Universul, septembrie 1925 (Anul 43, nr. 200-225)

1925-09-15 / nr. 212

a Candidaţii organizaţiilor comerciale unite pentru alegerile de la Camera de Comerţ C _LGGRIA I ALIMENTARA Temlstacle Aleaandrescn. Iancn Voicnlescu. Carol Pascal, k Iorgu Steriu. Petre Pascaru. Alexandru Argeşiu. Ilierie De la Beişani. Ion Vişan. CATEGORIA I IMBRA­CAMINTE Th. V­irghidan. Bucur Bunescu. Wilhelm Glück. Ion­ Bediţeanu. I. BenvenisU. Kimen Velicu. Ga. Ionescu. CATEGORIA IV CEREALE, FURAJE Nicolae Petcu. Cicerone P. Boroş. I. Wappner. Paul Mihăilescu. CATEGORIA IV DifERIT ASIGURĂRI Mauriciu Blank. G. M. Bobrovici. Aurelian Popescu. Ion Săvescu Petre O. Vassalopol CATEGORIA V PRODUSE ICHIMICE-TECITETICE Radu Vasilescu Br. Vâr­soliei Gh. Costea Ales. Colin CATEGORIA VI DIVERSE Ing Mik. Manoilescu. ISmano­­ Wissner Const. Rădulescu Carol Barasch CATEGORIA VII MICUL COMERŢ Bureţea D. G. Dobrescu Gh. Const. Filipescu D. Mișu Marinescu Tancu Nițescu Mitică Păun Tănase Sub­in Isac Tănase Rica .TEGO­­A . SA MICA IN­DUSTRIE Victor Grădinaru Teodor Ionescu Gheorghe Brănescu Papaiani Ionescu Cristea Stefan Gh. Dumitrescu Ion Drăgulinescu Nicu Stefănescu Ales. Negrea CATEGORIA X IND. PIELĂRIEI Gh. Eitatopol Vasile Prodanof Anton A. Ambrosi Carol Fleischer CATEGORIA XI IND. ALIMENTARA Dr. Gh. Gheorghian *1. Ștefănescu Gri­vita Gogu Demetrescu Costîn Dumitrescu Petre Secăreanu CATEGORIA XH DIVERSE INDUSTRII I. Zahar of Tiberia Eremia D.tru Ionescu Armand Melon 2950 ■na l­i-K s’9! ie o’avesi ie Iste, la! !a Hm vinuilor SPIRACHE MARINESCU Calea Griviţei 19, colt General Budirleanu No. 1 Se găsesc cele mai gustoase şi cele mai selecte vinuri naturale Şi-au luat un avânt neîntrecut următoarele vinuri naturale: Brag­hima v&rtoasă 24, Grăsulia de Drăgăţani 39, Tă­­mânoasa 38, Cotnari 40. Produsele proprii. Se expe­diază și în provincie. Ambalagiu gratis. Se mai găsește și otel de wsn natural, kilo ISO lei. . . ,________4­­ gr, **wBnarraaanoHnJwMannaaHnK MOTOM de motorină, construcţie grea până la 90 H. P. de benzină şi petrol, fixe şi pe roate MOIîS cu pietre La Ferié MAŞINI da Tâmplărie Teichert & Sohn ?£ÄS€yßi de vin, zdrobitoare de struguri îîSIRISLARIE englezească, articole technice Vârcol­at(Epo3iSete WSON­­ YOUEIL Sffj B­ucureşti, Câmpineanu 15 şi sucursalele Galaţi, Brăila, Giurgiu 299 t . roARE cu MOTORINA „DELTA“ Făliri!!. „Deutsche Werke“ tVânzare din depozitele din ţară: 8-100 H. P. cu înlesniri de plată. WbT&FW -m €€ - BUCURESTI­­, lJ?XÎÎaJLi A A. STR. LUTERAN A 4 A A OW ÂT JL JE2 pălării da Piele ultimele modele la FARMICA de PALaRII J ACO© Str. Lip­cani 21 fost 3,­­ PreîurS de reclama E W îs lî O § E N D E T A I I» (trânjii) cu tot convoiul .il IS j rii w a,daP lor de suferinţe grozave, se vindecă cu supozitoarele şi alifia Aristiptol, ale Laboratorului Br. Al. Ileana, Bucureşti, str. Vasule lascar 5 şi 7, aprobate de Cons. Sanitar Su­­peritor. De vânzare la farmacii şi drogherii. ¡ ^^dirind­e j ·15 la sută reducere 3a C. F. R. Beneficiaţi4 ‡jq eeeasta reducere venind la Bucureştii s vizitaţi 1 · T A 64 , [m%l­ iir Jl Kj r\ 4 f fabrică franco-română de pălării de dame › STR. CAROL 70 4 ‡ etaj ascensor, deasupra berăriei la 2 căpitani . MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea pri­vitoare la dobândirea şi pier­derea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa ace­lora cari ar voi să facă vre-o Întâmpinare, potrivit dispoziţi­­unilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Stern Henric, născut în anul 1903 la Bekescsa­­ba-Hungaria, de profesiune func­ţionar particular, domiciliat din anul 1921 în comuna Cozmeni­­judeţul Ciuc, renunţând la orice protecţiune străină cu onoare vă rog să binevoiţi a dispune ca în conformitate cu art. 7 din Legea pentru dobândirea ce­tăţeniei române, şi în baza ac­telor alăturate şi menţionate pe verso, să se îndeplinească for­mele legale pentru naturaliza­rea mea.Cu deosbită consideraţie, 7 (ss) Stern Henric MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea pri­vitoare la dobândirea şi pierde­rea naţionalităţii române, se pu­blică următoarea cerere de na­turalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâm­pinare, potrivit dispoziţiunilor­ art. 23 din zisa lege. Domnule preşedinte, Subsemnatul Herman Gold­berger, funcţionar particular, do­miciliat in Gilău ,judeţul Cojoc­­na, de ren­giune isruelită, năs­cut în anul 1857 în Vesela, Ce­hoslovacia, dorind a deveni ce­tăţean român, am onoare a vă ruga, să binevoiţi a dispune să mi se aprobe naturalizarea ro­mână, pe baza actelor următoa­re :1) Declaraţia de renunţare la cetăţenia cehoslovacă, autenti­ficată de notarul public din Cluj sub nr. 776/925 ; 2) Certifi­cat de naştere legalizat de no­tarul public din Cluj sub nr. 15 din 1925; 3) Certificat de morali­tate eliberat de primăria corn. Gilău; 4) Certificat, că sunt an­gajat la firma Krausz din Gilău şi că nu sunt avizat la ajutorul primăriei. Primiţi vă rog, domnule pre­şedinte, asigurarea deosebitei unele su­me. (ss) Hermann Goldberger Gilău, jud. Cojocna 8 Act de mulţumire Aduc prin aceasta mulţumiri, cu recunoştinţă onor „Sanatori­­iui Olteniei“ din Craiova unde am tost operat la stomac de că­­cu recunoştinţă onor. „Sanato­riului Olteniei“ din Craiova unde era o boală gravă de care su­feream de mult. Cu toate medicamentele între­buinţate nu m-am putut scăpa de boală de cât prin operaţia făcută de d. dr. Baculescu, că­ruia îi mulţumesc pentru mo­dul cum m’a îngrijit în sana­toriu. Ion Manea Almaj, Dolj 22 ■■■naarcbis*'.'.- i» —i ui i hiihimw ir—nrif—no» EXTRACT Nr. 26201. D-na Smaranda G. Ştefan, din Focşani, cu petiţiunea înreg la nr. 11809/924 a intentat acţiune de divorţ soţului său G. Ştefan, tot din Focşani, pentru cauze determinate de legi. Din căsăto­rie au rezultat trei copii: Nicu­­liţa de 4 ani, Pompiliu­ de 2 ani, şi Georgeta de 1 an, iar soţul pârât posedă o casă de locuit în Focşani, str. Câmpu Amor­ţiţii nr. 12 și jumătate din imo­bilul din str. Oboru de vite nr. 4. Grefier (ss) Negru. PRIMĂRIA COMUNALA DETA Nr. 296/925. PUBUCAŢIUNE de licitaţie Primăria comunală Deta vin­de prin licitaţie publică în ziua de 31 Octombrie 1925, orele 3 d. a. în sala de şedinţă a primă­riei, din moşia sa „Uberland“ cuprinsă în cartea funduară a comunei Deta nr. 643 din nr. top. (­1374—1378­) teritoriul cu întindere de 128 jughere 600 stp. ■situat către Nordvest la cca 3 k­m. dela comuna Deta, mărgi­nit de hotarele comunelor Ghi­­lad și Ofsenita. Pământul din chestie este de calitatea 2, 3 și 4 și în anii 1922— 1923, 1924 fiind esarendat pentru suma medie de 500 lei pro jugher a produs o recoltă medie de 500 kgr. grâu şi 800 kgr. de porumb. Prin ex­pertiză s-a evaluat acest pământ cu 12000—20000 lei pro jughere. Licitaţie orală nu se admite, se primesc numai oferte închise şi sigilate cari se vor depune pe timpul sus fixat în şedinţa pu­blică a reprezentanţei comuna­le ,unde se va face şi adjudeca­­ţiune. Totodată cu oferte se vor depune şi garanţiile de 10 la sută a sumelor ofertate. Condi­­ţiunile şi expertiza despre pă­mântul din­ chestie se pot vedea în biroul notarial între orele o­­ficioase. Supraoferte nu se pri­mesc. Deta, la 28 August 1925. PRIMĂRIA UHLVERSUL Cu aparatul de Cinema învejurul pământulu Prin filmul „Cu aparatul de Cinema împrejurul pământu­lui“ s-a creiat un nou gen al filmului de voiaj. Autorul fil­mului Dr. Colin Ross, întrune­şte două calităţi: pe aceea a fo­tografului abil şi pe aceia a zia­­ristului experimentat şi al escursionistului încercat. Astfel că acest film nu redă numai ve­deri frumoase şi scene intere­sante ci reuşeşte să reprezinte prin film aspectul­­ urnei înde­părtate. Spectatorul participă Colin Ross la toate fazele că­de obicei pe mare, dar nu se văd obicinuitele scene pe vapor, ci tipuri deosebite, cum este o mi­să dar celebră violonistă, o da­mă care călătoreşte cu un pui de şarpe uriaş, etc Şi în Ame­rica vederile prinse sunt cu to­tul originale. Colin Ross reu­şeşte chiar să fotografieze părţi noi din New-York-ul atât de mult filmat şi redă mişcarea nebunească din acest oraş gi­gant într'o călătorie cu drumul le­jer aerian, în timpul căreia sgârie-norii New-Yorku­lui par­­să se prăbuşesc unul peste al-2. JAPONIA -ILULipului IA iui lUvanci­lele devastări ale cutremurului din Jokohama şi Tokio, ale că­ror efecte nici până azi nu au fost înlăturate şi ale căror ur­mări vor fi resimţite încă mul­te decenii. Impresia tragică este întreruptă prin luarea vederei hazlie dintr’un atelier de filme japoneze şi fie urmă urmează măreaţa impresie a unei vizite în templul din Nikko, o splendidă vedere a cireşilor înfloriţi în Kioto, o serbare religioasă în Kobe, unde în mijlocul sgomo­­tului unui târg Dumnezeul Ja­ponez este invocat prin nişte sunete de clopote asurzitoare, apoi drumul ne duce în interio­rul Japoniei puţin cunoscută, unde ne aşezăm cu Colin Ross pe jos, într’o ceainărie şi sun­tem serviţi de graţioase mici Nesame. Din această Japonie se ştie puţin în E­uropa, vedem şi insula sălbatică şi friguroasă Hokkaido cu pescuitorii ei de heringi. Coreea deşteaptă un in­teres deosebit, căci aci stau ală-ÎiimÎ ni.Tilirro­io mnului’nS Inn O’A. IUI J Ol V muuuiim Rularea vederilor din China ne face o impresie ameţitoare. Măreţia palatelor imperiale, im­punătoare massivitatea a zidu­rilor oraşului Peking, prin ale căror porţi caravanele trec şi azi spre Mongolia se urneşte cu îngh­esuirea oamenilor în oraşe­lătoriei în jurul lumei, totul e amuzant şi dec­­e în mod na­tural şi plecat. Când filmul este jucat, fiecare din asistenţi pleacă cu impresia că a învă­ţat o mulţime de lucruri şi ră­mâne mult timp încă sub far­mecul acelei lumi până atunci necunoscute. Filmul se compune din cinci părţi principale, cuprinzând A­­tr­erica împreună cu posesiunile sale pacifice : Hawai şi Filipine­­le, Japonia, Coreea, China, India şi insula Ball , ale naturei. Căderilor de apă la Niagara Înconjurat de sloiuri de ghiaţă şi urmează a doua minune a Americei: „Gran Ca­non din Arizona“ pe urmă că­lătorul se apropie de apusul de aur, de California cu principa­lele şi remarcabilele sale pro­ducţii : Uleiu, portocale şi fil­me. La sfârşit se vede călătoria peste Pacific, Hawai şi Filipine. Cel mai mare interes deşteaptă aci închisoarea modernă Bil­­libia cu coloniile sale de oc­naşi, organizate milităreşte şi cu frumoasele sale asasine. Coreea - Kioto cultura secolelor trecute. Pro­­ducţiunile feţelor dansatoare coreene fac o impresie din cele mai plăcute­­le mari chinezeşti şi pe vapoare­le pe­ marele fluvii şi formează un tablou impresionant a impe­riului de 40­0 milioane de locui­tori, care începe să calce în ur­mele statelor europene industri­ale. Escursiunile autorului ace­stui film prin India sunt cu de­­­osebire variate şi atrăgătoare. Se vizitează un palat de Sultan pe Sumatra precum şi satele ciudate ale Batakerilor, triburi sălbatice, care nu de mult îşi decorau colibele cu capetele duşmanilor ucişi. Pe urmă tre­cem prin strâmtoarea Malakkei în India engleză, admirăm mă­reţele palmiere din Singapore şi parcurgem pădurile de Cau­ciuc din Gum­milar, vizităm spălătoriile originale de zinc şi terminăm escursiunea cu o că­lătorie în automobil în pădurea seculară, unde descoperim spre marea noastră surprindere că şi locuitorii aproape goi ai acestor păduri posed automobile Ford. Din India engleză Colin Ross plecă spre uscat spre Siam. Cu câţiva elefanţi facem o escursi­une prin bălăriile siameze, un­de constatăm cu oarecare sur­­prize fifre, că femeile poartă de mult părul scurt după moda nouă precum şi un fel de cor­sete în loc de şalurile cu care îşi legau altădată pieptul. Im­presia oraşului Bankog este fas­cinator precum şi de mare inte­res vederile vieţuirei pe Menam, fluviul cel mai mare al Siam­u­­lui. Călătoria prin Java este cu deosebire atrăgătoare, cu care ocazie, ne suim pe un vulcan şi intrăm în interiorul său. Ora­şele olandeze precum şi reşedin­ţele vechi ale principilor indi­geni, viaţa indigenilor şi mai cu deosebire jocurile ne­trecut de frumoase ale principilor japo­nezi, toate aceste curiozităţi le-a putut reţine în film călăto­rul experimentat. K­­AHELLICA - Niagara * Arix©na 3. CHINA -Mongolia - Tibet 4= IOTSA - Somaira - Jawa 5.BALI Dacă până acum călătoria se desfăşoară ca un bun film de voiaj sub atenţiunea încordată a spectatorului, vederea insulei Bali, unde Colin Ross are noro­cul să prinză cu aparatul de ci­nema măreaţa festivitate a ar­­derei cadavrelor este cu deose­bire atrăgătoare. Peisagiul pi­toresc al acestei localităţi, ne­întrecuta frumuseţe a bărbaţi­lor şi femeilor sale, care se pre­zintă goale în toată graţia lor, iţi lasă o impresie imposibil de uitat. Festivitatea arderei cada­vrelor este cu totul impunătoa­­toare, mari mormane de cada­ Acest film măreţ se­cuni num­ere sunt transportate de sute de­ culi (hamali) în jocuri sălba­tice până la locul arderei, unde are loc în cosciuge fantastice arderea cadavrelor. Diferite procesiuni, dansuri, spectacole, spălături de cadavre încadrează în mod fascinător actul de ar­dere. Filmarea acestui spectacol este un act de valoare culturală de neîntrecută valoare. Când în fine se termină călătoria după părăsirea­­insulei Bali, și trece­rea prin canalul de Suez, spec­tatorul rămâne foarte mult timp buimăcit de cea ce a văzut în acest film.­oate vedea de mâine • « _ ____ Cinema „VLAICU“ End am­­ Hr. 212 V. Sealwaluse 1925 Curier judiciar Afacerea rentelor de stat, furate La cabinetul 7 instrucţie, s-au pornit ori cercetări asidu, în di­­recţia descoperită cu prilejul confruntării făcute joi noaptea la Văcăreşti a tuturor făptaşi­­lor din panamaua dela finanţe.. Au fost ascultaţi din nou ti­tularul afacerii Grigore Dâmbo­­viceanu şi ceilalţi trei corppdeî: Lupescu, Popescu şi Mateescu. Proveniţii au fost aduşi de astădată la Palatul justiţiei cu toată solemnitatea necesară e­­vitării priunei noui evadări. Dâmboviceanu e echipat în u­­niforma vărgată a penitencia­rului Văcăreşti» iar Lupescu. Popescu Mateescu, încătuşaţi. La Văcăreşti, de asemenea li s-a impus un regim special de supraveghere de rigoare. D. judecător Stoenescu a ju­decat ori cererea de liberare provizorie făcută de d.ra Iulia­­na Zaharescu, fosta funcţiona­­ră la administraţia financiară, arestată sub­ incupaţîunea de ..complice necesară la fals”. D. procuror Minculescu a cerut re­­p­ingeri a cererii ca nefondată. In neuniri deci cu concuziile parchetului, d. judecător ins­tructor a admis liberarea pre­veniiei pe o cauţiune de 10 mii lei. Ministerul public a făcut opo­­ziție, ce se va judeca Vineri la Camera d© acuzare. Tot­eri, trib. Ilfov s. III în completul d-lor judecători N. Strajan. C. Antoniade și procu­ror Minculescu, a avut să hotă­rască asupra­­reconfirmării mandatului de­­arestare a lui Dâmboviceanu. Prevenitul s-a prezintat asis­tat de d. avocat M. Mora. Par­­chetul a cerut reconfirmarea şi tribunalul a reconfirmat pe în­că 30 de zile.* Cercetările au ajuns a desco­peri până In prezent un stoc de titluri ale împrumuturilor Sta­tului in valoare de cirea 15 mi­lioane 500 mii Iei sustrase din depozite­le direcţiunii datoriei publice. Efectele sunt depozita­te In casa cabinetului 7. S-au fixat pânâ acum la 5 milioane 900 mii lei pagubele suferite de finanţa publică, diin încasarea efectelor false şi a cupoanelor lor semestriale. Pr&cesu! cMor M. Coadjus g>i Masio- SSrut'iga Eri, urm­a să se judece la ju­decătoria ocolului II urban din Bucureşti, procesul făcut d.lui Mihail Condruş de d. Manoles­­cu-Strunga deputat şi fost che­stor al adunării deputaţilor. Inculpatul s-a înfăţişat perso­nal în instanţă, iar reclamantul prin procurator, care a depus o listă de martori ai agresiune! şi a cerut termen nou de jude­cată. 1 A Judecata s‘a sorocit la 10 Oc­­tombrîe cri» Proces de dezertare cu peripeţii Sergentul Bercovici Bertholdi fost în reg. 6 „Mihai Viteazul" din Bucureşti, fusese condam­­i­nat la moarte» în contumacie, pentru crimă de­­dezertare ?­i predare de bună voie inamicu­lui pe vremea armistiţiului in Ianuarie 1918. In vreme ce Insă judecarea din nou a procesului lui era pendinte in faţa consiliului de războiu al div. IV, sergentul Bercovici se prezintă in faţa consiliului de război al corpu­­lui II de armată in­­calitate'1 de coacuzat al altui dezertor, — în timp de pace însă — anu­me Mercovici și folosind confu­­zia, consiliului asupra dezertării lui, imvoacă şi dobândește bene­ficiul decretului de amnistie ce nu se referea decât la dezertă­rile în timp de pace. Ieri urma să se judece la consiliul diviziei IV procesul de fond. Avocatul I. Chehata, a­­părătorul acuzatului, ceru să se ia act de hotărîrea consi­­liului corpului 2 armată care a amnistiat pe Bercovici, să constate că e stinsă acţiunea publică şi să dispute Închiderea dosarului, hotărîrea în chesti­une constituind autoritate de lucru judecat. Comisarul regal, d. căpitan Banu, s-a înscris în fals în po­triva sentinţei — ca obţinută prin intercalarea de nume şi plăsmuire — şi a cerut sus­­pendarea judecăţei până la terminarea cercetărilor pornite în privinţa condiţiilor In care s’a obţinut amnistia. Consiliul cu unanimitate de vot­uri a st'mis soluţia comi­sarului regal. Problema nr. 39, de A. F. lanovctc — Soroca Negru: 3 (trei) piese. R e 5; pioni e 6 ?i e ii.......I---i-g-'j- . BPWFWBgggTWgWS Alb: 9 (nouă) piese. R a 7; D e ( ; C b 3 şi c 8, pioni b 4, C2, e 4 ;­g 2 şi h 5 Mat în patru mişcări. Problema nr. *40 de Gh. Corneanu — Botoşani Negru: 4 (patru) piese R d­ 8 C e 7 şi f 4 ; pion f 6. Alb: 9 (noua) mese R a 7; D d 3; Td6 şi g 5;­­ b 4 şi g 7; pioni b 6 c 4 şi d 7 Mat în două mişcări. NOTA: In Nr. viitor se va pu­blica rezultatul deslegărilor concursului I de probleme şi continuarea soluţiunilor. Toţi amatorii sunt rugaţi a trimite soluţiile pe hârtii sepa­rată de orice altă coresponden­ţă. Asemenea şi cei ce trimet probleme spre publicare. Problema No_ 29, a d-lui Dul­­ca-Lugoj, admite două soluţii (dual), astfel că spir a nu se prejudeca drsigătorîi, se vor considera ambele soluţii. Problema Nr. 37 a d-lui Clo­­dea­nu-Constanţa se desleagă in patru mişcări, iar nu în două, cum a apărut, din eroare de ti­­par. Relativ la problema Nr. 31, d. Rug In­ă-Bo­toş­an îl roagă ca să se înlocuiască calul negru dela h 8 printr’un nebun negru, a­­semenia să se adauge un pion negru la c 3. Problema în forma Iniţială, verificată şi de d. Pauly este corectă, totuşi în noua formă indicată de d Ragină, are o va­loare mai evidentă NOUTĂŢI VIATA ŞAHISTA IN TIMPUL VERII Cu toate că şahul, prin natura lui sedentară, îşi are intensita­tea de manifestare, mai mult iarna, cu toate că cei mai mulţi şahişti au lipsit d­in cauza va­canţii, totuşi viaţa şahistă a în­registrat noul succese. In primul rând, evenimentul cel mai de seamă a fost parti­ciparea României la cel de al doilea congres al Federaţiei in­ternaţionale de la Zurich, unde — după cum se va vedea din da­ma de seamă ce se va publica Duminica viitoare, — România a fost obiectul unei deosebite atenţiuni. Tot ca o manifestare inter­naţională a fost participarea a doi şahişti de seamă: d-nii Ba­logh, din Transilvania şi S. Her­­land din Bucureşti la concursul de şah din Debreţin (Ungaria) în August a. c. Cu toate că ungurii, sunt so­cotiţi ca unii din cei mai tari şahişti din lume, au avut însă de susţinut o luptă serioasă con­tra celor doi şahişti menţionaţi, care — fără a sfârşi prin a fi Învingători— au înregistrat to­tuşi remarcabile succese par­ţiale. Semnalez de as­menea preţioa­sa contribuţie adusă de „Re­­vista de şah” din Soroca, indac­­tată cu multă sârguinţă de d. lanovete şi călduros sprijinită de d- Braculi, editor. MATCHUL ROMAN­IA-UNGA­­RIA 7 Ţin cu această ocazie să a­­daug, în linie generală, că la Zurich, d. Abbony, delegatul Un­gariei mi-a propus să se facă un match româno-ungar, intre două echipe a câte 10—15 şa­hişti. In credinţa lor de superiori­tate d. Abbony, a propus ca matchul să aibă loc la Buda- Pesta­, unde echipa română va fi găzduită pe tot timpul şede­rii,d­in contul guvernului ungar şi al fedei­ respective de şah. Propunerea urmează a fi "so­luţionată cu ocazia congresului tuturor cercurilor de şah din ţară. Vo­u reda acum cele mai im­portante evenimente şah­iste din ţară . REZULTATUL CONCURSULUI DE ŞAH DIN CERNĂUŢI Concursul „Cercului de şah George Marco“ s-a terminat ast­fel : înscrişi 16 jucători, retraşi 6. I- îul d. dr Kahane câştigând toat­e cele 9 partide jucate, ob­ţinând şi titlul de campion al Bucovinei pe 1925-1926. NI- ica d. Norgang cu 6 jum. III al IV-lea, d-nii Sternberg şi Wassermann cu câte 6 puncte. .Weisselberg a obţinut un pre­miu special in urma partidelor câştigate contra premiaţilor. UN NOU CERC DE ŞAH In oraşul Tighina, s'a înfiin­ţat de curând un cerc d© şah, alegând următorul comitet: Preşedinte: C. A. Grossu, ma­gistrat,­­ vice­­preşedinte: S. A. Bartolicî, inginer ; secretar : V. T. Suvarschi, ziarist; casier: N. I. Terii şi bibliotecar : Jano, profesor. Printr’o adresă oficială, noul cerc aderă la „Federaţia româ­nă de şah“, astfel că , Grota, devine de drept vice-preşedinte în comitetul central al F. S R­. Până la congresul tutulor cer­curilor când se vor lua hotă­­rîrî definitive. MATCHUL BOTOŞANI. SIBIU Intro cercul de Şah ..Gândul" din Botoşani $i cercul de şah Sibiu, a avut loc un match de două pa­r­tide prin corespondenţă cu rezultatul una cont­r­a una. Din partea cercului „Gândul“ partidele au fost conduse de d­­în­ Corneanu, Segenreich şi V. Petrescu Durata partidelor a fost de şase runii. Tot in Botoşani, a avut loc un simultan de 22 partide dat de talentatul şahist d. Cornea­­nu cu rezultatul: 14 câştigate, 5 perdute şi 3 nedecise, in timp de trei ore ADUNAREA GENERALA A CERCURILOI DE ŞAH AL CA­­MEREI DE CORIORT DIN BU­CUREŞTI D. Leu, preşedintele cercului roagă stăruitor, pe această ca­le, pe to­ţi membrii cercului de şah, de a se întruni neapărat in adunare generală extraordinară. Duminică 20 Sept., a c. ora 18 la sediul cercului (Palatul Ca­­merii de comerţ), la ordinea zi­­lei fiind mai multe chestiuni rari intereseazi întreaga acti­vitate ulterioară a cercului. CAMPIONATUL BUCURE­­ŞTIULUI ? D Leu, nn activitatea sa neo­bosită începuse înainte de va­canţă serioase tratative cu ce­lelalte cercuri, pentru un cam­pionat, în Noembrie a. c Se impune clar, reluarea tra­tativelor şî formarea unui co­mit­et organizator, ‘ cuprinzând reprezentanţi ai tuturor cercu­rilor din Bucureşti întreaga lume şahistă ar aş­tepta cu multă nerăbdare o a­­semenea luptă, unde va parti­cipa — pentru Prima oară — şi d. Davide­scu, un şahist cu o bine stabilită reputaţie inter­naţională. Ar fi Indicaţi să participe : Dela cercul „Camera de co­merţ" d-nii ing. Arapu, dr. Bo­­beş, Davidescu, Fichner, ing Loc­went­on, Pixxa, Vulcu subsemnatul ş­a. Dela cercul „Sfatul Negusto­­rase" d-nii dir Adolf, Armand, Herland, Tecontea, Roth, Wee­­sler ş. a. De la cercul „Caisxa" d-nii Mendelsohn, Seneca,, cum şi alţi, cari eventual fac parte din alte cercuri şi cari au dovedit o rea­lă forţă de joc. FEDERAŢIA ROMANA DE ŞAH Sâmbătă 19 Septembrie a. c., ora 19, la sediul F. R­­. (Pala­tul Camerei da comerţ) voiu prezenta darea de seamă, asu­pra participării României la congresul Federaţiei internaţio­nale. Darea de seamă se va comu­nica, apoi tuturor cercurilor. Toţi membrii Federaţiei ro­mâne, cum şi toţi şahiştii, află­, ieri din Buccreşti, chiar dacă nu fac par­te din Federatțîe, sunt rugați a participa. Căpii. L­ondin Cronica șahistă 71 LOUIS DUMUPt Traducere de A. P. N. — Sta n -cut numai acolo, puse generalul von Gri­au, a cstui erudi ie asupra acestui pun :» de Istorie literară fu­­s­se, lâră indo­al , proaspăt de tot ,ro ândită la castelul din Ern­­nonvilie ; dar a părăsit de tânăr încă ace­ste republică, trăi in regatul Sardiniei, ape n Franţa; in sfârşit, sco­bit şi de Lâncezi şi de genevezi, cari il persecutau la un loc pe intecuL­e, veni să se pună ă )b ocrotire­a marelui nostru rege tiloi , Frederic­­ Il­iea, şi s’a naturalizat cetăţean la Ne­uchâtel. Or, Neufchâtel, precum ştiţi şi d-voastră, dom­­nilor, fu un pricip­­ prusian. Iată dea cum aves geniu era intradevâr om­patriotul nostru și de ce cenușa lui ne aparţine. — Mâr­t! exclamă generalel vo­n Zillsheim­; asta ne face un om mare mai mult. — Da, domnilor, făcu generalul von Gronau încântat de suc­es; acela al cărui mormânt il privim a trăit ultimii cinci­sprezece ani din viaţa lui în car­­­te de supus prusian şi e murt prusian. Un prusian, prin urm­re a scris acea mi­ramată carte, acea emuritoare capo-d’operă, Les Confessi­ons. Ş­i ne altul decât un german ar fi putut, cum a făcut el, să reintroducă sen­ime­ntul rel­gios in ţara aceasta n.* credinc'oasă care este Franţa? — Şi care a rămas tot aşa observă colonelul von Ste­itz — Cine altul decât tot 1 n german ar fi putut să împros­­păt ze sent mentul naturii in literatura franceză atât de searbădă? Vă propun, deci, domnilor, de a saluta cu sabia umbra ilustră care s’a odihnit aci şi care ne aude poate, den grossen Preussen, pe marele Prusian, pe Jean Jacques Rousseau! La a­ceste cuvinte, trăserăm cu toţii sabia şi o prezen­tarăm solemn la mormântul gol. —­ Ah! îmi ziceam, foarte mi­rat, iată unul pe care pro­fesorul Wo­­tmahn l-a uitat şi care era de-ai no­­u pe mai bun drept decât blândul Montaigne, blândul Racine sau colosalul Mirabeau. Şi, ca pentru a ne pătrunde şi mai l­ne de nobila at­mosferă germanică şi romantică care se­ respiră in acest loc, generalul von Gronau ne a­ită, aproape de acolo, o stelă funerară, pe care sa găsit săp­­tâ o inscupţie in limba noa­stră. Era mormântul unui tânăr german, discipol al lu Goethe şi al lui Rousseau, care, atins de boala vea ului, venise să se sinucidă sub copacii aceia, în amintire, şi pilda lui Weither. Aceasta mi aduse aminte de bietul Koenig, Tar fi plăcut plimbarea aceasta în parcul de la Ermenanville. Ne întoarserăm, nu se poate mai mulţumiţi de acest mic episod literar. Când i-l povestii lui Schimmel, care nu voise a ne Însoţi, păru­ foarte încântat. — Dacă aş fi ştiut, tăcu el, că o să fie şi generalii acolo!... Cât despre Kaiserkopf, nici nu fusese vorbă să-l poftim. Abia se ordonase halta, şi la un semn al lui Schlapps, focosul căpitan se şi eclipsase. II văzurăm venind tocmai la timp ca să-şi încalece calul, încheindu-şi centironul. O coastă, la ieşirea din încântătorul Ermenonville, ne facui să trecem deodată, dela farmecul pădurei la arşiţa unui podiş fără umbră şi fără sfârşit. Privirea se lăţra până vedeai cu ochiul. In curând avurăm senzaţia năbuşitoare despre o armată imensă care, pe zece drumuri paralele sau oblice pe al nostru, se scurgea, grăbită, neîncetată, nenu­mărată In direcţie generală spre sud-est Numai coloana noastră se lungia înaintea noastră într’o perspectivă lineară fără sfârşit, conţinând a ieşi din pădure, pe măsură ce Îna­intam. La dreapta, la stânga, înainte in urmă, alte coloane vizibile pe alte drumuri inviz­bile alunecau sau se subţiau fără întrerupere, tot aşa de împănate cu puşti, tunuri, mi­traliere. In intervalele lor, batalioanele, escadroanele mer­geau pe jos ori călare teacurmezişul câmpului. Se desluşiau In norul de praf, după scara distanţelor, bateriile de câmp, şirurile mai subţiri ale companiilor de mitraliere, şirul tră­surilor din trenul de luptă, chesoanele de muniţie, căruţele cu baloane, crucea roşie a ambulanţelor şi care adesea mai camufla tunurile-automobil şi tunurile-mitralieră Aveam impresia că era adunat acolo tot corpul nostru de armată in scurgerea aceea uniformă. Şi nu numai corpul nostru, dar şi altele cari curgeau ca şi nu fără încetare spre sud­­est, şi, poate chiar, mai de mult încă. Era un zgomot mo­noton, neintrerupt care face­ să dârdâie pământul înăbuşit ca In preajma unui cataclism subteran. Nimic altceva de­cât bubuiala asta, freamătul acesta de revărsare care m­ă­­puşta toate sunetele apropiate, glasurile noastre, cântecele, până şi hodorogeala căruţelor noastre, ne umplea urech­­e, ne scutură nervii şi ne infiora măruntaele cu tălfzurea-i neîntreruptă. Natura părea ca moartă și nu amestecă la asta nici unul din obicinuitele sale zgomote. Tunul nu se mai auzia de nicăiri. După un marș lung în linie dreaptă, făcurăm iarâș haltă, după ce trecurăm peste o cale ferată. Profitai ca să mă duc la Sch­umel și să-i mai aflu din impresii. — Cred, îmi spuse el, că ochim Parisul ca să-l ataci la pe la est și pe la sud apropierea pe la nord nu este avan­­tagioasă.­­ Pe unde sunt armatele noastre ? întrebai. — Nu știu miine. îmi închipui num­i că noi formăm ex­trema aripă dreaptă. — In cazul acesta, zisei și daca .potezi­a tale este exactă, noi ar trebui să rămânem pe loc, iar celelalte corpuri să pivoteze in jurul nostru. (Va urma).

Next