Universul, august 1925 (Anul 43, nr. 175-200)

1925-08-01 / nr. 175

2 Cum se execută lippiţii la ttf — Nu se ţine seamă de sorţii traşi, iar loturile sunt distribuite pe sprinceană. — Primăria va fi chemată în judecată. — Se va cere intervenţia ministerului de război — — Ce ne declară preşedinţii principalelor organtizafiuni ale foştii di luptători — GALAŢI, 29. — Cu prilejul împroprietăririi demobilizaţilor orăşenii a’au produs o mulţime de nemulţumiri şi agitaţiuni în rândurile invalizilor, văduvelor, militarilor activi şi în rezervă. Dată fiind importanţa ares­eî chisturi!, am Întreprins o an­­chetă ascultând cuvântul condu­cătorilor principalelor associati­on­ a foştilor luptători. DECLARAŢIILE PREŞEDIN­TELUI SOC. DEMOBILIZAŢI­LOR întâlnind pe d. Ion Mustaţă, preşedintele soc. „Fiii apărători ai patriei" şi rugându-l să ne spună ce crede despre împro­prietărirea demobilizaţilor gălă­­ţeni, d-na ne-a afirmat urmă­toarele : — „împroprietărirea orăşeni­lor a întârziat să fie înfăptuită din cauză că prima rată a fost fixată la o sumă exagerată (1000 W). Când în urma intervenţiilor mele primăria a redus plata la 900 lei minimum, demobilizaţii au început să se prezinte la o­­ficiul de împroprietărire. Ce s’a întâmplat ? Primăria neluându-şi nici un angajament, că pentru banii încasaţi vor executa lucrările de edilitate ca: pavaj, canalizare, iluminatul, instalaţia de apă, etc., demobili- Băaţii au început să se agite din nou şi au refuzat cu desăvârşi­­re să înfiinţeze un cartier ase­muitor unui sat. Am făcut nouă intervenţii la primărie şi am reuşit ca din cei 30 lei costul unui metru pă­trat, dintre cari 2 lei revin pri­măriei. 28 de lei să fie destinaţi pentru lucrările de edilitate Pentru a se accelera lucrările de împroprietărire, primăria a angajat şi batalionul 5 pioneri din localltate. In ziua când pi­onerii au început parcelarea au intrat în conflict cu servi­ciul tehnic al comunei, care sus­ţinea că parcelarea, a fost fă­cută ! Un adevărat haos. Impro­­prietărirea era si nu era înfăp­tuită. S’a mai întâmplat și urmă­torul fapt destul de regretabil. Acei cari au întocmit planurile, n’au desemnat locurile pentr­u biserică, școală, primărie, parc, etc. Un motiv pentru consiliul superior technic de a anula pla­nurile. Cum nouile planuri întocmite n’au numere, implicit improprie­­tărirea de loc la discuţii, agitaţii şi nemulţumiri. Pentru înlăturarea acestor ne­mulţumiri, s’a numit o comisi­­une din sânul soc. demobiliz­aţi­­lor care va sta în permanenţă pe teren şi va supraveghia ca împroprietărirea să decurgă în bune condiţiuni. DECLARAŢIILE PREŞEDIN­TELUI SOC. INVALIZILOR Pentr­u a cunoaşte şi punctul de vedere al invalizilor, ne-am a­­dresat d-lui colonel Christodulo G­eorgescu, preşedintele Soc. „In­­fr­ăţirea" a invalizilor din răz­boi, care a bine­voit să ne de­clare următoarele: — „Trebuind să facă împro­prietărirea, primăria a trimis în vara anului trecut pe ingine­rii «i să parceleze terenul pentru 3600 demobilizaţi. S’au făcut lu­crările şi s’a dat numărul lotu­rilor pe planuri. Pe baza acestor numere şi planuri s’a chemat publicul (i) a tras sorţii şi s’a atribuit fiecăruia acel lot cores­punzător sorţului. După această operaţiune, s-au trimis planurile, la Bucureşti şi din cauză că ele au fost întocmite de oameni ne­­pricepuţi, ministerul nu le-a a­­probat ca chestiune de sistema­tizare. Ministerul cerea primăriei să numească oameni capabili în lu­crări de sistematizare şi să transpună numărul de loturi de pe planul cel vechiu pe planul c ll nou, potrivit cu situaţia ce o avea fiecare demobilizat pe te­­ren.Natural, bine era ca fiecare impr­oprien­dirit să-şi ia în stă­pân­ire acel lot, care de fapt i s’a atribuit. Ce s’a întâmplat? Inginerii primăriei ca să scurteze lucrarea au început să împroprietărească fără să ţină seama de numărul de pe plan, nîcî de sorţii de pe teren. împroprietărirea s'a făcut pe sprânceană. Se vorbesc lucruri cari nu se vor putea verifica decât ulerior. Deocamdată însă, primăria şi-a asigurat un număr de câteva procese cu acei cărora le apar­ţineau terenul şi date pe nedrept altora“. DICULARAŢ­IUN PREŞEDIN­TELUI SOU. JUNCŢIONARI­­LOR COMERCIALI La acţiunea demobilizaţilor s’au railat şi funcţionarii comer­ciali, foşti luptători, cari nu ad­mit felul cum decurge improprie­tărirea. Secţiunea locală a soc. „Ge­nerala“ a funcţionarilor comer­ciali numărând mulţi membri, am găsit nimerit să cunoaştem şi părerea d-lui Constantinescu, preşedintele societăţii. — D­le preşedinte, ci­ne pu­teţi spune despre nemulţumirile cu împropri-târîrea ? __ „Mulţimea de demobilizaţi, minus cei grupaţi in jurul soc. F. A. P. văzând că nu se res­pectă împroprietărirea aşa cum s‘a hotârit în luna August a a­­nului 1924, s'a Întrunit la sediul sec funcţionarilor comerciali şi s’a ajuns la convingerea, în ur­­m­a discuţiunilor urmate, să se for­mese un comitet care să du­că la bun sfârşit împropiertă­­rîrea. , a ! S'a ales un com­i­tat cetăţenesc care s‘a pus la dispoziţia comi­tetului de împroprietăriră ope­rând totodată primăriei respec­tarea sorţilor traşi şi schimba­rea bunurilor pe teren­ Cum in­ginerul comunei, continua să distribue loturile pe team, co­mitetul nostru s'a prezentat din nou d-lui primar şi de faţă fi­ind d-nul colonel Vasil­scu, de­­legat din partea garnizonei şi din partea comandantului cor­pului 3 armată şi colonel Sil­vestru Palade, det­gat din par­tea ministerului de război, pen­tru supravegheri,al impropietă­­rirei, cerând să se facă împro­prietărirea pe cartiere­­şî in conformitate cu tragerea, la sorţi. După multe discu­ţiuni ,1. pri­mar a rugat pe d. colon­n Sil­vestru Paladi să preia preşe­d­inţia comitetului de împroprie­tărire şi ajutat de d-nic C. Mi­­rescu, ajutor de primar şi Mi­hail Duca, consilier comunal să ducă lucrurile la bun sfârşit. Comitetul întrunit în prima şedinţă a hotărît următoarele: 1. Inginerul comunei să înce­teze cu împroprietărire­a. 2. Să se traseze stifizile pt. te­ren cu plugurile. 3. Să se paradeze tot terenul ca să ştie fiecare al cui este. Dar, inginerul comunei nu ţî­­n/.i seamă de hotăririle comite­tului şi în lipsa d-luî colonei Palade, continuă să împartă lo­turile. Din această cauză comi­tetul de acţiune cetăţenesc cere cu insistenţă următoarele: 1. Loturile care urmează să fie împărţite invalizilor, văduvelor de război, ofiţerilor, reangajaţi­lor arman­i de uscat şi marină, să li Se dea lor în primire con­form sorţului tras în cursul a­nului trecut. In caz când actuala star® de lucruri va mai dăinui, noi vom facă apel la d. general Mărdă­­rescu, miniştri in­ război, cer­­ându-i să ancheteze personal la faţa locului cum sunt îm­proprietăriţi şi­mobilizaţii ora­şului, încheie d. Constantinescu". P. H. ---------XXX ------— Din Sulina DELEGATUL LIGEI NAŢIUNEI VIZITEAZĂ ORGANIZAREA SERVICIILOR SANITARE AL PORTURILOR GURILOR DUNĂREI D. dr. Mitchel delegat englez în Liga Naţiunilor a sosit la Sulina însoţit de d. dr. Pop, d. dr. Zota şi d. director Viorel Popescu de la regiunea 5 Ga­laţi, ca delegaţi din partea di­­recţiunei generale sanitare. La Sulina au fost primiţi de d. dr. Baroni directorul serv. sanitar al portului care a dat toate ex­plicaţiile în ceea ce priveşte or­­ganizarea serviciului sanitar, vizitând laboratorul de bacte­­riologie, uzi­­a de apă staţiu­nea de deparazitare şi lazaretai de contagioşi. UNSVf iBSUL Universul" în ţară B­raila 30 Iulie SPARGERE O îndrăsneaţă spargere s’a comis la locuinţa d-lui Vasile Panait, funcţionar la soc. ..Pre­vederea" domiciliat in str. Bas­­tianei 29. In lipsa sa acasă, hoţii au spart lacătul dela poar­tă s‘au introdus in­ curte şi de acolo spărgând două geamuri au intrat in casă, au luat h­aine, lingerie şi bani în valoare de pestee 300 mii lei. Cazul fiind re­clamat, secţiei I. aaasta a are­s­tat pe servitoarea Vasili­ca Go­rod, care a declarat că autorii furtului sunt Costin Vasile şi Alecu Raicu, care au şi fost arestaţi. CONCURS DE INNOT In ziua de 26 a avut loc un concurs de înnot organizat de cercul cultural şi­ sportiv „Prin­cipesa Elena” pe distanţa Mă­­cin-Glvîcet, de 13.700 m. Con­cursul a fost organizat sub pa­tronajul d-lui deputat Petre Je­­cu. Au luat premiul I Nicu Li­­sovschy, premiul II Paul Epu­­reanu şi al III C.­­Graman. Ace­stor trei concurs­ iţiî li s'au dat premii in bani şi explome de o­­noare. Comisiunea de arbitri a fost compusă din dnil deputat Petra Jocu, locot. col. fiacoviţă, maior Costea Crişu, căpitan comandor V. Dumitrescu, etc. Comisiunea a deci«­să d£a di­plomă de onoare şi d-lui avocat N. Băncilă car deşi n’a fost înscris printre concurenţi totuşi a luat parte ca amator par­curgând această distuţă în 2 ore. 30 Iulie GROAZNICA NENOROCIRE DE LA OBOR Trenul de la Mamaia a sfă­râmat o căruţă rănind grav pe conducător. Locuitorul Erene Omisa pe când trecea cu căruţa sa pe linia Mamaia , spre O­­bor, a fost ajuns de trenul ce venea de la băi. Maşina a is­­bit pe neaşteptate cu putere căruţa încât o prefăcu în ţăn­dări. Din fericire, conducătorul căruţei Erem Omisa, în timpul Isbiturei a fost svârlit în cea­laltă parte a liniei, scăpând cu viaţa. Caii au scăpat. Victima a fost transportată la, spitalul comu­nal Organele c. f. r. au deschis o anchetă. ÎMPUŞCAT DIN IMPRUDENŢA Locuitorul C. I. Popa din co­muna Mircea Vodă a împuşcat din imprudenţă în abdomen pe consăteanul său N. Bute. INCENDIUL DIN PORT Ehi d. a. oraşul a fost alar­mat de semnalele vapoarelor car­ anunţaţi d isbucnirea unui incendiu în port. O coloană groasă de fum ce eşea din tan­cul suedez „Ingrind“ întuneca narea. Ca în cele mai multe ca­zuri de acest soi şi tancul sue­dez „Ingrid“ era acum în­ flă­­cări din cauza neglijenţei. La deschiderea uşilor tancului, gazele emanate in interior unde fusese încărcat petrol, au fă­cut explozie. Flăcările au cuprins deodată întreaga proră a vasului, lim­bile de foc ameninţau să cu­prindă întreg vaporul, În urma semnalului de alarmă, au sosit la faţa locului şalupa de aju­tor, remorcherul Julietta şi vasul de salvare englez „King Lear“ iar cei opt oameni ai echipajului fiind înconjuraţi de flăcări şi înecaţi de fum, au căzut în nesimţire. Cu ar­suri grave au fost­­scoşi pe ţărm şi transportaţi la spi­tal cu un autocamion. Unul din ei, anume Gh. C. Panait a încetat din viaţă astăzi de di­mineaţă la spital. Asemenea se mai găsesc în stare muribundă ne maiî fiind speranţe de scă­pare, mecanicul Vasiliu şi trei marinari. Pagubele se evaluea­ză la peste 2 milioane lei. După ce a fost scos în larg de către un remorcher în­spre coasta viilor vechi, tancul „Ingrid“ a fost scufundat spre a se evita o reisbucnire a incendiului. NENOROCIRE Un tânăr escursionist pe când făcea baie, înaintând prea mult în apă, s’a î­na ceai, cada­vrul lui n’a fost încă pescuit. ESCROC ARESTAT Din sala hotelului „Boule­vard“ dispărând o maşină de scris, cazul a fost reclamat pre­fecture­ de poliţie. După mai multe cercetări, poliţia a descoperit că maşina fusese furată de un oarecare Inginer Călărăşanu, ce locuia în acel hotel. Hoțul a fost îna­intat parchetului. Totodată s-a stabilit că acest Călărăşeanu nu este de­cât un simplu şofeur, iar titulatura de inginer ce şi-o dedea, era falsă. Craiova 30 Iulie PRELUNGIREA TERMENU­LUI PENTRU PROCURAREA LEGITIMAŢIILOR Am arătat acum câteva zile că toţi locuitorii din judeţ şi o­­raş trebuiau, in virtutea unei dispoziţiuni ministeriale, să se re­înscrie la biroul populaţiunii de unde aveau să obţină un carnet cu fotografie, pentru stabilirea identităţii. Ca ultimă dată pentru înde­plinirea acestei formalităţi­ se fixase 1 Septembrie. Deoarece între timp a inter­venit punerea în aplicare a re­formei administrative care va avea ca efect reînfiinţări şi des­fiinţări de comune, schimbare de limite intre judeţe, creare de noui judeţe, termenul pre­văzut mai sus s’a prelungit pâ­nă la 1 Ianuarie? 1926. TALK­AR­IA UNOR ŢIGANI NOMAZI O ceată, de ţigani nomazi, — 7 la număr — au atacat eri noapte pe locuitorul Florea Dănoiu din comuna Mârşa, pe care după ce l-au bătut şi schingiuit, i-au furat din casa, pe lângă bani şi lucruri casnice şi o salbă cu galbeni de aur. Tâlharii fiind simţiţi jan­darmii şi o parte din săteni au pornit în urmărirea lor. Câţiva din ei s’au ascuns în zăvoiul din marginea Jiului, iar alţii au căutat să treacă apa înot. Unul s’a înecat şi cadavrul lui a fost pescuit după câteva ore, ceva mai la vale. Altul a fost împuşcat, cadavrul aces­tuia a fost găsit azi de dimi­neaţă pe malul opus al apei. Ceilalţi au dispărut, lăsând două căruţe în care s-au găsit parte din lucrurile furate. In gara Filiaşi a fost, arestat cunoscutul pungaş de trenuri Ghiţă Bibicescu, care se suise în Simplon fără bilet cu inten­ţia, de­ a jefui călătorii. In arestul postului de jan­darmi Filiaşi unde fusese în­chis, hoţul a încercat să evade­ze tăind fiarele de la ferestre. A fost însă împiedicat la timp­­ de santinela care a observat a­­cest lucru. DELA CONSILIUL DE RAZ­­BOIU Consiliul de război de pe lângă corpul I armată a con­damnat pe soldatul jandarm Jianu Filon la 3 ani închisoare pentru lovirea şi insulta, su-­­­periorului. Aceiaş instanţă ,a­ mai condamnat la 7 ani inchi-­­ soare pentru dezertare lu i,vicia­,­­ mic, pe soldaţii Avram Bucur.­­ din reg. 15 obuziere, TivoliDi­­.,­mitru din reg. 30 infanterie, Tucă Nicolae din reg. 3 infam­t­erie şi Ivănoiu D-tru din reg. 3 artilerie. ^ 1 SERBARE CÂMPENEASCA . Duminică 2 August va avea Ioc în grădina băilor comercia­le o mare serbare câmpenească organizată de asociaţia ziarişti­lor din Craiova. Pe lângă nenumărate dis­tracţii şi surprize, ce organiza­torii au pregătit pentru public, s-a instalat şi un post de radio-­­ fonie, de la care vizitatorii pot auzi concerte din Viena, Ber­lin, Paris şi Londra. PENTRU CITITORII NOŞTRI Reamintim cititorilor noştri că sucursala ziarului ,,Univer­sul“ din Craiova s-a mutat în strada Unirii, casele Fortunes­­cu. Intrarea prin gang. I PUNGAŞ ARESTAT G­alaţi 30 Iuiie ARESTAREA UNUI FUNCŢIO­NAR NECINSTIT In urma unei telegrame a po­liţiei din Tg.-Ocna, siguranţa lo­cală a arestat pe Dumitru Goi­­cîu, din str. Sf. împăraţi, nr. 6, care fiind în serviciul comerc­­­i­antului Scurtu, din Tg.-Ocna, a dispărut însuşindu-şî suma de 6.300 lei, bani ce i-au fost în­credinţaţi spre a-l depune la adiţia financiară. Funcţionarul abuziv a fost înaintat poliţiei Tg.-Ocna. IN JURUL UNUI ACCIDENT In urma accidentului întâm­plat la via d-lui V. Constanda­­che, din com. Fireşti, tânărul Alexandru Pecengea, din str. E­­minescu 80, care fusese în servi­ciul viei ca mecanic la motorul de pompat apă, a rămas infirm de braţul stâng. Proprietarul viei, d. Constan­­dache, a fost dat în judecată, pentru neglijenţa care a cauzat funcţionarului său, infirmitatea. JUDICIARE Cititorii îşi amintesc din zia­rul nostru, de îndrăzneţele es­crocherii ale tânărului Ştefan Dragoncea, care în complicitate cu Ionel Brenciu şi artista Nelly Nicolau, au înşelat numeroşi co­mercianţi din Galaţi, Focşani şi Transilvania. Procesul lor a venit spre ju­decare înaintea tribunalului de Covuri­ri care a condamnat pe­­Ştefan Dragoncea la 2 ani închi­soare, pe Ionel Breaciu la­­ 3 luni şi pe Nelly Nicolau la 10 mii lei. amendă. Cu toţii au mai fost condam­naţi să plătească despăgubiri comercianţilor escrocaţi. FURT Un îndrăsneţ furt s-a comis ori la locuinţa restauratorului Ghiţă Râpa, din piaţa Veche. Trei zugravi cari lucrau de câteva zile la zugrăvirea odăi­lor imobilului d-lui Râpă, pro­fitând că nu erau supraveghiaţi au deschis un şifonier, furând 72 mii lei. Spre a îndepărta orice bă­­nuieli, hoţii au venit în restau­rant unde după ce au băut şi mâncat au declarat că se vor întoarce, spre a continua lu­crul. D-na Râpă, deschizând şifo­nierul a observat furtul. Anunţând imediat poliţia, doi dintre zugravi, Const. Dăn­­ciulescu şi St. Socatici au fost arestaţi. Al treilea se crede că a fugit din oraş. ISPRAVA UNOR CHIRIAŞI In urma unei reclamaţiuni a d-lui Panait Pancu, după stra­da Gamulea, au fost daţi in ju­decată, pentru distrugere Haim Ticher din strada Buna-Vesti­re 5 şi David Kanner, din stra­da Bonaparte 2, cari inchiriând un imobil în strada Pastramă 35, au distrus zidurile şi au în­cuiat imobilul, fără a se mai muta în el. S‘a ordonat o expertiză teh­nică. CRIMA O nouă­ crimă s‘a săvârşit în judeţ. Săteanul Grigore Cio­­botaru din comuna Măstacani, a aplicat o lovitură de cuţit în regiunea temporală dreaptă lui Marin Sârbu­, din aceeaş comu­nă. Criminalul a fost arestat. PUNGAŞI DAŢI JUDECAŢII S’a deschis acţiune publică pentru furt, pungaşilor Nicu Pinti­lie, zis Bârlădeanu, Pa­nait Istrati şi Voicu Florea cari au jefuit pe un sătean în oborul de cereale. FALIMENTE Tribunalul Covurlui a decla­rat in stare de faliment pe co­merciantul Gh. Apostolache din strada Bucurest­i-Noui 94. In contra falitului Gh. Ciu­­­botariu din strada Tecuci 121, nu s‘a­ stabilit nici o intenţiu­­ne de fraudă. S’a mai cerut declararea în stare de faliment a comercian­ţilor Sadaguischi şi Marcuschu. * * Ann! EHf.—ffr. 1?5 SWătSHapst H'25 îsmM! CONGRESUL COOPERATIVE­LOR DIN BASARABIA DE SUD Zilele trecute a avut­ loc In localul federalei „Sud-Basa­­rabene", congresul reprezentan­ţilor cooperativelor din Basara­bia de sud. La acest congres au luat parte şi d-nii Dumi­­trescu-Bumbeşti, consilier al Casei centrale a cooperativelor, Inspector general Sergiu Cujbă, inspectorul Vârgolici Gh. Dro­­pol, controlor la centrala coope­rativelor şi Vârgolici la centra­la Băncilor Populare. S’a discu­tat despre capitalul social, toţi fiind de părere că mărirea lui depinde numai de vânzarea în comuni a diferitelor mărfuri distribuite de centrală prin fede­rale. Vânzătorii cooperativelor vor trebui recrutaţi dintre spe­cialişti şi dintre absolvenţii şcoalei de vânzători de pe lângă centrala cooperativelor. Aceşti­­ vânzători vor trebui să fie în-­­ scrişi într o societate de plasare, care va îngriji în primul rând­­ să fie oameni cu moralitate şi­­ să prezinte garanţii serioase ■Pentru propaganda coopera-­­­tistă participanţii sunt de păre­re să se dea o deosebită impor­tanţă conferinţelor pe regiuni D. Dumitrescu-Bumbeşti a pro­mis tot sprijinul centralei coo­perativelor, care va trimite fe­deralei mărfurile necesare şi aceasta la rândul ei le va desfa­ce prin magazinele de consum din regiune, înlăturându-se ori­ce fel de intermediari. EXPOZIŢIA ŞCOALEI DE IN­DUSTRIE CASNICA____ In zilele de 26, 27 şi 28 iulie a. c., şcoala de industrie casnică din Ismail, de sub conducerea d-nei Ecaterina Maior Dimitriu, a deschis o frumoasă exoziţie de covoare şi croşetării, în loca­lul federalei sub. basarabene, de pe bul. Regina Maria. Au fost expuse lucrări de o rară execuţie artistică, pe motive na­ţionale, încât publicul a rămas pe deplin încântat de rezuitarile acestei şcoli, unică în Suduil Ba­sarabiei. Au vizitat expoziţia I. P. S. S. Episcopul Iustinian al Imar­­hilui şi Cetăţii Albe, care a adus elogii d-nei Dimitriu, pentru frumoasele lucrări expuse; au mai vizitat expoziţia d. Alexan­dru Zaharia, inspectorul regiu­­nea a XI şcolară, d. Al. Gh. Doi­­nani prefectul judeţului, sena­tor I. Tomov, inspector şcolar I. Pralea, d. Iacobini, preşedinte de tribunal, etc. Luni expziţia a fost vizitată de d. ministru alt. instrucţiunii dr. Angelescu şi de­ d-nii miniştri Laped­atu şi Inculeţ» ^alul au a­­dus de asemenea­­ călduroase mulţumiri d-nei Dimitriu, pro­miţând tot sprijinul necesar prosperităţii şcoalei. CONFERINŢA PROTOPOPI­LOR DIN EPARHIA CETAŢII­­ALBETSMAIL In ziua de 22 iulie a. c. a avut loc in localul episcopiei, conferinţa protopopilor din e-e­parhia Cetăţii­ Albe Ismail, sub preşedinţia P. S. S. Episcopul Iustinian şi în prezenţa mem­brilor consistoriului duhovni­cesc : Iconom Stavrofor T. Dum­bravă, Iconom Stavrofor I. Mo­hor Iconom Stavrofor N. Po­pov­ici şi Iconom Stavrofor I. Sofronovici. Dintre protopopi au luat parte: I. Belodanov, I. Nu­­ta, M. Guştîuc, D. Bocunovschi, H. Fotescu, V. Schidu, V. Şor­­ban, T. Belodanov, I. Luscatov, I. Luchianov şi D. Busuioc. Se­cretar al şedinţei Diacon G. Ju­ra­biţă directorul episcopiel. P. S. S. Episcopul Iustinian deschide şedinţa printr-o cuvân­tare, în care îşi arată mulţumi­rea că vede pe toţi p. c. proto­popi luând parte la această con­ferinţă, ceeace denotă spirit de ordine şi ascultare de poruncile Sf. Sinod, din ordinul căruia sunt întruniţi astăzi. Se ia în discuţie prd. Sf. Si­nod referitor la începerea lucră­rilor pregătitoae în vederea a­plicărei legii bis­eriei ortodoxe române. Se hotărăşte ca p. c. protopopi să convoace fără În­târziere într'o conferinţă pe pre­oţii parohi din cercurile lor şi să le dea instrucţiunile necesare în vederea lucrărilor de mai sus Flecare, paroh va fi dator să-şi facă un conspect conf. art. 37 din statut, în care să treacă pe toţi membrii parohiei sale, cu drept dre vet in adunarea paro­hială Trecându-se la a doua ches­tiune prevăzută în ord. Sf. Si­nod, adică împărţirea eparhiei în cri­curi electorale, se hotă­răşte ca această lucrare să se facă imediat de către consisto­­riul duhovnicesc, apoi se vor trimis­ p. c. protopopi instruc­ţiunile necesare pentru alcătui­rea listelor electorale. Eparhia noastră va fi împărţită in 15 cercuri electorale. Tot in prd. Sf. Sinod se poate vedea cari dintre clerici au dreptul a fi trecuţi pe lis­tele electorale. In urma acestor hotărîri con­ferinţa sa declară închisă ROSIORI-DE-VEDE NOILE BILETE DE IDEN­TITATE In conformitate cu ordinul circular No. 62883/925 al minis­terului de interne, biroul popu­laţiei din localitate a început liberarea nouilor carnete de i­­dentitate-tip cu fotografie, pen­tru toată populaţia de la 16 ani în sus, indiferent de sex, ve­chile buletine de identitate nu mai sunt valabile cu începere de la 1 Septembrie a. c. RECENSĂMÂNT ’ In urma­ recensământului făcut locuitorilor din acest oraş de către d. Petrescu, şeful b­u­­rcului populaţiei, s‘a înaintat la primărie un tablou general de alegători pentru alegerile comunale. De asemenea s'a mai întocmit un tablou general de toţi copiii în vârstă dela 5—18 ani, tablou care a fost înaintat direcţiunei şcoalei primare din localitate pentru centralizare. INDRASNEAŢA SPARGERE DIN BÂLCIUL TATARASTI O indrăsneaţă spargere sa comis în bâlciul anual din co­muna Tătărăşti-Teleorm­a,­­u următoarele împrejurări : O Ceată de spărgători necu­noscuţi, organizaţi în bandă, ve­nind in bâlci­u in noaptea de 21__22 cor. pe la ora 2 jum. noaptea, cu o îndrăsneală ex­traordinară au mers la cinci prăvălii diferite pe cari le-au spart, dar de unde nu au putut fura nimic, mărfurile fiind pu­se în lăzi. Continuând cu ope­raţiile, au spart şi prăvălia co­merciantului Anghel Dematre­­scu, de unde hoţii nu au putut fura decât o haină şi o pălărie întrucât mărfurile erau puse la­,­răş­in lăzi iar de aci hoţii fără nici o teamă că vor fi prinşi, au trecut, la comerciantul Elefterie Chendea din oraşul nostru şi aici în mod sistematic au sus­tras de sub vânzătorul Nad­ie Leţu care dormea, peste cinci­zeci bucăţi de manufactură în valoare de peste 80.000 iei. Hoţii voind a fura toate mărfurile co­merciantului au continuat cu aceeaş sistemă până au ajuns la căpătâiul comerciantului Chendea, căruia trăgându-i mărfuri de sub cap, l-au tre­zit din somn. Negustorul dând alarma a în­ceput o­­ adevărată luptă după care a sosit la faţa, locului şe­ful de post respectiv, începând cercetările care au rămas in­fructuoase. De notat este faptul, că în noaptea spargerilor comise, atât jandarmul respectiv cât şi cei­lalţi copii ai autorităţilor co­munale, au băut într'o cârciu­mă din bâlci până la ora 2 jun. —3 noaptea, exact timpul când se comiteau spargerile. Cazul a fost reclamat atât parchetului cât şî prefectului, judeţului, cari au luat­ măsuri energice pentr­u descoperirea şi­ prinderea îndrăsneţilor hoţi Câtâraşi GRINDINA ŞI FURTUNI Duminecă la ora 5 d. a. o mare furtună s’a deslănţuit în judeţul nostru, centrul fiind gara Ciulniţa. Furtuna a fost atât de puternică în cât între­gul acoperiş al găreî a fost ri­­dicat cu grinzi cu tot şi arun­cat la o mare distanţă pe linie. Reţeaua telefonică şi telegra­fică a fost stricată pe o mare distanţă, stâlpii telefonici trân­tiţi la pământ, vagoanele mâ­nate de uragan au fost împinse pe linia Slobozia. Recolta porumbului a sufe­rit mari pagube, căci după fur­tună care a durat 5 minute, a căzut grindină. Clăile de pe câmp au fost distruse. Pagu­bele sunt foarte mari. EXPOZIŢIE ZOOTECHNICA Comisiunea zootechnică or­ganizează pentru ziua de 1 Sep­­tembrie c. odată cu bâlciul a­­nual de „Sf. Maria“ o expozi­ţie pe terenul din faţa gărei frumos amenajat şi iluminat cu electricitate. Expoziţia va cuprinde toate secţiunile : agricolă, industria­lă, casnică, ceramica etc., şi o frumoasă colecţie din produ­sele animale din judeţul Ialo­miţa. Comitetul de organizare So­licită concursul d-lor agricul­tori, industriaşi, comercianţi şi şcoalelor din oraş. Locurile din pavilion vor fi scutite de taxă. DE LA COMISIA INTERIMARA Comisia Interimară în şe­dinţa de Duminecă 28 Iulie c., a luat urm­ăt­oar­ele deriziuni:­­■ Scoaterea în vânzare prin licitaţie publică a terenurilor rămase pe coasta comunei din terenul parcelat pentru locuri de casă, s- a fixait data când se va ţine licitaţie în următoarele zile : La 20 Septembrie cele din cartierul D. La 27 Septembrie, cele din cartierul B ; la 4 Oc­tombrie, cele din cartierul G, şi la 11 Octombrie, cele din cartierul A. La licita­ţie poate concura oricine. — A acordat un termen până la 1 Octombrie 1925 împroprie­­tăriţilor, cari nu s’au prezen­tat încă la plata primei rate şi la facerea actelor. Aceia, cari nu se vor prezenta până la acea dată, Ii se vor lua loturile. — A aprobat să se vândă un teren Corporaţiei Meseriaşilor din Călăraşi şi unul societăţii „Cântăreţilor bisericeşti” şi a­­celeaşi condiţiuni ca şi demobi­lizaţilor şi cu obligaţiunea de a construi pe aceste terenuri în termen de 8 ani.­­ A aprobat reparaţi­unea­ Clopotniţei de la biserica „Sf împăraţi" în limita sumei ” de lei 57.955, după devizul prezen­tat. Licitaţia se va ţine de ur­genţă intru cât Clopotniţa a­­me-fiană să se năruiască. TULCEA ŞCOALA INDUSTRIALA " Prin stăruinţa şi munca d-luî Gh. Coatu, directorul şcoalei nr. 2 de băeţi din oraşul nostru, s’a înfiinţat o şcoală industrială, unde ucenicii dela diferite me­serii cari din diferita motive n’au putut, să-şi termine­­ cu primare, şi­ le completează cu multă uşurinţă în această şcoală. Binefacerile acestei şcoli, sunt foarte mari şi activitatea ei s’a putut vedea cu ocazia ex­­poziţiei de lucruri manuale, din cursul acestui­­ şcolar.­­ Această şcoală, care merită să fie susţinută de locuitorii a­­cestuî oraş, cuprinde o secţie industrială, una comercială şi una de adultî. Au fost înscrişi In cursul anu­lui 102 elevi, din cari 93 au fre­­cventat regulat, prezentându-se la examen. Dintre ei au fost pro­movaţi 61. Mulţi de la această şcoală s’au înscris pe la şcoalele secundara CAZURI MORTALE PRINTRE VITELE DIN COMUNA DAENI In comuna Dăeni, printre vi­tele cornute ale locuitorilor, s’a ivit o boală suspectă, după două zile de nhinuri, vitele mor. Numai intr’o singură zi s’au înregistrat 4 cazuri mortale. Medicul veterinar din orașul Babadag, care a fost incun­oş­ti­in­ţat, a plecat la faţa locului, spre a lua măsuri de combate­rea bolid. NEMULŢUMIRILE CONTRA ORARIULUI DIN LEGEA RE­PAUSULUI DUMINICAL Libra­rii din localitate, s’au prezentat, d-lui V. Lupescu, po­liţaiul oraşului, înmânfindu-i­ o cerere, prin care se plâng con­tra orariului prevăzut in noua lege a repausului duminical. Librarii în cererea lor, arată că mulţi comercianţi de băcă­nie vând articole şi de librăria, prin care în afară de concu­renţa ce le-o fac, mai profită şi de fa­pt­ul că magazinele lor sunt deschise până la orele 8 şî 9 seara, iar librăriile se închid la orele 7 seara.­­Ei cer să li se fixeze ora În­chiderii ca la băcăniile din oraş. D. Lupescu, poliţaiului, care a făcut personal cercetărî in oraş, s’a convins că liberalii au dreptate şi a intervenit pe lân­gă autorităţile su­perioare ca dreapta lor cerere să fie satisfă­cută. CRIMA DIN RĂZBUNARE Individul Vasile Toma din comuna Garcaliu, luându-se la ceartă cu Sergheî Stai, şî lovin­­du-l grav, acesta a încetat din viaţă. Criminalul a fost arestat ■% FURTURI Soldatul Mihail Davklov, care se afla cu un coş cu peşte 1« debarcaderul N. F. R. a rămas fără el. S'a descoperi că autorul furtului era M. Ivanof. Hoțul a fost arestat. Locuitorului lancu Tulceanu i s’a furat de la pășune, de pe mereaua acestui oraș, două cea. * 4M Louis oinum Traducere de U. P. N. Nifte vite albe cu pete negre, risip­te prin erbun, păşteau domoale imbelsugitul covor al erb". Nfist- drumeatun, cu arini pe far­uri, şerpuiau pr ntre holdele grase, unde, pe alocurea, se vedea, roditor și întunecat stratul moale al pământului gras. O nesfars­tă poeze se desfăcea din acest peisagiu liniştit, bogat, umflat de st­il şi sufletul meu hrănit cu idila, il gusta din plin, farmecul acesta vrăjit. Se iviră case, la început risipite, una ici, una colo, fiecare cu grădiniţa ei, apoi mai apropiate şi, in sfarş­t, mai multe adunate, foarte curate, albe ca laptele sub acoperişurile lor roşi, aşezate ca nişte jucări in verdeaţă, imprejurul unei clopotnite ascuţite şi sclipitoare. — Un sat neatins! murgi Kaiserkopf. Un fior de bucurie alergă dealungul puştilor, iar baionetele se aprinseră. In­­sfârşit! Ajungeam şi noi cei dintâi undeva! Ne venise şi nouă rândul 1­0 sări facem şi noi salteaua unei localităţi. Aclamaţiuni, strigăte de hoch, hoch, grohăeli de mulţumire, trecură printre rânduri; raniţele fură sumese pe umăr cu o smucitură veselă, însufleţită de vlagă, compania îşi drese şirurile şi se sili să bata piciorul. Pe când ne apropiam, o Învălmăşeală Înăbuşită se făcea la intrarea satului; se vedeau locuitorii, ieşind din case, mişcându-se, sburand ca nişte albine speriate imprejurul stupului; clopotul începu să sune. Pe ogoarele dimprejur ţăranii işi înălţau spinarea, priviau fără să înţeleagă, spriji­niţi In sapă, sau se indreptau in grabă spre casele lor. Un cal scăpat, o luase razna in galop pe o mirişte. La o răspântie de drum, unde un Hnstors rustic Îşi În­tindea braţele slabe de fiecare parte a capului încununat de spint aştepta un miC grup de ţarsni cu capetele descoperite, cu primarul si cu preotul In cap. Coloana fă o haltă in tim­p ce patrule plecau să cerceteze locul şi­ o mică avant­­gardă, sub ordinele furierului Schmauser, se ducea să se asigure de drumurile la sat, încins cu lenta, pr­marul, un om voinic cu o faţă plină de bunătate, înainta foarte demn in Întâmpinarea căpitanului Kaiserkopf, se opri la doi paşi de cal şi inchinându-se adânc zise: — Domnule ofiţer, suntem oameni paşnici. Nu ne gândeam, vreodată, că războiul intr’o zi o s’ajungă până la liniştita noastră comună. Dar, deoarece iată-vă, am venit ca să vă spunem, că vrem să vă primim paşnic. O să vă punem la dispoziţie tot ceea ce va fi necesar în măsura mijloacelor noastre, încrezători în declaraţiunile autorităţilor militare germane, că nu se va face nici un ton, populaţiunilor in­ofensive din regiunile o­upate, cre­dcum că bunurile şi per­soanele noastre, vor fi respectate şi că vă veţi conforma in credinţa, după drept şi după tratate, uzagiilor războiului. Desfăcând o hărtie, prmarul adaugă: — Iată, domnule ofiţer, publicaţia pe care am lipit-o in comuna a cărei grijă o sun. Dati-mi voie să vi-o citesc: Primarul atrage atenţia locuitorilor comunei asupra gravei primejdii ce ar putea rezulta pentru civili dacă s’ar servi de arme contra inamicului Toţi cei cari ar avea arme de foc sunt obligaţi a le depune la primărie. Ministrul de interne recomandă ci­vililor, dacă inamicul se arată în ţinutul lor, să nu­­ combată, să nu profere nici în junt, nici ame­ninţări, să evite orice fel de provocaţiune. Orice act de vio­lenţă comis de un singur civil ar fi o adevărată crimă, căci ar putea servi drept pretext pentru o represiune sângeroasă, pentru jefuirea şi măcelărirea populaţiei nevinovate, a fe­meilor şi a copiilor. — B ne, bine, tu,­ Ka seikopf, destulă vorbă. O să vedem asta mai târziu. Deocamdată, vom cantona tn satul vostru in care turierul meu va Însemna le­um­ele pentru truDă Vom re­h'Zi­ona lucrur­le de care vom avea nevoie!... Im­prebite hrană proaspătă pentru oameni şi ovăz pentru cai Vedeţi de nu adunaţi toate astea. Vâ dau întâlnire peste o jumătate de ceas la primărie. Rupeţi rândurile! Ne făcurăm intrarea in localitatea aceea rustică, încredinţaţi cu totul câ nu vom avea a ne teme deloc de nişte oameni aşa de cum se cade. Asta era, cel puţin, părerea mea per­sonală, căci, imprejurul meu, auziam bodogăniala mai multora cani, aţâţaţi, poate, de dorinţa de jaf, vorbiau de pe acuma de fr . , I I oi i de arme ascunse şi de fântâni otrăvite. Stând ti, .a, "..I-- .i n gr­i­pe mici, ţăranii, speriaţi, dar binevoi­tori, ne Întindeau, în trecerea noastră, fructe, prăjituri, strân­chini cu lapte. Cop­o frumoşi şi bucurati se ascundeau de incă in fustele mamelor. Prin ingrijirea lui Schimauser, se înscriau numere cu creta pe porţi, iar trupa se împărţia un pachete prin case, de unde şi începuse a se auzi sgoraote plăcute de tingiri şi de oale puse la foc. Kaiserkopf se găzduise la primar cu nedespărţitul său Schlapps. Schimmel, aspirantul Max Helmuth şi cu mine eram găzduiţi la preot In acest timp, proviziile, căruţele cu fân, sacii cu făină şi cu ovăz, precum şi vitele pe picioare fusese strânse in faţa primăriei, unde căpitanul Kaiserkopf, în conferinţă cu primarul şi notabilii din co­muna dădea ordi­ne şi-şi dicta cerinţele. Se aşteptă dintr-o Ci­pă pe alta sos­iea batalionului şi trebuiau poduri şi şo­­proane ca să culci toată lumea asta. Schmaus­er nu prididit de treabă, făcea la liste. La onm­ăne se pregătiau aparta­mente pentru maiorul von Nippenburg, precum şi pentru colonelul von Stern­tz, care, se credea, ca trebuia sa so­sească mai târziu, noaptea, cu stat-majorul regimentului Kaiserkopf in sfârşit, se încăpăţâna a cere pe lângă terhi­­ziţii şi cu t­tlul de contribuţie de râzboiu, o suma de 50000 de franci, singura condiţie, zicea el, care ar putea împiedica să fie supus satul la razie şi primarul să fie spânzurat Totul merse b ne ca un ceas. Soldaţ­i n’aveau alt gând decât să chefuească pe spinarea gazdelor şi să profite die bunăvoinţa lor ca să-şi umfle pântecele. Nici noi, la preotul, nu aveam mai mic chef şi petrecerea era aici popească. (Va urma) . )

Next