Universul, octombrie 1925 (Anul 43, nr. 226-251)

1925-10-01 / nr. 226

ÜBBI ILNIT—Br. 226 Joi 1 Octombrie 1925 torsit armatei sovietice rusaşti din^anul atesta — La sa©â se fac reduceri bugetare —­ ­ rupere sovietico ruse^u au­­ fost concentrate în tabere de Instrucţie, încă din luna Mai şi până în ultima perioadă de in­strucţie, când au avut loc ma­nevrele dela finele lunai Au­gust şi până pe la jumătatea lunei Septembrie a. c. In general, ultimele manevre anuale, parţiale, au fost slab organizate şi întreţinute cu fon­duri băneşti şi materiale foarte reduse. . Au fost două feluri de divi­zii: normale şi teritoriale. Di­viziile normale au avut numai efective de pace existente, iar diviziile teritoriale au fost spo­rite cu oameni concentraţi, din patru contingente diferite, că­re intră în compunerea organică de mobilizare. Manevrele au fost precedate de exerciţii şi aplicaţiuni tacti­ce şi de tragere, executate de micile unităţi, pe arme. Manevrele mari, parţiale, au avut loc pe regiuni districtuale, cu mari unităţi de toate armele şi serviciile, la care s’au adăo­­gat aeroplane, tankuri, t. f. f. etc. Diviziile au fost grupate pe armate. Unităţile au fost îm­părţite în partide duble (alba­stru şi roş). Fiecare manevră s’a desfăşurat în faţa unui di­rector de manevră, după o te­mă cu subiect defensiv (după declaraţii sovietice). Inamicul, întotdeauna, a fost acela care a luat ofensiva pe teritoriul ru­sesc, iar defensiva a fost, în toate cazurile, de partea pro­priilor trupe roşii. Manevrele s’au desfăşurat în ţinuturile următoare : una în districtul militar al Leningra­dului, alta în districtul apu­sean şi alta în Ucraina. Regiunile de manevre au fost: Pakow—Crasnăi—Csiewa (în districtul Leningrad); Minsk —Kojbanow­­est Rakow—Duko­­ra—Pietrowieze (în districtul de vest); St-Constantino—Pres­­ kurov—Jitomir—Wiznizta—U~ man (în Ucraina). Au asistat, la aceste mane­vre, şi diferiţi reprezentanţi străini — germani, din ţările baltice, etc. — şi personalităţi politice şi militare. La închearea manevrelor, că­petenia armatei roşii sovietice a dat un ordin general pentru toate trupele participante, care a fost citit, în ultima zi, trupe­lor, şi a fost publicat în ziare spre ştiinţa tuturor. Cităm tex­tul acelui ordin de zi pe arma­tă, pentru a cunoaşte şi mai bine spiritul imperialist de care sunt animaţi vecinii no­ştri : „Manevrele au luat sfârşit. Le-am organizat şi au fost exe­cutate nu cu intanţiuni război­nice—cum fac vecinii noştri (?) ci numai cu­­copul de a asi­gura apărarea patriei noastre. I­e-am mai executat spre a veri­fica pregătirea trupei şi a co­mandanţilor unităţilor în ve­derea unei ameninţări. „Noi ne pregătim numai pen­­tru defensivă. „Prin soluţiunile tactice şi prin execuţia operaţiunilor de război s-a ajuns ca să se redea situaţi­uni foarte aproape de realitate. „Toate trupele au arătat o e­­nergie şi stăruinţă fără pereche. Au executat întocmai însărci­nările primite. »Aceste manevre nu­­au dus la convingerea, pe mod învederat, cât este de mare puterea armatei roşii. „Ţăranii roşii pot munci, în linişte, pământurile lor; pot munci pentru restaurarea eco­nomică a ţării, căci sunt con­vinşi că armata roşie, în depli­nă conştiinţă, rămâne gata să apere patria sovietică. „Mulţumim tuturor soldaţi­lor, comandanţilor şi lucrători­lor politici ai patriei, cari au luat parte la manevrele din a­­cest an“. Şi în timp ce „pacifiştii­’ in­ternaţionali sovietici se pregă­tesc de război, cu tendinţe im­perialiste, la noi, se fac redu­ceri bugetare, pentru a ieşi cât mai multe disponibilităţi bă­neşti în dauna armatei noastre. Sa tac dela hrana soldatului, se tac dela hrana animalelor, se tac dela echipament şi muni­­ţiuni, se tac dela trageri de răz­boi". -----------­ Organizarea şcolilor şi centrelor de instrucţie Cu începere din anul şcolar­­ 1925—1926, toate şcolile mijl- c tare, şcolile speciale, centrele­­ de instrucţie, şcolile de subon-­­ ţeri şi şcolile de tragere pe ar­ i­ine, vor fi reorganizate după­­ nom­ene întocmite de marele­­ stat-major al armatei. Gruparea tutulor şcolilor «- \ nei arme va fi, pentru unifica-­­ rea instrucţiei, la inspectoratul­­ tehnic respectiv. 1 I. Infanteria,— Şcolile pregă- , titoare de ofiţeri activi şi de rezervă, şcolile special© ş* ^ subofiţeri se întrunesc în „co- , mandamentul şcolilor militare , , care depinde de inspectoratul , tehnic al infanteriei. Şcoala de tragere şi de spe- , cialităţi va lua denumirea de „Centrul de Instrucţie al infan-­­ teriei”, care va depinde de ins­pectoratul tehnic al acestei arme. Şcolile pregătitoare de ofiţeri activi, sau de rezervă, vor cu­prinde: comanda şcolii; direc­ţia de studii; unităţi de elevi; unitatea de depozit. Şcoala specială va cuprinde: comanda şcolii; direcţia de stu­dii; unitatea de depozit. Şcoala specială a Infanteriei va funcţiona, cu începere de la 1 octombrie a..e. pe lângă şcoa­la militară de infanterie nr. 2 (Sibiu) , cu direcţia de studii respectivă. Centrul de instrucţie al in­fanteriei va cuprinde: coman­da centrului; direcţia de studii şi experienţe, având: cursuri de tragere; cursuri de specialitate; cursuri de pregătire, formaţi­uni şi informaţiuni; câmpuri de tragere şi experienţe; mu­zeul demonstrativ; unităţi de instrucţie. .­­ . . Şcolile de subofiţeri de infan­terie de la Braşov şi Oradea- Mare vor cuprinde: comanda şcolii; unitatea de subofiţeri; unitatea de depozit. II. Cavaleria.— Şcolile şi cen­trele de instrucţie vor fi gru-­­­pate în comandamentul şcoale­­lor care depinde de inspectora­tul tehnic al cavaleriei. Şcoala pregătitoare de ofiţeri activi, respectiv de rezervă, va fi după compoziţia de mai sus (ca la infanterie). Aceeaş com­poziţie şi şcoala specială. Centrul de instrucţie al cava­leriei va fi administrat de şcoa­la specială a acestei arme, cu­prinzând: comanda centrului (comanda şcoalei speciale); di­­recţia de studii şi experienţe având aceeaş compunere ca şi la infanterie. Şcoala de subofiţeri a cavale­riei va funcţiona pe lângă şcoa­la militară a cavaleriei (din garnizoana Târgovişte). III. Artileria.— Şcoala pregă­titoare de ofiţeri activi, respec­tiv şi de rezervă, şcoala speci­ală şi de subofiţeri se întrunesc în „comandamentul şcolilor mi­litare“, care depinde de inspec­toratul tehnic al artileriei. Şcoala de tragere şi de spe­cialităţi va lua denumirea de „Centrul de instrucţie al artile­riei“, depinzând de inspectora­tul tehnic al artileriei. Şcoala pregătitoare de ofiţeri activi, respectiv de rezervă va avea aceeaş compunere ca şi a­­cele ale infanteriei (arătate mai sus). Centrul de instrucţie al arti­leriei va cuprinde aceeaş îm­părţire ca şi centrul de instruc­ţie al infanteriei. Şcoala de subofiţeri a artile­riei va funcţiona, cu începere de la 1 octombrie a. c., pe lân­gă şcoala pregătitoare de ofi­ţeri de rezervă a artileriei (cu reşedinţa în garnizoana Craio­va), formând unităţi de subofi­ţeri cu cadrele necesare. IV. Geniu.— Şcol­a şi cen­trul de Instrucţie ale acestei ar­me vor fi grupate In „coman­damentul şcoliilor militare11, de­pinzând de inspectoratul teh­nic al geniului. Organizarea şcollor pregăti­toare de ofiţeri activi şi de re­zervă şi a şcoalei speciale este întocmai ca şi a celorlalte ar­me (notate mai sus). Centrul de instrucţie al ge­niului va cuprinde: comanda centrului; direcţia de studii şi experienţe cu: cursuri de spe­cialităţi, pionieri, transmisiuni şi comunicaţii; cursuri de pre­gătire, formaţiune şi informa­­ţiune; poligonul de experienţe; muzeul demonstrativ; unităţi de instrucţie. Şcoala de subofiţeri de geniu va funcţiona pe lângă şcoalele de geniu formând unităţi de subofiţeri cu cadrele necesare. --------- XXX --------­ Buletin extern DRUMUL AERIAN LA IN. DNI.—Sir Sefton Brancker, dir­­ectorul aviaţiei civile, maio­rul Brichall şi lt.-colonel Mlu­­chin, directorii lui ,,Imperial Airways“ au sosit la Bagdad, venind de la Cairo, în avion în călătorie de studii. Sir Sefton Brancker declară că staţiunea de plecare a serviciului poştal la Indii va fi probabil Al-Maia, aproape de Heliopolis. Guver­nul egiptean se arată destul de favorabil desvoltării aviaţiei şi e dispus ca să construiască şi să înzestreze pe propriile.­ socoteli, un port aerian in Egipt. Sir Sefton Brancker va pleca cu Însoţitorii săi la Teheran, spre a consulta guvernul per­san asupra măsurilor de luat în legătură cu drumul aerian la Indii. JANDARMERIA IN ALSA­CIA-LORENA. — Guvernul francez a hotărît să menţi­nă actuala organizaţie de jan­darmi din Alsacia-Lorena aşa cum ea are forma creată de la revenirea acestor provincii la Franţa şi până acum. Numă­rul unităţilor. In acele provin­­cii de 1200, se menţine. XXX 0 camente de iarnă in tac Planurile geniului francez au fost aprobate de înaltul coman­­­­dament şi ele vor fi executate , In cel mai scurt termen. Un stu­diu aprofundat al situaţiei a permis comandamentului să în­trevadă posibiltatea întreprinde­­rei unei campanii de iarnă, In sezonul ploilor. Spaniolii prepară noul opera­țiuni. --------XXX @XNIVEXtsra Aprecieri germane asupra manevrelor poloneze — Importanţa dată cavaleriei — Manevrelor armatei poloneze din acest an au atras atenţiu­nea tuturor armatelor europene, care au fost reprezintate de generali de o necontestată va­loare. In tema studiată la aceste manevre, Polonia s'a aşezat de bună voe intr’un caz identic a­­celuia în care s’ar putea afla în ajunul unui viitor război ; pe frontul său de est bolşevicii deslănţuesc un atac bruscat, dus mai ales de imitaţi de ca­valerie ; pe frontul de vest, o ofensivă germană ţinteşte mai întâi să pună mâna pe corido­rul polonez; ea va lua apoi Varşovia ca obiectiv. Poate oare Polonia să reziste acestor două atacuri simultane ? Corpurile sale de acoperire, printr’o­ de­fensivă dârză ori printr’o ma­­nevră în retragere, îi vor pro­cura oare timpul necesar ,pen­tru a face ca grosul forţelor sale să aflueze asupra punctu­lui hotărâtor ? Aceasta a fost i­­dela conducătoare a manevre­lor. Se­ înţelege că în asemenea condiţiuni nu numai aliaţii e­­rau interesaţi de mersul lor, dar şi germanii, card le-au ur­­mărit cu multă îngrijorare şi minuţiositate, notând toate lip­surile pe care le-au putut des­coperi în execuţie atât din par­tea comandamentului, cât şi­­ din aceea a trupelor, încercând astfel a-şi face o idee exactă despre valoarea tinerei armate poloneze. PRIMA PARTE A MANEVREI Prima parte a manevrelor s-a desfăşurat în apropierea graniţei bolşevice, la Brody, jumătatea drumului între Lemberg şî Rov­­no, în aceiaşi regiune. In care s’au dat furioasele lupte din 1920 între trupele bolşevice şi polone. Partidul roşu, — către ataca, — era tare de două regi­mente de cavalerie, un batalion de infanterie, trai grupuri de artilerie, şî o escadrilă. După ipoteza stabilită, el a ocupat Dubno, — la jumătatea drumului între Brody și Rov­­no — primul său obiectiv fiind Brody. Partidul albastru, — al apă­­rărei, — nu dispunea decât de trei regimente de cavalerie, un batalion de trăgători, un bata­lion de vânători-mitralieri, un grup de artilerie, trei secţii de auto-mitraliere şi de două esca­drile,­­ una de recunoaştere şi alta de luptă. Cu aceste forţe el avea însăr­cinarea de a se împotrivi îna­­intărei detaşamentelor roşii. Ştia că nu poată primi nici un ajutor înainte de a treia zi şi că în acea zi poate să se bizite pe Intrarea in linie a două re­gimente de Infanterie, un grup sau două de artilerie de câmp, formaţiuni de artilerie grea şi tankuri. Partidul albastru reu­şeşte timp de două zile să în­târzie pe ,,roşii . In dimineaţa zilei a treia, Întărit de două companii de care de luptă şi un regiment de infanterie, contra­atacă pe adversar ş­l aruncă din toate punctele, pe care le ocupase în zilele precedente, mai ales de pe înălţimea Ma­­kutra, la est de Brody. CE SPUN GERMANII Asupra acestei părţi a mane­vrelor poloneze este interesant să cunoaştem opinia germană. Presa şi statul major german au trebuit să recunoască că ace­ste manevre au fost admirabil conduse de generalul inspector al cavaleriei, Rozwadowaki. Toţi ofiţerii au dovedit o a­­bilitate neîntrecută în arta în­­trebuinţărei cavaleriei. Cavale­ria poloneză a dat îndrăzneţe atacuri de pluton şi escadron, şi a apărat cu îndârjire, pas cu pas, toate accidentele de teren. Ea a fost puternic ajutată de a­­viaţie, ceea ce a dovedit că o co­laborare perfectă există între a­­ceste două arme, ele având o­­bişnuinţa de a lucra Împreună şi de a-şi da ajutor reciproc. Din însăşi mărturisirea ger­mană, cavaleria polonă consti­­tue o forţă de primul ordin în câmpiile Europei orientale, de care trebue să se ţină neapărat seamă. Studiind aceste mane­vre de cavalerie, statul major german trage următoarele con­­cluziuni: „Ele dovedesc că o trupă uşoară, interioară în nu­măr, însă mai bine dotată de­cât adversarul său cu mijloace tehnice, poate să-l oprească şi de multe ori să-l bată, chiar dacă acesta dispune de o mare superioritate numerică“. Mijloa­cele de legătură ale armatei po­lone au dat prilejul statului major şi presei germane de a le critica. „Comunicarea infor­­maţiunei dinainte înapoi şi transmiterea ordinelor dinapoi inainte, au fost adeseori întâr­ziate de lipsa de mijloace teh­­nice“. Este just că nu se poate compta pe acest front pe reţe­lele telegrafice existente. Insă va fi suficient dacă armata po­lonă îşi va desvolta mijloacele sale de transmisiune prin T­F. F. După criticile ge­rmane, caii s’au prezentat în condiţiuni ex­­celente, călăreţii cu mult elan, cunoscându-şi perfect meseria şi arătându-sa tot aşa de apţi de a executa o şarjă, cât şi de a apăra un sat ori o pădure cu armele lor automate. ,,Cavaleria polonă este In mare progres“, scrie in nenumărate rânduri statul major german. MANEVRELE DIN REGIUNEA THORN Manevrele din regiunea, Thorn au îngăduit să se judece Infan­teria șî artileria poloneză. Era vorba de a se face apel la resur­sele fortificaţiei de campania pentru a întârzia marşul unei armate care ar ataca din direc­ţia Prusiei orientaile, pentru a apara apoi punctele înaintate ale regiune! Thom şi a contra­ataca inamicul şi a îl asvârlî pe DO­ltu­mile sale de plecare. Infanteria şî artileria s’au a­­rfitat extrem de manevr­ere, de­­prînse cu lucrările de campanie şi apte în organizarea terenului­ Cele două arme au acţionat tot­deauna în strânsă legătură, sus­­ţinânchi-se reciproc. Statul ma­jor german a constatat că in­fanteria polonă, afară de calită­ţile sale tradiţionale de elan, bunăvoinţă, a făcut dovada li­nei bune instrucţii tehnice. ,,Ea a ştiut să tragă o parte exce­lentă din învăţămintele ultimu­lui război in ceea ce priveşte or­ganizarea unei poziţii, scrie u­­nui­ din observatorii săi. Punc­tele sale de sprijin, larg eşdona­te in adâncime, făcându-se unul de altul, ar fi oferit o rezistenţă greu de Infron. Poate nu a a­­juns să-şi etaleze suficient uni­tăţile sale din prima linie, are încă tendinţa de a le grupa, de a nu despărţi niciodată sec­ţia, ea nu răspândeşte încă su­ficient armele automate. Insă chiar aci incontestabil există un senior progres“. Cadrele sale subalterne şi chiar subofiţerii fac dovadă de mai multă ini­ţiativă ca odinioară. Artileria nu a folosit toate ob­servatoarele cari se prezentau, comandanţii de baterie nu se deslupesc în­deajung de bateri­ile lor. Totuş legăturile dintre Infanterie şi artilerie, au funcţio­nat­ bine. Infanteriştii şi artîle­riştîî lucrează neîncetat unii pen­-­ tru alţii. Unităţile totdeauna în ordine au făcut împresii unei trupe Instruite şî bine în mâna şefilor lor. Nu se mal Aseamănă cu ceî ce erau în 1920. In ceea ce pri­veşte funcţionarea statului ma­jor polon, observatorii germani ajung la concluzia că el a reu­şit — prin contactul cu ofiţerii misiunei militare franceze la Varşovia — să creeze o doctrină de război omogenă, care se ins­piră din învăţămintele marelui război, dar care ţine seamă de particularităţile teatrului de răz­boi din răsărit Opinia germană este unanimă în a recunoaşte ţinuta excelen­ţă a tinerei armate polone, ar­doarea sa şî dorinţa de a lucra. Ca aliaţi ai Poloniei, aprecie­rile g­ermane nu pot de­cât să ne bucure. P. Dorian ---- XXX--------­Buletin informativ . Concentrarea ofiţerilor de rezervă se va face la unită­ţile, care emit ordinele de chemare. □ D. general Mărdărescu, ministru de război, a inspec­tat, zilele trecute, câteva uni­tăţi din garnizona Bucureşti . Scop­­ concentrărilor oamenilor de trupă, din anul acesta, este: Revederea şi completarea instrucţiei rezer­viştilor şi îndeosebi, pregătirea acestora pentru funcţiunea ce vor avea de îndeplinit la mobilizare şi sporirea efecti­velor in perioada de concen­trare, a diviziilor pentru ins­trucţie. 1a O comisiune specială, sub preşedinţia d-lui general Munteanu, secretar general al ministerului de război, lu­crează la bugetul pe 1926. □ Toate diviziile se vor În­truni, în cursul lunei Octom­brie a., c­, pentru instrucţia U­­nităţilor în subordine, pe a­­numite zone de concentrare destinate de marele stat-ma­jor. □ D. general Lupescu, şe­ful de stat-major al armatei, însoţit de d. general Panaites­­cu, subşeful M. St. M., va conduce călătoria de coman­dament în Basarabia, a gene­­ralilo­­omandanţi de corp de armată, de unde se vor îna­poia, în ziua de 5 octombrie a. c. □ Comisiunea pentru exa­minarea căpitanilor, cari ur­mează cursul pregătitor pen­­tru ofiţeri superiori, va fi compusă astfel: directorul cursului comun şi comandan­ţii centrelor de instrucţie, sub preşedinţia celui mai vechiu general aflător în comisiune şi aceasta sub directa supra­veghere a d-lui general de di­vizie Strătilescu, inspector de armată. NOUL ANTEPROECT al recrutărei armatei — Durata serviciului militar.— Elementele ar­matei.— Tinerii cu termen redus — Ministerul de război a În­tocmit un anteproect asupra legei recrutărei armatei, care va fi prezentat Parlamentului In sesiunea de toamnă. Acest anteproect a fost alcătuit de marele stat major şi a trecut prin consiliul superior al oş­­tirei. Se crede că va trece din nou în discuţia consiliului su­perior al oştirei. Înainte de a fi supus discuţiunei corpuri­lor legiuitoare. DURATA SERVICIULUI MILITAR După noul anteproect, du­rata serviciului militar este 29 arc, de la 11 până la 50 de ani împliniţi, însă toţi tinerii cari până la data de 31 Decem­brie a fiecărui an, împlinesc 19 ani, sunt Înscrişi în con­troalele cercului de recrutare în circumscripţia căruia îşi au domiciliul şi până la 21 ani împliniţi, aceşti tineri sunt la dispoziţiunea ministerului de război, pentru pregătirea lor proregimentară. Această pregătire este pre-­ văzută atât de legea de organi-­ zare a armatei cât şi de legea Oficiului Naţional de Educaţie Fizică, în seama căruia cade să se ocupe cu pregătirea tu­turor tinerilor de pe teritoriul ţării înainte de încorporare, cum de fapt se practică in toate ţările. ELEMENTELE ARMATEI Elementele armatei sunt: activitatea care durează 2 ani pentru toate armele, afară de marină care este 3 ani. Rezerva, durează 18 ani şi miliţiile 9 ani. Incorporarea tinerilor recru­taţi in primăvara anului are loc la 1 Februarie anul urmă­tor. A tinerilor recrutaţi cu termenul redus (art. 52 şi 53) are loc însă la 15 August chiar în anul când au fos recru­taţi. Tinerii cu termen redus, dau G.,­men la intrarea în şcoalele pregătitoare pentru ofiţer­i de rezervă. Cei care nu cunosc limba oficială (limba română) se amână din oficiu câte un an, în timp de 2 ani. Dacă nici după aceste două a­­mânări, nu vor proba că po­sedă limba română, tinerii a­­ceştia vor fi încorporaţi pentru 2 ani la corp, nu la şcoală. In luna n­eiembrie a fiecă­rui an, se face recensământul tinerilor de 18 ani şi verifica­rea tabelelor de recensământ ale tinerilor .ori au Împlinit 19, 20 şi 21 ani. In luna Noembrie, au loc o­­peraţiunile de verificare, cen­tralizare, operaţiuni care se fac de o singură comisiune In acela, timp. OPERAŢIUNILE DE RECRU­TARE LTM 1 Martie încep operaţiu­nile de recrutare şi durează 60 de zile. Tinerii găsiţi bani la recru­tari, primesc chiar în şedinţă, ordine de chemare c­u data în­corporării. Voluntarii sunt angajaţi pe 2 ani. Repartiţia nominală a re­cruţilor se face de o comisiu­ne în care intră comandantul cer...lui de recrutare şi tr0i co rulanţi de regimente din localtate. FLpartiţia pe şcoli se face Pr.­­diilor şi speciali­tăţi fiecăruia. S’a prevăzut mni a­nali­zare­a şcoalelor poli­tehnice, a şcoalelor normale, a şcoalelor de arhitectură şi a Institutului Naţional de Edu­caţie Fizică. Absolvenţii acestor şcoli nu vor mai face serviciu militar, dar vor face concentrări spe­ciale pentru obţinerea g­adu­lui de aj locotenent de re­zervă. Absolv­enţii la recrutare nu mai fac pedeapsa­ un an în plus, ci plătesc amenzi în bani. Vor fi repartizate la cor­purile cele mai îndepărtate şi nu v­or fi mutaţi nici odată de la c­ele corpuri. , Impunerile la taxa militare s'au modificat, punându-se în concordanţă cu noua lege a contribuţiunilor directe. S’a sporit cuantumul pe­depselor cu închisoare ce se dau celor cari împiedică pe ti­neri să vină la recrutare şi în­corporare, de asemenea s’au sporit amenzile in bani ce se dau funcţionarilor cari nu-şi îndeplinesc obligaţiunile pre­văzute prin legea de recru­tare. SA mai prevăzut, in fine, ca ofiţerii activi sau de rezervă îndepărtaţi din armată, refor­maţi cu pierderea gradului, să fie reînscrişi cu gradul de sol­dat S. R. ---------— xoz -----------­ Cârţi şi Reviste „Metalurgia foniei, fenunui şi oţelului”, de generalul St. Burb­­­urs complet şi modern, cu 30 figuri, pentru şcoalele politehnice, speciale militare, superioare de arte şi meserii şi pentru uzul inginerilor, tehni­­cianilor şi maiştrilor din uzine­le metalurgice şi atelierele de construcţii mecanice. Cartea aceasta de mare im­portanţă ştiinţifică va apare In cursul lunei Octombrie. Actual­mente, sub tipar. Va cuprinde : introducere ; fa­­bricaţiunea şi lucrul fontei; te­oria generală a alinării; fabri­caţi­unea şi lucrul ferului; fabri­­caţiunea oţelului; lucrul oţelu­lui; încercările metalelor; oţe­luri speciale; clasificarea şi fu­nim­,­ntarea fontelor, ferului, o­­ţelurilor ordinare şi speciale. Anexă: Instalaţiile metalurgice de la Reşiţa, Hunedoara şi Curb­ Fabrici de armament şi muniţii Revista Artilerie nr. 9, enţa doctrinei asupra surprizei In operaţiunile militare, de ge­neral Negrei; Gazele de luptă, de G­­ândele; Din călăuza mnal­­tu­lui comandament, de general Trăilescu; Artileria modernă este pregătită pentru războiul de mişcare? de căp. Răzvan, e1C. — „România Mare şi Ţările vecine”, scurtă privire istorică şi de geografie, de lt-colonel Mi­­tree V. din artil­erie. „Geografia militară a Ro­mâniei”, curs rezumat, întocmit şi predat în şcoalele de artilerie de locat.-colonel Mitrea V. — „Revista geografică şi car­tografica română” nr. 1, sub di­recția d-lui general C. Teodo­­rescu. 3 SOCIETATII OPHum de ORIDIT INDUSTRIAL BUCURESTI, STR. BANCA NATIONALA No. 8 PROSPECT de EMISIUNE­­ IUI litil înmi­m sau 110.1 lei Societatea Naţională de Credit industrial conform art. 8 din statut, in urma deriziune! Consiliului de Administraţie In şedinţa din 28 August 1925, a hotărât sporirea capi­talului social de la 200.000.000 lei,la 500.000.000 lei, printr-o nouă emisiune de 300.000 acţiuni nominative reprezentând un capital de 300.000.000 lei. Scopul acestei emisiuni este de a spori capitalul de rula­ment al Societăţii, pentru a veni în ajutorul industriei mari, mijlocii și mici într’o măsură și mai largă ca până in prezent Din noua emisiune, cont. art 8 din Statut­le Societăţii. Sietni pvftlfc 80 % san-----------lei 60.000.000 Itf Baaca&nt­OBaUaRom&niel307o sau 90.000.000 Rasial de 150.000.000 până la 300.000.000 lei, se repartizează astfel: 58.500.000 lei vechilor acţionari, adică pentru 2 acţiuni vechi primeşte una nouă, conform art. 8 din Statut, iar 91.500.000 lei adică restul până la 150.000.000 lei se ofera subscripţiunei publice. Dreptul de opţiune pentru vechii acţionari se va putea exercita cu Începere de la 1 Octombrie a. c. şi până la 31 Octombrie. După expirarea acestui termen, drep­tul de opţiune al acţionarilor se pensfi, rămânând ca Con­­siliul de Administraţie să hotărască cum va crede de cu­viinţă de repartiţia acţ­unilor rămase neoptate. Subscripţia de 91.500.00­1 lei oferită publicului va avea loc tot în intervalul de 1 Oct. până la 31 Oct. 1925. Atât opţiunea, cât şi subscripţia de noul acţiuni se va putea face în provincie la sucursale­le Bănci Naţionale a României­ iar in Bucureşti la sediul Societăţii noastre în strada Banca Naţională No. 8. Pent­ru exercitarea dreptului de opţiune al vechilor acţ­ionari, se vor prezenta acţiunile vechi pentru a fi ştampolate. Preţul nouilor acţiuni, atât pentru vechii acţionari cât şi pentru noua acţionari, va fi de lei 1.000 de acţiune va­loare nominală, plus lei 25 spese care se vor achita astfel: La subscripţie, 309/o valoarea acţionai sau lei 380 da acţiune pune spese de emisiuni------------------------Iii 25 „ „ In total lei 325 7 57"* Restul vărsămintelor până la complecta achitare a ac­­tiun­lor se va efectua in modul următor: Vărs. ll-lea la 15-31 Mart. 1938 lei 350 de acţiune. Vărs­ il­lea la 15-30 Iun. 1926 lei 350 de acţiune. Se primesc şi vărsăminte integrale. Pentru vârsămintele neefectuate la datele fixate, va curge o dobândă de Întârziere de 10­/l până la data achitării. întreaga emisiune participă la dividendul anului In curs, cu începere dela 1 Octombrie a. c., adică cu o pătrime din dividendul ce va reveni pentru exerciţiul 1925. Consiliul işi rezervă dreptul de a închide subscripţia înainte de 31 Octombrie 1925. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE caflmeaâfift . duTafile fărâ a provoca somn Veramon-^fa^, in tablete este remediul de o eficacitate deo­sebita in special la durerile de cap de orice soiu dureri nevralgice si neuritice de dinți si la multe altele. ■.R:W?Ayh! 7- FI 2 0r 5 1 TI 2 H Fi X FI 2 0 r Citiți azi „UNIVERSUL COPIILOR” ENOUSH mmm Marca faragSstratg fl în România cu No. SS la 1933. Cele mai superioare stofe engleze din lume pentru haine bărbătești PENDLE & RIVETT, LTD. LONDRA English FINTEX'SCOTch F1NTEX rsprezintă «•• nai buni ceiicata­i fabricatelor din Huddersfield (Anigle) «i Sudul Scofiei O SINGURA CALITATE — C­E­A MAI SUPERIOARA Se vinde la cele mai bune posturiril precum şi croitorii de primul rang din întreaga lume. Toate stofele „FINTEX“ cari au această marcă ţesută pe margine sunt o garanţie pentru cum­părător ca având o durabilitate superioară celei normale menţinându-se perfect la purtare. Stofele acestea se găsesc de vânzare la toate postăvăriile bone şi la croitorii de primul rang din toată ţara. 4 FERIŢI­CA DE ORICE IN­TIŢIE W ivite în ultimul timp pe piaţa noastră şi cereţi numai „EMSLX3IK * FMT2X“ -- „SCOTCH - FINTEX11 Depozit general: H. R. KEN­T, București Str. Lipsceni, fig. 20 (fost 10 bis) Sucursală: Galati, Str. Domnească, No. 13* 21 H Fl X dele Fl 2 0r­­ 1 ■n 2 H $IX

Next