Universul, noiembrie 1925 (Anul 43, nr. 252-276)
1925-11-09 / nr. 259
moi VERSÜK „ASIGURAREA ROMANEASCA“ Societate Anonimă Română de Asigurări Generale Capital Social 12.ooo.ooo Lei — Bucureşti, Strada Luterană No. 4 — A PLĂTIT, despăgubiri de INCENDIU, in luna Octombrie a. c. plătind numai pentru o singură daună (Moara Fraţilor Ghendrich din Chişinău) . Subsemnaţii proprietari ai Marei Frafii Ghendrich din Chişinău, asigurată la Societatea „ASIGURAREA ROMANEASCA", sub poliţa No 10.521, fiind lichidati pentru dauna de Incendiu, suferită la acea moară cu suma de: Lei 3.485.244 (Trei milioane patru sute opt zeci şi cinci mii, două sute patru zeci şi patru), ne declarăm pe deplin mulţumiţi cu această lichidare, nemai având nici o altă pretenţiune faţă de Societatea „ASIGURAREA ROMANEASCA". (ss) 3. €»nencarici? (ss) Abram Ghendrich (sä) Aton Chensfrish (ss) Litman Wolf Ghendrich Chişinău, 13 Octombrie 1925. Riscurile II contra incendiului ce „Asigurarea Românească“ și puternicii sâi reasiguratori garantează, în întreaga țără au atins la 31 Octombrie a. c. 2 miliarde 296 milioane, Sei. Acesst o mare Sstcredsre de care „Asigurarea Sociaâaeasccă“ se bucură, e datorită: cisSaniei In lichidare si plăţel imediate. «Asigurarea Românească“ primeşte asigurări şi In ramurile: Transport pe apa * Citiţi Duminică & Noembrie Gazeta de Duminică mare ziar Informativ, cultural, bogat Ilustrat cuprinzând în 16 - 24 - 32 pagini tot ce intereasă, cultivă $e distrează Întreaga familie Și anume: Pagina literară, politică, economică, sportului, umoristică, feminini, copiilor, filmului, numeroase pagini cu: Anchete, intervieweri, Re*portagii, Curiozităţi, Jocuri distractive, Nuvele* ____ Romane si OriOTA MUZICALA______ Prin avantagiile ce oferă GAZETA PE BUMIMKA (veci cuponul res* ] pestsv) ea revine GRATUIT ewrspăsătoritei- 16-24-32 pagini mari 8 B£ feo^aS ilustrata .... 8» a editura, Redacţia «o Mdminiaîrana, Soc. „Eminescu” Bucureşti, Str., P&râamettbUlui, 2 LEI 5 Lei: 5.128.204 Lei: 3.485.422 potrivit următorului act de lichidare: Viaţă populari, «■ plata prmelor lunar şi participare la tragerile de amortizare lunare. Viit3i cu examinare medicală, uscat. Accidente. Mortalitatea Vitelor. Grindine. DIRECTIUNEA GENERALA AFARA DE CALITĂŢILE CELUI MAI fin SAPI'M DE TOAIEÎA „ ESTE SI CEL MAI PUTERNIC SAPL'N AN¥BSEIPTIC SDDE CONVINGEDE CEQETI CONTPA LEI 10.-UN SÁPUN ECHAITTIILON IA FARMACII. DROGHERII. DARFUMEON GAUIA OiPeeSTOTAOT* GtNERAIA B.IAX BUCUREȘTI STR.BATISTEI 14 *— -----ni------TH----hmwMiiipiMi mm wm O sută de Sor. sunteţi prea gras In om gras este diform GRAŞI (obezi corpolenţi) femei, bărbaţi, slăbiţi fără sforţări, uşor unde voiţi la Mâini, picioare, pulpe, ceafă guşe, pântece (burtă), şolduri etc. devenind zvelţi aşa cum cere moda actuală şi opreşte ÎNGRĂŞATUL la persoanele predispuse la ingroşare. Mai Întăreşte la femei sânii (bustul) şi combate zbârciturile feţei. Recomandat de medic. Efect rapid. Orice aţi încercat pentru slăbit fără rezultate „REDUC’OR“ vă dă satisfacţie complectă! Mii de aparate in uz. Un om gras nu poate umbla, nu poate urca scări, nu se poate bucura de satisfacţiile vieţei. „REDUCTOR“ vă ajută că scăpaţi de povara grăsimei care vă face viaţa nesuferită. Aparatul mare lei 245 (acelaş de lux lei 300). Aparatul mic pt.r sâni şi sbârcituri lei 145 îl trimite oriunde contra cost sau ramburs „REDUCTOR* fach 203. Cluj (prosp. gratis).___________ OGAZIUNE Vând complectă instalaţie pentru fabricatul mezelurilor A se adresa Fabrica de mezeluri Niculae Constantinescu Călăraşi 3 li 3090 Ntatale lui Comitetul creditorilor, instituit din partea Tribunalului Sighişoara pentru creditorii armei ,,Fii lui Samuel Schuster“, cu sediul în Mediaş, aduce prin aceasta în sensul concordatului forţat, aprobat sub Nr. judecătoresc Nr. Col. 1217/96/924, averea de massă a numitei firme la licitaţie voluntară publică, care va începe în ziua de 7 Decembrie 1925, orele 9 a. m., în localităţile de cancelarie ale firmei, str. Eminescu nr. de casă 1, In Mediaş şi se va continua la nevoie în zilele următoare. Se vor vinde in licitaţie mai multe parcele pentru clădit in intravilan, o casă de locuit cu un etaj, toate edificiile de moară cu edificiile, accesorii şi maşinile aparţinătoare, precum şi inventarul mobil întreg al numitei firme. Lista imobilelor şi mobilelor, cari se vor vinde, preţul lor de strigare, precum şi condiţiile de licitaţie se pot cerceta în cancelaria subsemnatului notar public, In orele oficioase dela 9—12 a. m. şi (lela 3—5 d. a. Mediaş, la 27 Noembrie 1925. Dr. Rudolf Novák m. p., notar public din Mediaş Furai roditori pSd*mr“Uiment, trandafiri, nuante de căpşuni, rădăcin de sparanghel, vi ta altoite şi port altoi furnizari în calitate superioară Ambrosi Fischer , Co. pepint©?© de pomi si vite altoite s. a. Aiudud. Alba de Jos — Catalogul la cerere gratuit — Reclama este sutierul comerțului in Hrana Descentralizarea administrativă a Capitalei Ce cuprinde proectul de lege din initiativa parlamentară - Corpurile legiuitoare, în actuala sesiune, vor lua în cercetare proectul de lege, depus din inițiativă parlamentară, relativ la reorganizarea administrativă a Capitalei. Intrucât în acest proect sunt chestiuni importante, extragem din el, părţile mai esenţiale. Prin noul proect, reorganizarea se bazează pe introducerea principiului descentralizării administrative, înfiinţându-se primării pe cartiere şi primării suburbane. Capitala va fi împărţită în trei mari zone. Prima zonă va cuprinde centrul , zona a doua, cele cinci cartiere periferice, cari îşi vor avea fiecare câte-o primărie şi zona a treia care va cuprinde porţiunea de la periferie până la forturi, unde de asemenea se vor înfiinţa primării suburbane, cari vor administra comunele şi cătunele de prin partea locului, întreaga administraţie comunală va fi supusă controlului primarului primei zone şi a unei delegaţiuni permanente compusă din 8 membri. Primăriile de cartiere ca şi cele suburbane vor fi entităţi administrative şi persoane juridice, avându-şi bugete separate, percepând fiecare aparte taxele, impozitele şi celelalte contribuţii. Primăriile de cartiere şi cele suburbane vor fi administrate de câte un primar, cu consiliile comunale respective, şi de o delegaţie permanentă de 4 membri. Hotăririle consiliilor pe cartiere ca și a celor suburbane, vor fi supuse aprobării consiliului general comunal, nefiind valabile fără această formalitate. COMPUNEREA CONSILIULUI COMUNAL Consiliul general al Capitalei se va alcătui din 31 membri aleși de zona I, cei 5 primari aleşi ai cartierelor, prefectul de poliţie, doi delegaţi ai corpului didactic primar, între care revizorul şcolar, câte un delegat din partea corpului didactic Secundar, al consiliului sanitar superior, al comitetului asociaţiei generale a medicilor, al casei muncii, al direcţiei serviciului zootehnic din ministerul domeniilor, al Uniunei agronomilor, doi din partea Camerei de comerţ şi industrie, cel mai în vârstă protoereu din Capitală, doi delegaţi din partea asociaţiei generale a inginerilor, unul din partea societăţii arhitecţilor, unul din partea Uniunei generale a industriaşilor, unul din partea corpului contabililor şi doi delegaţi ai consiliului judeţean. In consiliul general vor putea lua parte ca delegaţi şi 7 femei. Cartierele îşi vor alege fiecare câte 12 consilieri din locuitorii stabiliţi în acele cartiere. Durata consiliului va fi de 9 ani.O treime din consiliu se va reînoi din trei în trei ani, prin tragere la sorţi, cooptări şi nouă alegeri. După validarea celor aleşi, consiliul general se va considera constituit, putând funcţiona în mod legal. ALEGEREA PRIMARULUI Consilierii aleşi, precum şi cei cooptaţi în consiliul comunal central, vor alege primarul şi delegaţia permanentă, dacă sunt prezenţi cel puţin două treimi din numărul total al membrilor. Primarul va trebui să aibă un titlu universitar, fără a putea să ia parte la tragerile la sorti pentru reînoirea membrilor consiliului. ea M. Leonte • Cercul de studii al ilatimii avocaţilor Comitetul consultativ al Cercului de studii al Uniunii avocaţilor, a ţinut în ziua de 1 Noembrie crt. 1, prima sa şedinţa, în sala bibliotecei din Palatul de Justiţia Au asistat la această şedinţă mai mulţi decani ai barourilor din ţară, membriii Consiliului general al Uniunii, avocaţi parlamentari şi profesori universitari, memorii ai Cercului. Comitetul a fost prezidat de d. dr. Aurel Lazăr , şi a constituit biroul Cercului astfel : Preşedinte de drept D. Dem. Dobrescu ; vice-preşedinţi de drept : d-nii Aurel Lazăr, C. L. Naumescu, M. Gropşanu şi Vasile Toncescu; vice-preşedinţi aleşi : d-nii Eugen Herovanu, decanul baroului Iaşi ; Dem. Stoenescu, decanul baroului Dolj şi dr. Romulus Reuţ, decanul baroului Cernăuţi. Comitetul a împărţit Cercul de studii în 12 comisiuni principale şi anume : Comisiunea de drept şi legislaţiune profesională ; subcomisiunile: a) legea avocaţilor ; b) financiară, a Casei de pensii şi a casei de credit ; c) asistenţa judiciară ; d) morala profesională, presă, literatură şi artă profesionala; Comisiunea de drept şi legislaţiune civilă; Comisiunea de procedură civilă ; (Subcomisiunea legii accelerării judecăţilor) ; Comisiunea de drept, procedură şi legislaţiune comercială ; Comisiunea de drept şi legislaţiune constituţională şi administrativă; Comisiunea de drept, procedură şi legislaţiune penală ; Comisiunea de legislaţiune economică; (Subcomisiunea muncii şi subcomisiunea financiară) ; Comisiunea pentru legislaţiune specială ; Comisiunea organizărei judecătoreşti ; Comisiunea de sociologie ; Comisiunea de drept internaţional public şi privat; Comisiunea istoriei dreptului şi obiceiurilor juridice . (Sub comsiunea istoriei baroului român). Comitetul a cooptat următorii avocaţi ai baroului Ilfov, cari nu sunt membri de drept: Nicu Alexandrescu, Traian Alexandrescu, Paul Alexandrache, C. Algiu, Const. Angelescu, Hurmuz Aznavorian, I. G. Cohen, B. Cernea, N. Daşcovici, Vintilă Dongoroz, G. Elefteriu, Hugo Friedmann, C. P. Frumuzachie, D. Gălăşescu, Imand Iliescu, Isaia Ionescu, Dem. Moldoveanu, Chr. Niculescu, Alex. Ottulescu, Emil Ottulescu, Const. Panaitescu, N. Papadat, D. Pascu, Ernest Paximade, Gruia Păunescu, N . Polizu-Nicşuneşti, S. Rosenthal, P. Sadoveanu, G. Seseioreanu, S. Şerbescu, N. Stănescu ( Rahovei) C. A. Stoianovici, D. Tănăsescu, C. R. Ţunescu, Gr. Urlăţeanu, Chiriţă Vasilescu, Al. Velescu şi Marcel Vitzu. S’a decis reluarea conferinţelor juridice ţinute în anii trecuţi şi inaugurarea noului ciclu la 5 Decembrie 1925, orele 17, în sala Curţii cu juri a Palatului de Justiţ". Decorarea magistraţi din Iaşi 6 Noembrie In prezenţa tuturor magistraţilor Curţii şi ai tribunalului, precum şi a numeroşi avocaţi, s-a predat d-lor Volanski, prim preşedinte al Curţii de apel şi Eugen Herovanu decanul baroului, insignele „Coroanei României“ în gradul de mare ofiţer. Insignele au fost predate de d. Adam Bercea, procuror general, care a ţinut şi o cuvântare în numele magistraţilor. Apoi a vorbit, d. Laurenţiu Pilat în numele avocaţilor. Au răspuns d-nii Volanscky şi Eugen Herovanu. . --------xox-------- Moartea d-şoarei para Himei Anunţăm cu multă părere de rău încetarea din viaţă a d-şoarei Mioara, Iliescu, licenţiată în litere şi artistă la Teatrul Naţional din Bucureşti. Debutul Mioarei Iliescu pe prima noastră scenă, în rolul Rosina din Bărbierul din SerV.a, a fost pe deplin satisfăcător. Critica dramatică, în unanimitate, a subliniat, cu acest prilej, calităţile dramatice ale tinerei artiste, care promitea atât de mult. Tânăra debutantă interpretase dificilul rol al Rosîneî cu o graţie perfectă şi cu un simţ al nuanţelor, care dovedea studiul aprofundat şi dorul de a sublinia stările sufleteşti cele mai delicate. Dispariţia în primăvara viaţei a Mioarei Iliescu o regretăm sincer şi profund. O şeiinţă’a comitetului ateneului dela Chişinau Chişinău. 7 Aseară, s'a ţinut întrunirea comitetului „Ateneului românilor dela Nistru“. S’a discutat asupra mutării d-lui general Rudeanu, preşedintele Ateneului şi alegerii noului preşedinte. D. general Hudeanu a fost ales preşedinte onorific, exprimându-i-se mulţumiri călduroase pentru înjghebarea Ateneului şi desfăşurarea muncei rodnice pentru ridicarea culturală şi sufletească a poporului moldovenesc din Basarabia. S-a oferit locul de preşedinte d-lor Paul Gore, Ştefan Ciobanu şi Cincinat Pavelescu, cari au refuzat această onoare. S'a arătat că politicianii basarabeni ignorează rostul şi importanţa culturei şi împiedică necesarele campanii culturale româneşti. In asemenea condiţiuni nu se poate lucra. Tăiaţi întâi cangrena politică, a spus un fruntaş şi apoi daţi dulceaţă, care este cultura pentru ţăranul basarabean. Auzindu-se în oraş de acestea, s’a hotăr’ît să se facă intervenţiuni energice la centru pentru grabnica asanare a atmosferei din Basarabia şi primenirea radicală a autorităţilor şi aducerea lor la simţul realităţii. --------—o x! x o---------- Polonia nu reduce serviciul militar Varşovia. 6. — Atât statul major cât şi ministerul de război s’au pronunţat contra reducere! mal Ulli -Hr. 25 Luni # Woombile 1»25 Spatiu şi forma — Conferinţa d-lui Henri Focillon Vineri seară marele savant H. Focillon prof. de istoria artelor la Sorbona, a ţinut în sala XXI a vechii Universităţi, prima prelegere din ciclul de 4, Intitulat de d-sa „Introduction a l’histoire de la peinture“, vorbind despre: Spatiul şi forma, D. DROUHET, decanul facultăţii de litere, salută pe d. Focillon din partea Universităţii din Bucureşti, şi spune câteva cuvinte despre personalitatea ilustrului oaspete, amintind că d-sa este un admirabil cunoscător al trecutului nostru artistic, pe care l-a făcut cunoscut în Franţa, şi în acelaş timp unul dintre organizatorii expoziţiei româneşti din anul acesta la sala „Jeu de Peaume“ la Paris. CONFERINŢA D-LUI H. FOCILLON A ne folosi în domeniul chestiunilor abstracte ale artei, în domeniul imaginilor, luminei şi culoarei numai de metoda istorică, ce e făcută pentru a stabili raporturile istorice dintre grupări, şcoli şi reprezentanţii lor, nu e suficient. Estetica e foarte utilă pentru interpretarea artei. Insă ne poate înşela prezentând opera de artă ca un produs al gândirii pure. De foarte mult folos în aflarea secretului artei este contactul cu făuritorii ei, cu pictorii. întrebarea firească care se pune la începutul oricărei conferinţe despre arta, este aceasta : cum se poate defini o operă de artă în ansamblul ei ? D. Focillon răspunde afirmând, că opera de artă e mai cu seamă în spaţiu. Intr'un muzeu suntem posedaţi de fragmentele de univers ce Ie găsim reproduse în tablourile bogat încadrate, plina da pasiuni şi reverii. După felul cum este delimitat spaţiul avem mai multe arta. Aşa, în arta bizantină, spaţiul la general e abstract, simbolic, c®va fără valoare în sine; el ţină loc de simetrie şi de ierarhie, pentru că locul ce ocupă un obiect în spaţiu are valoarea lui determinată. Modul acesta de determinare al spaţiului îl găsim în toată epoca medievală. In fresce, spaţiul din spatele personagiilor, care vor să fie despărţite de alte grupuri, e anulat prin bande de culoare. Sub influenţa artei orientale spaţiile acestea cu timpul sunt înlocuite prin decoraţii împrumutate uneori chiar ţesuturilor. In privinţa multiplicităţii, arta asiatică se aseamănă cu începuturile artei occidentale. Sensaţia ce o ai privind unele gravuri asiatica e că te găseşti în mitiocil unui univers înbâcsit, în care nu poţi respira. Perspectiva e un fel de construire a spaţiului, un sistem de valori aeriene care îţi dă impresia că în spatele personagiilor se poate găsi întreg universul. O altă interpretare, consideră spaţiul nu ca ceva bine determinat ci ca un loc unde se întretaie forţele, un spaţiu în mişcare. Ceea ce a contribuit ca formeie să înceapă a fi modelate energic, a fost anatomia care era în plină prosperitate şi care era mult studiată de pictori. Acela însă care s'a jucat cu spațiul, stăpânindu-i tainele In mod genial, și a găsit o pasiune în modelarea corpurilor a fost Michel Angelo. Ştiri din Rusia sovietică ACCIDENTUL UNOR ŞEFI COMUNIŞTI Varşovia, 7. — Inapoindu-se din Cerchizovo spre Moscova, automobilul — în care se avau şefii comunişti: Tzirul, comandantul miliţiei, Averlanoff şeful secetei administrative, ajutorul său Gumileschi şî malomi Perov — se izbi, chiar la Intrare în Moscova, de un tramvai. Automobilul fu sfărâmat, Averlanoff aruncat, la câţiva metri, rămase mort pe loc. Gumelevschî este foarte grav rănit, iar Tzîrul e murit în drum spre spital. Acesta era unul din cei mai devotaţi prieteni al lui Stalin, şi va îi înmormântat alături de mormântul lui Lenin. COMITETUL DE ACŢIUNE AL LUCRATORILOR Siguranţa din Moscova a luat întinse măsuri de paza şefilor comunişti in timpul când se vor duce la întrunirile muncitorilor. Aceste măsuri au fost luate în urma descoperirii că unele organizaţii de muncitori au hotărît să treacă la ,,acţiune directă‘‘ în contra persoanelor care joacă rolul de dictatori în partidul comunist. Intr’o seară au fost arestaţi la Moscova, în apropierea clubului Crasnopresnensk, trei muncitori cari aveau asupra lor grenate de mână. In seara aceea Stalin trebuia să vorbească la acel club. O LUPTA PE STRĂZILE ODESF.I O patrulă de agenţi observând în faţa restaurantului London de pe bulevardul Nicolaevsk, trei inşi suspecţi, se apropie de eî şi le ceru să se legitimeze. Aceştia, între cari era şî vestitul monarhist Grecoiî, au tras cu revolverele în agenţi, omorând doi. Poliţiştii au urmărit pe tentatori, dar nu i-a găsit, cu toată blocada cartierului. TROTIVY A fost ales din nou membru al comîntermilui Se ocupa în special de chestiunile privitoare la Anglia şi America. SCHIMBĂRI IN COMANDAMENT Hids, comandantul militar a regiune! Petrograd a fost pui în disponibilitate dîn cauză de boală. In locul său, a fost numi Boris Mih. Sapocinicov. Acești este absolvent al școaleî militare Alexecvsca, Academia Imperială de război și in timpul njareluî războiu a comandat o dl vîzîe de grenaderi din Caucaz După revoluţie a ocupat postur importante în serviciul de reorganizare al armatei roşii. E a mai fost e Xpert militar la oo»ft rinta dîn Lausanne. CARAHAN PREVEDE... Ambasadorul Turciei la Moscova a oferit un banchet în localul legaţiei în cinstea lui Carahan. A asistat şi Litvinoff Ca răspuns la toastul ambasadorului turc, Zachî bey, Garahan a declarat, că popoarele de răsărit, cu ajutorul sovietelor vor azvârli de pe umerii lor imperialismul european şi că foarte curând, în China, vor avea loc evenimente hotărâtoare care vor schimba, radical, toată harta diplomaţiei engleze. v. a Guvernul Greciei a fost remaniat Atena, 7 (Rador). — Primul ministru Pangalos a procedat ori la o nouă remaniere a cabinetului, numind ca ministru de externe pe d. Roufos, până acum ministru al instrucţiei. La instrucţie, a fost numit titular, fostul deputat Livathynopulos, profesor universitar. Noii miniştri au depus aseară jurământul. In acelaş timp, Pangalos a decis să ia asupra sa interimatul ministerului de finanţe, al cărui titular, d. Coffinas, a demisionat. Guvernul a hotărît să institue posturi de subsecretari de Stat la toate ministerele. a apărutytx! Duminică, 8 Aoemărie „Universul Literar” tschiaat M. S. Reginei Daria a României Curmătorul cuprinss M. S. Reginei Maria. . . A. S. R. Principeli n . Ferdinand Regina Maria.—Simple amintiri. N. lorga Copilăria Reginei Maria . . „ M. S. Regina Maria şi Crucea Roşie Stelian Popescu Pentru Regina . . . . C. Argetoianu Ţara Românească . . . M. S. Regina Armata...................................... Versuri...................................... „ Cotrocenii...................................... .. Regina și Anglia . . . Dragon Protopopescu Regina poetă .... Ion Sân Giorgii Satul Românesc. . . . M. S. Regina In exil...................................... „ Confidens Domino (versuri) . V. Sograa O nouă carte de poveşti a Reginei ift. Pora Regină, mamă şi artistă . . Ion Drago Lacrimile Reginei . . . Cesar Petras«« Arta Românească . . . M. S. Regina Toamna ..... „ „Ilderim“......................................Pamfir Şeicaru Ţara Reginei .... Nichifor Crainic Pentru Regina. . . . Gh. Popp, Ion Buzdugan, Em. Antonescu, N Balanescu-Giurgiu, Dr. Costinescu, Sándor Josseff. Ilustraţii: Un autograf al M. S. Reginei din 1916, Iași, chipul M. S. la diferite vârste.