Universul, noiembrie 1925 (Anul 43, nr. 252-276)

1925-11-01 / nr. 252

împroprietărirea rurală de după război S’au făcut multe greşeli cu Im­­proprietărîrea rurală şi unele din ele au fost semnalate de zia­rul nostru la timp. Unele au fost îndreptate, spre lauda celor cari nu stăruesc să bată numai dru­muri rele şi spre mulţumirea ce­lor cari s’au luptat pentru ţară. Altele însă n’au fost îndreptate nici până acum. Credem de dato­ria noastră să Ie aducem la cu­noştinţa celor în drept pe cele ajunse până la noi.Sunt oameni de la ţară, favo­riţi ai regimului, care ocupă la oraşe, unii chiar în Capitală, funcţiuni de mică importanţă la diferite institution!, şi cari nu se mai înapoiază la vetrele lor ca să-şî cultive singuri pămân­tul. Pa aceştia, comisîunile jude­ţene î-a exclus, în majoritatea cazurilor, de la împroprietăriri, cum era şî drept. S’au pus însă stăruinţi şî, în ciuda hotărîrilor luate de comi­­siunî, eî au fost totuş împro­prietăriţi prin simplu ordin de sus. In schimb, văduve şî orfani din război, învăţători şi învăţă­toare—împroprietăriţi în ultimii ani—au fost şterşi de pe tabele şi obligaţi să înapoieze lotu­rile, sub cuvânt că nu mai stau în comună, cu toate că aceştia continuă să-şi cultive singuri pă­mântul. Noi bănuim că la Casa­ cen­trală a împroprietăririi nu se ştie nimic din toate acestea şi că schimbările proiectate în unele comune s’ar datori micilor can­ canuri şî combînaţiunî de culise, ce s’au introdus şî în moravu­rile săteşti de după război. Credem că nu e bine să se în­tipărească în mintea nouîlor îm­proprietăriţi gândul că proprie­tăţile lor nu sunt definitive, ca să nu se maî întâmple ceea ce s’a petrecut de curând în jud. Dolj, fapte semnalate ieri de zia­rul nostru. Cunoaştem, unele cazuri de împroprietăriri abuzive făcute în judeţul Ialomiţa şi probabil că alte cazuri identice vor mai fi existând şi in alte judeţe. De aceea, suntem de părere că ar fi bine să se facă anchetă în această privinţă, pentru ca auto­ritatea superioară să-şi formeze o convingere definitivă, spre a lua măsuri ca împroprîetările fă­cute,—cele făcute pe bună drep­tate,—să rămână şî ele definitive. Cu acest prilej, s’ar descoperi poate şi existenţa unor abuzuri, rămase încă In ciudată umbră, şî s’ar face dreptate acelor foşti luptători sau urmaşi de luptă­tori, cari, dîn lipsă de terenuri sau din alte pricini, n’au fost împroprietăriţi nicî până azL In tot cazul, stările nesigure nu pot dăinui prea mult fără ca autoritatea Statului să nu su­fere în prestigiul ei. De aceea, părerea noastră este ca forurile competente să cu­gete maî de aproape şî fără în­târziere Ia statornicirea acestor împroprietăriri, în așa chip în­cât să nu se maî revină asupra celor făgjite cu drept temeîu. L. L M Doi grăniceri împuşcaţi de un presupus spion Orsdes-Mare, 29 Patrula pichetului de grăni­ceri nr. 36 din comp. 3 de frontie­ra Oradea, patrulând astănoapte între orele 12,1, spre­­pichetul nr. 33, intre Santăul Mare şi Parhida, au prins un individ pe linia frontierei. La prima somaţie acesta s'a oprit şi a ridicat mâinile in sus. Fiind perchiziţonat in această poziţie, s'a găsit asupra lui o su­mă de bani in lei şi coroane un­gare, precum şi o cutia cu car­tuşe de revolver. întrebat unde e revolverul, in­­dividul a răspuns în româneşte că l-a uitat acasă. De falit, re­volverul II avea In mâna dreaptă, ridicată In sus, patrula neobser­­vdndu-l din cauza întunericului. Intr'o clipă, individul a tras două focuri de revolver în cei doi grăniceri, ce formau patrula, lovindu-i pe amândoi, pe unul In pântece și pe celalt în coapsa piciorului. Ambii au căzut jos. Grănicerul lopit în picior a în­cercat să tragă, dar arma n'a luat foc. Individul a dispărut în­ întu­neric şi se crede că a trecut în Ungaria. Detunăturile fiind auzite de grănicerii pichetului nr. 35, ace­ştia s-au dus imediat la faţa lo­cului, ridicând grănicerii ră­niţi şi transportându-i la spitalul militar al diviziei 17, unde li s’au făcut intervenţie chirurgicală. Grănicerului lovit în pântece i s'a declarat peritonit. Starea lui e foarte gravă şi nu sunt speranţe de scăpare. Starea celuilalt rănit nu e aşa de gravă. Autorităţile militare au deschis o anchetă. Se crede că individul ar fi spion. MB®amsESSB!3smmsBa®ismmi 9 afacere soszâipănalfi la chişniog Chişinău, 29 Oct. Astăzi tribunalul completân­­du-se cu judecătorul Constantin Satmari a confirmat mandatul de arestare contra bogătaşului Hrîstu Cavadîa. Cabinetul 1 instrucţie arestând şî pe fratele său Panait Cavadîa ca complice, trîbunalul a confir­mat şi acest mandat. Preveniţii a­u făcut apel la Ca­mera de punere sub acuzare. Sunt iminente noul arestări In această afacere sunt implicaţi şi avocatul Ionescu-Dore, actual prefect de Bălţi, un magistrat, un administrator de plasă şi alţii. Cazul pasionează foarte mult întreaga opinie publică. Aniversarea nașterii M. S. Bejjinei S. Sa. Patriarhul, d-nic ministru f*Jarda­­resc *| Săveanu $! Chirculescu primind de­­filarea companiei de onoare. Conflictul greco-bulgar la Liga Naţiunilor CARAPANOS delegatul Greciei MARFOFF delegatul Bulgariei Chamberlain cavaler al „Ordinu­lui jartierei11 Berlin, 29. — Telegrame din Londra informează, că D. Cham­berlain va fi numit Cavaler al „Ordinului jartierei“, pentru activitatea desfășurată la Lo­carno. însemnările mele Pentru armată Am, citit adresa de răspuns a Senatului la mesajul Tronului. E o adresă tihnită, cu conţinu­tul comun, moderat în afirmări care nu risipesc nădejdi, să fră­mânte directive şi făgaşuri nouţ îndrumătoare. E un răs­puns cu tact prea chibzuit, ca nu cumva să se hazardeze vre­o tălmăcire necorespunzătoare u­­nei epoci de oboseală, la un sfârşit de îndelung regim. E necesar însă să fie relevat pasajul,­in care se vorbeşte des­pre armată. „Totdeauna, toţi românii au văzut în armată, icoana vie a patriei însăşi. De aceea, toate sacrificiile vor fi făcute pentru înzestrarea eî cu ce va fi ne­voe“... Totdeauna, toţî români au vă­­zut în armată, icoana vie a pa­triei însăşi. Foarte exact. Dar nu totdeauna conducătorii poli­tici s’au silit să facă tot ce a fost necesar pentru armată, pentru alocaţia de hrană, pentru îmbrăcămintea, pentru soldele trupei şi ale ofiţerilor. In timpul din urmă, s'a spus adesea, că e nevoe să se îmbu­nătăţească simţitor bugetul mi­nisterului de război, ca să se poată procura fi alimentaţie mai bună pentru trupe, să se indrepteze corespunzător nevoi­lor silei­ soldele ofiţerilor şi să te poată îngriji mai gospodăreşte de vitele regimentelor­ Dacă angajamentul Senatului luat prin răspunsul la mesajul Tronului, e In acest sens, e bine venit şi-l dorim cât mai repede realizat. Stăruim căt mai repede, fi­indcă e necesar, e imperativ cât mai repede Din causa tntdrzterilor cu e­­conomiile, — ca să cităm numai căteva cazuri — vitele luate de rechisttSt tn unele regiuni pen­tru manevrele armatei, au fost înapoiate sătenilor, acum tn pra­gul temei, tntr’un hal lamentab­il. Din cauza economiilor, o­­fiţerii tn retragere, sau pensio­nari — cu pensii absurd de re­duse — s'au făcut şi achizitori de anunţuri Din cauza economiilor, co­mandanţii de regimente fac sforţări considerabile pentru în­grijirea oamenilor, pe care-i co­mandă. De aceea, vorba Senatului: toate sacrificiile pentru armată, a­sta Situaţia A Siria s’a agravat Oraşul Damasc distrus — 5000 de oameni ucişi. — Alep a capi­tulat?. — Amestecul comuniştilor ruşi. - Adina, 28. — Un grup im­portant de druzi a pătruns în oraşul Damasc, ocupând câteva cartiere. In urma atacului puternic al trupelor franceze, druzii au fost respinşi. O mare par­te din oraşul Damasc a fost distrus. Incendiul s-a declarat în mai multe puncte ale oraşu­lui. 5.000 de persoane au fost ucise în urma bombardamen­tului artileriei franceze. Ziarul „El Muazam“ a­­nunţă că revolta în Siria se întinde. Satele Mara, El - Azmat, Han, Chilman, din districtul Alep, au fost distruse de be­duina DAMASC­UL A CAPITU­LAT? După unele informaţiuni, se crede că­ trupele din Alep ar fi capitulat, iar din altă sursă se anunţă că trupele senegaleze au fost expediate în direcţia Alepului, unde si­tuaţia ar fi critică. AMESTECUL COMUNIŞTI­LOR RUŞI Din Bejrut se anunţă că autorităţile franceze au do­vezi că şefii druzilor au pri­mit sume mari de bani din partea comuniştilor ruşi. GENERALUL SARRAIL VA FI RECHEMAT Paris, 29. — Presa cere tot mai insistent rechemarea ge­neralului Sarrail, din Siria, deoarece prin felul său de a vedea și a se purta, n’a fă­cut decât rău politicei fran­ceze în acea ţară. Se anunţă că Briand a dis­cutat îndelung această che­stiune cu Painlevé şi s’ar fi căzut de acord asupra reche­­mărei lui Sarrail. PAGUBELE ENGLEZILOR Berlin, 29. — Telegrama din Londra anunţă că foarte multe proprietăţi ale supuşilor englezi au fost avariate în urma bom­­bardărei oraşului Damasc. Gu­vernul englez intenţionează să ceară despăgubiri guvernului francez. * Paris, 29. — Două regimente de cavalerie au fost trimese din Maroc în Siria. EXECUŢII LA DAMASC Londra, 30 (Rador). — Auto­rităţile din Damasc au arestat pe şeful de bandă Hassan el Karreth şi 13 rebeli, cum şi 160 locuitori de la periferiile Da­mascului, acuzaţi de complici­tate. Trei din aceştia au fost executaţi. Paris, 30 (Rador). — Dîn Bey­­ruth se anunţă că în toată Siria domneşte liniştea. Locuitorii dîn Damasc s’au înapoiat la casele lor. v In chestiunea văduvelor de război —Crezi mite legilor,­­ lacurajăr! şi descurajări. Ce ar fi risisait să fie şi ©© este — Suntem din nou siliţi să re­venim asupra spiritului cu de­săvârşire greşit, din care por­neşte tot ce se face în chestiu­nea văduvelor de război. Se ştie că pentru soţiile mi­litarilor a căror mutaţie de „dispărut“ în război, nu se pu­tuse preciza prin dovezi incon­testabile, din cauza împrejură­rilor precipitate în care ei că­zuseră pe front, se prevedea un termen de zece ani, după care căsătoria se socotea desfăcută şi văduvele se puteau remărita. Regimul legal rezerva aces­tora dreptul la jumătate din pensia primită până la mări­tiş, aceasta spre a încuraja re­­căsătoria şi totodată spre a nu lipsi cu desăvârşire pe fostele văduve de mijloace de trai. Socotindu-se că termenul de 10 ani este exagerat, el a fost redus la opt ani, în vederea că soţii dispăruţi, dac’ar fi fost în viaţă, ar fi avut tot timpul să se înapoeze. Aşa­dar, o accentuare a ten­dinţei de a încuraja recăsătoria. Se întâmplă însă că unele văduve care au luat în serios legea şi s’au recăsătorit, când s'au dus să-şi încaseze jumăta­tea de pensie, au primit în loc de bani răspunsul că au pier­dut dreptul la pensie. De ce ? Pentru că nu au făcut căsătoria înainte de 1 Octombrie trecut, ci după această dată. Aşa ar prevede noua lege a pensiilor. Mai întâi un lucru : pe care care s’a adus această inovaţie la cunoştinţa celor interesate ? Din păcate „Monitorul Oficial“ nu e citit de văduvele de răz­boi, tot aşa cum nu e citit de ministrul de finanţe. Oare, mă­­iu­min H iii hi ii iiniiiiiMfiiirwmiifiiffltf sura n’are caracterul unei­­ curse ? Dar, în al doilea rând, ne gă­sim în faţa unei chinezerii. Aşa­dar, văduva care are norocul să placă şi să se mărite îna­inte de 1 Octobrie, îşi păstrea­ză pensia, iar cea pe care noul bărbat o cunoaşte şi o cere după 1 Octombrie, pierde pen­sia ! Un lucru atât de delicat cum este căsătoria, în contractarea căreia se presupune că intră elemente mai puţin prozaice de­cât o zi fatală, nu poate fi con­diţionat, în ce priveşte menţi­nerea sau pierderea pensiei, de termene eşite din simple capri­­ţii, dacă nu din intenţii mes­chine. In fine, cum se împacă aceas­tă barieră în drumul recăsă­­torirei văduvelor, cu încuraja­rea­ pe care ni-o închipuiam mai sus ? Sistemul, în întregul lui, a fost greşit şi crud: pe de o par­te fixându-se un termen lung pentru dizolvarea căsătoriilor celor dispăruţi, s’au îndepărtat posibilităţile de căsătorie ce s’au ivit soţiilor lor în timpul acesta. Şi azi când se prezintă câte o posibilitate, pierderea pensiei se opune fatal! Căci numai în minţile constipate, poate încolţi ideea că se pot grăbi contractările de căsnicii cu sorţi să dureze, numai ca să nu treacă un termen legal. Credem că e nevoe să se exa­mineze serios această chestie şi să se dea soluţii demne de in­teresul la care au dreptul din partea statului, femeile rămase din război fără sprijinul soţi­lor căzuţi pe front. In Camera polonă s’a protestat contra pac­tului Dela Locarno Varșovia, 29. — In comisiu­­nea afacerilor externe, a avut loc o discuțiune apinsă în jurul Conferinței dela Lo­carno. Aproape tofi vorbitorii au fost contra tratatului, deoarece, spun ei, este complet nefavo­rabil Poloniei. Unii au fost chiar de părere că prin încheerea acelui pact alianța polono-franceză este mult slăbită. In răspunsul său, ministrul de externe a demonstrat că pactul nu slăbește alianța ci din contră o cimentează mai mult. Viceregele Indiei Londra, 80 (Rador). — Wood, ministrul agriculturii, a fost nu­mit vtoa-zage al Indiei O mare primejdie Iaşi 29 Direcţia regională sanitară a primit înştiinţări că în unele localităţi, sătenii persistă să as­cundă copiii bolnavi de scar­­latină. Medicii şefi au găsit nume­roşi bolnavi de scarlatină, des­pre care serviciul sanitar nu era încunoştiinţat. Ce nenorociri decurg din a­­ceastă îndărătnicie, nu-i nevoie să mai spunem. E însă o înda­torire care trebue imediat îm­plinită : agenţii sanitari con­ştiincioşi să cerceteze toate ca­sele din sate.­­ Cu tânăr tac capul mamei sale Rouen (Franţa). — Face mare sensaţie groaznicul asasinat să­vârşit de un tânăr de 20 ani, Emile Chapelle, care a apucat pe mama sa de păr, i-a retezat gâtul cu briciul, şi după ce i-a pus capul la un metru de cada­vru, a aşteptat in liniate sosirea landaraiu D. D. Focillon la Cluj Cluj, 29 Oct. De câteva zile, d. Henri Fo­cillon, distinsul profesor de la Sorbona şi cunoscutul prieten al românilor, e oaspele Cluju­lui. In trecere spre Bucureşti, unde e chemat pentru un ciclu de lecţiuni la Universitate, d. Focillon a ţinut să se oprească în oraşul de care îl leagă fru­moase amintiri şi solide priete­nii. Profesorii Facultăţii de li­tere au întâmpinat la gară pe ilustrul oaspe. D. Focillon a ţinut la Univer­sitatea noastră două conferinţe din domeniul istoriei artei: 1) una asupra operei lui Giotta şi a înrâuririi sale, schiţându-ne influenţele bizantine în arta Renaşterii şi precizând ce a­­nume formează inovaţia parti­culară a acestui artist; 2) a doua conferinţă a avut de o­­biect arta veche românească. Cu competinţa sa cunoscută, d. Focillon a explicat împrejură­rile politice care au stăpânit începuturile artei noastre, schi­ţând apoi, în chip magistral, evoluţia acestei arte, până în epoca de strălucire a marelui constructor, care a fost Constan­tin Brâncoveanu. Cu talentul său extraordinar, în forma sa de o uimitoare bo­găţie colorată, d. Focillon a smuls aplausele înflăcărate ale publicului, care în număr co­vârşitor a ţinut să-l asculte. D. Focillon rămâne în locali­tate până la sfârşitul săptămâ­­nei. ----------o x: :x o---------­ Universitate chineză la Moscova Varșovia, 29. — Din Moscova se anunță că acolo se va des­chide în luna Decembrie o uni­versitate chineză. Până acum s’au înscris peste 200 studenti. Ca rector se spune că va fî numit Radek. FILM. A trecut mai bine de un sfert de veac — şi par’c’a fost ieri... — Biju Leon 1 — Aici! — Biju Aurel 1 — Prezent 1 — Biju Traian 1 — Aici ! Era pe vremea direcţiei lui Vasile Păun, când D. Mirescu, C. Georgian, Anghel Demetri­escu, G. Brătianu, G. Paveles­­cu, Fr. Damie, Vântu, Novian, toţi dispăruţi, Lévecque, Clin­­ciu, Dragu, Popa, Stoices­cu, Fischer, preotul Flo­ru, Anastasiu, Brăiliţeanu, M. Dumitrescu, I. Costescu, D. Ionescu, se întreceau să im­prime legiunilor perindate la liceul Lazăr marca îndoitei e­­ducaţiuni a spiritului şi a ca­racterului. Pe urmă s’au risipit. Leon, a­­tras de graţiile artei, ocupă în pictura românească un loc con­sacrat în străinătate. Traian, în calitate de director al liceu­lui din Slatina, face din şcoală o adevărată funcţie socială. Aurel ?... Nestatornic, lesne de cucerit în toate direcţiunile, gata s’aplice cu riscul vieţii toate inovaţiile ce i se prezen­tau în lumini fascinatoare, a cutreerat lumea şi a făcut de toate, apărând şi dispărând cu ritmul caracteristic naturilor flotante... Zilele trecute, în faţa redac­ţiei, Aurel Biju traversa strada cu paşi rari, nepăsător de tramvaiul, birja şi automobilul care-1 ameninţau din toate păr­ţile. — Am sărit cu paraşuta la Tecuci dela 2000 metri şi s’a vorbit de mine mai puţin decât de casierii cari fug cu două mi­lioane ! — Ai dreptate... Când vei re­peta experienţa, să m’anunți... Trebue să ne ocupăm serios... — O să ai ocazie să te ocupi Marţi, fiindcă Luni săr iar, la Constanţa. O viziune mi-a fulgerat şi un fior m’a străbătut. M’a în­ţeles şi m’a luat de mână. — Pentru mine, viaţa n’are preţ nici cât strugurii din co­şul ăluia... Chestia este : ce faci în viaţă... Duminică mi-a trimis pro­gramul reprezentaţiei aeriene. „Mă voiu arunca dela 3000 de metri deasupra mării. Bat re­cordul lumei...“ Încercarea era de două ori e­­roică. Biju se asvârlea dela o înălţime impresionantă, — şi sa lăsa­ pe valuri, astfel încât, chiar dacă paraşuta se deschi­dea şi coborîrea se făcea nor­mal, rămânea riscul în­­necului, în caz că curentele îl depărtau de bărcile de salvare, ori că socotelile lui sau ale barcagiilor dădeau greş. Luni s’a ţinut de cuvânt. Că­lătorul care l-a ’ntovărăşit in hidro-avion spune că era de o rară exuberanţă. Abia aştepta clipa să-şi dea drumul... Scrisoarea termina aşa: „După meeting, îţi voi trimite toate datele telefonic“. Vai! marea l-a primit la sâ­nul ei, — şi l-a oprit cu perfi­­dia-i cântată de poeţi. Ş’aşa s’a încheiat ultimul ca­pitol al unei vieţi stăpânite cu o înflăcărată pasiune de curaj, de spaţiu, de infinit... Onfirt Groaznică explozie la Berlin Berlin, 29. — Astăzi s’a pe­trecut o mare nenorocire din cauza exploziei unor vase cu benzină, într’o fabrică de produse chimice. Sunt foarte mulţi morţi şi răniţi.­­ • Pagubele sunt enorme atââ la fabrică, ce a fost aproa­pe complet distrusă, cât şî prin împrejurimi, unde s’au dărâmat tavanurile­­ caselor și s’au spart geamurile. Noul guvern francez s’a constituit — Painleve a luat şi finanţele — (Dela corespondentul nostru particular) Paris, 29. — Noul guvern francez s’a constituit defini­tiv în formaţiunea urmă­­toare: PAINLEVE, preşedinţia şi finanţele; BONNET, bugetul; BRIAND, externe ; DAU­DIER, războiul; SCHRAMECK, internete; CHAUTEMPS, justiţie; DELBOS, instrucţia pu­blică ; BOREL, marina; De­MONZIE, lucrări pu­­blice * DANIEL VINCENT, colo­­nii; DURAND, agricultura; DURAFOUR, munca; ANTERIOR, pensiunile; PERRIER, comerţ. Subsecretarii de stat: Ey­­nac, Schmidt, Benaset, Ossola, Danielou, și-au păstrat pos­turile avute în trecutul gu­vern. Paris. 29. — Se afirmă în mod cert că d. Chamet va fî numit guvernator al Bivncei Franței. * Paris, 30 (Rador). — Noul ca­binet cu subsecretarii cuprinde patru senatori din stânga de­mocratică radicală și radical­­socialistă. Ceilalţi membri sunt deputaţi şi se repartizează ast­fel: Patru republicani socia­lişti şi socialişti; zece radicali şi radicali socialişti; trei mem­bri din stânga radicală * Hesse a refuzat să intre la minister, căci vroia numai jus­tiţia sau coloniile. Loncheni ar fi acceptat numai finalele. ATRIBUȚIILE D-LUI PAIN­­LEVE Paris, 30 (Rador)___D. Pain­levé. In calitate de ministru al tezaurului, va fi însărcinat cu toata chestiuni­­a de trezorerie derivând din mişcarea generală a fondurilor şî cu direcţiunea contabilităţii publice. D. Pain­leve se va ocupa deasemenea cu­ relaţiunile cu băncile şî cu ches­tiunile în legătură cu schim­bul. D. Bonnet, ministru al bud­getului, va conduce administra­ţia finanţelor şi se va ocupa în special de prepararea budgetu­lui, urmărind discuţi­unile din Cameră în aceastâ­ materie, SESIUNE EXTRAORDINARA A PARLAMENTULUI Paris, 29 (Rador). — Came­ra şi Senatul s’au întrunit iri sesiune extraordinară. Preşedinţii ambelor adunări au adus cu ocaziunea a­­ceasta elogiul membrilor de­cedaţi. Parlamentul şi-a amânat şe­dinţele până Marţi, când vă asculta declarațiile noului guvern. Conflictul greco-bulgar Bande de com­pagii în Bulgaria meridională Atena, 29 (Rador). — Agenţia Atenei anunţă: După unele ştiri, sosite aci, comitetul central al organizaţiei revoluţionarilor macedoneni din Sofia ar fi dat ordin tuturor sec­ţiunilor de a forma bande con­­centrându-le în Bulgaria meridi­onală împotriva trupelor gre­cești. Bandele s’ar fi găsit de pe acum concentrate în regiunea Petrici. Sunt temeri ca comitetele macedonene să nu întreprindă o acţiune contra grecilor fără a ţine seamă de hotărîrile guver­nului bulgar. -- ­zi trupele se retrag la frontieră Sofia, 29 (Rador). — Agenţia bulgară desminte telegrama din Atena ,care anunţă că bulgarii ar fi atacat postul grec nr. 73. Azi după amiazi a avut loc o în­tâlnire între ofiţerii bulgari şi ataşaţii militari ai Angliei, Fran­ţei şi Italiei. S’a semnat protoco­lul prin care comandamentul bulgar este invitat să pună capăt ostilităţilor. O comisiune specia­lă va pleca astăzi să constate pe teren pagubele cauzate de tru­pele greceşti .Trupele bulgare vor ocupa mâine după orele 13, teritoriul bulgar evacuat de tru­pele greceşti. BULGARIA NU ÎNŢELEGE SA’ TRATEZE CU GRECIA Sofia 29, (Rador). — De la fron­tieră se anunţă că ori după ami­ază un ofiţer grec a comunicat autorităţilor militare bulgare că trupele greceşti ar fi primit or­dinul de a se retrage, şi că a în­cercat să intre în contact cu ofi­ţerii bulgari pentru a trata ches­tiunile în legătură cu evacuarea. Autorităţile militare bulgare au refuzat propunerea de a intra în contact cu grecii şi au răspuns în scris comandantului grec că chestiunea fiind supusă Consiliu­lui Ligei Naţiunilor. Bulgaria în­ţelege să se conforme recomandă­rilor Consiliului. La fel trebuie să procedeze și trupele grecești. Ancheta orânduită de Lip Naţiunilor Paris, 30 (Rador). — Consi­liul Ligii Naţiunilor a numit o comisiune de anchetă a in­cidentului dela frontiera greco-bulgară. Comisiunea va avea să cerceteze răspun­derile şi să fixeze despăgubi­rile cuvenite. Preşedinte al comisiunei va fi Rombold ambasadorul An­gliei la Madrid, iar membri un ofiţer francez, un ofiţer italian, un civil suedez şi un olandez. Comisiunea se va întruni la 6 Noembrie la Ge­neva şi va prezenta raportul înainte de sfârşitul lunei No­­embrie pentru ca consiliul Ligii Naţiunilor să-l poată examina în sesiunea din De­cembrie. CE SUSŢIN BULGARII Sofia, 30 (Rador). — Agenţia bulgară anunţă că ofiţerii greci au recunoscut nu prezenţa ataşa­ţilor militari rtremni, ci acel co­municat dar ar­ da comandamen­tul din Salonic era erot­at fiindcă nici un post grec n’a fost atacat de bulgari.

Next