Universul, septembrie 1925 (Anul 43, nr. 200-225)
1925-09-15 / nr. 212
a Candidaţii organizaţiilor comerciale unite pentru alegerile de la Camera de Comerţ C _LGGRIA I ALIMENTARA Temlstacle Aleaandrescn. Iancn Voicnlescu. Carol Pascal, k Iorgu Steriu. Petre Pascaru. Alexandru Argeşiu. Ilierie De la Beişani. Ion Vişan. CATEGORIA I IMBRACAMINTE Th. Virghidan. Bucur Bunescu. Wilhelm Glück. Ion Bediţeanu. I. BenvenisU. Kimen Velicu. Ga. Ionescu. CATEGORIA IV CEREALE, FURAJE Nicolae Petcu. Cicerone P. Boroş. I. Wappner. Paul Mihăilescu. CATEGORIA IV DifERIT ASIGURĂRI Mauriciu Blank. G. M. Bobrovici. Aurelian Popescu. Ion Săvescu Petre O. Vassalopol CATEGORIA V PRODUSE ICHIMICE-TECITETICE Radu Vasilescu Br. Vârsoliei Gh. Costea Ales. Colin CATEGORIA VI DIVERSE Ing Mik. Manoilescu. ISmano Wissner Const. Rădulescu Carol Barasch CATEGORIA VII MICUL COMERŢ Bureţea D. G. Dobrescu Gh. Const. Filipescu D. Mișu Marinescu Tancu Nițescu Mitică Păun Tănase Subin Isac Tănase Rica .TEGOA . SA MICA INDUSTRIE Victor Grădinaru Teodor Ionescu Gheorghe Brănescu Papaiani Ionescu Cristea Stefan Gh. Dumitrescu Ion Drăgulinescu Nicu Stefănescu Ales. Negrea CATEGORIA X IND. PIELĂRIEI Gh. Eitatopol Vasile Prodanof Anton A. Ambrosi Carol Fleischer CATEGORIA XI IND. ALIMENTARA Dr. Gh. Gheorghian *1. Ștefănescu Grivita Gogu Demetrescu Costîn Dumitrescu Petre Secăreanu CATEGORIA XH DIVERSE INDUSTRII I. Zahar of Tiberia Eremia D.tru Ionescu Armand Melon 2950 ■na li-K s’9! ie o’avesi ie Iste, la! !a Hm vinuilor SPIRACHE MARINESCU Calea Griviţei 19, colt General Budirleanu No. 1 Se găsesc cele mai gustoase şi cele mai selecte vinuri naturale Şi-au luat un avânt neîntrecut următoarele vinuri naturale: Braghima v&rtoasă 24, Grăsulia de Drăgăţani 39, Tămânoasa 38, Cotnari 40. Produsele proprii. Se expediază și în provincie. Ambalagiu gratis. Se mai găsește și otel de wsn natural, kilo ISO lei. . . ,________4 gr, **wBnarraaanoHnJwMannaaHnK MOTOM de motorină, construcţie grea până la 90 H. P. de benzină şi petrol, fixe şi pe roate MOIîS cu pietre La Ferié MAŞINI da Tâmplărie Teichert & Sohn ?£ÄS€yßi de vin, zdrobitoare de struguri îîSIRISLARIE englezească, articole technice Vârcolat(Epo3iSete WSON YOUEIL Sffj Bucureşti, Câmpineanu 15 şi sucursalele Galaţi, Brăila, Giurgiu 299 t . roARE cu MOTORINA „DELTA“ Făliri!!. „Deutsche Werke“ tVânzare din depozitele din ţară: 8-100 H. P. cu înlesniri de plată. WbT&FW -m €€ - BUCURESTI, lJ?XÎÎaJLi A A. STR. LUTERAN A 4 A A OW ÂT JL JE2 pălării da Piele ultimele modele la FARMICA de PALaRII J ACO© Str. Lipcani 21 fost 3, PreîurS de reclama E W îs lî O § E N D E T A I I» (trânjii) cu tot convoiul .il IS j rii w a,daP lor de suferinţe grozave, se vindecă cu supozitoarele şi alifia Aristiptol, ale Laboratorului Br. Al. Ileana, Bucureşti, str. Vasule lascar 5 şi 7, aprobate de Cons. Sanitar Superitor. De vânzare la farmacii şi drogherii. ¡ ^^dirinde j ·15 la sută reducere 3a C. F. R. Beneficiaţi4 ‡jq eeeasta reducere venind la Bucureştii s vizitaţi 1 · T A 64 , [m%l iir Jl Kj r\ 4 f fabrică franco-română de pălării de dame › STR. CAROL 70 4 ‡ etaj ascensor, deasupra berăriei la 2 căpitani . MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o Întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Stern Henric, născut în anul 1903 la Bekescsaba-Hungaria, de profesiune funcţionar particular, domiciliat din anul 1921 în comuna Cozmenijudeţul Ciuc, renunţând la orice protecţiune străină cu onoare vă rog să binevoiţi a dispune ca în conformitate cu art. 7 din Legea pentru dobândirea cetăţeniei române, şi în baza actelor alăturate şi menţionate pe verso, să se îndeplinească formele legale pentru naturalizarea mea.Cu deosbită consideraţie, 7 (ss) Stern Henric MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule preşedinte, Subsemnatul Herman Goldberger, funcţionar particular, domiciliat in Gilău ,judeţul Cojocna, de rengiune isruelită, născut în anul 1857 în Vesela, Cehoslovacia, dorind a deveni cetăţean român, am onoare a vă ruga, să binevoiţi a dispune să mi se aprobe naturalizarea română, pe baza actelor următoare :1) Declaraţia de renunţare la cetăţenia cehoslovacă, autentificată de notarul public din Cluj sub nr. 776/925 ; 2) Certificat de naştere legalizat de notarul public din Cluj sub nr. 15 din 1925; 3) Certificat de moralitate eliberat de primăria corn. Gilău; 4) Certificat, că sunt angajat la firma Krausz din Gilău şi că nu sunt avizat la ajutorul primăriei. Primiţi vă rog, domnule preşedinte, asigurarea deosebitei unele sume. (ss) Hermann Goldberger Gilău, jud. Cojocna 8 Act de mulţumire Aduc prin aceasta mulţumiri, cu recunoştinţă onor „Sanatoriiui Olteniei“ din Craiova unde am tost operat la stomac de căcu recunoştinţă onor. „Sanatoriului Olteniei“ din Craiova unde era o boală gravă de care sufeream de mult. Cu toate medicamentele întrebuinţate nu m-am putut scăpa de boală de cât prin operaţia făcută de d. dr. Baculescu, căruia îi mulţumesc pentru modul cum m’a îngrijit în sanatoriu. Ion Manea Almaj, Dolj 22 ■■■naarcbis*'.'.- i» —i ui i hiihimw ir—nrif—no» EXTRACT Nr. 26201. D-na Smaranda G. Ştefan, din Focşani, cu petiţiunea înreg la nr. 11809/924 a intentat acţiune de divorţ soţului său G. Ştefan, tot din Focşani, pentru cauze determinate de legi. Din căsătorie au rezultat trei copii: Niculiţa de 4 ani, Pompiliu de 2 ani, şi Georgeta de 1 an, iar soţul pârât posedă o casă de locuit în Focşani, str. Câmpu Amorţiţii nr. 12 și jumătate din imobilul din str. Oboru de vite nr. 4. Grefier (ss) Negru. PRIMĂRIA COMUNALA DETA Nr. 296/925. PUBUCAŢIUNE de licitaţie Primăria comunală Deta vinde prin licitaţie publică în ziua de 31 Octombrie 1925, orele 3 d. a. în sala de şedinţă a primăriei, din moşia sa „Uberland“ cuprinsă în cartea funduară a comunei Deta nr. 643 din nr. top. (1374—1378) teritoriul cu întindere de 128 jughere 600 stp. ■situat către Nordvest la cca 3 km. dela comuna Deta, mărginit de hotarele comunelor Ghilad și Ofsenita. Pământul din chestie este de calitatea 2, 3 și 4 și în anii 1922— 1923, 1924 fiind esarendat pentru suma medie de 500 lei pro jugher a produs o recoltă medie de 500 kgr. grâu şi 800 kgr. de porumb. Prin expertiză s-a evaluat acest pământ cu 12000—20000 lei pro jughere. Licitaţie orală nu se admite, se primesc numai oferte închise şi sigilate cari se vor depune pe timpul sus fixat în şedinţa publică a reprezentanţei comunale ,unde se va face şi adjudecaţiune. Totodată cu oferte se vor depune şi garanţiile de 10 la sută a sumelor ofertate. Condiţiunile şi expertiza despre pământul din chestie se pot vedea în biroul notarial între orele oficioase. Supraoferte nu se primesc. Deta, la 28 August 1925. PRIMĂRIA UHLVERSUL Cu aparatul de Cinema învejurul pământulu Prin filmul „Cu aparatul de Cinema împrejurul pământului“ s-a creiat un nou gen al filmului de voiaj. Autorul filmului Dr. Colin Ross, întruneşte două calităţi: pe aceea a fotografului abil şi pe aceia a ziaristului experimentat şi al escursionistului încercat. Astfel că acest film nu redă numai vederi frumoase şi scene interesante ci reuşeşte să reprezinte prin film aspectul urnei îndepărtate. Spectatorul participă Colin Ross la toate fazele căde obicei pe mare, dar nu se văd obicinuitele scene pe vapor, ci tipuri deosebite, cum este o misă dar celebră violonistă, o damă care călătoreşte cu un pui de şarpe uriaş, etc Şi în America vederile prinse sunt cu totul originale. Colin Ross reuşeşte chiar să fotografieze părţi noi din New-York-ul atât de mult filmat şi redă mişcarea nebunească din acest oraş gigant într'o călătorie cu drumul lejer aerian, în timpul căreia sgârie-norii New-Yorkului parsă se prăbuşesc unul peste al-2. JAPONIA -ILULipului IA iui lUvancilele devastări ale cutremurului din Jokohama şi Tokio, ale căror efecte nici până azi nu au fost înlăturate şi ale căror urmări vor fi resimţite încă multe decenii. Impresia tragică este întreruptă prin luarea vederei hazlie dintr’un atelier de filme japoneze şi fie urmă urmează măreaţa impresie a unei vizite în templul din Nikko, o splendidă vedere a cireşilor înfloriţi în Kioto, o serbare religioasă în Kobe, unde în mijlocul sgomotului unui târg Dumnezeul Japonez este invocat prin nişte sunete de clopote asurzitoare, apoi drumul ne duce în interiorul Japoniei puţin cunoscută, unde ne aşezăm cu Colin Ross pe jos, într’o ceainărie şi suntem serviţi de graţioase mici Nesame. Din această Japonie se ştie puţin în Europa, vedem şi insula sălbatică şi friguroasă Hokkaido cu pescuitorii ei de heringi. Coreea deşteaptă un interes deosebit, căci aci stau ală-ÎiimÎ ni.Tilirroio mnului’nS Inn O’A. IUI J Ol V muuuiim Rularea vederilor din China ne face o impresie ameţitoare. Măreţia palatelor imperiale, impunătoare massivitatea a zidurilor oraşului Peking, prin ale căror porţi caravanele trec şi azi spre Mongolia se urneşte cu înghesuirea oamenilor în oraşelătoriei în jurul lumei, totul e amuzant şi dece în mod natural şi plecat. Când filmul este jucat, fiecare din asistenţi pleacă cu impresia că a învăţat o mulţime de lucruri şi rămâne mult timp încă sub farmecul acelei lumi până atunci necunoscute. Filmul se compune din cinci părţi principale, cuprinzând Atrerica împreună cu posesiunile sale pacifice : Hawai şi Filipinele, Japonia, Coreea, China, India şi insula Ball , ale naturei. Căderilor de apă la Niagara Înconjurat de sloiuri de ghiaţă şi urmează a doua minune a Americei: „Gran Canon din Arizona“ pe urmă călătorul se apropie de apusul de aur, de California cu principalele şi remarcabilele sale producţii : Uleiu, portocale şi filme. La sfârşit se vede călătoria peste Pacific, Hawai şi Filipine. Cel mai mare interes deşteaptă aci închisoarea modernă Billibia cu coloniile sale de ocnaşi, organizate milităreşte şi cu frumoasele sale asasine. Coreea - Kioto cultura secolelor trecute. Producţiunile feţelor dansatoare coreene fac o impresie din cele mai plăcutele mari chinezeşti şi pe vapoarele pe marele fluvii şi formează un tablou impresionant a imperiului de 400 milioane de locuitori, care începe să calce în urmele statelor europene industriale. Escursiunile autorului acestui film prin India sunt cu deosebire variate şi atrăgătoare. Se vizitează un palat de Sultan pe Sumatra precum şi satele ciudate ale Batakerilor, triburi sălbatice, care nu de mult îşi decorau colibele cu capetele duşmanilor ucişi. Pe urmă trecem prin strâmtoarea Malakkei în India engleză, admirăm măreţele palmiere din Singapore şi parcurgem pădurile de Cauciuc din Gummilar, vizităm spălătoriile originale de zinc şi terminăm escursiunea cu o călătorie în automobil în pădurea seculară, unde descoperim spre marea noastră surprindere că şi locuitorii aproape goi ai acestor păduri posed automobile Ford. Din India engleză Colin Ross plecă spre uscat spre Siam. Cu câţiva elefanţi facem o escursiune prin bălăriile siameze, unde constatăm cu oarecare surprize fifre, că femeile poartă de mult părul scurt după moda nouă precum şi un fel de corsete în loc de şalurile cu care îşi legau altădată pieptul. Impresia oraşului Bankog este fascinator precum şi de mare interes vederile vieţuirei pe Menam, fluviul cel mai mare al Siamului. Călătoria prin Java este cu deosebire atrăgătoare, cu care ocazie, ne suim pe un vulcan şi intrăm în interiorul său. Oraşele olandeze precum şi reşedinţele vechi ale principilor indigeni, viaţa indigenilor şi mai cu deosebire jocurile netrecut de frumoase ale principilor japonezi, toate aceste curiozităţi le-a putut reţine în film călătorul experimentat. KAHELLICA - Niagara * Arix©na 3. CHINA -Mongolia - Tibet 4= IOTSA - Somaira - Jawa 5.BALI Dacă până acum călătoria se desfăşoară ca un bun film de voiaj sub atenţiunea încordată a spectatorului, vederea insulei Bali, unde Colin Ross are norocul să prinză cu aparatul de cinema măreaţa festivitate a arderei cadavrelor este cu deosebire atrăgătoare. Peisagiul pitoresc al acestei localităţi, neîntrecuta frumuseţe a bărbaţilor şi femeilor sale, care se prezintă goale în toată graţia lor, iţi lasă o impresie imposibil de uitat. Festivitatea arderei cadavrelor este cu totul impunătoatoare, mari mormane de cada Acest film măreţ secuni numere sunt transportate de sute de culi (hamali) în jocuri sălbatice până la locul arderei, unde are loc în cosciuge fantastice arderea cadavrelor. Diferite procesiuni, dansuri, spectacole, spălături de cadavre încadrează în mod fascinător actul de ardere. Filmarea acestui spectacol este un act de valoare culturală de neîntrecută valoare. Când în fine se termină călătoria după părăsireainsulei Bali, și trecerea prin canalul de Suez, spectatorul rămâne foarte mult timp buimăcit de cea ce a văzut în acest film.oate vedea de mâine • « _ ____ Cinema „VLAICU“ End am Hr. 212 V. Sealwaluse 1925 Curier judiciar Afacerea rentelor de stat, furate La cabinetul 7 instrucţie, s-au pornit ori cercetări asidu, în direcţia descoperită cu prilejul confruntării făcute joi noaptea la Văcăreşti a tuturor făptaşilor din panamaua dela finanţe.. Au fost ascultaţi din nou titularul afacerii Grigore Dâmboviceanu şi ceilalţi trei corppdeî: Lupescu, Popescu şi Mateescu. Proveniţii au fost aduşi de astădată la Palatul justiţiei cu toată solemnitatea necesară evitării priunei noui evadări. Dâmboviceanu e echipat în uniforma vărgată a penitenciarului Văcăreşti» iar Lupescu. Popescu Mateescu, încătuşaţi. La Văcăreşti, de asemenea li s-a impus un regim special de supraveghere de rigoare. D. judecător Stoenescu a judecat ori cererea de liberare provizorie făcută de d.ra Iuliana Zaharescu, fosta funcţionară la administraţia financiară, arestată sub incupaţîunea de ..complice necesară la fals”. D. procuror Minculescu a cerut repingeri a cererii ca nefondată. In neuniri deci cu concuziile parchetului, d. judecător instructor a admis liberarea preveniiei pe o cauţiune de 10 mii lei. Ministerul public a făcut opoziție, ce se va judeca Vineri la Camera d© acuzare. Toteri, trib. Ilfov s. III în completul d-lor judecători N. Strajan. C. Antoniade și procuror Minculescu, a avut să hotărască asuprareconfirmării mandatului dearestare a lui Dâmboviceanu. Prevenitul s-a prezintat asistat de d. avocat M. Mora. Parchetul a cerut reconfirmarea şi tribunalul a reconfirmat pe încă 30 de zile.* Cercetările au ajuns a descoperi până In prezent un stoc de titluri ale împrumuturilor Statului in valoare de cirea 15 milioane 500 mii Iei sustrase din depozitele direcţiunii datoriei publice. Efectele sunt depozitate In casa cabinetului 7. S-au fixat pânâ acum la 5 milioane 900 mii lei pagubele suferite de finanţa publică, diin încasarea efectelor false şi a cupoanelor lor semestriale. Pr&cesu! cMor M. Coadjus g>i Masio- SSrut'iga Eri, urma să se judece la judecătoria ocolului II urban din Bucureşti, procesul făcut d.lui Mihail Condruş de d. Manolescu-Strunga deputat şi fost chestor al adunării deputaţilor. Inculpatul s-a înfăţişat personal în instanţă, iar reclamantul prin procurator, care a depus o listă de martori ai agresiune! şi a cerut termen nou de judecată. 1 A Judecata s‘a sorocit la 10 Octombrîe cri» Proces de dezertare cu peripeţii Sergentul Bercovici Bertholdi fost în reg. 6 „Mihai Viteazul" din Bucureşti, fusese condaminat la moarte» în contumacie, pentru crimă dedezertare ?i predare de bună voie inamicului pe vremea armistiţiului in Ianuarie 1918. In vreme ce Insă judecarea din nou a procesului lui era pendinte in faţa consiliului de războiu al div. IV, sergentul Bercovici se prezintă in faţa consiliului de război al corpului II de armată incalitate'1 de coacuzat al altui dezertor, — în timp de pace însă — anume Mercovici și folosind confuzia, consiliului asupra dezertării lui, imvoacă şi dobândește beneficiul decretului de amnistie ce nu se referea decât la dezertările în timp de pace. Ieri urma să se judece la consiliul diviziei IV procesul de fond. Avocatul I. Chehata, apărătorul acuzatului, ceru să se ia act de hotărîrea consiliului corpului 2 armată care a amnistiat pe Bercovici, să constate că e stinsă acţiunea publică şi să dispute Închiderea dosarului, hotărîrea în chestiune constituind autoritate de lucru judecat. Comisarul regal, d. căpitan Banu, s-a înscris în fals în potriva sentinţei — ca obţinută prin intercalarea de nume şi plăsmuire — şi a cerut suspendarea judecăţei până la terminarea cercetărilor pornite în privinţa condiţiilor In care s’a obţinut amnistia. Consiliul cu unanimitate de voturi a st'mis soluţia comisarului regal. Problema nr. 39, de A. F. lanovctc — Soroca Negru: 3 (trei) piese. R e 5; pioni e 6 ?i e ii.......I---i-g-'j- . BPWFWBgggTWgWS Alb: 9 (nouă) piese. R a 7; D e ( ; C b 3 şi c 8, pioni b 4, C2, e 4 ;g 2 şi h 5 Mat în patru mişcări. Problema nr. *40 de Gh. Corneanu — Botoşani Negru: 4 (patru) piese R d 8 C e 7 şi f 4 ; pion f 6. Alb: 9 (noua) mese R a 7; D d 3; Td6 şi g 5; b 4 şi g 7; pioni b 6 c 4 şi d 7 Mat în două mişcări. NOTA: In Nr. viitor se va publica rezultatul deslegărilor concursului I de probleme şi continuarea soluţiunilor. Toţi amatorii sunt rugaţi a trimite soluţiile pe hârtii separată de orice altă corespondenţă. Asemenea şi cei ce trimet probleme spre publicare. Problema No_ 29, a d-lui Dulca-Lugoj, admite două soluţii (dual), astfel că spir a nu se prejudeca drsigătorîi, se vor considera ambele soluţii. Problema Nr. 37 a d-lui Clodeanu-Constanţa se desleagă in patru mişcări, iar nu în două, cum a apărut, din eroare de tipar. Relativ la problema Nr. 31, d. Rug Ină-Botoşan îl roagă ca să se înlocuiască calul negru dela h 8 printr’un nebun negru, asemenia să se adauge un pion negru la c 3. Problema în forma Iniţială, verificată şi de d. Pauly este corectă, totuşi în noua formă indicată de d Ragină, are o valoare mai evidentă NOUTĂŢI VIATA ŞAHISTA IN TIMPUL VERII Cu toate că şahul, prin natura lui sedentară, îşi are intensitatea de manifestare, mai mult iarna, cu toate că cei mai mulţi şahişti au lipsit din cauza vacanţii, totuşi viaţa şahistă a înregistrat noul succese. In primul rând, evenimentul cel mai de seamă a fost participarea României la cel de al doilea congres al Federaţiei internaţionale de la Zurich, unde — după cum se va vedea din dama de seamă ce se va publica Duminica viitoare, — România a fost obiectul unei deosebite atenţiuni. Tot ca o manifestare internaţională a fost participarea a doi şahişti de seamă: d-nii Balogh, din Transilvania şi S. Herland din Bucureşti la concursul de şah din Debreţin (Ungaria) în August a. c. Cu toate că ungurii, sunt socotiţi ca unii din cei mai tari şahişti din lume, au avut însă de susţinut o luptă serioasă contra celor doi şahişti menţionaţi, care — fără a sfârşi prin a fi Învingători— au înregistrat totuşi remarcabile succese parţiale. Semnalez de asmenea preţioasa contribuţie adusă de „Revista de şah” din Soroca, indactată cu multă sârguinţă de d. lanovete şi călduros sprijinită de d- Braculi, editor. MATCHUL ROMANIA-UNGARIA 7 Ţin cu această ocazie să adaug, în linie generală, că la Zurich, d. Abbony, delegatul Ungariei mi-a propus să se facă un match româno-ungar, intre două echipe a câte 10—15 şahişti. In credinţa lor de superioritate d. Abbony, a propus ca matchul să aibă loc la Buda- Pesta, unde echipa română va fi găzduită pe tot timpul şederii,din contul guvernului ungar şi al fedei respective de şah. Propunerea urmează a fi "soluţionată cu ocazia congresului tuturor cercurilor de şah din ţară. Vou reda acum cele mai importante evenimente şahiste din ţară . REZULTATUL CONCURSULUI DE ŞAH DIN CERNĂUŢI Concursul „Cercului de şah George Marco“ s-a terminat astfel : înscrişi 16 jucători, retraşi 6. I- îul d. dr Kahane câştigând toate cele 9 partide jucate, obţinând şi titlul de campion al Bucovinei pe 1925-1926. NI- ica d. Norgang cu 6 jum. III al IV-lea, d-nii Sternberg şi Wassermann cu câte 6 puncte. .Weisselberg a obţinut un premiu special in urma partidelor câştigate contra premiaţilor. UN NOU CERC DE ŞAH In oraşul Tighina, s'a înfiinţat de curând un cerc d© şah, alegând următorul comitet: Preşedinte: C. A. Grossu, magistrat, vicepreşedinte: S. A. Bartolicî, inginer ; secretar : V. T. Suvarschi, ziarist; casier: N. I. Terii şi bibliotecar : Jano, profesor. Printr’o adresă oficială, noul cerc aderă la „Federaţia română de şah“, astfel că , Grota, devine de drept vice-preşedinte în comitetul central al F. S R. Până la congresul tutulor cercurilor când se vor lua hotărîrî definitive. MATCHUL BOTOŞANI. SIBIU Intro cercul de Şah ..Gândul" din Botoşani $i cercul de şah Sibiu, a avut loc un match de două partide prin corespondenţă cu rezultatul una contra una. Din partea cercului „Gândul“ partidele au fost conduse de dîn Corneanu, Segenreich şi V. Petrescu Durata partidelor a fost de şase runii. Tot in Botoşani, a avut loc un simultan de 22 partide dat de talentatul şahist d. Corneanu cu rezultatul: 14 câştigate, 5 perdute şi 3 nedecise, in timp de trei ore ADUNAREA GENERALA A CERCURILOI DE ŞAH AL CAMEREI DE CORIORT DIN BUCUREŞTI D. Leu, preşedintele cercului roagă stăruitor, pe această cale, pe toţi membrii cercului de şah, de a se întruni neapărat in adunare generală extraordinară. Duminică 20 Sept., a c. ora 18 la sediul cercului (Palatul Camerii de comerţ), la ordinea zilei fiind mai multe chestiuni rari intereseazi întreaga activitate ulterioară a cercului. CAMPIONATUL BUCUREŞTIULUI ? D Leu, nn activitatea sa neobosită începuse înainte de vacanţă serioase tratative cu celelalte cercuri, pentru un campionat, în Noembrie a. c Se impune clar, reluarea tratativelor şî formarea unui comitet organizator, ‘ cuprinzând reprezentanţi ai tuturor cercurilor din Bucureşti întreaga lume şahistă ar aştepta cu multă nerăbdare o asemenea luptă, unde va participa — pentru Prima oară — şi d. Davidescu, un şahist cu o bine stabilită reputaţie internaţională. Ar fi Indicaţi să participe : Dela cercul „Camera de comerţ" d-nii ing. Arapu, dr. Bobeş, Davidescu, Fichner, ing Locwenton, Pixxa, Vulcu subsemnatul şa. Dela cercul „Sfatul Negustorase" d-nii dir Adolf, Armand, Herland, Tecontea, Roth, Weesler ş. a. De la cercul „Caisxa" d-nii Mendelsohn, Seneca,, cum şi alţi, cari eventual fac parte din alte cercuri şi cari au dovedit o reală forţă de joc. FEDERAŢIA ROMANA DE ŞAH Sâmbătă 19 Septembrie a. c., ora 19, la sediul F. R. (Palatul Camerei da comerţ) voiu prezenta darea de seamă, asupra participării României la congresul Federaţiei internaţionale. Darea de seamă se va comunica, apoi tuturor cercurilor. Toţi membrii Federaţiei române, cum şi toţi şahiştii, află, ieri din Buccreşti, chiar dacă nu fac parte din Federatțîe, sunt rugați a participa. Căpii. Londin Cronica șahistă 71 LOUIS DUMUPt Traducere de A. P. N. — Sta n -cut numai acolo, puse generalul von Griau, a cstui erudi ie asupra acestui pun :» de Istorie literară fusse, lâră indoal , proaspăt de tot ,ro ândită la castelul din Ernnonvilie ; dar a părăsit de tânăr încă aceste republică, trăi in regatul Sardiniei, ape n Franţa; in sfârşit, scobit şi de Lâncezi şi de genevezi, cari il persecutau la un loc pe intecuLe, veni să se pună ă )b ocrotirea marelui nostru rege tiloi , Frederic Iliea, şi s’a naturalizat cetăţean la Neuchâtel. Or, Neufchâtel, precum ştiţi şi d-voastră, domnilor, fu un pricip prusian. Iată dea cum aves geniu era intradevâr ompatriotul nostru și de ce cenușa lui ne aparţine. — Mârt! exclamă generalel von Zillsheim; asta ne face un om mare mai mult. — Da, domnilor, făcu generalul von Gronau încântat de suces; acela al cărui mormânt il privim a trăit ultimii cincisprezece ani din viaţa lui în carte de supus prusian şi e murt prusian. Un prusian, prin urmre a scris acea miramată carte, acea emuritoare capo-d’operă, Les Confessions. Şi ne altul decât un german ar fi putut, cum a făcut el, să reintroducă senimentul relgios in ţara aceasta n.* credinc'oasă care este Franţa? — Şi care a rămas tot aşa observă colonelul von Steitz — Cine altul decât tot 1 n german ar fi putut să împrospăt ze sent mentul naturii in literatura franceză atât de searbădă? Vă propun, deci, domnilor, de a saluta cu sabia umbra ilustră care s’a odihnit aci şi care ne aude poate, den grossen Preussen, pe marele Prusian, pe Jean Jacques Rousseau! La aceste cuvinte, trăserăm cu toţii sabia şi o prezentarăm solemn la mormântul gol. — Ah! îmi ziceam, foarte mirat, iată unul pe care profesorul Wotmahn l-a uitat şi care era de-ai nou pe mai bun drept decât blândul Montaigne, blândul Racine sau colosalul Mirabeau. Şi, ca pentru a ne pătrunde şi mai lne de nobila atmosferă germanică şi romantică care se respiră in acest loc, generalul von Gronau ne aită, aproape de acolo, o stelă funerară, pe care sa găsit săptâ o inscupţie in limba noastră. Era mormântul unui tânăr german, discipol al lu Goethe şi al lui Rousseau, care, atins de boala vea ului, venise să se sinucidă sub copacii aceia, în amintire, şi pilda lui Weither. Aceasta mi aduse aminte de bietul Koenig, Tar fi plăcut plimbarea aceasta în parcul de la Ermenanville. Ne întoarserăm, nu se poate mai mulţumiţi de acest mic episod literar. Când i-l povestii lui Schimmel, care nu voise a ne Însoţi, păru foarte încântat. — Dacă aş fi ştiut, tăcu el, că o să fie şi generalii acolo!... Cât despre Kaiserkopf, nici nu fusese vorbă să-l poftim. Abia se ordonase halta, şi la un semn al lui Schlapps, focosul căpitan se şi eclipsase. II văzurăm venind tocmai la timp ca să-şi încalece calul, încheindu-şi centironul. O coastă, la ieşirea din încântătorul Ermenonville, ne facui să trecem deodată, dela farmecul pădurei la arşiţa unui podiş fără umbră şi fără sfârşit. Privirea se lăţra până vedeai cu ochiul. In curând avurăm senzaţia năbuşitoare despre o armată imensă care, pe zece drumuri paralele sau oblice pe al nostru, se scurgea, grăbită, neîncetată, nenumărată In direcţie generală spre sud-est Numai coloana noastră se lungia înaintea noastră într’o perspectivă lineară fără sfârşit, conţinând a ieşi din pădure, pe măsură ce Înaintam. La dreapta, la stânga, înainte in urmă, alte coloane vizibile pe alte drumuri invizbile alunecau sau se subţiau fără întrerupere, tot aşa de împănate cu puşti, tunuri, mitraliere. In intervalele lor, batalioanele, escadroanele mergeau pe jos ori călare teacurmezişul câmpului. Se desluşiau In norul de praf, după scara distanţelor, bateriile de câmp, şirurile mai subţiri ale companiilor de mitraliere, şirul trăsurilor din trenul de luptă, chesoanele de muniţie, căruţele cu baloane, crucea roşie a ambulanţelor şi care adesea mai camufla tunurile-automobil şi tunurile-mitralieră Aveam impresia că era adunat acolo tot corpul nostru de armată in scurgerea aceea uniformă. Şi nu numai corpul nostru, dar şi altele cari curgeau ca şi nu fără încetare spre sudest, şi, poate chiar, mai de mult încă. Era un zgomot monoton, neintrerupt care face să dârdâie pământul înăbuşit ca In preajma unui cataclism subteran. Nimic altceva decât bubuiala asta, freamătul acesta de revărsare care măpuşta toate sunetele apropiate, glasurile noastre, cântecele, până şi hodorogeala căruţelor noastre, ne umplea ureche, ne scutură nervii şi ne infiora măruntaele cu tălfzurea-i neîntreruptă. Natura părea ca moartă și nu amestecă la asta nici unul din obicinuitele sale zgomote. Tunul nu se mai auzia de nicăiri. După un marș lung în linie dreaptă, făcurăm iarâș haltă, după ce trecurăm peste o cale ferată. Profitai ca să mă duc la Schumel și să-i mai aflu din impresii. — Cred, îmi spuse el, că ochim Parisul ca să-l ataci la pe la est și pe la sud apropierea pe la nord nu este avantagioasă. Pe unde sunt armatele noastre ? întrebai. — Nu știu miine. îmi închipui numi că noi formăm extrema aripă dreaptă. — In cazul acesta, zisei și daca .potezia tale este exactă, noi ar trebui să rămânem pe loc, iar celelalte corpuri să pivoteze in jurul nostru. (Va urma).