Universul, noiembrie 1925 (Anul 43, nr. 252-276)
1925-11-01 / nr. 252
împroprietărirea rurală de după război S’au făcut multe greşeli cu Improprietărîrea rurală şi unele din ele au fost semnalate de ziarul nostru la timp. Unele au fost îndreptate, spre lauda celor cari nu stăruesc să bată numai drumuri rele şi spre mulţumirea celor cari s’au luptat pentru ţară. Altele însă n’au fost îndreptate nici până acum. Credem de datoria noastră să Ie aducem la cunoştinţa celor în drept pe cele ajunse până la noi.Sunt oameni de la ţară, favoriţi ai regimului, care ocupă la oraşe, unii chiar în Capitală, funcţiuni de mică importanţă la diferite institution!, şi cari nu se mai înapoiază la vetrele lor ca să-şî cultive singuri pământul. Pa aceştia, comisîunile judeţene î-a exclus, în majoritatea cazurilor, de la împroprietăriri, cum era şî drept. S’au pus însă stăruinţi şî, în ciuda hotărîrilor luate de comisiunî, eî au fost totuş împroprietăriţi prin simplu ordin de sus. In schimb, văduve şî orfani din război, învăţători şi învăţătoare—împroprietăriţi în ultimii ani—au fost şterşi de pe tabele şi obligaţi să înapoieze loturile, sub cuvânt că nu mai stau în comună, cu toate că aceştia continuă să-şi cultive singuri pământul. Noi bănuim că la Casa centrală a împroprietăririi nu se ştie nimic din toate acestea şi că schimbările proiectate în unele comune s’ar datori micilor can canuri şî combînaţiunî de culise, ce s’au introdus şî în moravurile săteşti de după război. Credem că nu e bine să se întipărească în mintea nouîlor împroprietăriţi gândul că proprietăţile lor nu sunt definitive, ca să nu se maî întâmple ceea ce s’a petrecut de curând în jud. Dolj, fapte semnalate ieri de ziarul nostru. Cunoaştem, unele cazuri de împroprietăriri abuzive făcute în judeţul Ialomiţa şi probabil că alte cazuri identice vor mai fi existând şi in alte judeţe. De aceea, suntem de părere că ar fi bine să se facă anchetă în această privinţă, pentru ca autoritatea superioară să-şi formeze o convingere definitivă, spre a lua măsuri ca împroprîetările făcute,—cele făcute pe bună dreptate,—să rămână şî ele definitive. Cu acest prilej, s’ar descoperi poate şi existenţa unor abuzuri, rămase încă In ciudată umbră, şî s’ar face dreptate acelor foşti luptători sau urmaşi de luptători, cari, dîn lipsă de terenuri sau din alte pricini, n’au fost împroprietăriţi nicî până azL In tot cazul, stările nesigure nu pot dăinui prea mult fără ca autoritatea Statului să nu sufere în prestigiul ei. De aceea, părerea noastră este ca forurile competente să cugete maî de aproape şî fără întârziere Ia statornicirea acestor împroprietăriri, în așa chip încât să nu se maî revină asupra celor făgjite cu drept temeîu. L. L M Doi grăniceri împuşcaţi de un presupus spion Orsdes-Mare, 29 Patrula pichetului de grăniceri nr. 36 din comp. 3 de frontiera Oradea, patrulând astănoapte între orele 12,1, sprepichetul nr. 33, intre Santăul Mare şi Parhida, au prins un individ pe linia frontierei. La prima somaţie acesta s'a oprit şi a ridicat mâinile in sus. Fiind perchiziţonat in această poziţie, s'a găsit asupra lui o sumă de bani in lei şi coroane ungare, precum şi o cutia cu cartuşe de revolver. întrebat unde e revolverul, individul a răspuns în româneşte că l-a uitat acasă. De falit, revolverul II avea In mâna dreaptă, ridicată In sus, patrula neobservdndu-l din cauza întunericului. Intr'o clipă, individul a tras două focuri de revolver în cei doi grăniceri, ce formau patrula, lovindu-i pe amândoi, pe unul In pântece și pe celalt în coapsa piciorului. Ambii au căzut jos. Grănicerul lopit în picior a încercat să tragă, dar arma n'a luat foc. Individul a dispărut în întuneric şi se crede că a trecut în Ungaria. Detunăturile fiind auzite de grănicerii pichetului nr. 35, aceştia s-au dus imediat la faţa locului, ridicând grănicerii răniţi şi transportându-i la spitalul militar al diviziei 17, unde li s’au făcut intervenţie chirurgicală. Grănicerului lovit în pântece i s'a declarat peritonit. Starea lui e foarte gravă şi nu sunt speranţe de scăpare. Starea celuilalt rănit nu e aşa de gravă. Autorităţile militare au deschis o anchetă. Se crede că individul ar fi spion. MB®amsESSB!3smmsBa®ismmi 9 afacere soszâipănalfi la chişniog Chişinău, 29 Oct. Astăzi tribunalul completându-se cu judecătorul Constantin Satmari a confirmat mandatul de arestare contra bogătaşului Hrîstu Cavadîa. Cabinetul 1 instrucţie arestând şî pe fratele său Panait Cavadîa ca complice, trîbunalul a confirmat şi acest mandat. Preveniţii au făcut apel la Camera de punere sub acuzare. Sunt iminente noul arestări In această afacere sunt implicaţi şi avocatul Ionescu-Dore, actual prefect de Bălţi, un magistrat, un administrator de plasă şi alţii. Cazul pasionează foarte mult întreaga opinie publică. Aniversarea nașterii M. S. Bejjinei S. Sa. Patriarhul, d-nic ministru f*Jardaresc *| Săveanu $! Chirculescu primind defilarea companiei de onoare. Conflictul greco-bulgar la Liga Naţiunilor CARAPANOS delegatul Greciei MARFOFF delegatul Bulgariei Chamberlain cavaler al „Ordinului jartierei11 Berlin, 29. — Telegrame din Londra informează, că D. Chamberlain va fi numit Cavaler al „Ordinului jartierei“, pentru activitatea desfășurată la Locarno. însemnările mele Pentru armată Am, citit adresa de răspuns a Senatului la mesajul Tronului. E o adresă tihnită, cu conţinutul comun, moderat în afirmări care nu risipesc nădejdi, să frământe directive şi făgaşuri nouţ îndrumătoare. E un răspuns cu tact prea chibzuit, ca nu cumva să se hazardeze vreo tălmăcire necorespunzătoare unei epoci de oboseală, la un sfârşit de îndelung regim. E necesar însă să fie relevat pasajul,in care se vorbeşte despre armată. „Totdeauna, toţi românii au văzut în armată, icoana vie a patriei însăşi. De aceea, toate sacrificiile vor fi făcute pentru înzestrarea eî cu ce va fi nevoe“... Totdeauna, toţî români au văzut în armată, icoana vie a patriei însăşi. Foarte exact. Dar nu totdeauna conducătorii politici s’au silit să facă tot ce a fost necesar pentru armată, pentru alocaţia de hrană, pentru îmbrăcămintea, pentru soldele trupei şi ale ofiţerilor. In timpul din urmă, s'a spus adesea, că e nevoe să se îmbunătăţească simţitor bugetul ministerului de război, ca să se poată procura fi alimentaţie mai bună pentru trupe, să se indrepteze corespunzător nevoilor silei soldele ofiţerilor şi să te poată îngriji mai gospodăreşte de vitele regimentelor Dacă angajamentul Senatului luat prin răspunsul la mesajul Tronului, e In acest sens, e bine venit şi-l dorim cât mai repede realizat. Stăruim căt mai repede, fiindcă e necesar, e imperativ cât mai repede Din causa tntdrzterilor cu economiile, — ca să cităm numai căteva cazuri — vitele luate de rechisttSt tn unele regiuni pentru manevrele armatei, au fost înapoiate sătenilor, acum tn pragul temei, tntr’un hal lamentabil. Din cauza economiilor, ofiţerii tn retragere, sau pensionari — cu pensii absurd de reduse — s'au făcut şi achizitori de anunţuri Din cauza economiilor, comandanţii de regimente fac sforţări considerabile pentru îngrijirea oamenilor, pe care-i comandă. De aceea, vorba Senatului: toate sacrificiile pentru armată, asta Situaţia A Siria s’a agravat Oraşul Damasc distrus — 5000 de oameni ucişi. — Alep a capitulat?. — Amestecul comuniştilor ruşi. - Adina, 28. — Un grup important de druzi a pătruns în oraşul Damasc, ocupând câteva cartiere. In urma atacului puternic al trupelor franceze, druzii au fost respinşi. O mare parte din oraşul Damasc a fost distrus. Incendiul s-a declarat în mai multe puncte ale oraşului. 5.000 de persoane au fost ucise în urma bombardamentului artileriei franceze. Ziarul „El Muazam“ anunţă că revolta în Siria se întinde. Satele Mara, El - Azmat, Han, Chilman, din districtul Alep, au fost distruse de beduina DAMASCUL A CAPITULAT? După unele informaţiuni, se crede că trupele din Alep ar fi capitulat, iar din altă sursă se anunţă că trupele senegaleze au fost expediate în direcţia Alepului, unde situaţia ar fi critică. AMESTECUL COMUNIŞTILOR RUŞI Din Bejrut se anunţă că autorităţile franceze au dovezi că şefii druzilor au primit sume mari de bani din partea comuniştilor ruşi. GENERALUL SARRAIL VA FI RECHEMAT Paris, 29. — Presa cere tot mai insistent rechemarea generalului Sarrail, din Siria, deoarece prin felul său de a vedea și a se purta, n’a făcut decât rău politicei franceze în acea ţară. Se anunţă că Briand a discutat îndelung această chestiune cu Painlevé şi s’ar fi căzut de acord asupra rechemărei lui Sarrail. PAGUBELE ENGLEZILOR Berlin, 29. — Telegrama din Londra anunţă că foarte multe proprietăţi ale supuşilor englezi au fost avariate în urma bombardărei oraşului Damasc. Guvernul englez intenţionează să ceară despăgubiri guvernului francez. * Paris, 29. — Două regimente de cavalerie au fost trimese din Maroc în Siria. EXECUŢII LA DAMASC Londra, 30 (Rador). — Autorităţile din Damasc au arestat pe şeful de bandă Hassan el Karreth şi 13 rebeli, cum şi 160 locuitori de la periferiile Damascului, acuzaţi de complicitate. Trei din aceştia au fost executaţi. Paris, 30 (Rador). — Dîn Beyruth se anunţă că în toată Siria domneşte liniştea. Locuitorii dîn Damasc s’au înapoiat la casele lor. v In chestiunea văduvelor de război —Crezi mite legilor, lacurajăr! şi descurajări. Ce ar fi risisait să fie şi ©© este — Suntem din nou siliţi să revenim asupra spiritului cu desăvârşire greşit, din care porneşte tot ce se face în chestiunea văduvelor de război. Se ştie că pentru soţiile militarilor a căror mutaţie de „dispărut“ în război, nu se putuse preciza prin dovezi incontestabile, din cauza împrejurărilor precipitate în care ei căzuseră pe front, se prevedea un termen de zece ani, după care căsătoria se socotea desfăcută şi văduvele se puteau remărita. Regimul legal rezerva acestora dreptul la jumătate din pensia primită până la măritiş, aceasta spre a încuraja recăsătoria şi totodată spre a nu lipsi cu desăvârşire pe fostele văduve de mijloace de trai. Socotindu-se că termenul de 10 ani este exagerat, el a fost redus la opt ani, în vederea că soţii dispăruţi, dac’ar fi fost în viaţă, ar fi avut tot timpul să se înapoeze. Aşadar, o accentuare a tendinţei de a încuraja recăsătoria. Se întâmplă însă că unele văduve care au luat în serios legea şi s’au recăsătorit, când s'au dus să-şi încaseze jumătatea de pensie, au primit în loc de bani răspunsul că au pierdut dreptul la pensie. De ce ? Pentru că nu au făcut căsătoria înainte de 1 Octombrie trecut, ci după această dată. Aşa ar prevede noua lege a pensiilor. Mai întâi un lucru : pe care care s’a adus această inovaţie la cunoştinţa celor interesate ? Din păcate „Monitorul Oficial“ nu e citit de văduvele de război, tot aşa cum nu e citit de ministrul de finanţe. Oare, măiumin H iii hi ii iiniiiiiMfiiirwmiifiiffltf sura n’are caracterul unei curse ? Dar, în al doilea rând, ne găsim în faţa unei chinezerii. Aşadar, văduva care are norocul să placă şi să se mărite înainte de 1 Octobrie, îşi păstrează pensia, iar cea pe care noul bărbat o cunoaşte şi o cere după 1 Octombrie, pierde pensia ! Un lucru atât de delicat cum este căsătoria, în contractarea căreia se presupune că intră elemente mai puţin prozaice decât o zi fatală, nu poate fi condiţionat, în ce priveşte menţinerea sau pierderea pensiei, de termene eşite din simple capriţii, dacă nu din intenţii meschine. In fine, cum se împacă această barieră în drumul recăsătorirei văduvelor, cu încurajarea pe care ni-o închipuiam mai sus ? Sistemul, în întregul lui, a fost greşit şi crud: pe de o parte fixându-se un termen lung pentru dizolvarea căsătoriilor celor dispăruţi, s’au îndepărtat posibilităţile de căsătorie ce s’au ivit soţiilor lor în timpul acesta. Şi azi când se prezintă câte o posibilitate, pierderea pensiei se opune fatal! Căci numai în minţile constipate, poate încolţi ideea că se pot grăbi contractările de căsnicii cu sorţi să dureze, numai ca să nu treacă un termen legal. Credem că e nevoe să se examineze serios această chestie şi să se dea soluţii demne de interesul la care au dreptul din partea statului, femeile rămase din război fără sprijinul soţilor căzuţi pe front. In Camera polonă s’a protestat contra pactului Dela Locarno Varșovia, 29. — In comisiunea afacerilor externe, a avut loc o discuțiune apinsă în jurul Conferinței dela Locarno. Aproape tofi vorbitorii au fost contra tratatului, deoarece, spun ei, este complet nefavorabil Poloniei. Unii au fost chiar de părere că prin încheerea acelui pact alianța polono-franceză este mult slăbită. In răspunsul său, ministrul de externe a demonstrat că pactul nu slăbește alianța ci din contră o cimentează mai mult. Viceregele Indiei Londra, 80 (Rador). — Wood, ministrul agriculturii, a fost numit vtoa-zage al Indiei O mare primejdie Iaşi 29 Direcţia regională sanitară a primit înştiinţări că în unele localităţi, sătenii persistă să ascundă copiii bolnavi de scarlatină. Medicii şefi au găsit numeroşi bolnavi de scarlatină, despre care serviciul sanitar nu era încunoştiinţat. Ce nenorociri decurg din această îndărătnicie, nu-i nevoie să mai spunem. E însă o îndatorire care trebue imediat împlinită : agenţii sanitari conştiincioşi să cerceteze toate casele din sate. Cu tânăr tac capul mamei sale Rouen (Franţa). — Face mare sensaţie groaznicul asasinat săvârşit de un tânăr de 20 ani, Emile Chapelle, care a apucat pe mama sa de păr, i-a retezat gâtul cu briciul, şi după ce i-a pus capul la un metru de cadavru, a aşteptat in liniate sosirea landaraiu D. D. Focillon la Cluj Cluj, 29 Oct. De câteva zile, d. Henri Focillon, distinsul profesor de la Sorbona şi cunoscutul prieten al românilor, e oaspele Clujului. In trecere spre Bucureşti, unde e chemat pentru un ciclu de lecţiuni la Universitate, d. Focillon a ţinut să se oprească în oraşul de care îl leagă frumoase amintiri şi solide prietenii. Profesorii Facultăţii de litere au întâmpinat la gară pe ilustrul oaspe. D. Focillon a ţinut la Universitatea noastră două conferinţe din domeniul istoriei artei: 1) una asupra operei lui Giotta şi a înrâuririi sale, schiţându-ne influenţele bizantine în arta Renaşterii şi precizând ce anume formează inovaţia particulară a acestui artist; 2) a doua conferinţă a avut de obiect arta veche românească. Cu competinţa sa cunoscută, d. Focillon a explicat împrejurările politice care au stăpânit începuturile artei noastre, schiţând apoi, în chip magistral, evoluţia acestei arte, până în epoca de strălucire a marelui constructor, care a fost Constantin Brâncoveanu. Cu talentul său extraordinar, în forma sa de o uimitoare bogăţie colorată, d. Focillon a smuls aplausele înflăcărate ale publicului, care în număr covârşitor a ţinut să-l asculte. D. Focillon rămâne în localitate până la sfârşitul săptămânei. ----------o x: :x o--------- Universitate chineză la Moscova Varșovia, 29. — Din Moscova se anunță că acolo se va deschide în luna Decembrie o universitate chineză. Până acum s’au înscris peste 200 studenti. Ca rector se spune că va fî numit Radek. FILM. A trecut mai bine de un sfert de veac — şi par’c’a fost ieri... — Biju Leon 1 — Aici! — Biju Aurel 1 — Prezent 1 — Biju Traian 1 — Aici ! Era pe vremea direcţiei lui Vasile Păun, când D. Mirescu, C. Georgian, Anghel Demetriescu, G. Brătianu, G. Pavelescu, Fr. Damie, Vântu, Novian, toţi dispăruţi, Lévecque, Clinciu, Dragu, Popa, Stoicescu, Fischer, preotul Floru, Anastasiu, Brăiliţeanu, M. Dumitrescu, I. Costescu, D. Ionescu, se întreceau să imprime legiunilor perindate la liceul Lazăr marca îndoitei educaţiuni a spiritului şi a caracterului. Pe urmă s’au risipit. Leon, atras de graţiile artei, ocupă în pictura românească un loc consacrat în străinătate. Traian, în calitate de director al liceului din Slatina, face din şcoală o adevărată funcţie socială. Aurel ?... Nestatornic, lesne de cucerit în toate direcţiunile, gata s’aplice cu riscul vieţii toate inovaţiile ce i se prezentau în lumini fascinatoare, a cutreerat lumea şi a făcut de toate, apărând şi dispărând cu ritmul caracteristic naturilor flotante... Zilele trecute, în faţa redacţiei, Aurel Biju traversa strada cu paşi rari, nepăsător de tramvaiul, birja şi automobilul care-1 ameninţau din toate părţile. — Am sărit cu paraşuta la Tecuci dela 2000 metri şi s’a vorbit de mine mai puţin decât de casierii cari fug cu două milioane ! — Ai dreptate... Când vei repeta experienţa, să m’anunți... Trebue să ne ocupăm serios... — O să ai ocazie să te ocupi Marţi, fiindcă Luni săr iar, la Constanţa. O viziune mi-a fulgerat şi un fior m’a străbătut. M’a înţeles şi m’a luat de mână. — Pentru mine, viaţa n’are preţ nici cât strugurii din coşul ăluia... Chestia este : ce faci în viaţă... Duminică mi-a trimis programul reprezentaţiei aeriene. „Mă voiu arunca dela 3000 de metri deasupra mării. Bat recordul lumei...“ Încercarea era de două ori eroică. Biju se asvârlea dela o înălţime impresionantă, — şi sa lăsa pe valuri, astfel încât, chiar dacă paraşuta se deschidea şi coborîrea se făcea normal, rămânea riscul înnecului, în caz că curentele îl depărtau de bărcile de salvare, ori că socotelile lui sau ale barcagiilor dădeau greş. Luni s’a ţinut de cuvânt. Călătorul care l-a ’ntovărăşit in hidro-avion spune că era de o rară exuberanţă. Abia aştepta clipa să-şi dea drumul... Scrisoarea termina aşa: „După meeting, îţi voi trimite toate datele telefonic“. Vai! marea l-a primit la sânul ei, — şi l-a oprit cu perfidia-i cântată de poeţi. Ş’aşa s’a încheiat ultimul capitol al unei vieţi stăpânite cu o înflăcărată pasiune de curaj, de spaţiu, de infinit... Onfirt Groaznică explozie la Berlin Berlin, 29. — Astăzi s’a petrecut o mare nenorocire din cauza exploziei unor vase cu benzină, într’o fabrică de produse chimice. Sunt foarte mulţi morţi şi răniţi. • Pagubele sunt enorme atââ la fabrică, ce a fost aproape complet distrusă, cât şî prin împrejurimi, unde s’au dărâmat tavanurile caselor și s’au spart geamurile. Noul guvern francez s’a constituit — Painleve a luat şi finanţele — (Dela corespondentul nostru particular) Paris, 29. — Noul guvern francez s’a constituit definitiv în formaţiunea următoare: PAINLEVE, preşedinţia şi finanţele; BONNET, bugetul; BRIAND, externe ; DAUDIER, războiul; SCHRAMECK, internete; CHAUTEMPS, justiţie; DELBOS, instrucţia publică ; BOREL, marina; DeMONZIE, lucrări publice * DANIEL VINCENT, colonii; DURAND, agricultura; DURAFOUR, munca; ANTERIOR, pensiunile; PERRIER, comerţ. Subsecretarii de stat: Eynac, Schmidt, Benaset, Ossola, Danielou, și-au păstrat posturile avute în trecutul guvern. Paris. 29. — Se afirmă în mod cert că d. Chamet va fî numit guvernator al Bivncei Franței. * Paris, 30 (Rador). — Noul cabinet cu subsecretarii cuprinde patru senatori din stânga democratică radicală și radicalsocialistă. Ceilalţi membri sunt deputaţi şi se repartizează astfel: Patru republicani socialişti şi socialişti; zece radicali şi radicali socialişti; trei membri din stânga radicală * Hesse a refuzat să intre la minister, căci vroia numai justiţia sau coloniile. Loncheni ar fi acceptat numai finalele. ATRIBUȚIILE D-LUI PAINLEVE Paris, 30 (Rador)___D. Painlevé. In calitate de ministru al tezaurului, va fi însărcinat cu toata chestiunia de trezorerie derivând din mişcarea generală a fondurilor şî cu direcţiunea contabilităţii publice. D. Painleve se va ocupa deasemenea cu relaţiunile cu băncile şî cu chestiunile în legătură cu schimbul. D. Bonnet, ministru al budgetului, va conduce administraţia finanţelor şi se va ocupa în special de prepararea budgetului, urmărind discuţiunile din Cameră în aceastâ materie, SESIUNE EXTRAORDINARA A PARLAMENTULUI Paris, 29 (Rador). — Camera şi Senatul s’au întrunit iri sesiune extraordinară. Preşedinţii ambelor adunări au adus cu ocaziunea aceasta elogiul membrilor decedaţi. Parlamentul şi-a amânat şedinţele până Marţi, când vă asculta declarațiile noului guvern. Conflictul greco-bulgar Bande de compagii în Bulgaria meridională Atena, 29 (Rador). — Agenţia Atenei anunţă: După unele ştiri, sosite aci, comitetul central al organizaţiei revoluţionarilor macedoneni din Sofia ar fi dat ordin tuturor secţiunilor de a forma bande concentrându-le în Bulgaria meridională împotriva trupelor grecești. Bandele s’ar fi găsit de pe acum concentrate în regiunea Petrici. Sunt temeri ca comitetele macedonene să nu întreprindă o acţiune contra grecilor fără a ţine seamă de hotărîrile guvernului bulgar. -- zi trupele se retrag la frontieră Sofia, 29 (Rador). — Agenţia bulgară desminte telegrama din Atena ,care anunţă că bulgarii ar fi atacat postul grec nr. 73. Azi după amiazi a avut loc o întâlnire între ofiţerii bulgari şi ataşaţii militari ai Angliei, Franţei şi Italiei. S’a semnat protocolul prin care comandamentul bulgar este invitat să pună capăt ostilităţilor. O comisiune specială va pleca astăzi să constate pe teren pagubele cauzate de trupele greceşti .Trupele bulgare vor ocupa mâine după orele 13, teritoriul bulgar evacuat de trupele greceşti. BULGARIA NU ÎNŢELEGE SA’ TRATEZE CU GRECIA Sofia 29, (Rador). — De la frontieră se anunţă că ori după amiază un ofiţer grec a comunicat autorităţilor militare bulgare că trupele greceşti ar fi primit ordinul de a se retrage, şi că a încercat să intre în contact cu ofiţerii bulgari pentru a trata chestiunile în legătură cu evacuarea. Autorităţile militare bulgare au refuzat propunerea de a intra în contact cu grecii şi au răspuns în scris comandantului grec că chestiunea fiind supusă Consiliului Ligei Naţiunilor. Bulgaria înţelege să se conforme recomandărilor Consiliului. La fel trebuie să procedeze și trupele grecești. Ancheta orânduită de Lip Naţiunilor Paris, 30 (Rador). — Consiliul Ligii Naţiunilor a numit o comisiune de anchetă a incidentului dela frontiera greco-bulgară. Comisiunea va avea să cerceteze răspunderile şi să fixeze despăgubirile cuvenite. Preşedinte al comisiunei va fi Rombold ambasadorul Angliei la Madrid, iar membri un ofiţer francez, un ofiţer italian, un civil suedez şi un olandez. Comisiunea se va întruni la 6 Noembrie la Geneva şi va prezenta raportul înainte de sfârşitul lunei Noembrie pentru ca consiliul Ligii Naţiunilor să-l poată examina în sesiunea din Decembrie. CE SUSŢIN BULGARII Sofia, 30 (Rador). — Agenţia bulgară anunţă că ofiţerii greci au recunoscut nu prezenţa ataşaţilor militari rtremni, ci acel comunicat dar ar da comandamentul din Salonic era erotat fiindcă nici un post grec n’a fost atacat de bulgari.