Universul, august 1925 (Anul 43, nr. 175-200)
1925-08-01 / nr. 175
2 Cum se execută lippiţii la ttf — Nu se ţine seamă de sorţii traşi, iar loturile sunt distribuite pe sprinceană. — Primăria va fi chemată în judecată. — Se va cere intervenţia ministerului de război — — Ce ne declară preşedinţii principalelor organtizafiuni ale foştii di luptători — GALAŢI, 29. — Cu prilejul împroprietăririi demobilizaţilor orăşenii a’au produs o mulţime de nemulţumiri şi agitaţiuni în rândurile invalizilor, văduvelor, militarilor activi şi în rezervă. Dată fiind importanţa areseî chisturi!, am Întreprins o anchetă ascultând cuvântul conducătorilor principalelor association a foştilor luptători. DECLARAŢIILE PREŞEDINTELUI SOC. DEMOBILIZAŢILOR întâlnind pe d. Ion Mustaţă, preşedintele soc. „Fiii apărători ai patriei" şi rugându-l să ne spună ce crede despre împroprietărirea demobilizaţilor gălăţeni, d-na ne-a afirmat următoarele : — „împroprietărirea orăşenilor a întârziat să fie înfăptuită din cauză că prima rată a fost fixată la o sumă exagerată (1000 W). Când în urma intervenţiilor mele primăria a redus plata la 900 lei minimum, demobilizaţii au început să se prezinte la oficiul de împroprietărire. Ce s’a întâmplat ? Primăria neluându-şi nici un angajament, că pentru banii încasaţi vor executa lucrările de edilitate ca: pavaj, canalizare, iluminatul, instalaţia de apă, etc., demobili- Băaţii au început să se agite din nou şi au refuzat cu desăvârşire să înfiinţeze un cartier asemuitor unui sat. Am făcut nouă intervenţii la primărie şi am reuşit ca din cei 30 lei costul unui metru pătrat, dintre cari 2 lei revin primăriei. 28 de lei să fie destinaţi pentru lucrările de edilitate Pentru a se accelera lucrările de împroprietărire, primăria a angajat şi batalionul 5 pioneri din localltate. In ziua când pionerii au început parcelarea au intrat în conflict cu serviciul tehnic al comunei, care susţinea că parcelarea, a fost făcută ! Un adevărat haos. Improprietărirea era si nu era înfăptuită. S’a mai întâmplat și următorul fapt destul de regretabil. Acei cari au întocmit planurile, n’au desemnat locurile pentru biserică, școală, primărie, parc, etc. Un motiv pentru consiliul superior technic de a anula planurile. Cum nouile planuri întocmite n’au numere, implicit improprietărirea de loc la discuţii, agitaţii şi nemulţumiri. Pentru înlăturarea acestor nemulţumiri, s’a numit o comisiune din sânul soc. demobilizaţilor care va sta în permanenţă pe teren şi va supraveghia ca împroprietărirea să decurgă în bune condiţiuni. DECLARAŢIILE PREŞEDINTELUI SOC. INVALIZILOR Pentru a cunoaşte şi punctul de vedere al invalizilor, ne-am adresat d-lui colonel Christodulo Georgescu, preşedintele Soc. „Infrăţirea" a invalizilor din război, care a binevoit să ne declare următoarele: — „Trebuind să facă împroprietărirea, primăria a trimis în vara anului trecut pe inginerii «i să parceleze terenul pentru 3600 demobilizaţi. S’au făcut lucrările şi s’a dat numărul loturilor pe planuri. Pe baza acestor numere şi planuri s’a chemat publicul (i) a tras sorţii şi s’a atribuit fiecăruia acel lot corespunzător sorţului. După această operaţiune, s-au trimis planurile, la Bucureşti şi din cauză că ele au fost întocmite de oameni nepricepuţi, ministerul nu le-a aprobat ca chestiune de sistematizare. Ministerul cerea primăriei să numească oameni capabili în lucrări de sistematizare şi să transpună numărul de loturi de pe planul cel vechiu pe planul c ll nou, potrivit cu situaţia ce o avea fiecare demobilizat pe teren.Natural, bine era ca fiecare impropriendirit să-şi ia în stăpânire acel lot, care de fapt i s’a atribuit. Ce s’a întâmplat? Inginerii primăriei ca să scurteze lucrarea au început să împroprietărească fără să ţină seama de numărul de pe plan, nîcî de sorţii de pe teren. împroprietărirea s'a făcut pe sprânceană. Se vorbesc lucruri cari nu se vor putea verifica decât ulerior. Deocamdată însă, primăria şi-a asigurat un număr de câteva procese cu acei cărora le aparţineau terenul şi date pe nedrept altora“. DICULARAŢIUN PREŞEDINTELUI SOU. JUNCŢIONARILOR COMERCIALI La acţiunea demobilizaţilor s’au railat şi funcţionarii comerciali, foşti luptători, cari nu admit felul cum decurge improprietărirea. Secţiunea locală a soc. „Generala“ a funcţionarilor comerciali numărând mulţi membri, am găsit nimerit să cunoaştem şi părerea d-lui Constantinescu, preşedintele societăţii. — Dle preşedinte, cine puteţi spune despre nemulţumirile cu împropri-târîrea ? __ „Mulţimea de demobilizaţi, minus cei grupaţi in jurul soc. F. A. P. văzând că nu se respectă împroprietărirea aşa cum s‘a hotârit în luna August a anului 1924, s'a Întrunit la sediul sec funcţionarilor comerciali şi s’a ajuns la convingerea, în urma discuţiunilor urmate, să se formese un comitet care să ducă la bun sfârşit împropiertărîrea. , a ! S'a ales un comitat cetăţenesc care s‘a pus la dispoziţia comitetului de împroprietăriră operând totodată primăriei respectarea sorţilor traşi şi schimbarea bunurilor pe teren Cum inginerul comunei, continua să distribue loturile pe team, comitetul nostru s'a prezentat din nou d-lui primar şi de faţă fiind d-nul colonel Vasilscu, delegat din partea garnizonei şi din partea comandantului corpului 3 armată şi colonel Silvestru Palade, detgat din partea ministerului de război, pentru supravegheri,al impropietărirei, cerând să se facă împroprietărirea pe cartiereşî in conformitate cu tragerea, la sorţi. După multe discuţiuni ,1. primar a rugat pe d. colonn Silvestru Paladi să preia preşedinţia comitetului de împroprietărire şi ajutat de d-nic C. Mirescu, ajutor de primar şi Mihail Duca, consilier comunal să ducă lucrurile la bun sfârşit. Comitetul întrunit în prima şedinţă a hotărît următoarele: 1. Inginerul comunei să înceteze cu împroprietărirea. 2. Să se traseze stifizile pt. teren cu plugurile. 3. Să se paradeze tot terenul ca să ştie fiecare al cui este. Dar, inginerul comunei nu ţîn/.i seamă de hotăririle comitetului şi în lipsa d-luî colonei Palade, continuă să împartă loturile. Din această cauză comitetul de acţiune cetăţenesc cere cu insistenţă următoarele: 1. Loturile care urmează să fie împărţite invalizilor, văduvelor de război, ofiţerilor, reangajaţilor armani de uscat şi marină, să li Se dea lor în primire conform sorţului tras în cursul anului trecut. In caz când actuala star® de lucruri va mai dăinui, noi vom facă apel la d. general Mărdărescu, miniştri in război, cerându-i să ancheteze personal la faţa locului cum sunt împroprietăriţi şimobilizaţii oraşului, încheie d. Constantinescu". P. H. ---------XXX ------— Din Sulina DELEGATUL LIGEI NAŢIUNEI VIZITEAZĂ ORGANIZAREA SERVICIILOR SANITARE AL PORTURILOR GURILOR DUNĂREI D. dr. Mitchel delegat englez în Liga Naţiunilor a sosit la Sulina însoţit de d. dr. Pop, d. dr. Zota şi d. director Viorel Popescu de la regiunea 5 Galaţi, ca delegaţi din partea direcţiunei generale sanitare. La Sulina au fost primiţi de d. dr. Baroni directorul serv. sanitar al portului care a dat toate explicaţiile în ceea ce priveşte organizarea serviciului sanitar, vizitând laboratorul de bacteriologie, uzia de apă staţiunea de deparazitare şi lazaretai de contagioşi. UNSVf iBSUL Universul" în ţară Braila 30 Iulie SPARGERE O îndrăsneaţă spargere s’a comis la locuinţa d-lui Vasile Panait, funcţionar la soc. ..Prevederea" domiciliat in str. Bastianei 29. In lipsa sa acasă, hoţii au spart lacătul dela poartă s‘au introdus in curte şi de acolo spărgând două geamuri au intrat in casă, au luat haine, lingerie şi bani în valoare de pestee 300 mii lei. Cazul fiind reclamat, secţiei I. aaasta a arestat pe servitoarea Vasilica Gorod, care a declarat că autorii furtului sunt Costin Vasile şi Alecu Raicu, care au şi fost arestaţi. CONCURS DE INNOT In ziua de 26 a avut loc un concurs de înnot organizat de cercul cultural şi sportiv „Principesa Elena” pe distanţa Măcin-Glvîcet, de 13.700 m. Concursul a fost organizat sub patronajul d-lui deputat Petre Jecu. Au luat premiul I Nicu Lisovschy, premiul II Paul Epureanu şi al III C.Graman. Acestor trei concurs iţiî li s'au dat premii in bani şi explome de onoare. Comisiunea de arbitri a fost compusă din dnil deputat Petra Jocu, locot. col. fiacoviţă, maior Costea Crişu, căpitan comandor V. Dumitrescu, etc. Comisiunea a deci«să d£a diplomă de onoare şi d-lui avocat N. Băncilă car deşi n’a fost înscris printre concurenţi totuşi a luat parte ca amator parcurgând această distuţă în 2 ore. 30 Iulie GROAZNICA NENOROCIRE DE LA OBOR Trenul de la Mamaia a sfărâmat o căruţă rănind grav pe conducător. Locuitorul Erene Omisa pe când trecea cu căruţa sa pe linia Mamaia , spre Obor, a fost ajuns de trenul ce venea de la băi. Maşina a isbit pe neaşteptate cu putere căruţa încât o prefăcu în ţăndări. Din fericire, conducătorul căruţei Erem Omisa, în timpul Isbiturei a fost svârlit în cealaltă parte a liniei, scăpând cu viaţa. Caii au scăpat. Victima a fost transportată la, spitalul comunal Organele c. f. r. au deschis o anchetă. ÎMPUŞCAT DIN IMPRUDENŢA Locuitorul C. I. Popa din comuna Mircea Vodă a împuşcat din imprudenţă în abdomen pe consăteanul său N. Bute. INCENDIUL DIN PORT Ehi d. a. oraşul a fost alarmat de semnalele vapoarelor car anunţaţi d isbucnirea unui incendiu în port. O coloană groasă de fum ce eşea din tancul suedez „Ingrind“ întuneca narea. Ca în cele mai multe cazuri de acest soi şi tancul suedez „Ingrid“ era acum în flăcări din cauza neglijenţei. La deschiderea uşilor tancului, gazele emanate in interior unde fusese încărcat petrol, au făcut explozie. Flăcările au cuprins deodată întreaga proră a vasului, limbile de foc ameninţau să cuprindă întreg vaporul, În urma semnalului de alarmă, au sosit la faţa locului şalupa de ajutor, remorcherul Julietta şi vasul de salvare englez „King Lear“ iar cei opt oameni ai echipajului fiind înconjuraţi de flăcări şi înecaţi de fum, au căzut în nesimţire. Cu arsuri grave au fostscoşi pe ţărm şi transportaţi la spital cu un autocamion. Unul din ei, anume Gh. C. Panait a încetat din viaţă astăzi de dimineaţă la spital. Asemenea se mai găsesc în stare muribundă ne maiî fiind speranţe de scăpare, mecanicul Vasiliu şi trei marinari. Pagubele se evaluează la peste 2 milioane lei. După ce a fost scos în larg de către un remorcher înspre coasta viilor vechi, tancul „Ingrid“ a fost scufundat spre a se evita o reisbucnire a incendiului. NENOROCIRE Un tânăr escursionist pe când făcea baie, înaintând prea mult în apă, s’a îna ceai, cadavrul lui n’a fost încă pescuit. ESCROC ARESTAT Din sala hotelului „Boulevard“ dispărând o maşină de scris, cazul a fost reclamat prefecture de poliţie. După mai multe cercetări, poliţia a descoperit că maşina fusese furată de un oarecare Inginer Călărăşanu, ce locuia în acel hotel. Hoțul a fost înaintat parchetului. Totodată s-a stabilit că acest Călărăşeanu nu este decât un simplu şofeur, iar titulatura de inginer ce şi-o dedea, era falsă. Craiova 30 Iulie PRELUNGIREA TERMENULUI PENTRU PROCURAREA LEGITIMAŢIILOR Am arătat acum câteva zile că toţi locuitorii din judeţ şi oraş trebuiau, in virtutea unei dispoziţiuni ministeriale, să se reînscrie la biroul populaţiunii de unde aveau să obţină un carnet cu fotografie, pentru stabilirea identităţii. Ca ultimă dată pentru îndeplinirea acestei formalităţi se fixase 1 Septembrie. Deoarece între timp a intervenit punerea în aplicare a reformei administrative care va avea ca efect reînfiinţări şi desfiinţări de comune, schimbare de limite intre judeţe, creare de noui judeţe, termenul prevăzut mai sus s’a prelungit până la 1 Ianuarie? 1926. TALKARIA UNOR ŢIGANI NOMAZI O ceată, de ţigani nomazi, — 7 la număr — au atacat eri noapte pe locuitorul Florea Dănoiu din comuna Mârşa, pe care după ce l-au bătut şi schingiuit, i-au furat din casa, pe lângă bani şi lucruri casnice şi o salbă cu galbeni de aur. Tâlharii fiind simţiţi jandarmii şi o parte din săteni au pornit în urmărirea lor. Câţiva din ei s’au ascuns în zăvoiul din marginea Jiului, iar alţii au căutat să treacă apa înot. Unul s’a înecat şi cadavrul lui a fost pescuit după câteva ore, ceva mai la vale. Altul a fost împuşcat, cadavrul acestuia a fost găsit azi de dimineaţă pe malul opus al apei. Ceilalţi au dispărut, lăsând două căruţe în care s-au găsit parte din lucrurile furate. In gara Filiaşi a fost, arestat cunoscutul pungaş de trenuri Ghiţă Bibicescu, care se suise în Simplon fără bilet cu intenţia, de a jefui călătorii. In arestul postului de jandarmi Filiaşi unde fusese închis, hoţul a încercat să evadeze tăind fiarele de la ferestre. A fost însă împiedicat la timp de santinela care a observat acest lucru. DELA CONSILIUL DE RAZBOIU Consiliul de război de pe lângă corpul I armată a condamnat pe soldatul jandarm Jianu Filon la 3 ani închisoare pentru lovirea şi insulta, su-periorului. Aceiaş instanţă ,a mai condamnat la 7 ani inchi- soare pentru dezertare lu i,vicia, mic, pe soldaţii Avram Bucur. din reg. 15 obuziere, TivoliDi.,mitru din reg. 30 infanterie, Tucă Nicolae din reg. 3 infamterie şi Ivănoiu D-tru din reg. 3 artilerie. ^ 1 SERBARE CÂMPENEASCA . Duminică 2 August va avea Ioc în grădina băilor comerciale o mare serbare câmpenească organizată de asociaţia ziariştilor din Craiova. Pe lângă nenumărate distracţii şi surprize, ce organizatorii au pregătit pentru public, s-a instalat şi un post de radio- fonie, de la care vizitatorii pot auzi concerte din Viena, Berlin, Paris şi Londra. PENTRU CITITORII NOŞTRI Reamintim cititorilor noştri că sucursala ziarului ,,Universul“ din Craiova s-a mutat în strada Unirii, casele Fortunescu. Intrarea prin gang. I PUNGAŞ ARESTAT Galaţi 30 Iuiie ARESTAREA UNUI FUNCŢIONAR NECINSTIT In urma unei telegrame a poliţiei din Tg.-Ocna, siguranţa locală a arestat pe Dumitru Goicîu, din str. Sf. împăraţi, nr. 6, care fiind în serviciul comerciantului Scurtu, din Tg.-Ocna, a dispărut însuşindu-şî suma de 6.300 lei, bani ce i-au fost încredinţaţi spre a-l depune la adiţia financiară. Funcţionarul abuziv a fost înaintat poliţiei Tg.-Ocna. IN JURUL UNUI ACCIDENT In urma accidentului întâmplat la via d-lui V. Constandache, din com. Fireşti, tânărul Alexandru Pecengea, din str. Eminescu 80, care fusese în serviciul viei ca mecanic la motorul de pompat apă, a rămas infirm de braţul stâng. Proprietarul viei, d. Constandache, a fost dat în judecată, pentru neglijenţa care a cauzat funcţionarului său, infirmitatea. JUDICIARE Cititorii îşi amintesc din ziarul nostru, de îndrăzneţele escrocherii ale tânărului Ştefan Dragoncea, care în complicitate cu Ionel Brenciu şi artista Nelly Nicolau, au înşelat numeroşi comercianţi din Galaţi, Focşani şi Transilvania. Procesul lor a venit spre judecare înaintea tribunalului de Covuriri care a condamnat peŞtefan Dragoncea la 2 ani închisoare, pe Ionel Breaciu la 3 luni şi pe Nelly Nicolau la 10 mii lei. amendă. Cu toţii au mai fost condamnaţi să plătească despăgubiri comercianţilor escrocaţi. FURT Un îndrăsneţ furt s-a comis ori la locuinţa restauratorului Ghiţă Râpa, din piaţa Veche. Trei zugravi cari lucrau de câteva zile la zugrăvirea odăilor imobilului d-lui Râpă, profitând că nu erau supraveghiaţi au deschis un şifonier, furând 72 mii lei. Spre a îndepărta orice bănuieli, hoţii au venit în restaurant unde după ce au băut şi mâncat au declarat că se vor întoarce, spre a continua lucrul. D-na Râpă, deschizând şifonierul a observat furtul. Anunţând imediat poliţia, doi dintre zugravi, Const. Dănciulescu şi St. Socatici au fost arestaţi. Al treilea se crede că a fugit din oraş. ISPRAVA UNOR CHIRIAŞI In urma unei reclamaţiuni a d-lui Panait Pancu, după strada Gamulea, au fost daţi in judecată, pentru distrugere Haim Ticher din strada Buna-Vestire 5 şi David Kanner, din strada Bonaparte 2, cari inchiriând un imobil în strada Pastramă 35, au distrus zidurile şi au încuiat imobilul, fără a se mai muta în el. S‘a ordonat o expertiză tehnică. CRIMA O nouă crimă s‘a săvârşit în judeţ. Săteanul Grigore Ciobotaru din comuna Măstacani, a aplicat o lovitură de cuţit în regiunea temporală dreaptă lui Marin Sârbu, din aceeaş comună. Criminalul a fost arestat. PUNGAŞI DAŢI JUDECAŢII S’a deschis acţiune publică pentru furt, pungaşilor Nicu Pintilie, zis Bârlădeanu, Panait Istrati şi Voicu Florea cari au jefuit pe un sătean în oborul de cereale. FALIMENTE Tribunalul Covurlui a declarat in stare de faliment pe comerciantul Gh. Apostolache din strada Bucuresti-Noui 94. In contra falitului Gh. Ciubotariu din strada Tecuci 121, nu s‘a stabilit nici o intenţiune de fraudă. S’a mai cerut declararea în stare de faliment a comercianţilor Sadaguischi şi Marcuschu. * * Ann! EHf.—ffr. 1?5 SWătSHapst H'25 îsmM! CONGRESUL COOPERATIVELOR DIN BASARABIA DE SUD Zilele trecute a avut loc In localul federalei „Sud-Basarabene", congresul reprezentanţilor cooperativelor din Basarabia de sud. La acest congres au luat parte şi d-nii Dumitrescu-Bumbeşti, consilier al Casei centrale a cooperativelor, Inspector general Sergiu Cujbă, inspectorul Vârgolici Gh. Dropol, controlor la centrala cooperativelor şi Vârgolici la centrala Băncilor Populare. S’a discutat despre capitalul social, toţi fiind de părere că mărirea lui depinde numai de vânzarea în comuni a diferitelor mărfuri distribuite de centrală prin federale. Vânzătorii cooperativelor vor trebui recrutaţi dintre specialişti şi dintre absolvenţii şcoalei de vânzători de pe lângă centrala cooperativelor. Aceşti vânzători vor trebui să fie în- scrişi într o societate de plasare, care va îngriji în primul rând să fie oameni cu moralitate şi să prezinte garanţii serioase ■Pentru propaganda coopera-tistă participanţii sunt de părere să se dea o deosebită importanţă conferinţelor pe regiuni D. Dumitrescu-Bumbeşti a promis tot sprijinul centralei cooperativelor, care va trimite federalei mărfurile necesare şi aceasta la rândul ei le va desface prin magazinele de consum din regiune, înlăturându-se orice fel de intermediari. EXPOZIŢIA ŞCOALEI DE INDUSTRIE CASNICA____ In zilele de 26, 27 şi 28 iulie a. c., şcoala de industrie casnică din Ismail, de sub conducerea d-nei Ecaterina Maior Dimitriu, a deschis o frumoasă exoziţie de covoare şi croşetării, în localul federalei sub. basarabene, de pe bul. Regina Maria. Au fost expuse lucrări de o rară execuţie artistică, pe motive naţionale, încât publicul a rămas pe deplin încântat de rezuitarile acestei şcoli, unică în Suduil Basarabiei. Au vizitat expoziţia I. P. S. S. Episcopul Iustinian al Imarhilui şi Cetăţii Albe, care a adus elogii d-nei Dimitriu, pentru frumoasele lucrări expuse; au mai vizitat expoziţia d. Alexandru Zaharia, inspectorul regiunea a XI şcolară, d. Al. Gh. Doinani prefectul judeţului, senator I. Tomov, inspector şcolar I. Pralea, d. Iacobini, preşedinte de tribunal, etc. Luni expziţia a fost vizitată de d. ministru alt. instrucţiunii dr. Angelescu şi de d-nii miniştri Lapedatu şi Inculeţ» ^alul au adus de asemenea călduroase mulţumiri d-nei Dimitriu, promiţând tot sprijinul necesar prosperităţii şcoalei. CONFERINŢA PROTOPOPILOR DIN EPARHIA CETAŢIIALBETSMAIL In ziua de 22 iulie a. c. a avut loc in localul episcopiei, conferinţa protopopilor din e-eparhia Cetăţii Albe Ismail, sub preşedinţia P. S. S. Episcopul Iustinian şi în prezenţa membrilor consistoriului duhovnicesc : Iconom Stavrofor T. Dumbravă, Iconom Stavrofor I. Mohor Iconom Stavrofor N. Popovici şi Iconom Stavrofor I. Sofronovici. Dintre protopopi au luat parte: I. Belodanov, I. Nuta, M. Guştîuc, D. Bocunovschi, H. Fotescu, V. Schidu, V. Şorban, T. Belodanov, I. Luscatov, I. Luchianov şi D. Busuioc. Secretar al şedinţei Diacon G. Jurabiţă directorul episcopiel. P. S. S. Episcopul Iustinian deschide şedinţa printr-o cuvântare, în care îşi arată mulţumirea că vede pe toţi p. c. protopopi luând parte la această conferinţă, ceeace denotă spirit de ordine şi ascultare de poruncile Sf. Sinod, din ordinul căruia sunt întruniţi astăzi. Se ia în discuţie prd. Sf. Sinod referitor la începerea lucrărilor pregătitoae în vederea aplicărei legii biseriei ortodoxe române. Se hotărăşte ca p. c. protopopi să convoace fără Întârziere într'o conferinţă pe preoţii parohi din cercurile lor şi să le dea instrucţiunile necesare în vederea lucrărilor de mai sus Flecare, paroh va fi dator să-şi facă un conspect conf. art. 37 din statut, în care să treacă pe toţi membrii parohiei sale, cu drept dre vet in adunarea parohială Trecându-se la a doua chestiune prevăzută în ord. Sf. Sinod, adică împărţirea eparhiei în cricuri electorale, se hotărăşte ca această lucrare să se facă imediat de către consistoriul duhovnicesc, apoi se vor trimis p. c. protopopi instrucţiunile necesare pentru alcătuirea listelor electorale. Eparhia noastră va fi împărţită in 15 cercuri electorale. Tot in prd. Sf. Sinod se poate vedea cari dintre clerici au dreptul a fi trecuţi pe listele electorale. In urma acestor hotărîri conferinţa sa declară închisă ROSIORI-DE-VEDE NOILE BILETE DE IDENTITATE In conformitate cu ordinul circular No. 62883/925 al ministerului de interne, biroul populaţiei din localitate a început liberarea nouilor carnete de identitate-tip cu fotografie, pentru toată populaţia de la 16 ani în sus, indiferent de sex, vechile buletine de identitate nu mai sunt valabile cu începere de la 1 Septembrie a. c. RECENSĂMÂNT ’ In urma recensământului făcut locuitorilor din acest oraş de către d. Petrescu, şeful burcului populaţiei, s‘a înaintat la primărie un tablou general de alegători pentru alegerile comunale. De asemenea s'a mai întocmit un tablou general de toţi copiii în vârstă dela 5—18 ani, tablou care a fost înaintat direcţiunei şcoalei primare din localitate pentru centralizare. INDRASNEAŢA SPARGERE DIN BÂLCIUL TATARASTI O indrăsneaţă spargere sa comis în bâlciul anual din comuna Tătărăşti-Teleorma,u următoarele împrejurări : O Ceată de spărgători necunoscuţi, organizaţi în bandă, venind in bâlciu in noaptea de 21__22 cor. pe la ora 2 jum. noaptea, cu o îndrăsneală extraordinară au mers la cinci prăvălii diferite pe cari le-au spart, dar de unde nu au putut fura nimic, mărfurile fiind puse în lăzi. Continuând cu operaţiile, au spart şi prăvălia comerciantului Anghel Dematrescu, de unde hoţii nu au putut fura decât o haină şi o pălărie întrucât mărfurile erau puse la,răşin lăzi iar de aci hoţii fără nici o teamă că vor fi prinşi, au trecut, la comerciantul Elefterie Chendea din oraşul nostru şi aici în mod sistematic au sustras de sub vânzătorul Nadie Leţu care dormea, peste cincizeci bucăţi de manufactură în valoare de peste 80.000 iei. Hoţii voind a fura toate mărfurile comerciantului au continuat cu aceeaş sistemă până au ajuns la căpătâiul comerciantului Chendea, căruia trăgându-i mărfuri de sub cap, l-au trezit din somn. Negustorul dând alarma a început o adevărată luptă după care a sosit la faţa, locului şeful de post respectiv, începând cercetările care au rămas infructuoase. De notat este faptul, că în noaptea spargerilor comise, atât jandarmul respectiv cât şi ceilalţi copii ai autorităţilor comunale, au băut într'o cârciumă din bâlci până la ora 2 jun. —3 noaptea, exact timpul când se comiteau spargerile. Cazul a fost reclamat atât parchetului cât şî prefectului, judeţului, cari au luat măsuri energice pentru descoperirea şi prinderea îndrăsneţilor hoţi Câtâraşi GRINDINA ŞI FURTUNI Duminecă la ora 5 d. a. o mare furtună s’a deslănţuit în judeţul nostru, centrul fiind gara Ciulniţa. Furtuna a fost atât de puternică în cât întregul acoperiş al găreî a fost ridicat cu grinzi cu tot şi aruncat la o mare distanţă pe linie. Reţeaua telefonică şi telegrafică a fost stricată pe o mare distanţă, stâlpii telefonici trântiţi la pământ, vagoanele mânate de uragan au fost împinse pe linia Slobozia. Recolta porumbului a suferit mari pagube, căci după furtună care a durat 5 minute, a căzut grindină. Clăile de pe câmp au fost distruse. Pagubele sunt foarte mari. EXPOZIŢIE ZOOTECHNICA Comisiunea zootechnică organizează pentru ziua de 1 Septembrie c. odată cu bâlciul anual de „Sf. Maria“ o expoziţie pe terenul din faţa gărei frumos amenajat şi iluminat cu electricitate. Expoziţia va cuprinde toate secţiunile : agricolă, industrială, casnică, ceramica etc., şi o frumoasă colecţie din produsele animale din judeţul Ialomiţa. Comitetul de organizare Solicită concursul d-lor agricultori, industriaşi, comercianţi şi şcoalelor din oraş. Locurile din pavilion vor fi scutite de taxă. DE LA COMISIA INTERIMARA Comisia Interimară în şedinţa de Duminecă 28 Iulie c., a luat următoarele deriziuni:■ Scoaterea în vânzare prin licitaţie publică a terenurilor rămase pe coasta comunei din terenul parcelat pentru locuri de casă, s- a fixait data când se va ţine licitaţie în următoarele zile : La 20 Septembrie cele din cartierul D. La 27 Septembrie, cele din cartierul B ; la 4 Octombrie, cele din cartierul G, şi la 11 Octombrie, cele din cartierul A. La licitaţie poate concura oricine. — A acordat un termen până la 1 Octombrie 1925 împroprietăriţilor, cari nu s’au prezentat încă la plata primei rate şi la facerea actelor. Aceia, cari nu se vor prezenta până la acea dată, Ii se vor lua loturile. — A aprobat să se vândă un teren Corporaţiei Meseriaşilor din Călăraşi şi unul societăţii „Cântăreţilor bisericeşti” şi aceleaşi condiţiuni ca şi demobilizaţilor şi cu obligaţiunea de a construi pe aceste terenuri în termen de 8 ani. A aprobat reparaţiunea Clopotniţei de la biserica „Sf împăraţi" în limita sumei ” de lei 57.955, după devizul prezentat. Licitaţia se va ţine de urgenţă intru cât Clopotniţa ame-fiană să se năruiască. TULCEA ŞCOALA INDUSTRIALA " Prin stăruinţa şi munca d-luî Gh. Coatu, directorul şcoalei nr. 2 de băeţi din oraşul nostru, s’a înfiinţat o şcoală industrială, unde ucenicii dela diferite meserii cari din diferita motive n’au putut, să-şi termine cu primare, şi le completează cu multă uşurinţă în această şcoală. Binefacerile acestei şcoli, sunt foarte mari şi activitatea ei s’a putut vedea cu ocazia expoziţiei de lucruri manuale, din cursul acestui şcolar. Această şcoală, care merită să fie susţinută de locuitorii acestuî oraş, cuprinde o secţie industrială, una comercială şi una de adultî. Au fost înscrişi In cursul anului 102 elevi, din cari 93 au frecventat regulat, prezentându-se la examen. Dintre ei au fost promovaţi 61. Mulţi de la această şcoală s’au înscris pe la şcoalele secundara CAZURI MORTALE PRINTRE VITELE DIN COMUNA DAENI In comuna Dăeni, printre vitele cornute ale locuitorilor, s’a ivit o boală suspectă, după două zile de nhinuri, vitele mor. Numai intr’o singură zi s’au înregistrat 4 cazuri mortale. Medicul veterinar din orașul Babadag, care a fost incunoştiinţat, a plecat la faţa locului, spre a lua măsuri de combaterea bolid. NEMULŢUMIRILE CONTRA ORARIULUI DIN LEGEA REPAUSULUI DUMINICAL Librarii din localitate, s’au prezentat, d-lui V. Lupescu, poliţaiul oraşului, înmânfindu-i o cerere, prin care se plâng contra orariului prevăzut in noua lege a repausului duminical. Librarii în cererea lor, arată că mulţi comercianţi de băcănie vând articole şi de librăria, prin care în afară de concurenţa ce le-o fac, mai profită şi de faptul că magazinele lor sunt deschise până la orele 8 şî 9 seara, iar librăriile se închid la orele 7 seara.Ei cer să li se fixeze ora Închiderii ca la băcăniile din oraş. D. Lupescu, poliţaiului, care a făcut personal cercetărî in oraş, s’a convins că liberalii au dreptate şi a intervenit pe lângă autorităţile superioare ca dreapta lor cerere să fie satisfăcută. CRIMA DIN RĂZBUNARE Individul Vasile Toma din comuna Garcaliu, luându-se la ceartă cu Sergheî Stai, şî lovindu-l grav, acesta a încetat din viaţă. Criminalul a fost arestat ■% FURTURI Soldatul Mihail Davklov, care se afla cu un coş cu peşte 1« debarcaderul N. F. R. a rămas fără el. S'a descoperi că autorul furtului era M. Ivanof. Hoțul a fost arestat. Locuitorului lancu Tulceanu i s’a furat de la pășune, de pe mereaua acestui oraș, două cea. * 4M Louis oinum Traducere de U. P. N. Nifte vite albe cu pete negre, risipte prin erbun, păşteau domoale imbelsugitul covor al erb". Nfist- drumeatun, cu arini pe faruri, şerpuiau pr ntre holdele grase, unde, pe alocurea, se vedea, roditor și întunecat stratul moale al pământului gras. O nesfarstă poeze se desfăcea din acest peisagiu liniştit, bogat, umflat de stil şi sufletul meu hrănit cu idila, il gusta din plin, farmecul acesta vrăjit. Se iviră case, la început risipite, una ici, una colo, fiecare cu grădiniţa ei, apoi mai apropiate şi, in sfarşt, mai multe adunate, foarte curate, albe ca laptele sub acoperişurile lor roşi, aşezate ca nişte jucări in verdeaţă, imprejurul unei clopotnite ascuţite şi sclipitoare. — Un sat neatins! murgi Kaiserkopf. Un fior de bucurie alergă dealungul puştilor, iar baionetele se aprinseră. Insfârşit! Ajungeam şi noi cei dintâi undeva! Ne venise şi nouă rândul 10 sări facem şi noi salteaua unei localităţi. Aclamaţiuni, strigăte de hoch, hoch, grohăeli de mulţumire, trecură printre rânduri; raniţele fură sumese pe umăr cu o smucitură veselă, însufleţită de vlagă, compania îşi drese şirurile şi se sili să bata piciorul. Pe când ne apropiam, o Învălmăşeală Înăbuşită se făcea la intrarea satului; se vedeau locuitorii, ieşind din case, mişcându-se, sburand ca nişte albine speriate imprejurul stupului; clopotul începu să sune. Pe ogoarele dimprejur ţăranii işi înălţau spinarea, priviau fără să înţeleagă, sprijiniţi In sapă, sau se indreptau in grabă spre casele lor. Un cal scăpat, o luase razna in galop pe o mirişte. La o răspântie de drum, unde un Hnstors rustic Îşi Întindea braţele slabe de fiecare parte a capului încununat de spint aştepta un miC grup de ţarsni cu capetele descoperite, cu primarul si cu preotul In cap. Coloana fă o haltă in timp ce patrule plecau să cerceteze locul şi o mică avantgardă, sub ordinele furierului Schmauser, se ducea să se asigure de drumurile la sat, încins cu lenta, prmarul, un om voinic cu o faţă plină de bunătate, înainta foarte demn in Întâmpinarea căpitanului Kaiserkopf, se opri la doi paşi de cal şi inchinându-se adânc zise: — Domnule ofiţer, suntem oameni paşnici. Nu ne gândeam, vreodată, că războiul intr’o zi o s’ajungă până la liniştita noastră comună. Dar, deoarece iată-vă, am venit ca să vă spunem, că vrem să vă primim paşnic. O să vă punem la dispoziţie tot ceea ce va fi necesar în măsura mijloacelor noastre, încrezători în declaraţiunile autorităţilor militare germane, că nu se va face nici un ton, populaţiunilor inofensive din regiunile oupate, credcum că bunurile şi persoanele noastre, vor fi respectate şi că vă veţi conforma in credinţa, după drept şi după tratate, uzagiilor războiului. Desfăcând o hărtie, prmarul adaugă: — Iată, domnule ofiţer, publicaţia pe care am lipit-o in comuna a cărei grijă o sun. Dati-mi voie să vi-o citesc: Primarul atrage atenţia locuitorilor comunei asupra gravei primejdii ce ar putea rezulta pentru civili dacă s’ar servi de arme contra inamicului Toţi cei cari ar avea arme de foc sunt obligaţi a le depune la primărie. Ministrul de interne recomandă civililor, dacă inamicul se arată în ţinutul lor, să nu combată, să nu profere nici în junt, nici ameninţări, să evite orice fel de provocaţiune. Orice act de violenţă comis de un singur civil ar fi o adevărată crimă, căci ar putea servi drept pretext pentru o represiune sângeroasă, pentru jefuirea şi măcelărirea populaţiei nevinovate, a femeilor şi a copiilor. — B ne, bine, tu, Ka seikopf, destulă vorbă. O să vedem asta mai târziu. Deocamdată, vom cantona tn satul vostru in care turierul meu va Însemna leumele pentru truDă Vom reh'Ziona lucrurle de care vom avea nevoie!... Imprebite hrană proaspătă pentru oameni şi ovăz pentru cai Vedeţi de nu adunaţi toate astea. Vâ dau întâlnire peste o jumătate de ceas la primărie. Rupeţi rândurile! Ne făcurăm intrarea in localitatea aceea rustică, încredinţaţi cu totul câ nu vom avea a ne teme deloc de nişte oameni aşa de cum se cade. Asta era, cel puţin, părerea mea personală, căci, imprejurul meu, auziam bodogăniala mai multora cani, aţâţaţi, poate, de dorinţa de jaf, vorbiau de pe acuma de fr . , I I oi i de arme ascunse şi de fântâni otrăvite. Stând ti, .a, "..I-- .i n gripe mici, ţăranii, speriaţi, dar binevoitori, ne Întindeau, în trecerea noastră, fructe, prăjituri, strânchini cu lapte. Copo frumoşi şi bucurati se ascundeau de incă in fustele mamelor. Prin ingrijirea lui Schimauser, se înscriau numere cu creta pe porţi, iar trupa se împărţia un pachete prin case, de unde şi începuse a se auzi sgoraote plăcute de tingiri şi de oale puse la foc. Kaiserkopf se găzduise la primar cu nedespărţitul său Schlapps. Schimmel, aspirantul Max Helmuth şi cu mine eram găzduiţi la preot In acest timp, proviziile, căruţele cu fân, sacii cu făină şi cu ovăz, precum şi vitele pe picioare fusese strânse in faţa primăriei, unde căpitanul Kaiserkopf, în conferinţă cu primarul şi notabilii din comuna dădea ordine şi-şi dicta cerinţele. Se aşteptă dintr-o Cipă pe alta sosiea batalionului şi trebuiau poduri şi şoproane ca să culci toată lumea asta. Schmauser nu prididit de treabă, făcea la liste. La onmăne se pregătiau apartamente pentru maiorul von Nippenburg, precum şi pentru colonelul von Sterntz, care, se credea, ca trebuia sa sosească mai târziu, noaptea, cu stat-majorul regimentului Kaiserkopf in sfârşit, se încăpăţâna a cere pe lângă terhiziţii şi cu ttlul de contribuţie de râzboiu, o suma de 50000 de franci, singura condiţie, zicea el, care ar putea împiedica să fie supus satul la razie şi primarul să fie spânzurat Totul merse b ne ca un ceas. Soldaţi n’aveau alt gând decât să chefuească pe spinarea gazdelor şi să profite die bunăvoinţa lor ca să-şi umfle pântecele. Nici noi, la preotul, nu aveam mai mic chef şi petrecerea era aici popească. (Va urma) . )