Universul, noiembrie 1925 (Anul 43, nr. 252-276)

1925-11-09 / nr. 259

moi VERSÜK „ASIGURAREA ROMANEASCA“ Societate Anonimă Română de Asigurări Generale Capital Social 12.ooo.ooo Lei — Bucureşti, Strada Luterană No. 4 — A PLĂTIT, despăgubiri de INCENDIU, in luna Octombrie a. c. plătind numai pentru o singură daună (Moara Fraţilor Ghendrich din Chişinău) . Subsemnaţii proprietari ai Marei Frafii Ghendrich din Chişinău, asigurată la Societatea „ASIGURAREA ROMA­NEASCA", sub poliţa No 10.521, fiind lichidati pentru dauna de Incendiu, suferită la acea moară cu suma de: Lei 3.485.244 (Trei milioane patru sute opt zeci şi cinci mii, două sute patru zeci şi patru), ne declarăm pe deplin mulţu­miţi cu această lichidare, nemai având nici o altă pretenţiune faţă d­e Societatea „ASIGURAREA ROMANEASCA". (ss) 3. €»n­encarici? (ss) Abram Ghendrich (sä) Aton Chensfrish (ss) Litman Wolf Ghendrich Chişinău, 13 Octombrie 1925. Riscurile II contra incendiului ce „Asigurarea Românească“ și pu­ternicii sâi reasiguratori garantează, în întreaga țără au atins la 31 Octombrie a. c. 2 miliarde 296 milioane, Sei. Aces­st o mare Sstcredsre de care „Asigurarea Sociaâaeasccă“ se bu­cură, e datorită: cisSaniei In lichidare si plăţel imediate. «Asigurarea Românească“ primeşte asigurări şi In ramurile: Transport pe apa *­ Citiţi Duminică­ & Noembrie Gazeta de Duminică mare ziar Informativ, cultural, bogat Ilustrat cuprinzând în 16 - 24 - 32 pagini tot ce intereasă, cultivă $e distrează Întreaga familie Și anume: Pagina literară, politică, economică, sportului, umoristică, feminini, copiilor, filmului, numeroase pagini cu: Anchete, intervieweri, Re*­portagii, Curiozităţi, Jocuri distractive, Nuvele* ____ Romane si O­riOTA MUZICALA______ Prin avantagiile ce oferă GAZETA PE BUMIMKA (veci cuponul res* ] pestsv) ea revine GRATUIT ewr­spăsătoritei- 16-24-32 pagini mari 8 B£ feo^aS ilustrata .... 8» a editura, Redacţia «o Mdminiaîran­a, Soc. „Eminescu” Bucureşti, Str., P&râamettbUlui, 2 LEI 5 Lei: 5.128.204 Lei: 3.485.422 potrivit următorului act de lichidare: Viaţă populari, «■ plata pr­melor lunar şi par­ticipare la tragerile de amor­tizare lunare. Viit3i cu examinare me­dicală, uscat. Accidente. Mortalitatea Vitelor. Grindine. DIRECTIUNEA GENERALA AFARA DE CALITĂŢILE CELUI MAI fin SAPI'M DE TOAIEÎA „ ESTE SI CEL MAI PUTERNIC SAPL'N AN¥BSEIPTIC SDDE CONVINGEDE CEQETI CONTPA LEI 10.-UN SÁPUN ECHAITTIILON IA FARMACII. DROGHERII. DARFUMEON­ GAUIA OiPeeSTOTAOT* GtNERAIA B.IAX BUCUREȘTI STR.BATISTEI 14 *— -----ni------TH----h­mwMiiipiMi mm wm O sută de Sor. sunteţi prea gras In om gras este diform GRAŞI (obezi corpolenţi) femei, băr­baţi, slăbiţi fără sforţări, uşor unde voiţi la Mâini, picioare, pulpe, ceafă guşe, pântece (burtă), şolduri etc. de­venind zvelţi aşa cum cere moda ac­tuală şi opreşte ÎNGRĂŞATUL la per­soanele predispuse la ingroşare. Mai Întăreşte la femei sânii (bustul) şi combate zbârciturile feţei. Recomandat de medic. Efect rapid. Orice aţi încer­cat pentru slăbit fără rezultate „RE­DUC­­’OR“ vă dă satisfacţie complectă! Mii de aparate in uz. Un om gras nu poate umbla, nu poate urca scări, nu se poate bucura de satisfacţiile vieţei. „REDUCTOR“ vă­ ajută că scăpaţi de povara grăsimei care vă face viaţa nesuferită. Aparatul mare lei 245 (ace­­laş de lux lei 300). Aparatul mic pt.r sâni şi sbârcituri lei 145 îl trimite oriunde contra cost sau ramburs „RE­DUCTOR* fach 203. Cluj (prosp. gratis).___________ OGAZIUNE Vând complectă instalaţie pentru fabricatul mezelurilor A se adresa Fabrica de mezeluri Nicu­­lae Constantinescu Călăraşi 3 li 3090 Ntata­­le lu­i Comitetul creditorilor, insti­­tuit din partea Tribunalului Sighişoara pentru creditorii ar­mei ,,Fii lui Samuel Schuster“, cu sediul în Mediaş, aduce prin aceasta în sensul concordatului forţat, aprobat sub Nr. judecă­toresc Nr. Col. 1217/96/924, ave­rea de massă a numitei firme la licitaţie voluntară publică, care va începe în ziua de 7 De­cembrie 1925, orele 9 a. m., în localităţile de cancelarie ale firmei, str. Em­inescu nr. de casă 1, In Mediaş şi se va con­tinua la nevoie în zilele urmă­toare. Se vor vinde in licitaţie mai multe parcele pentru clădit in intravilan, o casă de locuit cu un etaj, toate edificiile de moa­ră cu edificiile, accesorii şi ma­şinile aparţinătoare, precum şi inventarul mobil întreg al nu­mitei firme. Lista imobilelor şi mobilelor, cari se vor vinde, preţul lor de strigare, precum şi condiţiile de licitaţie se pot cerceta în cancelaria subsemnatului notar public, In orele oficioase dela 9—12 a. m­. şi (lela 3—5 d. a. Mediaş, la 27 Noembrie 1925. Dr. Rudolf Novák m. p., notar public din Mediaş Furai roditori pSd*mr“Ui­ment, trandafiri, nuante de c­ăpşuni, rădăcin de sparanghel, vi ta altoite şi port altoi furnizari în calitate superioară Ambrosi Fischer , Co. pepint©?© de pomi si vite altoite s. a. Aiud­­ud. Alba de Jos — Catalogul la cerere gratuit — Reclama este sutierul comerțului in Hrana Descentralizarea administrativă a Capitalei Ce cuprinde proectul de lege din ini­­tiativa parlamentară - Corpurile legiuitoare, în ac­tuala sesiune, vor lua în cerce­tare proectul de lege, depus din inițiativă parlamentară, re­lativ la reorganizarea adminis­trativă a Capitalei. Intru­cât în acest proect sunt chestiuni importante, extragem din el, părţile mai esenţiale. Prin noul proect, reorganiza­rea se bazează pe intr­oducerea principiului descentralizării ad­ministrative, înfiinţându-se pri­mării pe cartiere şi primării suburbane. Capitala va fi împărţită în trei mari zone. Prima zonă va cuprinde cen­trul , zona a doua, cele cinci cartiere periferice, cari îşi vor avea fiecare câte-o primărie şi zona a treia care va cuprinde porţiunea de la periferie până la forturi, unde de asemenea se vor­ înfiinţa primării subur­bane, cari vor administra co­munele şi cătunele de prin par­tea locului, întreaga administraţie comu­nală va fi supusă contr­olului primarului primei zone şi a u­­nei delegaţiuni permanente compusă din 8 membri. Primăriile de cartiere ca şi cele suburbane vor fi entităţi administrative şi persoane ju­ridice, avându-şi bugete sepa­rate, percepând fiecare aparte taxele, impozitele şi celelalte contribuţii. Primăriile de cartiere şi cele suburbane vor fi administrate de câte un primar, cu consiliile comunale respective, şi de o de­legaţie permanentă de 4 mem­bri. Hotăririle consiliilor pe car­tiere ca și a celor suburbane, vor fi supuse aprobării consi­liului general comunal, nefiind valabile fără această formali­tate. COMPUNEREA CONSILIULUI COMUNAL Consiliul general al Capitalei se va alcătui din 31 membri aleși de zona I, cei 5 primari aleşi ai cartierelor, prefectul de poliţie, doi delegaţi ai corpului didactic primar, între care re­vizorul şcolar, câte un delegat din partea corpului didactic Secundar, al consiliului sanitar superior, al comitetului asocia­ţiei generale a medicilor, al ca­sei muncii, al direcţiei serviciu­lui zootehnic din ministerul domeniilor, al Uniunei agrono­milor, doi din partea Camerei de comerţ şi industrie, cel mai în vârstă pr­otoereu din Capi­tală, doi delegaţi din partea a­­sociaţiei generale a inginerilor, unul din partea societăţii arhitecţilor, unul din partea U­­niunei generale a industriaşi­lor, unul din partea corpului contabililor şi doi delegaţi ai consiliului judeţean. In consiliul general vor pu­tea lua parte ca delegaţi şi 7 femei. Cartierele îşi vor alege fie­care câte 12 consilieri din lo­cuitorii stabiliţi în acele car­tiere. Durata consiliului va fi de 9 ani.O treime din consiliu se va reînoi din trei în trei ani, prin tragere la sorţi, cooptări şi nouă alegeri. După validarea celor aleşi, consiliul general se va consi­dera constituit, putând funcţio­na în mod legal. ALEGEREA PRIMARULUI Consilierii aleşi, precum şi cei cooptaţi în consiliul comu­nal central, vor alege primarul şi delegaţia permanentă, dacă sunt prezenţi cel puţin două treimi din numărul total al membrilor. Primarul va trebui să aibă un titlu universitar, fără a pu­tea să ia parte la tragerile la sorti pentru reînoirea membri­lor consiliului.­­ ea M. Leonte • Cercul de studii al ilatimii avocaţilor Comitetul consultativ al Cercului de studii al Uniunii avocaţilor, a ţinut în ziua de 1 Noembrie crt. 1­, prima sa şedinţa, în sala bibliotecei din Palatul de Justiţia Au asistat la această şe­dinţă mai mulţi decani ai ba­­rourilor din ţară, membriii Consiliului general al Uniu­nii, avocaţi parlamentari şi profesori universitari, mem­orii ai Cercului. Comitetul a fost prezidat­­ de d. dr. Aurel Lazăr , şi a constituit biroul Cercului ast­fel : Preşedinte de drept D. Dem. Dobrescu ; vice-preşe­­dinţi de drept : d-nii Aurel Lazăr, C. L. Naumescu, M. Gropşanu şi Vasile Toncescu; vice-preşedinţi aleşi : d-nii Eugen Herovanu, decanul ba­roului Iaşi ; Dem. Stoenescu, decanul baroului Dolj şi dr. Romulus Reuţ, decanul ba­roului Cernăuţi. Comitetul a împărţit Cer­cul de studii în 12 comisiuni principale şi anume : Comisiunea de drept şi le­­gislaţiune profesională ; sub­­comisiunile: a) legea avoca­ţilor ; b) financiară, a Casei de pensii şi a casei de credit ; c) asistenţa judiciară ; d) mo­rala profesională, presă, li­teratură şi artă profesionala; Comisiunea de drept şi legis­­laţiune civilă; Comisiunea de procedură civilă ; (Subco­­misiunea legii accelerării ju­decăţilor) ; Comisiunea de drept, procedură şi legislaţiu­­ne comercială ; Comisiunea de drept şi legislaţiune cons­tituţională şi administrativă; Comisiunea de drept, proce­dură şi legislaţiune penală ; Comisiunea de legislaţiune e­­conomică; (Subcomisiunea muncii şi subcomisiunea fi­nanciară) ; Comisiunea pen­tru legislaţiune specială ; Co­misiunea organizărei judecă­toreşti ; Comisiunea de socio­logie ; Comisiunea de drept internaţional public şi privat; Comisiunea istoriei dreptului şi obiceiurilor juridice . (Sub comsiunea istoriei baroului român). Comitetul a cooptat urmă­torii avocaţi ai baroului Il­fov, cari nu sunt membri de drept: Nicu Alexandrescu, Traian Alexandrescu, Paul Alexandrache, C. Algiu, Const. Angelescu, Hurmuz Aznavorian, I. G. Cohen, B. Cernea, N. Daşcovici, Vinti­­lă Dongoroz, G. Elefteriu, Hugo Friedmann, C. P. Fru­­muzachie, D. Gălăşescu, I­­mand Iliescu, Isaia Ionescu, Dem. Moldoveanu, Chr. Ni­­culescu, Alex. Ottulescu, Emil Ottulescu, Const. Pa­­naitescu, N. Papadat, D. Pas­­cu, Ernest Paximade, Gruia Păunescu, N . Polizu-Nicşu­­neşti, S. Rosenthal, P. Sado­­veanu, G. Seseioreanu, S. Şer­­bescu, N. Stănescu ( Rahovei) C. A. Stoianovici, D. Tănăses­­cu, C. R. Ţunescu, Gr. Urlă­­ţeanu, Chiriţă Vasilescu, Al. Vel­escu şi Marcel Vitzu. S’a decis reluarea confe­rinţelor juridice ţinute în a­­nii trecuţi şi inaugurarea no­­­­ului ciclu la 5 Decembrie­­ 1925, orele 17, în sala Curţii cu juri a Palatului de Justi­­ţ­". Decorarea magistraţi din Iaşi 6 Noembrie In prezenţa tuturor magis­traţilor Curţii şi ai tribuna­lului, precum şi a numeroşi avocaţi, s-a predat d-lor Vo­­lanski, prim preşedinte al Curţii de apel şi Eugen He­rovanu decanul baroului, in­signele „Coroanei României“ în gradul de mare ofiţer. Insignele au fost predate de d. Adam Bercea, procuror general, care a ţinut şi o cu­vântare în numele magistra­ţilor. Apoi a vorbit, d. Lau­­renţiu Pilat în numele avoca­ţilor. Au răspuns d-nii Volan­­scky şi Eugen Herovanu. . --------xox--------­ Moartea d-şoarei para Him­ei­ Anunţăm cu multă părere de rău încetarea din viaţă a d-şoarei Mioara, Iliescu, licen­ţiată în litere şi artistă la Tea­trul Naţional din Bucureşti. Debutul Mioarei Iliescu pe pri­ma noastră scenă, în rolul Ro­­sina din Bărbierul din SerV.a, a fost pe deplin satisfăcător. Cri­tica dramatică, în unanimitate, a subliniat, cu acest prilej, calită­ţile dramatice ale tinerei artiste, care promitea atât de mult. Tânăra debutantă interpre­tase dificilul rol al Rosîneî cu o graţie perfectă şi cu un simţ al nuanţelor, care dovedea stu­diul aprofundat şi dorul de a sublinia stările sufleteşti cele mai delicate. Dispariţia în primăvara via­ţei a Mioarei Iliescu o regretăm sincer şi profund. O şei­inţă’a comite­­tului ateneului dela Chişinau Chişinău. 7 Aseară, s'a ţinut întrunirea comitetului „Ateneului româ­nilor dela Nistru“. S’a discutat asupra mutării d-lui general Rudeanu, preşedintele Ateneu­lui şi alegerii noului preşedinte. D. general Hudeanu a fost ales preşedinte onorific, exprimân­­du-i-se mu­lţumiri călduroase pentru înjghebarea Ateneului şi desfăşurarea muncei rodnice pentru ridicarea culturală şi sufletească a poporului moldo­venesc din Basarabia. S-a oferit locul de preşedinte d-lor Paul Gore, Ştefan Ciobanu şi Cinci­­nat Pavelescu, cari au refuzat această onoare. S'a arătat că politicianii ba­­sarabeni ignorează rostul şi importanţa culturei şi împie­dică necesarele campanii cul­turale româneşti. In asemenea condiţiuni nu se poate lucra. Tăiaţi întâi cangrena politică, a spus un fruntaş şi apoi daţi dulceaţă, care este cultura pen­tru ţăranul basarabean. Auzindu-se în oraş de ace­stea, s’a hotăr’ît să se facă in­­tervenţiuni energice la centru pentru grabnica asanare a at­mosferei din Basarabia şi pri­menirea radicală a autorităţilor şi aducerea lor la simţul reali­­tăţii. --------—o x! x o----------­ Polonia nu reduce serviciul militar Varşovia. 6. — Atât statul ma­jor cât şi ministerul de război s’au pronunţat contra reducere! mal Ulli -Hr. 25 Luni # Woombile 1»25 Spatiu şi forma — Conferinţa d-lui Henri Focillon­­ Vineri seară marele savant H. Fo­cillon prof. de istoria artelor la Sorbona, a ţinut în sala XXI a vechii Universităţi, prima prele­gere din ciclul de 4, Intitulat de d-sa „Introduction a l’histoire de la peinture“, vorbind despre: Spatiul şi forma, D. DROUHET, decanul facul­tăţii de litere, salută pe d. Fo­cillon din partea Universităţii din Bucureşti, şi spune câteva cuvinte despre personalitatea i­­lustrului oaspete, amintind că d-sa este un admirabil cunoscă­tor al trecutului nostru artistic, pe care l-a făcut cunoscut în Franţa, şi în acelaş timp unul dintre organizatorii expoziţiei româneşti din anul acesta la sala „Jeu de Peaume“ la Paris. CONFERINŢA D-LUI H. FO­CILLON A ne folosi în domeniul ches­tiunilor abstracte ale artei, în domeniul imaginilor, luminei şi culoarei numai de metoda isto­rică, ce e făcută pentru a stabili raporturile istorice dintre gru­pări, şcoli şi reprezentanţii lor, nu e suficient. Estetica e foarte utilă pentru interpretarea artei. Insă ne poate înşela prezentând opera de artă ca un produs al gândirii pure. De foarte mult folos în aflarea secretului artei este contactul cu făuritorii ei, cu pictorii. întrebarea firească care se pu­ne la începutul oricărei confe­rinţe despre arta, este aceasta : cum se poate defini o operă de artă în ansamblul ei ? D. Focil­lon răspunde afirmând, că opera de artă e mai cu seamă în spa­ţiu. Intr'un muzeu suntem po­sedaţi de fragmentele de univers ce Ie găsim reproduse în tablou­­rile bogat încadrate, plina da pasiuni şi reverii. După felul cum este delimitat spaţiul avem mai multe arta. Aşa, în arta bizantină, spaţiul la general e abstract, simbolic, c®­­va fără valoare în sine; el ţină loc de simetrie şi de ierarhie, pentru că locul ce ocupă un o­­biect în spaţiu are valoarea lui determinată. Modul acesta de determinare al spaţiului îl găsim în toată epoca medievală. In fres­ce, spaţiul din spatele personagii­lor, care vor să fie despărţite de alte grupuri, e anulat prin bande de culoare. Sub influenţa artei orientale spaţiile acestea cu timpul sunt înlocuite prin de­coraţii împrumutate uneori chiar ţesuturilor. In privinţa multiplicităţii, arta asiatică se aseamănă cu începu­turile artei occidentale. Sensaţia ce o ai privind unele gravuri a­siatica e că te găseşti în mitiocil unui univers înbâcsit, în care nu­ poţi respira. Perspectiva e un fel de cons­truire a spaţiului, un sistem de valori aeriene care îţi dă im­presia că în spatele persona­giilor se poate găsi întreg uni­versul. O altă interpretare, consideră spaţiul nu ca ceva bine deter­­minat ci ca un loc unde se în­tretaie forţele, un spaţiu în mişcare. Ceea ce a contribuit ca for­mei­e să înceapă a fi modelate energic, a fost anatomia care era în plină prosperitate şi care era mult studiată de pictori. Acela însă care s'a jucat cu spațiul, stăpânindu-i tainele In mod genial, și a găsit o pasiune în modelarea corpurilor a fost Michel­ Angelo. Ştiri din Rusia sovietică ACCIDENTUL UNOR ŞEFI CO­MUNIŞTI Varşovia,­ 7. — Inapoindu-se din Cerchizovo spre Moscova, automobilul — în care se avau şefii comunişti: Tzirul, coman­dantul miliţiei, Averlanoff şeful secetei administrative, ajutorul său Gumileschi şî malomi Pe­­rov — se izbi, chiar la Intrare în Moscova, de un tramvai. Auto­mobilul fu sfărâmat, Averlanoff aruncat, la câţiva metri, rămase mort pe loc. Gumelevschî este foarte grav rănit, iar Tzîrul e murit în drum spre spital. Ace­sta era unul din cei mai devotaţi prieteni al lui Stalin, şi va îi înmormântat alături de mor­mântul lui Lenin. COMITETUL DE ACŢIUNE AL LUCRATORILOR Siguranţa din Moscova a luat întinse măsuri de paza şefilor comunişti in timpul când se vor duce la întrunirile muncito­rilor. Aceste măsuri au fost luate în urma descoperirii că unele organizaţii de muncitori au ho­tărît­ să treacă la ,,acţiune di­­rectă‘‘ în contra persoanelor care joacă rolul de dictatori în par­tidul comunist. Intr’o seară au fost arestaţi la Moscova, în apropierea clubului Crasnopresnensk, trei muncitori cari aveau asupra lor grenate de mână. In seara aceea Stalin trebuia să vorbească la acel club. O LUPTA PE STRĂZILE ODE­SF.I O patrulă de agenţi observând în faţa restaurantului London de pe bulevardul Nicolaevsk, trei inşi suspecţi, se apropie de eî şi le ceru să se legitimeze. Aceştia, între cari era şî vestitul monar­hist Grecoiî, au tras cu revolve­rele în agenţi, omorând doi. Po­liţiştii au urmărit pe tentatori, dar nu i-a găsit, cu toată bloca­da cartierului. TROTIVY A fost ales din nou membru al comîntermilui Se­­ ocupa în special de chestiunile privitoa­re la Anglia şi America. SCHIMBĂRI IN COMANDA­MENT Hid­s, comandantul militar a regiune! Petrograd a fost pui în disponibilitate dîn cauză de boală. In locul său, a fost numi Boris Mih. Sapocinicov. Acești este absolvent al școaleî milita­re Alexecvsca, Academia Impe­rială de război și in timpul nja­reluî războiu a comandat o dl vîzîe de grenaderi din Ca­ucaz După revoluţie a ocupat postur importante în serviciul de re­organizare al armatei roşii. E a mai fost e Xpert militar la oo»­ft rin­ta dîn Lausanne. CARAHAN PREVEDE... Ambasadorul Turciei la Mos­cova a oferit un banchet în lo­calul legaţiei în cinstea lui Ca­rahan. A asistat şi Litvinoff Ca răspuns la toastul ambasa­dorului turc, Zachî­ bey, Gara­han a declarat, că popoarele de răsărit, cu ajutorul sovietelor vor azvârli de pe umerii lor im­perialismul european şi că foar­te curând, în China, vor avea loc evenimente hotărâtoare care vor schimba, radical, toată harta diplomaţiei engleze. v. a Guvernul Greciei a fost remaniat Atena, 7 (Rador). — Primul ministru Pangalos a procedat ori la o nouă remaniere a ca­binetului, numind ca minis­tru de externe pe d. Roufos, până acum ministru al ins­trucţiei. La instrucţie, a fost numit titular, fostul deputat Livathynopulos, profesor uni­versitar. Noii miniştri au de­pus aseară jurământul. In a­­celaş timp, Pangalos a decis să ia asupra sa interimatul ministerului de finanţe, al că­rui titular, d. Coffinas, a de­misionat. Guvernul a hotărît să institue posturi de subse­cretari de Stat la toate minis­terele. a apărutytx! Duminică, 8 A­oemărie „Universul Literar” tschiaat M. S. Reginei Daria a României Cu­rmătorul cuprinss M. S. Reginei Maria. . . A. S. R. Principeli n . Ferdinand Regina Maria.—Simple amintiri. N. lorga Copilăria Reginei Maria . . „ M. S. Regina Maria şi Crucea Roşie Stelian Popescu Pentru Regina . . . . C. Argetoianu Ţara Românească . . . M. S. Regina Armata...................................... Versuri...................................... „ Cotrocenii...................................... .. Regina și Anglia . . . Dragon Protopo­pescu Regina poetă .... Ion Sân Giorgi­i Satul Românesc. . . . M. S. Regina In exil...................................... „ Confidens Domino (versuri) . V. Sograa O nouă carte de poveşti a Reginei ift. Pora Regină, mamă şi artistă . . Ion Drago Lacrimile Reginei . . . Cesar Petras«« Arta Românească . . . M. S. Regina Toamna ..... „ „Ilderim“......................................Pamfir Şeicaru Ţara Reginei .... Nichifor Crainic Pentru Regina. . . . Gh. Popp, Ion Buz­dugan, Em. Antonescu, N Balanescu-Giurgiu, Dr. Cos­­­tinescu, Sándor Josseff. Ilustraţii: Un autograf al M. S. Reginei din 1916,­­ Iași, chipul M. S. la diferite vârste.

Next