuri) şi apoi Mitropo­litul Nektarie, Mitropolitul Ni­colae al Ardealului, însoţit de preotul Scorobeţ, d. prof. I. Lu­­paş de la Cluj şi d. prof. R. Cân­­dea de la Cernăuţi. ‘ FIUK CU TITLURILE K Sl­t — Premiu­ll@ 50.006 lei pentru prinderea lui Dâmbovîceanu. — Noul descinderi — Cu toată truda magistratului instructor de a aprofunda şi a duce la bun sfârşit această afa­cere, sunt piedic! ce nu se pot trece şi în faţa cărora totul se nărue. Se aşteaptă, cum am spus rezultate sensaţionale, dar ele sunt depărtate, de­oarece ade­văratul şi singurul autor al în­semnatului furt şi fals a dis­părut fără urme Ultima ver­­siune-ipoteză ce s’a pus, e că Dâmboviceanu a îsbutit să treacă graniţa. Totuşi, pentru că nu e exclusă posibilitatea ca el să nu fi pă­răsit încă ţara, d. judecător de instrucţie­­Ştefan Stoenescu şi procuror Al. Răşcanu, spre a accelera cercetările şi prinderea lui, au luat iniţiativa institui­rea unui premiu pentru cel care ar da serioase şi precise indica­­ţiuni asupra locului unde se află fugarul escroc.­­ Ministerul de finanţe a fixat, precum am arătat eri 50.000 lei pentru cel care va prinde sau va da indicii unde se află escro­­■ lui Dâmboviceanu. "Din sfârşit, deşi târziu, tot e bine că cel puţin acum s’a re­curs la această măsură, care în unele cazuri, a dat rezultate bu­ne. Numai că ministerul de fi­nanţa ■ putea să fie mai darnic şi să fi acordat o sumă, mai ma­re, care să fi tentat pe detectivii amatori sau profesionişti să pue râvnă în căutarea escrocului. La­­această măsură se putea recurge mai de mult şi, repetăm, suma putea să fie mai mare, căci,, urmărirea lui Dâmbovîcea­­nu a costat mulţi bani pe Stat, afară de suma defraudată de el sumă care nu se poate şti pre­cis, la cât se ridică decât atunci când, din întâmplare, fugarul va fî aprins. Datori suntem să atragem pe această cale, atenţiunea celor cari au cunoscut şi au lucrat în această afacere cu Dâmbovicea­­că, potrivit art 113 ultimul aliniat din codul penal, sunt a­­păraţi de orice pedeapsă dacă, ştiind de urma escrocului, vin şi-l denunţă, ajutând astfel, la prinderea lui. Deci, chiar dacă are o culpa­bilitate, denunţătorul e apă­rat de pedeapsă dacă divulgă unde e escrocul. Mercur­ s-au mai făcut câ­teva esc­ind­eri după care d. judecător Stoenescu, însoţit de d. procuror Răşcanu, au fost la Văcăreşti, unde au luat un su­pliment de interogatoriu celor implicaţi şi arestaţi în această afacere. Noua direcţie în care lucrea­ză d. magistrat Instructor e pe cale de a aduce o nouă și inte­resantă achiziție, care poate va dezlega unele probleme ce fră­mântă pe d-nii magistrat!. xox O şedinţă furtunoasă a Reichstagului Berlin. 29. — In şedinţa de eri d. a. a Reichstagului s’au pe­trecut scene furtunoase. Deputatul comunist Vierrad a protestat în mod violent îm­potriva luxului bisericii provo­când mare Indignare In parti­dul din dreapta. S a născut un tumult enorm şi puţin a lipsit ca incidental să degenereze într-o incierare ge­nerală. Preşedintele a întrerupt şe­dinţa. După redeschidere, depu­tatul comunist şi-a cerut scuze, declarând că n'a voit stt insulte biserica. Starea sănătăţii lui Mussolini Roma, 29. — Profesorul Bas­­tianelli desminte categoric şti­­rile răspândite in legătură cu pretinsa agravare a boalei pri­mului ministru îl arată, că Mussolini este completamente restabilit. MUSSOLINI un exemplu pentru minorităţile din România "Declaratiunile senatorului King, în legătură cu soarta mi­norităţilor naţionale din Turcia, au provocat, in presa acestor minorităţi, un protest unanim, care poate servi de exemplu tu­turor minorităţilor etnice dori­toare să î şe afirme fidelitatea si recunoştinţa Mţd de statul din care fac fturi.". Marele rabin Haim­ Bedjarano primind pe membrii coloniei a­­mericane, l-a lăsat să înţeleagă în termeni aleşi, dar fermi, că israeliţii din Turcia nu sunt doritori de intervenţii străine in afacerile lor. Ziarul armean „Haghtanak“ expune acelaş punct de vedere in numele ar­menilor din Turcia. Ziarul gre­cesc ,,Metarithmisis“ atrage a­­tentia senatorului american King asupra regimului insulelor Filipine şi spune că nu se sim­te nevoe de protecţie străină pentru minorităţile din Turcia, şi cere ca aceste minorităţi să fie lăsate în pace. Ziarul închei: •eroim să ignorăm complecta­­mente vizita onorabilului sena­tor King. Un episcop care recomandă cum­pătare, pus pe fugă de minierii grevişti Londra, 29. — La o adunare a muncitorilor minieri, finuţă în Duream la care a vorbit intre alţii Macdonald şi episcopul an­glican Weldon, acesta din urmă vorbind contra grevei şi îndem­nând muncitorimea la cumpă­tare mai pronunţată în toate privinţele. Muncitorimea s-a înfu­riat şi a aruncat cu pietre şi beţe un episcop silindu-l să scape prin fugă, salvându-se cu greutate prin ajutorul unei bărci-motor. Controlul străinilor in Franţa. ^ Paris lull• După încheierea păcii, Franţa a deschis larg porţile imigraţiei străine. Ea avea nevoe de braţe­­ pentru reconstruirea regiunilor devastate aşa că a primit bucur­­­roasă massele muncitorilor stră­­­­ini din ţările aliate Astfel, Franţa a lăsat să între în ţară aproape 150.000 de mun­­citori polonezi, două sau chiar trei sute de mii Italieni, câteva mii de belgieni, luxemburgieni, elveţieni, chinezi, animaţi, arabi, fără a mai pune la socoteală ze­cile de mii de refugiaţi ruşi, evadaţi din ţara lor. Numărul străinilor din Fran­ţa în 1924 era de 1.732.868, a atins la începutul anului 1925 cifra de 2.834.949, adecă 1.102.081 de suflete mai mult ca in 1914. Este incontestabil, că din acest mare număr de străini, cei mai mulţi sunt oameni cin­stiţi şi serioşi, cari îşi văd de treburile lor. Sute de mii de muncitori străini sunt ocupaţi în minele de cărbuni, în uzinele diferitelor industrii, la exploa­­taţîunile agricole, vinicole şi forestiere. Dar printre aceşti străini s-au strecurat şi nenu­mărate elemente indesirabile, cari dau mult de lucr­u poliţiei, jandarmeriei şi justiţiei fran­ceze. De doi ani, crimele de tot so­iul săvârşite de străini se îmul­­ţesc in chip neliniştitor. Asasi­nate, spargeri, jafuri, atacuri nocturne şi în drum de fel, do­vedesc că o parte din aceşti străini se dedau la crime, ja­furi şî escrocherii In afară de aceşti străini, Franţa a mai fost invadată de bande de comunişti străini, de agitatori revoluţionari şi de conspirator­­is ni prepară revo­­luţiuni şi asasinate în patria lor. Toţi aceştia constitutor, o aglomeraţie de elemente peri­culoase liniştei, ordine! şi păcii în Franţa. Agitaţiile comuniste de la în­ceputul războiului marocan au deschis în fine ochii guvernului Painlevé, care a putut constata că o mulţime de comunişti stră­ini, cei mai mulţi bolşevici, au reuşit să se infiltreze în massele muncitoreşti indemnându-le la revoluţie şi greve. Guvernul, care şi el va avea de luptat împotri­va comniştilor indigeni, conduşi de triumviratul DorioVaachin- Marty, s’a decis în sfârşit să ia măsuri energice împotriva stră­inilor. Ministerul de interne, Abraham, Schrameck, a hotărât crearea unei brigade speciala de 100 inspectori poliţieneşti, căro­ra le-a încredinţat misiunea de a supraveghea pe străini. Aceşti agenţi speciali vor fi însărcinaţi şi cu anchete In departamentele din Nord şî din Pas de Calais,­­înde zecimi de mîî de munci­tori polonezi şi ruşi sunt ocu­pat! în minele de cărbuni, în Alpes Maritimes şi la Bouchea du Rhone (Marsilia), unde lu­crează nenumăraţi muncitori italieni şi spanioli. Necesitatea acestui control, e dovedită prin faptul că in prezent o bandă de 60 muncitori polonezi sunt cer­cetaţi de poliţie pentru diferite asasinate şi spargeri. Controlul străinilor În general se va practica în Franţa de la Începutul lunei viitoare cu toa­tă severitatea prescrisă de le­gile actuale. D. Schrameck declară că nu e nevoe de un nou regulament; legile actuale sunt suficiente, numai lipsa de personal împie­dica aplicarea lor radicală. Crearea brigadei noul de 100 inspectori va compieta lacuna şi nu va cere maî mult decât cheltuiala relativ modestă de 1.500.000 franci. Toţî străinii cari sosesc în Franţa, vor fi con­trolaţi şÎ supravegheat! şi acei cari vor neglija de a se prezenta pentru eliberarea sau reînoirea biletelor de indentitate, vor fî expulzaţi Acest control sex al biletelor de identitate va ser­vi ca cel mai bun mijloc de re­censământ al străinilor. Georges Vallany mm. PAINLEVE IMWMBscaa. România intolerantă? — Rezultatul unei anchete făcute de o comisie engleză — La Chembrich, (Anglia) s'a ţinut acum câtva timp congre­sul reformat, in care s’a decla­rat că România e cea mai into­lerantă dintre ţări. Pentru întărirea celor afir­mate, sau pentru împăcarea conştiinţei sal­e, congresul a ales o cernişi­are, care să cerce­teze la faţa locului, situaţia confesiunilor din ţara noastră. Şi comisiunea de anchetă compusă din d-nii : Macfarbaud, secretarul Uniunei mondiale a reformaţilor, H. Beach şi Ch. Heren, de câteva zile se află în mijlocul nostru. La Cluj, primul oraş vizitat, în biserica reformată, d. Mac­­f­ar­baud, a ţinut o conferinţă despre doctrina reformată, pre­cizând cu discrete aluzii că mă­surile represiv® împotriva ma­rei instituţii religioase, sunt puţin recomandabile. Comisiunea s’a îndreptat apoi spre Orăştie, spre a vizita lice­ul Kun cel care la Ghembrich a servit ca sdrobitor argument de persecuţie, împotriva şcoalelor minoritare. După tofulmafttls căpătate, to* .«BOP. *A «îţa cea mare a închiderii liceului Kon, stă în sarcina direcţiei care nu interpreta legea prea corect, şi prea just. Ne bueurăm de spiritul obiec­tiv al membrilor comisiunei, care după cercetările făcute printre minorităţi s’au convins pe deplin că ebrediştii unguri lansează ştiri calomnioase care ajung până la Chembrich, şi că România nu merită titlul de campioana intoleranţei. D. Bench, întrebat ce impresii îi sugerează starea din Ardeal a RĂSPUNS CA SE SIMTE IN TARA ACEASTA CA INTR’O A DOUA PATRIE SI CĂ PLEA­CĂ CU PĂRERILE CELE MAI BUNE. Mulţumirea noastră s’ar Îndoi dacă la viitorul congres refor­mat, în cazul când se va con­sacra o altă moţiune României, cuvintele d-lui Beach ar fi puse ca motto.. Apucăturile urâte, vialîle spi­ritului, sunt ca boalele corpu­lui: e mai lesne să le previi de­cât să ]« ingtject. OKS* Un sând mareţ al Ligii Naţiunilor jJV £ UU.­ 4 UiiJLI­SITAŢI INTERNAŢIONALE Geneva. 29 (Rador). — Comi­­sianea din Liga Naţiunilor s’a ocupat zilele acestea cu un plan de conlucrare intelectuală in­ternaţională, prin întemeiarea anei Universităţi Internaţionale pentru formarea oamenilor de stat, diplomaţi, redactori poli­tici,­ profesori pentru ştiinţele politice destinaţi la catedrele respective din diferitele Univer­sităţi. Institutul de curând for­mat in Paris, a fost rugat să examineze posibilitatea practi­că a înfiinţării acestui plan. Mărirea flotei engleze Londra, 29. — In Camera Co­munelor, a început azi discu­iu­­rata asupra bugetului marinei. Primul a vorbit, in numele opozitiei, Ramsay Macdonald, care a declarat că ministrul Chamberlain a capitulat in faţa lordului amiralităţii, Bridgeman. Fostul prim-ministru a cerut ca guvernul să declare, dacă noua flotă va rămâne in apele engleze sau va ieşi şi pe ocean. Ca semn de neîncredere, a propus restrângerea creditului marinei. A răspuns Lloyd George, care a spus că guvernul y­-a motivat amănunţit de ce trebuesc nouile credite pentru mărirea flotei. MACDONALD LLOYD GEORGE Delegatul americei medicale a terminat ancheta sanitară D. dr. Mitchel, delegatul insti­tutului R&r­kfeler din America despre care am mai vorbit in câteva rânduri, şi-a terminat ancheta asupra organizaţiei sa­nitare a României. In a doua jumătate a lunii iulie, reprezentantul institutului Rock­feller Însoţit de d-nii prof. dr. T. Gane, secretarul general al ministerului sănătăţii publice şi dr. C. Popp, directorul higie­­nii şi medicinii preventive, a vizitat instituţiunile sanitare şi de asistenţă din Ardeal, Dobro­­gea Moldova, Oltenia în regi­unea Craiovei, Chişinăul, Tighi­­na regiunea Nistrului până la Cetatea-Albă, regiunea mării din sudul Basarabiei, Vălcovul, Ismailul, gurile Dunării şi Ga­laţii. Pretutindeni, d. dr. Mitchel a studiat, cu răbdare, organizaţia sanitară existentă şi nevoile sanitare ale unor centre, în do­rinţa de a găsi posibilitatea de cooperare a fundaţiei Rockfel­­ler din New-York cu ministe­rul sănătăţii publice şi ocrotiri­lor sociale. In timpul celor trei călătorii şi în România, d. dr. Mittchel­lji-a făcu convingerea că o colaborare între institutul Rockfeller şi ministerul sănă­tăţii publice ar fi necesară şi folositoare populaţiei noastre decimate de sifilis, malarie, tu­berculoză şi alcoolism. D­ ea speră că raportul pe ca­­re-l va supune comitetului exe­cutiv din New-York, va deter­mina institutul Rockfeller să colaboreze cu organele noastre sanitare la marea operă de în­sănătoşire a poporului româ­nesc. In acest scop, chiar din toamna anului acesta, fundaţia Rockfeller va pune la dispozi­ţia ministerului sănătăţii pu­blice un număr de burse pen­tru specializarea medicilor ro­mâni, în marile institute din oc­cidentul Europei şi America, spre a da ţării medici higienişti, bine pregătit şi elemente valo­roase administraţiei noastre sa­nitare. In afară de aceasta, fundaţi­­unea americană va contribui şi la pregătirea infirmierelor vizitatoare al căror rol în o­­pera de profilaxie a boalelor sociala şi a stăvilirii mortali­tăţii infantile a fost suficient dovedit, in statele din apus, cu o puternică organizaţie sani­tară, unde stăvilirea mortali­m­ă * « «m* ne de înaltă demnitate naţio­­­nală, în primii ani de linişte, de pace. Faţă de răbdarea pe care a depus-o la facerea anchetei în România, avem credinţa că d. dr. Mitchel va fi, în faţa Ameri­­cei medicale, ambasadorul sin­cer al nevoilor noastre sanitare. Dr. M. Manolîu Ştiri din Grecia ARESTAREA UNOR COMU­NIŞTI* Atena, 29. — Poliţia a ares­tat mai mulţi­­ comunişti cari răspândeau manifeste comunis­te. Ei au fost trimişi în judeca­ta Curţei marţiale. MISIUNE NAVALA ENGLEZA Atena, 29. — La ministerull de marină s’a iscălit astăzi de că­tre ministrul de marină şi mi­nistrul Angliei la Atena, con­tractul pentru misiunea navală engleză, care să organizeze flo­ta greacă. Şeful acestei misiuni este a­­miralul _ Tauzen, , PROHIBIREA ARTICOLELOR DE LUX Atena, 29. — Prin decret lege se prohibeşte importul mai multor articole de lux, timp de şase luni. GRAŢIEREA ZIARIŞTILOR CONDAMNAŢI Atena, 29.—D-nii Speranza şi Ventiris, directorul şi prim re­dactorul ziarului ,,Elefteros Lo­­gos”, au fost graţiaţi şi puşi în libertate. Ziarul îşi va începe apariţia. VAL DE CĂLDURĂ IN GRECIA Atena, 29. — Un mare val de căldură s’a abătut în toată Gre­­cia. Anomaliile se ţin lanţ — Cum se Intervertesc rosturile Eegilor — S’a discutat atât de mult !n timpul dîn urmă chestiunea li­bertăţii individuale, în cât prim cipiiie cardinale ale reformei I fostului ministru Stoicescu nu [ pot fi necunoscute. Plecând dela realitatea Inad­­misibilâ, că există prevenţii mai lungi de­cât procesele, că se văd achitări după prevenţii, că aces­te anomalii provin din abuzul făcut cu arestările provizorii, le­giuitorul a voit să reglementeze şi să mărginească împrejurările în cari se pot aduce restricţiuni libertăţii individuale. Şi atunci, prin expunerea de motive, prin rapoartele şi discursurile din parlament, prin circulările mini­steriale, s-a proclamat că refor­ma urmăreşte: în primul rând să vadă considerându-se liberta­tea ca regulă şi detenţiunea ca excepţie; în al doilea rând, să su recurgă la prevenţie numai a­­tunci când e pericol să dispară inculpatul şi pedeapsa să devie iluzorie. Cu totul în subsidiar, legea admite prevenţia şi în in­teresul Instrucţiei, dar legiuito­rul a avut gri­je să spue apăsat, că respinge sistemul de a se lan­sa mandate de arestare numai pe consideraţiunea, adesea insu­­ficient întemeiată, că înstrucţia n’ar putea lucra fără depunerea celor cercetaţi, şî că prin urmare numai în cazuri complicate ca­binetele de instrucţie pot uza de prevenţie. Ei bine, nu practică s’a întâm­­plat contrariul. S’a uzat prea mult de prevenţie la instrucţie şi prea puţîn la judecată. S’au ţinut în stare de arest oameni, cari odată puşi în libertate nu s’au gândit să dispară, şi s’a lă­sat să se judece in libertate oa­meni cari, în momentul când au simţit că s’apropie condamnarea definitivă, au fugit. Nu maî departe de cât în tim­pul din urmă s’a văzut depunân­­du-se persoane despre cari era sigur că instrucţia n’are nevoa să-i închidă, nu numai pentru că faptele nu erau de o gravitate deosebită, dar pentru că situa­­­tia lor era o garanţie că se vor supune şi cercetărilor şi sanţiu., oilor eventuale, — şi totdeodată s’a văzut admîţându-se cereri da punere în libertate unor persoa­ne al căror trecut şi ele căror fapte în litigiu sunt o garanţie că vor di­spare îndată ce voreşi din închisoare. Cauţiunile fixa­te, cu aparenţa că reprezintă su­me importante, sunt un nimic faţă de obiectul proceselor şî de avantajul libertăţii definitive, atunci când de fapt condamna­rea e sigură.­­ Sunt cazuri în cari, pentru atari erori, nu există nici măcar scuza unor amânări, cari ar pre­­lungi prevenţia, fiindcă procese­le sunt în continuare şi prin ur­­mare au toate şansele să se ter­mine curând.­­ Când beneficiarii acestor had t&rîri pripite se vor sustrage de la judecată, desbaterile vor de­veni mai dificile şî exemplarîta., tea ce urmăreşte societatea se va reduce la zero pentru dispă­ruţi In schimb, s’ar putea gă­s* avantajaţi alţii, rămaşi la pro­ cese, cari putând lovi în ce, dis­păruţi şi scăpând de rezistenţal acestora. — ba poate chiar a-» vând interes să-i facă să fugă, se vor prezenta într’o situaţia mai favorabilă, dar din neferi­cire incompatibilă cu ceeace tre­buia să se petreacă într’o con­cepţie juridică deopotrivă de respectoasă cu interesele sociale ca şi cele individuale. „ De­sigur că ministerul de jus­tiţie ar putea interveni pe cala de circulări, spre a da cel puţin legilor capitate, interpretarea justă, din care să nu sufere nici prestigiul justiţiei, nici necesita­tea de exemplaritate, nici drep­turile individuale. Schimbul de populaţie între Germania şi Polonia Varşovia, 29 (Rador). — Presa germană încearcă să susţină că schimbul optanţilor dintre Polo­nia şi Germania, prevăzut prin convenţia polono-germană sem­nată la Viena la 30 August 1924, ar fî o expulzare forţată a op­­tanţîlor germani din Polonia. Este necesar deci să se reamin­­tească cum că, după stipulaţiu­­nile acestei convenţiuni, o primă parte din aceşti optanţi trebuiau să părăsească ţările respective înainte de August 1925. Dificulta­tea care pare că o încearcă guver­nul german în primirea optanţilor săi veniţi din Polonia, se dato­­reşte faptului că până în ulti­mul moment guvernul german spera să evite sau să întârzie prin diferite manevre termenul prevăzut în convenţia din Viena. Presa polonă constată că gu­vernul polonez a luat toate mă­surile necesare pentru a asigu­ra intrarea în Polonia a optan­­ţilor din Germania. Repatriaţii vor avea asigurată procurarea de lucru. Guvernul a prevăzut în buget un capitol special în acest scop. Arestarea unor poliţişti la Timişoara — Au fost prinşi că Ioan mită şi iasasms han contra hainei© sergenţilor de oraş — Timişoara, 29 iulie Primul procuror Teodor Nico­ Ian a arestat aseară la orele 10 pe inspectorul poliţienescu In­drîeşu, pe Rode Alexandru, co­mandantul sergenţilor oraşului şi pe Alexi Virgil ,şeful circ. Fa­brica, pentru că au încasat mari sume de bani de la negustorii şi industriaşii din Timişoara, sub diferite motive: pentru im­­brăcarea sergenţilor de stradă, de la comercianţi pentru eluda­rea legei repausului duminical şi pentru strângerea unui fond poliţienesc. Deci toate faptele arătate de ziarul nostru au fost perfect exacte. Arestarea a stârnit o sensaţie legitimă, mai ales că toate zia­rele locale au ţinut faptul am. cons. Se aşteaptă sosirea prefectului Liuba, care după încasarea su­melor de pe la comercianţi şi industriaşi, a plecat la Karls­bad. Pantahuzele, se zice că au fost aranjate cu ştirea prefec­tului poliţiei. In oraş toată lumea comentea­ză faptul, vorbindu-se de mari sume de bani depuse de poli­ţiştii arestaţi la bănci. Se aş­teaptă noul arestări, fiind impli­caţi cea mai mare parte din po­liţiştii locali. Primul procuror Teodor Ni­­colau a continuat instrucţia. Din probele adunate şi din intero­gatoriile luate, primul procu­ror a hotărît menţinerea mai departe în stare de arest pre­ventiv a inspectorului poliţienesc Sabin Indrieş şi a comisarului şef Alexi Virgil şi comandan­tu­­ni sergenţilor Rode Alexandru. Paralele cu ancheta parohe­tului, inspectorul general Şt­.­­fan Bungejeanu de la inspectora­tul­­ de siguranţă şi Stavii Zăr­­neşti, inspector la ministerul de interne, fac cercetări în aceiaşi chestiune, delegaţi fiind de mi­nister. . . ! Incăerare taoisto-socialistă Roma, 29.— Fasciştii din Ve­rona au atacat pe deputatul so­­cialist Zamboni. In timpul ata­, cului, au fost răniţi şi câţiva a­­genţi poliţieneşti. jJ

Next