Universul, octombrie 1925 (Anul 43, nr. 226-251)
1925-10-01 / nr. 226
ÜBBI ILNIT—Br. 226 Joi 1 Octombrie 1925 torsit armatei sovietice rusaşti din^anul atesta — La sa©â se fac reduceri bugetare — rupere sovietico ruse^u au fost concentrate în tabere de Instrucţie, încă din luna Mai şi până în ultima perioadă de instrucţie, când au avut loc manevrele dela finele lunai August şi până pe la jumătatea lunei Septembrie a. c. In general, ultimele manevre anuale, parţiale, au fost slab organizate şi întreţinute cu fonduri băneşti şi materiale foarte reduse. . Au fost două feluri de divizii: normale şi teritoriale. Diviziile normale au avut numai efective de pace existente, iar diviziile teritoriale au fost sporite cu oameni concentraţi, din patru contingente diferite, căre intră în compunerea organică de mobilizare. Manevrele au fost precedate de exerciţii şi aplicaţiuni tactice şi de tragere, executate de micile unităţi, pe arme. Manevrele mari, parţiale, au avut loc pe regiuni districtuale, cu mari unităţi de toate armele şi serviciile, la care s’au adăogat aeroplane, tankuri, t. f. f. etc. Diviziile au fost grupate pe armate. Unităţile au fost împărţite în partide duble (albastru şi roş). Fiecare manevră s’a desfăşurat în faţa unui director de manevră, după o temă cu subiect defensiv (după declaraţii sovietice). Inamicul, întotdeauna, a fost acela care a luat ofensiva pe teritoriul rusesc, iar defensiva a fost, în toate cazurile, de partea propriilor trupe roşii. Manevrele s’au desfăşurat în ţinuturile următoare : una în districtul militar al Leningradului, alta în districtul apusean şi alta în Ucraina. Regiunile de manevre au fost: Pakow—Crasnăi—Csiewa (în districtul Leningrad); Minsk —Kojbanowest Rakow—Dukora—Pietrowieze (în districtul de vest); St-Constantino—Pres kurov—Jitomir—Wiznizta—U~ man (în Ucraina). Au asistat, la aceste manevre, şi diferiţi reprezentanţi străini — germani, din ţările baltice, etc. — şi personalităţi politice şi militare. La închearea manevrelor, căpetenia armatei roşii sovietice a dat un ordin general pentru toate trupele participante, care a fost citit, în ultima zi, trupelor, şi a fost publicat în ziare spre ştiinţa tuturor. Cităm textul acelui ordin de zi pe armată, pentru a cunoaşte şi mai bine spiritul imperialist de care sunt animaţi vecinii noştri : „Manevrele au luat sfârşit. Le-am organizat şi au fost executate nu cu intanţiuni războinice—cum fac vecinii noştri (?) ci numai cucopul de a asigura apărarea patriei noastre. Ie-am mai executat spre a verifica pregătirea trupei şi a comandanţilor unităţilor în vederea unei ameninţări. „Noi ne pregătim numai pentru defensivă. „Prin soluţiunile tactice şi prin execuţia operaţiunilor de război s-a ajuns ca să se redea situaţiuni foarte aproape de realitate. „Toate trupele au arătat o energie şi stăruinţă fără pereche. Au executat întocmai însărcinările primite. »Aceste manevre nuau dus la convingerea, pe mod învederat, cât este de mare puterea armatei roşii. „Ţăranii roşii pot munci, în linişte, pământurile lor; pot munci pentru restaurarea economică a ţării, căci sunt convinşi că armata roşie, în deplină conştiinţă, rămâne gata să apere patria sovietică. „Mulţumim tuturor soldaţilor, comandanţilor şi lucrătorilor politici ai patriei, cari au luat parte la manevrele din acest an“. Şi în timp ce „pacifiştii’ internaţionali sovietici se pregătesc de război, cu tendinţe imperialiste, la noi, se fac reduceri bugetare, pentru a ieşi cât mai multe disponibilităţi băneşti în dauna armatei noastre. Sa tac dela hrana soldatului, se tac dela hrana animalelor, se tac dela echipament şi muniţiuni, se tac dela trageri de război". ----------- Organizarea şcolilor şi centrelor de instrucţie Cu începere din anul şcolar 1925—1926, toate şcolile mijl- c tare, şcolile speciale, centrele de instrucţie, şcolile de subon- ţeri şi şcolile de tragere pe ar iine, vor fi reorganizate după nomene întocmite de marele stat-major al armatei. Gruparea tutulor şcolilor «- \ nei arme va fi, pentru unifica- rea instrucţiei, la inspectoratul tehnic respectiv. 1 I. Infanteria,— Şcolile pregă- , titoare de ofiţeri activi şi de rezervă, şcolile special© ş* ^ subofiţeri se întrunesc în „co- , mandamentul şcolilor militare , , care depinde de inspectoratul , tehnic al infanteriei. Şcoala de tragere şi de spe- , cialităţi va lua denumirea de „Centrul de Instrucţie al infan- teriei”, care va depinde de inspectoratul tehnic al acestei arme. Şcolile pregătitoare de ofiţeri activi, sau de rezervă, vor cuprinde: comanda şcolii; direcţia de studii; unităţi de elevi; unitatea de depozit. Şcoala specială va cuprinde: comanda şcolii; direcţia de studii; unitatea de depozit. Şcoala specială a Infanteriei va funcţiona, cu începere de la 1 octombrie a..e. pe lângă şcoala militară de infanterie nr. 2 (Sibiu) , cu direcţia de studii respectivă. Centrul de instrucţie al infanteriei va cuprinde: comanda centrului; direcţia de studii şi experienţe, având: cursuri de tragere; cursuri de specialitate; cursuri de pregătire, formaţiuni şi informaţiuni; câmpuri de tragere şi experienţe; muzeul demonstrativ; unităţi de instrucţie. . . . Şcolile de subofiţeri de infanterie de la Braşov şi Oradea- Mare vor cuprinde: comanda şcolii; unitatea de subofiţeri; unitatea de depozit. II. Cavaleria.— Şcolile şi centrele de instrucţie vor fi gru-pate în comandamentul şcoalelor care depinde de inspectoratul tehnic al cavaleriei. Şcoala pregătitoare de ofiţeri activi, respectiv de rezervă, va fi după compoziţia de mai sus (ca la infanterie). Aceeaş compoziţie şi şcoala specială. Centrul de instrucţie al cavaleriei va fi administrat de şcoala specială a acestei arme, cuprinzând: comanda centrului (comanda şcoalei speciale); direcţia de studii şi experienţe având aceeaş compunere ca şi la infanterie. Şcoala de subofiţeri a cavaleriei va funcţiona pe lângă şcoala militară a cavaleriei (din garnizoana Târgovişte). III. Artileria.— Şcoala pregătitoare de ofiţeri activi, respectiv şi de rezervă, şcoala specială şi de subofiţeri se întrunesc în „comandamentul şcolilor militare“, care depinde de inspectoratul tehnic al artileriei. Şcoala de tragere şi de specialităţi va lua denumirea de „Centrul de instrucţie al artileriei“, depinzând de inspectoratul tehnic al artileriei. Şcoala pregătitoare de ofiţeri activi, respectiv de rezervă va avea aceeaş compunere ca şi acele ale infanteriei (arătate mai sus). Centrul de instrucţie al artileriei va cuprinde aceeaş împărţire ca şi centrul de instrucţie al infanteriei. Şcoala de subofiţeri a artileriei va funcţiona, cu începere de la 1 octombrie a. c., pe lângă şcoala pregătitoare de ofiţeri de rezervă a artileriei (cu reşedinţa în garnizoana Craiova), formând unităţi de subofiţeri cu cadrele necesare. IV. Geniu.— Şcola şi centrul de Instrucţie ale acestei arme vor fi grupate In „comandamentul şcoliilor militare11, depinzând de inspectoratul tehnic al geniului. Organizarea şcollor pregătitoare de ofiţeri activi şi de rezervă şi a şcoalei speciale este întocmai ca şi a celorlalte arme (notate mai sus). Centrul de instrucţie al geniului va cuprinde: comanda centrului; direcţia de studii şi experienţe cu: cursuri de specialităţi, pionieri, transmisiuni şi comunicaţii; cursuri de pregătire, formaţiune şi informaţiune; poligonul de experienţe; muzeul demonstrativ; unităţi de instrucţie. Şcoala de subofiţeri de geniu va funcţiona pe lângă şcoalele de geniu formând unităţi de subofiţeri cu cadrele necesare. --------- XXX -------- Buletin extern DRUMUL AERIAN LA IN. DNI.—Sir Sefton Brancker, directorul aviaţiei civile, maiorul Brichall şi lt.-colonel Mluchin, directorii lui ,,Imperial Airways“ au sosit la Bagdad, venind de la Cairo, în avion în călătorie de studii. Sir Sefton Brancker declară că staţiunea de plecare a serviciului poştal la Indii va fi probabil Al-Maia, aproape de Heliopolis. Guvernul egiptean se arată destul de favorabil desvoltării aviaţiei şi e dispus ca să construiască şi să înzestreze pe propriile. socoteli, un port aerian in Egipt. Sir Sefton Brancker va pleca cu Însoţitorii săi la Teheran, spre a consulta guvernul persan asupra măsurilor de luat în legătură cu drumul aerian la Indii. JANDARMERIA IN ALSACIA-LORENA. — Guvernul francez a hotărît să menţină actuala organizaţie de jandarmi din Alsacia-Lorena aşa cum ea are forma creată de la revenirea acestor provincii la Franţa şi până acum. Numărul unităţilor. In acele provincii de 1200, se menţine. XXX 0 camente de iarnă in tac Planurile geniului francez au fost aprobate de înaltul comandament şi ele vor fi executate , In cel mai scurt termen. Un studiu aprofundat al situaţiei a permis comandamentului să întrevadă posibiltatea întreprinderei unei campanii de iarnă, In sezonul ploilor. Spaniolii prepară noul operațiuni. --------XXX @XNIVEXtsra Aprecieri germane asupra manevrelor poloneze — Importanţa dată cavaleriei — Manevrelor armatei poloneze din acest an au atras atenţiunea tuturor armatelor europene, care au fost reprezintate de generali de o necontestată valoare. In tema studiată la aceste manevre, Polonia s'a aşezat de bună voe intr’un caz identic aceluia în care s’ar putea afla în ajunul unui viitor război ; pe frontul său de est bolşevicii deslănţuesc un atac bruscat, dus mai ales de imitaţi de cavalerie ; pe frontul de vest, o ofensivă germană ţinteşte mai întâi să pună mâna pe coridorul polonez; ea va lua apoi Varşovia ca obiectiv. Poate oare Polonia să reziste acestor două atacuri simultane ? Corpurile sale de acoperire, printr’o defensivă dârză ori printr’o manevră în retragere, îi vor procura oare timpul necesar ,pentru a face ca grosul forţelor sale să aflueze asupra punctului hotărâtor ? Aceasta a fost idela conducătoare a manevrelor. Se înţelege că în asemenea condiţiuni nu numai aliaţii erau interesaţi de mersul lor, dar şi germanii, card le-au urmărit cu multă îngrijorare şi minuţiositate, notând toate lipsurile pe care le-au putut descoperi în execuţie atât din partea comandamentului, cât şi din aceea a trupelor, încercând astfel a-şi face o idee exactă despre valoarea tinerei armate poloneze. PRIMA PARTE A MANEVREI Prima parte a manevrelor s-a desfăşurat în apropierea graniţei bolşevice, la Brody, jumătatea drumului între Lemberg şî Rovno, în aceiaşi regiune. In care s’au dat furioasele lupte din 1920 între trupele bolşevice şi polone. Partidul roşu, — către ataca, — era tare de două regimente de cavalerie, un batalion de infanterie, trai grupuri de artilerie, şî o escadrilă. După ipoteza stabilită, el a ocupat Dubno, — la jumătatea drumului între Brody și Rovno — primul său obiectiv fiind Brody. Partidul albastru, — al apărărei, — nu dispunea decât de trei regimente de cavalerie, un batalion de trăgători, un batalion de vânători-mitralieri, un grup de artilerie, trei secţii de auto-mitraliere şi de două escadrile, una de recunoaştere şi alta de luptă. Cu aceste forţe el avea însărcinarea de a se împotrivi înaintărei detaşamentelor roşii. Ştia că nu poată primi nici un ajutor înainte de a treia zi şi că în acea zi poate să se bizite pe Intrarea in linie a două regimente de Infanterie, un grup sau două de artilerie de câmp, formaţiuni de artilerie grea şi tankuri. Partidul albastru reuşeşte timp de două zile să întârzie pe ,,roşii . In dimineaţa zilei a treia, Întărit de două companii de care de luptă şi un regiment de infanterie, contraatacă pe adversar şl aruncă din toate punctele, pe care le ocupase în zilele precedente, mai ales de pe înălţimea Makutra, la est de Brody. CE SPUN GERMANII Asupra acestei părţi a manevrelor poloneze este interesant să cunoaştem opinia germană. Presa şi statul major german au trebuit să recunoască că aceste manevre au fost admirabil conduse de generalul inspector al cavaleriei, Rozwadowaki. Toţi ofiţerii au dovedit o abilitate neîntrecută în arta întrebuinţărei cavaleriei. Cavaleria poloneză a dat îndrăzneţe atacuri de pluton şi escadron, şi a apărat cu îndârjire, pas cu pas, toate accidentele de teren. Ea a fost puternic ajutată de aviaţie, ceea ce a dovedit că o colaborare perfectă există între aceste două arme, ele având obişnuinţa de a lucra Împreună şi de a-şi da ajutor reciproc. Din însăşi mărturisirea germană, cavaleria polonă constitue o forţă de primul ordin în câmpiile Europei orientale, de care trebue să se ţină neapărat seamă. Studiind aceste manevre de cavalerie, statul major german trage următoarele concluziuni: „Ele dovedesc că o trupă uşoară, interioară în număr, însă mai bine dotată decât adversarul său cu mijloace tehnice, poate să-l oprească şi de multe ori să-l bată, chiar dacă acesta dispune de o mare superioritate numerică“. Mijloacele de legătură ale armatei polone au dat prilejul statului major şi presei germane de a le critica. „Comunicarea informaţiunei dinainte înapoi şi transmiterea ordinelor dinapoi inainte, au fost adeseori întârziate de lipsa de mijloace tehnice“. Este just că nu se poate compta pe acest front pe reţelele telegrafice existente. Insă va fi suficient dacă armata polonă îşi va desvolta mijloacele sale de transmisiune prin TF. F. După criticile germane, caii s’au prezentat în condiţiuni excelente, călăreţii cu mult elan, cunoscându-şi perfect meseria şi arătându-sa tot aşa de apţi de a executa o şarjă, cât şi de a apăra un sat ori o pădure cu armele lor automate. ,,Cavaleria polonă este In mare progres“, scrie in nenumărate rânduri statul major german. MANEVRELE DIN REGIUNEA THORN Manevrele din regiunea, Thorn au îngăduit să se judece Infanteria șî artileria poloneză. Era vorba de a se face apel la resursele fortificaţiei de campania pentru a întârzia marşul unei armate care ar ataca din direcţia Prusiei orientaile, pentru a apara apoi punctele înaintate ale regiune! Thom şi a contraataca inamicul şi a îl asvârlî pe DOltumile sale de plecare. Infanteria şî artileria s’au arfitat extrem de manevrere, deprînse cu lucrările de campanie şi apte în organizarea terenului Cele două arme au acţionat totdeauna în strânsă legătură, susţinânchi-se reciproc. Statul major german a constatat că infanteria polonă, afară de calităţile sale tradiţionale de elan, bunăvoinţă, a făcut dovada linei bune instrucţii tehnice. ,,Ea a ştiut să tragă o parte excelentă din învăţămintele ultimului război in ceea ce priveşte organizarea unei poziţii, scrie unui din observatorii săi. Punctele sale de sprijin, larg eşdonate in adâncime, făcându-se unul de altul, ar fi oferit o rezistenţă greu de Infron. Poate nu a ajuns să-şi etaleze suficient unităţile sale din prima linie, are încă tendinţa de a le grupa, de a nu despărţi niciodată secţia, ea nu răspândeşte încă suficient armele automate. Insă chiar aci incontestabil există un senior progres“. Cadrele sale subalterne şi chiar subofiţerii fac dovadă de mai multă iniţiativă ca odinioară. Artileria nu a folosit toate observatoarele cari se prezentau, comandanţii de baterie nu se deslupesc îndeajung de bateriile lor. Totuş legăturile dintre Infanterie şi artilerie, au funcţionat bine. Infanteriştii şi artîleriştîî lucrează neîncetat unii pen- tru alţii. Unităţile totdeauna în ordine au făcut împresii unei trupe Instruite şî bine în mâna şefilor lor. Nu se mal Aseamănă cu ceî ce erau în 1920. In ceea ce priveşte funcţionarea statului major polon, observatorii germani ajung la concluzia că el a reuşit — prin contactul cu ofiţerii misiunei militare franceze la Varşovia — să creeze o doctrină de război omogenă, care se inspiră din învăţămintele marelui război, dar care ţine seamă de particularităţile teatrului de război din răsărit Opinia germană este unanimă în a recunoaşte ţinuta excelenţă a tinerei armate polone, ardoarea sa şî dorinţa de a lucra. Ca aliaţi ai Poloniei, aprecierile germane nu pot decât să ne bucure. P. Dorian ---- XXX--------Buletin informativ . Concentrarea ofiţerilor de rezervă se va face la unităţile, care emit ordinele de chemare. □ D. general Mărdărescu, ministru de război, a inspectat, zilele trecute, câteva unităţi din garnizona Bucureşti . Scop concentrărilor oamenilor de trupă, din anul acesta, este: Revederea şi completarea instrucţiei rezerviştilor şi îndeosebi, pregătirea acestora pentru funcţiunea ce vor avea de îndeplinit la mobilizare şi sporirea efectivelor in perioada de concentrare, a diviziilor pentru instrucţie. 1a O comisiune specială, sub preşedinţia d-lui general Munteanu, secretar general al ministerului de război, lucrează la bugetul pe 1926. □ Toate diviziile se vor Întruni, în cursul lunei Octombrie a., c, pentru instrucţia Unităţilor în subordine, pe anumite zone de concentrare destinate de marele stat-major. □ D. general Lupescu, şeful de stat-major al armatei, însoţit de d. general Panaitescu, subşeful M. St. M., va conduce călătoria de comandament în Basarabia, a generaliloomandanţi de corp de armată, de unde se vor înapoia, în ziua de 5 octombrie a. c. □ Comisiunea pentru examinarea căpitanilor, cari urmează cursul pregătitor pentru ofiţeri superiori, va fi compusă astfel: directorul cursului comun şi comandanţii centrelor de instrucţie, sub preşedinţia celui mai vechiu general aflător în comisiune şi aceasta sub directa supraveghere a d-lui general de divizie Strătilescu, inspector de armată. NOUL ANTEPROECT al recrutărei armatei — Durata serviciului militar.— Elementele armatei.— Tinerii cu termen redus — Ministerul de război a Întocmit un anteproect asupra legei recrutărei armatei, care va fi prezentat Parlamentului In sesiunea de toamnă. Acest anteproect a fost alcătuit de marele stat major şi a trecut prin consiliul superior al oştirei. Se crede că va trece din nou în discuţia consiliului superior al oştirei. Înainte de a fi supus discuţiunei corpurilor legiuitoare. DURATA SERVICIULUI MILITAR După noul anteproect, durata serviciului militar este 29 arc, de la 11 până la 50 de ani împliniţi, însă toţi tinerii cari până la data de 31 Decembrie a fiecărui an, împlinesc 19 ani, sunt Înscrişi în controalele cercului de recrutare în circumscripţia căruia îşi au domiciliul şi până la 21 ani împliniţi, aceşti tineri sunt la dispoziţiunea ministerului de război, pentru pregătirea lor proregimentară. Această pregătire este pre- văzută atât de legea de organi- zare a armatei cât şi de legea Oficiului Naţional de Educaţie Fizică, în seama căruia cade să se ocupe cu pregătirea tuturor tinerilor de pe teritoriul ţării înainte de încorporare, cum de fapt se practică in toate ţările. ELEMENTELE ARMATEI Elementele armatei sunt: activitatea care durează 2 ani pentru toate armele, afară de marină care este 3 ani. Rezerva, durează 18 ani şi miliţiile 9 ani. Incorporarea tinerilor recrutaţi in primăvara anului are loc la 1 Februarie anul următor. A tinerilor recrutaţi cu termenul redus (art. 52 şi 53) are loc însă la 15 August chiar în anul când au fos recrutaţi. Tinerii cu termen redus, dau G.,men la intrarea în şcoalele pregătitoare pentru ofiţeri de rezervă. Cei care nu cunosc limba oficială (limba română) se amână din oficiu câte un an, în timp de 2 ani. Dacă nici după aceste două amânări, nu vor proba că posedă limba română, tinerii aceştia vor fi încorporaţi pentru 2 ani la corp, nu la şcoală. In luna neiembrie a fiecărui an, se face recensământul tinerilor de 18 ani şi verificarea tabelelor de recensământ ale tinerilor .ori au Împlinit 19, 20 şi 21 ani. In luna Noembrie, au loc operaţiunile de verificare, centralizare, operaţiuni care se fac de o singură comisiune In acela, timp. OPERAŢIUNILE DE RECRUTARE LTM 1 Martie încep operaţiunile de recrutare şi durează 60 de zile. Tinerii găsiţi bani la recrutari, primesc chiar în şedinţă, ordine de chemare cu data încorporării. Voluntarii sunt angajaţi pe 2 ani. Repartiţia nominală a recruţilor se face de o comisiune în care intră comandantul cer...lui de recrutare şi tr0i co rulanţi de regimente din localtate. FLpartiţia pe şcoli se face Pr.diilor şi specialităţi fiecăruia. S’a prevăzut mni analizarea şcoalelor politehnice, a şcoalelor normale, a şcoalelor de arhitectură şi a Institutului Naţional de Educaţie Fizică. Absolvenţii acestor şcoli nu vor mai face serviciu militar, dar vor face concentrări speciale pentru obţinerea gadului de aj locotenent de rezervă. Absolvenţii la recrutare nu mai fac pedeapsa un an în plus, ci plătesc amenzi în bani. Vor fi repartizate la corpurile cele mai îndepărtate şi nu vor fi mutaţi nici odată de la cele corpuri. , Impunerile la taxa militare s'au modificat, punându-se în concordanţă cu noua lege a contribuţiunilor directe. S’a sporit cuantumul pedepselor cu închisoare ce se dau celor cari împiedică pe tineri să vină la recrutare şi încorporare, de asemenea s’au sporit amenzile in bani ce se dau funcţionarilor cari nu-şi îndeplinesc obligaţiunile prevăzute prin legea de recrutare. SA mai prevăzut, in fine, ca ofiţerii activi sau de rezervă îndepărtaţi din armată, reformaţi cu pierderea gradului, să fie reînscrişi cu gradul de soldat S. R. ---------— xoz ----------- Cârţi şi Reviste „Metalurgia foniei, fenunui şi oţelului”, de generalul St. Burburs complet şi modern, cu 30 figuri, pentru şcoalele politehnice, speciale militare, superioare de arte şi meserii şi pentru uzul inginerilor, tehnicianilor şi maiştrilor din uzinele metalurgice şi atelierele de construcţii mecanice. Cartea aceasta de mare importanţă ştiinţifică va apare In cursul lunei Octombrie. Actualmente, sub tipar. Va cuprinde : introducere ; fabricaţiunea şi lucrul fontei; teoria generală a alinării; fabricaţiunea şi lucrul ferului; fabricaţiunea oţelului; lucrul oţelului; încercările metalelor; oţeluri speciale; clasificarea şi funim,ntarea fontelor, ferului, oţelurilor ordinare şi speciale. Anexă: Instalaţiile metalurgice de la Reşiţa, Hunedoara şi Curb Fabrici de armament şi muniţii Revista Artilerie nr. 9, enţa doctrinei asupra surprizei In operaţiunile militare, de general Negrei; Gazele de luptă, de Gândele; Din călăuza mnaltului comandament, de general Trăilescu; Artileria modernă este pregătită pentru războiul de mişcare? de căp. Răzvan, e1C. — „România Mare şi Ţările vecine”, scurtă privire istorică şi de geografie, de lt-colonel Mitree V. din artilerie. „Geografia militară a României”, curs rezumat, întocmit şi predat în şcoalele de artilerie de locat.-colonel Mitrea V. — „Revista geografică şi cartografica română” nr. 1, sub direcția d-lui general C. Teodorescu. 3 SOCIETATII OPHum de ORIDIT INDUSTRIAL BUCURESTI, STR. BANCA NATIONALA No. 8 PROSPECT de EMISIUNE IUI litil înmim sau 110.1 lei Societatea Naţională de Credit industrial conform art. 8 din statut, in urma deriziune! Consiliului de Administraţie In şedinţa din 28 August 1925, a hotărât sporirea capitalului social de la 200.000.000 lei,la 500.000.000 lei, printr-o nouă emisiune de 300.000 acţiuni nominative reprezentând un capital de 300.000.000 lei. Scopul acestei emisiuni este de a spori capitalul de rulament al Societăţii, pentru a veni în ajutorul industriei mari, mijlocii și mici într’o măsură și mai largă ca până in prezent Din noua emisiune, cont. art 8 din Statutle Societăţii. Sietni pvftlfc 80 % san-----------lei 60.000.000 Itf Baaca&ntOBaUaRom&niel307o sau 90.000.000 Rasial de 150.000.000 până la 300.000.000 lei, se repartizează astfel: 58.500.000 lei vechilor acţionari, adică pentru 2 acţiuni vechi primeşte una nouă, conform art. 8 din Statut, iar 91.500.000 lei adică restul până la 150.000.000 lei se ofera subscripţiunei publice. Dreptul de opţiune pentru vechii acţionari se va putea exercita cu Începere de la 1 Octombrie a. c. şi până la 31 Octombrie. După expirarea acestui termen, dreptul de opţiune al acţionarilor se pensfi, rămânând ca Consiliul de Administraţie să hotărască cum va crede de cuviinţă de repartiţia acţunilor rămase neoptate. Subscripţia de 91.500.001 lei oferită publicului va avea loc tot în intervalul de 1 Oct. până la 31 Oct. 1925. Atât opţiunea, cât şi subscripţia de noul acţiuni se va putea face în provincie la sucursalele Bănci Naţionale a României iar in Bucureşti la sediul Societăţii noastre în strada Banca Naţională No. 8. Pentru exercitarea dreptului de opţiune al vechilor acţionari, se vor prezenta acţiunile vechi pentru a fi ştampolate. Preţul nouilor acţiuni, atât pentru vechii acţionari cât şi pentru noua acţionari, va fi de lei 1.000 de acţiune valoare nominală, plus lei 25 spese care se vor achita astfel: La subscripţie, 309/o valoarea acţionai sau lei 380 da acţiune pune spese de emisiuni------------------------Iii 25 „ „ In total lei 325 7 57"* Restul vărsămintelor până la complecta achitare a actiunlor se va efectua in modul următor: Vărs. ll-lea la 15-31 Mart. 1938 lei 350 de acţiune. Vărs illea la 15-30 Iun. 1926 lei 350 de acţiune. Se primesc şi vărsăminte integrale. Pentru vârsămintele neefectuate la datele fixate, va curge o dobândă de Întârziere de 10/l până la data achitării. întreaga emisiune participă la dividendul anului In curs, cu începere dela 1 Octombrie a. c., adică cu o pătrime din dividendul ce va reveni pentru exerciţiul 1925. Consiliul işi rezervă dreptul de a închide subscripţia înainte de 31 Octombrie 1925. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE caflmeaâfift . duTafile fărâ a provoca somn Veramon-^fa^, in tablete este remediul de o eficacitate deosebita in special la durerile de cap de orice soiu dureri nevralgice si neuritice de dinți si la multe altele. ■.R:W?Ayh! 7- FI 2 0r 5 1 TI 2 H Fi X FI 2 0 r Citiți azi „UNIVERSUL COPIILOR” ENOUSH mmm Marca faragSstratg fl în România cu No. SS la 1933. Cele mai superioare stofe engleze din lume pentru haine bărbătești PENDLE & RIVETT, LTD. LONDRA English FINTEX'SCOTch F1NTEX rsprezintă «•• nai buni ceiicatai fabricatelor din Huddersfield (Anigle) «i Sudul Scofiei O SINGURA CALITATE — CEA MAI SUPERIOARA Se vinde la cele mai bune posturiril precum şi croitorii de primul rang din întreaga lume. Toate stofele „FINTEX“ cari au această marcă ţesută pe margine sunt o garanţie pentru cumpărător ca având o durabilitate superioară celei normale menţinându-se perfect la purtare. Stofele acestea se găsesc de vânzare la toate postăvăriile bone şi la croitorii de primul rang din toată ţara. 4 FERIŢICA DE ORICE INTIŢIE W ivite în ultimul timp pe piaţa noastră şi cereţi numai „EMSLX3IK * FMT2X“ -- „SCOTCH - FINTEX11 Depozit general: H. R. KENT, București Str. Lipsceni, fig. 20 (fost 10 bis) Sucursală: Galati, Str. Domnească, No. 13* 21 H Fl X dele Fl 2 0r 1 ■n 2 H $IX