Universul, august 1925 (Anul 43, nr. 175-200)
1925-08-01 / nr. 175
Iuni Em. Hr. 173 6 Pagini TELEFON: Direcţia 13/72—64/64 EMUI f 5 smiamgata UNIVERSUL CELE DIN URMA STlRl DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE şl TELEFONICE Redacţia si Administrata: Bucureşti, str. Brezoianii, 11 Administraţia 13/71 Secretariatul de redacţie 56/43 6 Pagini Sfs'ára 1 August 1925 DIRECTCBI STELIAN POPESCTI Redacţia: ceresi. cu provincia 2/08—35/31 Ce Înseamnă căminul studenţesc din Iaşi Ziarul nostru a publicat într’un număr trecut o fotografie reprezintând pe studenţii din Iaşi lucrând, cu lopata şî cu târnăcoapele la construirea noului lor cămin. Ilustraţia, ca şi faptul pe care-l înfăţişează, au în ele ceva profund mişcător. Acei cari, cu sufletul înţelegător şi cu mintea luminată, vor ajuta mâine poporul românesc să facă un pas înainte pe drumul nădejdilor formulata de înaintaşi, nu işovaiesc să pună mâna pe târnăcop şi să sape temelia edificiului care va consacra aceste nădejdi. Şi, apăsând cu lopata, ei aruncă la o parte prisosul de pământ spre a face loc temeliei, durată cu propriile lor mâini... Impresionanta fotografie despre care vorbim arată, — în rând cu studenţii, — pe câţiva copii de liceu, împingând ei înşişi la o vorbă sau punându- ipărul spre a urni din loc o căruţă care porneşte încărcată... Mişcătoare afirmare a uneicontinuităţi necesare, a legăturii ce trebue să unească, într’o muncă comună, generaţiile, de oameni de carte ai t&rU acesteia. . i « * ’ Studentîi lucrând din greu, cu braţele lor, la ridicarea căminului cari-i va adăposti pa ei şi pe teel ce vor veni după el, învederează un principiu pe care vremea noastră îl subliniază din ce In ca maî limpede. A te ajuta pe tine însuţi, sindic tu fără să năzuieştl SÎ Să «o — , aştepţi doar la ceea ce-tî poate veni din altă parte, a te bizui pe propriile-tî puteri şî, — la nevoie a pune mâna pe sculele lucrătorului — spre a-ţi dura un adăpost care nu-l poate venî din altă parte, iată o acţiune care onorează şî care e un înalt exemplu. Ea pune în valoare greutatea personalităţii, a individului, care singur preţuieşte ceva, fie el socotit izolat, fie în grup. * * Un cămin sa va ridica la laş!** f— dea Dumnezeu să fie gata cât mai curând cu putinţă ! — adăpostind studenţimea locală, săracă şî dornică de cultură. Să sprijinim, cu Inima noastră a fiecăruia, cu tot sufletul nostru, această operă ! Ea nu reprezintă doar asigurarea unor mai omeneşti condiţiuni de trai pentru un tineret luptând cu nesfârşite amaruri şi cu nenumărate greutăţi. Casa ce se va dura acolo, cu cărămidă din lut frământat de mâini studenţeşti, cu rar şi nisip amestecat de aceleaşi mâini, spre a da zidurile tari ale clădirii, are o înaltă semnificare simbolică. E proclamarea superiorităţii pe care totdeauna a avut-o acţiunea positivă asupra manifestării teoretice, şi îndemnul, — atunci când oficialitatea nu mai poate ajuta de loc sau prea puţin — de a face cu propriile noastre mâini, gestul care aduce după el uşurarea dorită. Facem, în modul cel maî cald şi din adâncul inimii, urarea ca fiece cărămidă pusă în zidul acestei clădiri să fie realizarea încă uneia din speranţele şi nevoile neamului românesc, într’un sentiment de muncă rodnică de Înţelegere şî de unire. Amintind memorabilele exemple date de lumea antică, — prin sufletul ce-l pun acolo, nu materialul amorf, — salahorii şî meşterii studenţi, fac un lucru care îl onorează pe el şi neamul căruia aparţin. Un alt cămin, proiectat la Bucureşti, aşteaptă încă bunevoinţi necesare pentru înfăptuirea lui Primul, născut din avântul generos şi din încordarea braţelor tineretului universitar ieşean, ca şi al doilea, răsărit din inima unor oameni înţelgători şi urmând să fie ridicat prin obolul public, reprezintă un moment de seamă în viaţa sufletească a poporului românesc. M. NEGRU Congresul bisericesc internaţional de la Stockholm REPREZENTANŢII BlfllSHICH ORTODOXE ROMANE In cursul lunei August se va deschide la Stockholm un mare congres internaţional bisericesc. Se vor desbate chestiuni importante din punctul de vedere al stabilirii unor norme unitare pentru sprijinul moral religios în combaterea numeroaselor rele sociale. Reprezentanţii bisericii ortodoxe române, la acel congres vor fi: d. Ispîr prof. şi secretar general al ministerului cultelor, Episcopul Vartolomeiu al Noului Severin, arhimandritul Scriban (aceştia vor pleca Marţi sau Mercuri) şi apoi Mitropolitul Nektarie, Mitropolitul Nicolae al Ardealului, însoţit de preotul Scorobeţ, d. prof. I. Lupaş de la Cluj şi d. prof. R. Cândea de la Cernăuţi. ‘ FIUK CU TITLURILE K Slt — Premiull@ 50.006 lei pentru prinderea lui Dâmbovîceanu. — Noul descinderi — Cu toată truda magistratului instructor de a aprofunda şi a duce la bun sfârşit această afacere, sunt piedic! ce nu se pot trece şi în faţa cărora totul se nărue. Se aşteaptă, cum am spus rezultate sensaţionale, dar ele sunt depărtate, deoarece adevăratul şi singurul autor al însemnatului furt şi fals a dispărut fără urme Ultima versiune-ipoteză ce s’a pus, e că Dâmboviceanu a îsbutit să treacă graniţa. Totuşi, pentru că nu e exclusă posibilitatea ca el să nu fi părăsit încă ţara, d. judecător de instrucţieŞtefan Stoenescu şi procuror Al. Răşcanu, spre a accelera cercetările şi prinderea lui, au luat iniţiativa instituirea unui premiu pentru cel care ar da serioase şi precise indicaţiuni asupra locului unde se află fugarul escroc. Ministerul de finanţe a fixat, precum am arătat eri 50.000 lei pentru cel care va prinde sau va da indicii unde se află escro■ lui Dâmboviceanu. "Din sfârşit, deşi târziu, tot e bine că cel puţin acum s’a recurs la această măsură, care în unele cazuri, a dat rezultate bune. Numai că ministerul de finanţa ■ putea să fie mai darnic şi să fi acordat o sumă, mai mare, care să fi tentat pe detectivii amatori sau profesionişti să pue râvnă în căutarea escrocului. Laaceastă măsură se putea recurge mai de mult şi, repetăm, suma putea să fie mai mare, căci,, urmărirea lui Dâmbovîceanu a costat mulţi bani pe Stat, afară de suma defraudată de el sumă care nu se poate şti precis, la cât se ridică decât atunci când, din întâmplare, fugarul va fî aprins. Datori suntem să atragem pe această cale, atenţiunea celor cari au cunoscut şi au lucrat în această afacere cu Dâmboviceacă, potrivit art 113 ultimul aliniat din codul penal, sunt apăraţi de orice pedeapsă dacă, ştiind de urma escrocului, vin şi-l denunţă, ajutând astfel, la prinderea lui. Deci, chiar dacă are o culpabilitate, denunţătorul e apărat de pedeapsă dacă divulgă unde e escrocul. Mercur s-au mai făcut câteva escinderi după care d. judecător Stoenescu, însoţit de d. procuror Răşcanu, au fost la Văcăreşti, unde au luat un supliment de interogatoriu celor implicaţi şi arestaţi în această afacere. Noua direcţie în care lucrează d. magistrat Instructor e pe cale de a aduce o nouă și interesantă achiziție, care poate va dezlega unele probleme ce frământă pe d-nii magistrat!. xox O şedinţă furtunoasă a Reichstagului Berlin. 29. — In şedinţa de eri d. a. a Reichstagului s’au petrecut scene furtunoase. Deputatul comunist Vierrad a protestat în mod violent împotriva luxului bisericii provocând mare Indignare In partidul din dreapta. S a născut un tumult enorm şi puţin a lipsit ca incidental să degenereze într-o incierare generală. Preşedintele a întrerupt şedinţa. După redeschidere, deputatul comunist şi-a cerut scuze, declarând că n'a voit stt insulte biserica. Starea sănătăţii lui Mussolini Roma, 29. — Profesorul Bastianelli desminte categoric ştirile răspândite in legătură cu pretinsa agravare a boalei primului ministru îl arată, că Mussolini este completamente restabilit. MUSSOLINI un exemplu pentru minorităţile din România "Declaratiunile senatorului King, în legătură cu soarta minorităţilor naţionale din Turcia, au provocat, in presa acestor minorităţi, un protest unanim, care poate servi de exemplu tuturor minorităţilor etnice doritoare să î şe afirme fidelitatea si recunoştinţa Mţd de statul din care fac fturi.". Marele rabin Haim Bedjarano primind pe membrii coloniei americane, l-a lăsat să înţeleagă în termeni aleşi, dar fermi, că israeliţii din Turcia nu sunt doritori de intervenţii străine in afacerile lor. Ziarul armean „Haghtanak“ expune acelaş punct de vedere in numele armenilor din Turcia. Ziarul grecesc ,,Metarithmisis“ atrage atentia senatorului american King asupra regimului insulelor Filipine şi spune că nu se simte nevoe de protecţie străină pentru minorităţile din Turcia, şi cere ca aceste minorităţi să fie lăsate în pace. Ziarul închei: •eroim să ignorăm complectamente vizita onorabilului senator King. Un episcop care recomandă cumpătare, pus pe fugă de minierii grevişti Londra, 29. — La o adunare a muncitorilor minieri, finuţă în Duream la care a vorbit intre alţii Macdonald şi episcopul anglican Weldon, acesta din urmă vorbind contra grevei şi îndemnând muncitorimea la cumpătare mai pronunţată în toate privinţele. Muncitorimea s-a înfuriat şi a aruncat cu pietre şi beţe un episcop silindu-l să scape prin fugă, salvându-se cu greutate prin ajutorul unei bărci-motor. Controlul străinilor in Franţa. ^ Paris lull• După încheierea păcii, Franţa a deschis larg porţile imigraţiei străine. Ea avea nevoe de braţe pentru reconstruirea regiunilor devastate aşa că a primit bucurroasă massele muncitorilor străini din ţările aliate Astfel, Franţa a lăsat să între în ţară aproape 150.000 de muncitori polonezi, două sau chiar trei sute de mii Italieni, câteva mii de belgieni, luxemburgieni, elveţieni, chinezi, animaţi, arabi, fără a mai pune la socoteală zecile de mii de refugiaţi ruşi, evadaţi din ţara lor. Numărul străinilor din Franţa în 1924 era de 1.732.868, a atins la începutul anului 1925 cifra de 2.834.949, adecă 1.102.081 de suflete mai mult ca in 1914. Este incontestabil, că din acest mare număr de străini, cei mai mulţi sunt oameni cinstiţi şi serioşi, cari îşi văd de treburile lor. Sute de mii de muncitori străini sunt ocupaţi în minele de cărbuni, în uzinele diferitelor industrii, la exploataţîunile agricole, vinicole şi forestiere. Dar printre aceşti străini s-au strecurat şi nenumărate elemente indesirabile, cari dau mult de lucru poliţiei, jandarmeriei şi justiţiei franceze. De doi ani, crimele de tot soiul săvârşite de străini se îmulţesc in chip neliniştitor. Asasinate, spargeri, jafuri, atacuri nocturne şi în drum de fel, dovedesc că o parte din aceşti străini se dedau la crime, jafuri şî escrocherii In afară de aceşti străini, Franţa a mai fost invadată de bande de comunişti străini, de agitatori revoluţionari şi de conspiratoris ni prepară revoluţiuni şi asasinate în patria lor. Toţi aceştia constitutor, o aglomeraţie de elemente periculoase liniştei, ordine! şi păcii în Franţa. Agitaţiile comuniste de la începutul războiului marocan au deschis în fine ochii guvernului Painlevé, care a putut constata că o mulţime de comunişti străini, cei mai mulţi bolşevici, au reuşit să se infiltreze în massele muncitoreşti indemnându-le la revoluţie şi greve. Guvernul, care şi el va avea de luptat împotriva comniştilor indigeni, conduşi de triumviratul DorioVaachin- Marty, s’a decis în sfârşit să ia măsuri energice împotriva străinilor. Ministerul de interne, Abraham, Schrameck, a hotărât crearea unei brigade speciala de 100 inspectori poliţieneşti, cărora le-a încredinţat misiunea de a supraveghea pe străini. Aceşti agenţi speciali vor fi însărcinaţi şi cu anchete In departamentele din Nord şî din Pas de Calais,înde zecimi de mîî de muncitori polonezi şi ruşi sunt ocupat! în minele de cărbuni, în Alpes Maritimes şi la Bouchea du Rhone (Marsilia), unde lucrează nenumăraţi muncitori italieni şi spanioli. Necesitatea acestui control, e dovedită prin faptul că in prezent o bandă de 60 muncitori polonezi sunt cercetaţi de poliţie pentru diferite asasinate şi spargeri. Controlul străinilor În general se va practica în Franţa de la Începutul lunei viitoare cu toată severitatea prescrisă de legile actuale. D. Schrameck declară că nu e nevoe de un nou regulament; legile actuale sunt suficiente, numai lipsa de personal împiedica aplicarea lor radicală. Crearea brigadei noul de 100 inspectori va compieta lacuna şi nu va cere maî mult decât cheltuiala relativ modestă de 1.500.000 franci. Toţî străinii cari sosesc în Franţa, vor fi controlaţi şÎ supravegheat! şi acei cari vor neglija de a se prezenta pentru eliberarea sau reînoirea biletelor de indentitate, vor fî expulzaţi Acest control sex al biletelor de identitate va servi ca cel mai bun mijloc de recensământ al străinilor. Georges Vallany mm. PAINLEVE IMWMBscaa. România intolerantă? — Rezultatul unei anchete făcute de o comisie engleză — La Chembrich, (Anglia) s'a ţinut acum câtva timp congresul reformat, in care s’a declarat că România e cea mai intolerantă dintre ţări. Pentru întărirea celor afirmate, sau pentru împăcarea conştiinţei sale, congresul a ales o cernişiare, care să cerceteze la faţa locului, situaţia confesiunilor din ţara noastră. Şi comisiunea de anchetă compusă din d-nii : Macfarbaud, secretarul Uniunei mondiale a reformaţilor, H. Beach şi Ch. Heren, de câteva zile se află în mijlocul nostru. La Cluj, primul oraş vizitat, în biserica reformată, d. Macfarbaud, a ţinut o conferinţă despre doctrina reformată, precizând cu discrete aluzii că măsurile represiv® împotriva marei instituţii religioase, sunt puţin recomandabile. Comisiunea s’a îndreptat apoi spre Orăştie, spre a vizita liceul Kun cel care la Ghembrich a servit ca sdrobitor argument de persecuţie, împotriva şcoalelor minoritare. După tofulmafttls căpătate, to* .«BOP. *A «îţa cea mare a închiderii liceului Kon, stă în sarcina direcţiei care nu interpreta legea prea corect, şi prea just. Ne bueurăm de spiritul obiectiv al membrilor comisiunei, care după cercetările făcute printre minorităţi s’au convins pe deplin că ebrediştii unguri lansează ştiri calomnioase care ajung până la Chembrich, şi că România nu merită titlul de campioana intoleranţei. D. Bench, întrebat ce impresii îi sugerează starea din Ardeal a RĂSPUNS CA SE SIMTE IN TARA ACEASTA CA INTR’O A DOUA PATRIE SI CĂ PLEACĂ CU PĂRERILE CELE MAI BUNE. Mulţumirea noastră s’ar Îndoi dacă la viitorul congres reformat, în cazul când se va consacra o altă moţiune României, cuvintele d-lui Beach ar fi puse ca motto.. Apucăturile urâte, vialîle spiritului, sunt ca boalele corpului: e mai lesne să le previi decât să ]« ingtject. OKS* Un sând mareţ al Ligii Naţiunilor jJV £ UU. 4 UiiJLISITAŢI INTERNAŢIONALE Geneva. 29 (Rador). — Comisianea din Liga Naţiunilor s’a ocupat zilele acestea cu un plan de conlucrare intelectuală internaţională, prin întemeiarea anei Universităţi Internaţionale pentru formarea oamenilor de stat, diplomaţi, redactori politici, profesori pentru ştiinţele politice destinaţi la catedrele respective din diferitele Universităţi. Institutul de curând format in Paris, a fost rugat să examineze posibilitatea practică a înfiinţării acestui plan. Mărirea flotei engleze Londra, 29. — In Camera Comunelor, a început azi discuiurata asupra bugetului marinei. Primul a vorbit, in numele opozitiei, Ramsay Macdonald, care a declarat că ministrul Chamberlain a capitulat in faţa lordului amiralităţii, Bridgeman. Fostul prim-ministru a cerut ca guvernul să declare, dacă noua flotă va rămâne in apele engleze sau va ieşi şi pe ocean. Ca semn de neîncredere, a propus restrângerea creditului marinei. A răspuns Lloyd George, care a spus că guvernul y-a motivat amănunţit de ce trebuesc nouile credite pentru mărirea flotei. MACDONALD LLOYD GEORGE Delegatul americei medicale a terminat ancheta sanitară D. dr. Mitchel, delegatul institutului R&rkfeler din America despre care am mai vorbit in câteva rânduri, şi-a terminat ancheta asupra organizaţiei sanitare a României. In a doua jumătate a lunii iulie, reprezentantul institutului Rockfeller Însoţit de d-nii prof. dr. T. Gane, secretarul general al ministerului sănătăţii publice şi dr. C. Popp, directorul higienii şi medicinii preventive, a vizitat instituţiunile sanitare şi de asistenţă din Ardeal, Dobrogea Moldova, Oltenia în regiunea Craiovei, Chişinăul, Tighina regiunea Nistrului până la Cetatea-Albă, regiunea mării din sudul Basarabiei, Vălcovul, Ismailul, gurile Dunării şi Galaţii. Pretutindeni, d. dr. Mitchel a studiat, cu răbdare, organizaţia sanitară existentă şi nevoile sanitare ale unor centre, în dorinţa de a găsi posibilitatea de cooperare a fundaţiei Rockfeller din New-York cu ministerul sănătăţii publice şi ocrotirilor sociale. In timpul celor trei călătorii şi în România, d. dr. Mittchellji-a făcu convingerea că o colaborare între institutul Rockfeller şi ministerul sănătăţii publice ar fi necesară şi folositoare populaţiei noastre decimate de sifilis, malarie, tuberculoză şi alcoolism. D ea speră că raportul pe care-l va supune comitetului executiv din New-York, va determina institutul Rockfeller să colaboreze cu organele noastre sanitare la marea operă de însănătoşire a poporului românesc. In acest scop, chiar din toamna anului acesta, fundaţia Rockfeller va pune la dispoziţia ministerului sănătăţii publice un număr de burse pentru specializarea medicilor români, în marile institute din occidentul Europei şi America, spre a da ţării medici higienişti, bine pregătit şi elemente valoroase administraţiei noastre sanitare. In afară de aceasta, fundaţiunea americană va contribui şi la pregătirea infirmierelor vizitatoare al căror rol în opera de profilaxie a boalelor sociala şi a stăvilirii mortalităţii infantile a fost suficient dovedit, in statele din apus, cu o puternică organizaţie sanitară, unde stăvilirea mortalimă * « «m* ne de înaltă demnitate naţională, în primii ani de linişte, de pace. Faţă de răbdarea pe care a depus-o la facerea anchetei în România, avem credinţa că d. dr. Mitchel va fi, în faţa Americei medicale, ambasadorul sincer al nevoilor noastre sanitare. Dr. M. Manolîu Ştiri din Grecia ARESTAREA UNOR COMUNIŞTI* Atena, 29. — Poliţia a arestat mai mulţi comunişti cari răspândeau manifeste comuniste. Ei au fost trimişi în judecata Curţei marţiale. MISIUNE NAVALA ENGLEZA Atena, 29. — La ministerull de marină s’a iscălit astăzi de către ministrul de marină şi ministrul Angliei la Atena, contractul pentru misiunea navală engleză, care să organizeze flota greacă. Şeful acestei misiuni este amiralul _ Tauzen, , PROHIBIREA ARTICOLELOR DE LUX Atena, 29. — Prin decret lege se prohibeşte importul mai multor articole de lux, timp de şase luni. GRAŢIEREA ZIARIŞTILOR CONDAMNAŢI Atena, 29.—D-nii Speranza şi Ventiris, directorul şi prim redactorul ziarului ,,Elefteros Logos”, au fost graţiaţi şi puşi în libertate. Ziarul îşi va începe apariţia. VAL DE CĂLDURĂ IN GRECIA Atena, 29. — Un mare val de căldură s’a abătut în toată Grecia. Anomaliile se ţin lanţ — Cum se Intervertesc rosturile Eegilor — S’a discutat atât de mult !n timpul dîn urmă chestiunea libertăţii individuale, în cât prim cipiiie cardinale ale reformei I fostului ministru Stoicescu nu [ pot fi necunoscute. Plecând dela realitatea Inadmisibilâ, că există prevenţii mai lungi decât procesele, că se văd achitări după prevenţii, că aceste anomalii provin din abuzul făcut cu arestările provizorii, legiuitorul a voit să reglementeze şi să mărginească împrejurările în cari se pot aduce restricţiuni libertăţii individuale. Şi atunci, prin expunerea de motive, prin rapoartele şi discursurile din parlament, prin circulările ministeriale, s-a proclamat că reforma urmăreşte: în primul rând să vadă considerându-se libertatea ca regulă şi detenţiunea ca excepţie; în al doilea rând, să su recurgă la prevenţie numai atunci când e pericol să dispară inculpatul şi pedeapsa să devie iluzorie. Cu totul în subsidiar, legea admite prevenţia şi în interesul Instrucţiei, dar legiuitorul a avut grije să spue apăsat, că respinge sistemul de a se lansa mandate de arestare numai pe consideraţiunea, adesea insuficient întemeiată, că înstrucţia n’ar putea lucra fără depunerea celor cercetaţi, şî că prin urmare numai în cazuri complicate cabinetele de instrucţie pot uza de prevenţie. Ei bine, nu practică s’a întâmplat contrariul. S’a uzat prea mult de prevenţie la instrucţie şi prea puţîn la judecată. S’au ţinut în stare de arest oameni, cari odată puşi în libertate nu s’au gândit să dispară, şi s’a lăsat să se judece in libertate oameni cari, în momentul când au simţit că s’apropie condamnarea definitivă, au fugit. Nu maî departe de cât în timpul din urmă s’a văzut depunându-se persoane despre cari era sigur că instrucţia n’are nevoa să-i închidă, nu numai pentru că faptele nu erau de o gravitate deosebită, dar pentru că situatia lor era o garanţie că se vor supune şi cercetărilor şi sanţiu., oilor eventuale, — şi totdeodată s’a văzut admîţându-se cereri da punere în libertate unor persoane al căror trecut şi ele căror fapte în litigiu sunt o garanţie că vor dispare îndată ce voreşi din închisoare. Cauţiunile fixate, cu aparenţa că reprezintă sume importante, sunt un nimic faţă de obiectul proceselor şî de avantajul libertăţii definitive, atunci când de fapt condamnarea e sigură. Sunt cazuri în cari, pentru atari erori, nu există nici măcar scuza unor amânări, cari ar prelungi prevenţia, fiindcă procesele sunt în continuare şi prin urmare au toate şansele să se termine curând. Când beneficiarii acestor had t&rîri pripite se vor sustrage de la judecată, desbaterile vor deveni mai dificile şî exemplarîta., tea ce urmăreşte societatea se va reduce la zero pentru dispăruţi In schimb, s’ar putea găs* avantajaţi alţii, rămaşi la pro cese, cari putând lovi în ce, dispăruţi şi scăpând de rezistenţal acestora. — ba poate chiar a-» vând interes să-i facă să fugă, se vor prezenta într’o situaţia mai favorabilă, dar din nefericire incompatibilă cu ceeace trebuia să se petreacă într’o concepţie juridică deopotrivă de respectoasă cu interesele sociale ca şi cele individuale. „ Desigur că ministerul de justiţie ar putea interveni pe cala de circulări, spre a da cel puţin legilor capitate, interpretarea justă, din care să nu sufere nici prestigiul justiţiei, nici necesitatea de exemplaritate, nici drepturile individuale. Schimbul de populaţie între Germania şi Polonia Varşovia, 29 (Rador). — Presa germană încearcă să susţină că schimbul optanţilor dintre Polonia şi Germania, prevăzut prin convenţia polono-germană semnată la Viena la 30 August 1924, ar fî o expulzare forţată a optanţîlor germani din Polonia. Este necesar deci să se reamintească cum că, după stipulaţiunile acestei convenţiuni, o primă parte din aceşti optanţi trebuiau să părăsească ţările respective înainte de August 1925. Dificultatea care pare că o încearcă guvernul german în primirea optanţilor săi veniţi din Polonia, se datoreşte faptului că până în ultimul moment guvernul german spera să evite sau să întârzie prin diferite manevre termenul prevăzut în convenţia din Viena. Presa polonă constată că guvernul polonez a luat toate măsurile necesare pentru a asigura intrarea în Polonia a optanţilor din Germania. Repatriaţii vor avea asigurată procurarea de lucru. Guvernul a prevăzut în buget un capitol special în acest scop. Arestarea unor poliţişti la Timişoara — Au fost prinşi că Ioan mită şi iasasms han contra hainei© sergenţilor de oraş — Timişoara, 29 iulie Primul procuror Teodor Nico Ian a arestat aseară la orele 10 pe inspectorul poliţienescu Indrîeşu, pe Rode Alexandru, comandantul sergenţilor oraşului şi pe Alexi Virgil ,şeful circ. Fabrica, pentru că au încasat mari sume de bani de la negustorii şi industriaşii din Timişoara, sub diferite motive: pentru imbrăcarea sergenţilor de stradă, de la comercianţi pentru eludarea legei repausului duminical şi pentru strângerea unui fond poliţienesc. Deci toate faptele arătate de ziarul nostru au fost perfect exacte. Arestarea a stârnit o sensaţie legitimă, mai ales că toate ziarele locale au ţinut faptul am. cons. Se aşteaptă sosirea prefectului Liuba, care după încasarea sumelor de pe la comercianţi şi industriaşi, a plecat la Karlsbad. Pantahuzele, se zice că au fost aranjate cu ştirea prefectului poliţiei. In oraş toată lumea comentează faptul, vorbindu-se de mari sume de bani depuse de poliţiştii arestaţi la bănci. Se aşteaptă noul arestări, fiind implicaţi cea mai mare parte din poliţiştii locali. Primul procuror Teodor Nicolau a continuat instrucţia. Din probele adunate şi din interogatoriile luate, primul procuror a hotărît menţinerea mai departe în stare de arest preventiv a inspectorului poliţienesc Sabin Indrieş şi a comisarului şef Alexi Virgil şi comandantuni sergenţilor Rode Alexandru. Paralele cu ancheta parohetului, inspectorul general Şt.fan Bungejeanu de la inspectoratul de siguranţă şi Stavii Zărneşti, inspector la ministerul de interne, fac cercetări în aceiaşi chestiune, delegaţi fiind de minister. . . ! Incăerare taoisto-socialistă Roma, 29.— Fasciştii din Verona au atacat pe deputatul socialist Zamboni. In timpul ata, cului, au fost răniţi şi câţiva agenţi poliţieneşti. jJ