Universul, decembrie 1925 (Anul 43, nr. 277-300)

1925-12-01 / nr. 277

Bifiul Pi­BUC Cetăţeanul care plăteşte im­pozite comunale are dreptul să pretindă lucrările edilitare echii­valente. Ceva mai mult, el are drep­tul să pretindă ca lucrările a­­cestea să fie serioase. Dacă se lucrează superficial, banul public este rău între­buinţat, şi refacerea lucrărilor li reclamă noui şi nedrepte sa­crificii. Observaţiunile acestea ni le sugerează starea multor părţi ale Capitalei, suferinţă de alt­fel comună mai tuturor oraşe­lor din ţară. Străzi pavate de curând au început să se strice. Şi lucrul nu e de mirat, cunoscută fiind uşurinţa cu care s‘a lucrat. Năravul nu e de azi, e mai vechiu. Dar să dăm două exemple recente. Pe strada­­Antim, al­ia astăvară s‘a pus piatră cubică. In unele puncte, trasamentul a început să se lase In timpul lucrării, trecă­torii se mirau de conditiunile med­i­ocr­e în care se făcea. Pre­zicerile lor se vor realiza. Strada Uranus a fost pavată a­­cum câţiva ani. Astăzi, e un ehin pentru cei din vehicule s’o parcurgă, iar trotuarele s sunt adevărate depozite de apă şi noroi. Aşa­dar, rezultatele obţinute n’au corespuns nici pe de­parte cheltuelilor înves­tite. Străzi lungi au fost asfaltate şi au necesitat fonduri mari, fie înainte, fie după război. La scurt timp au devenit neprac­ticabile. Cârpăcelile şi repara­ţiiu­nile mai întinse au creiat o risipă cronică. Până acolo a mers această tradiţională in­curie, în­cât am văzut atribu­­indu-se aceste ravagii incom­patibilităţii... climei Capitalei cu pavajul de asfalt, ca şi când nici o localitate de pe acelaşi meridian n'ar fi beneficiind de acest fel de pavaj. Trotuare care se fac azi, se strică mâine, şi în loc să con­­tinue un mijloc pentru ocroti­rea publicului, sporesc riscul murdăriei prin jocul lespezi­lor în apa de ploaie şi în no­roi. Se schimbă rigole, cu preţul unor cheltueli excesive. Cele nouă seamănă în curând cu cele vechi, fiindcă slăbiciunea structurei şi neseriozitatea in­stalării, le fac să se spargă şi să se disloce. Materiale proaste, lucru de mântuială, recepţie indulgen­tă— când nu e interesată — în sfârşit un sistem graţie că­ruia, tn momentul când publi­cul ar trebui să se declare mulţumit că în sfârşit s‘a fă­cut o lucrare, se întreabă în­­grijat : cât va ţine ? Nu vizăm o anumită admi­nistraţie, căci n‘ar fi drept;­­ condamnăm un sistem înve- I chit, care ar fi drept să dispa­­­­ră. Se dau atâtea asalturi banu­lui public, contribuabilii sufe­ră atât de mult în­cât este ne­cesar, echitabil și uman să se deschidă bine ochii atunci când se cheltuiesc sume fan­tastice, reprezentând atâta e­­nergie și muncă colectivă. O pioasă sărbătoare românească la Roma — Mitropolito! Dr. V. Baciu de la 81a­­ob­orează cu parastas la filorafatul episcopalei Inochea din Mica Clara — Duminică 22 Noembrie C., co­ton­­a română din Roma a avut - o de o pioasă sărbătoare. In Mica S. Sergio Bacco, de lângă colegiul rotean, din piaţa Santa Maria de­ Monti, se află înmormântate osemintele mare­lui vlădică de la Blaj, Inochenţîu lu­pu Clain, care a suferit sur­ghiuni şi in urmă moarte pentru teamul său. Petrecând I. P. S. mitropolit al Blajului dr. Vasiîe Bucîu de câtăva vreme in Roma, a ţinut de a sa datorinţă, să adune colonia română din Ru­sia în jurul său, pentru a-i da prilej să asculte o liturghie pon­tificală românească in Roma şi a se închina memoriei celti­­ce a fost întâiul luptător politic din Ardeal, episcopul nemuritor Snochentie Micu Clain. Liturghia s’a început la orele 10. A pontificat I. P. S. mitropo­­p dr. Vasile Sucîu, asistat de Kcons. Dr. Alexafidru Rusu, ca­roaie și rectorul academiei teolo­gice din Blaj, păr. Corîolan Sa­­bău, parohul bisericii române Ifin Roma, păr. Efrem de Brü­nner, spiritualul colegiului gro­tesc Sf. Atanasie din Roma, păr. Dionisîu Holovesky, rectorul co­legiului rutean din Roma şi pro­fesorul Iul­îi Maior dela Blaj, în car bite de diacon Intre n­um­er­os­u public am re­marcat pe d-nîi­­Mniştri Ale­xandru Lahovary şi Demetrîu Penescu, d-na şi d-nu] Constan­­tinescu, secretar La ministerul nostru dela Vatican, d­ colândl Skelettî, ataşat militar la Roma, mai mulţi profesori, etc. Deosebită laudă merită socie­tatea studenţilor români din Roma ,,Dacia Traiană**, care s'a prezentat cu drapelul şi a depus o minunată cunună de flori cu o fundă de mătasee tricoloră. Mai erau apoi de faţă mai mulţi străini şî buni prieteni aî românilor. După sfârşitul liturghiei, I. P. S. Sa a ţinut un prea frumos panegiric, arătând celor de faţă cine a fost Inochenţîu Mîcu Claîn. Irataiul deta Bapalo distrus» Paris, 28«—Ziarul «Le Temps“ comentînd în»­­ Prevederea d­intre I Cicerin și Oriaad, spu­ne că din cele discuta» I te, reese că Rusia con­sideră tratatul dela Rapjallo, încheiat cu Germania, complet distrus în urma trata­tului dela Locarno. MOZAICURI LA UN PROCES DE DIVORŢ. — Groful Zichy Rafael a fost condamnat la 1 an şi 6 luni În­chisoare şi la 60 milioane co­roane despăgubiri, fiindcă a mituit pe cameriştii săi să de­pună fals ca martori în proce­sul său de divorţ, calomniind pe fosta-i soţie, contesa Tormay. Au fost condamnaţi şi came­riştii la câte 1 an închisoare şi 10 milioane coroane amendă. larită prea in Italia şî în Paris. 28. — Anul acesta iarna a inceput mai curând fi mai as­pră in tările de apus. In Italia, temperatura a scăzut­ la Roma fi la Nea­pole până la 4 grade sub zero. In Milano, au fost găsiţi doi oameni morţi de ger pe stradă.* Londra, 28 (Rador).­­— Viscolul, deslanţuit la Londra se zice că1 ar fi fără precedent. Pe lângă că a pricinuit întârzieri în circula-! fia căilor ferate, a cauzat tsi des-­ ființarea serviciului aerian din ’ Crojdc* la Paris. De p* coasta­­ răsăriteană se anunţă că porta* | rile au suferit stricăciuni consî- j derabile din cauza fluxului pu-­ ternic, iar căpitanii de vapor­­i echipagiile spun că nu au făcut­­ niciodată cu atâta greutate tre­cerea de pe continent. 0 vjîsîsk Er ag 1 Cehoslovacii cu­­noaşte_Sovietele ? Praga, 28. — Guvernul ceho­slovac anunţă că in curând va recunoaşte Uniunea sovietică rusă. U­n pact al ţărilor da Nord Sn felni eels! dels Locarno RUSIA NU VREA SA PARTI­CIPE Londra, 28. — Ţările din nor­dul Europei, adică Finlanda, Su­edia, Norvegia şi Danemarca discută posibilitatea încheerea împreună cu Rusia a unui pact în genul celui de la Locarno, aşa cum a fost sugerat de către pro­fesorul finlandez, Erich. Până acum însă, Rusia s-a a­­rătat puţin dispusă să participe la un asemenea pact, iar ţările sus menţionate găsesc că fără participarea Sovietelor el n’ar avea nici un sens. REGELE NANA ARIOAH, a in­vitat să facă o vizită la New- York Castelul regal Brass,. twoxi art. tolul .Mag pag. el in armatele noastre, încât Prinţul Severin Czetwertynski, raportorul bugetului apărărei noastre naţionale, m­i-a confiat, că a f°st aşa de mişcat şi de convins de utilitatea aviaţiei, D. STANISLAS STRONSKI Impresiile parlamentarilor poloni după viiţarasromânie! - Interesantele declara;!! a!­ d*îo? Slavs'­aw Siraaskî, fiuntaşul parti­­dului aaţ.oaal-croştia şi Wyslaw WisHolst, fruntaşul raiaorîtâSU efreeşti - Publicăm azi ultimele decla- I poloni, după vizitarea Roma­­raţii făcute de parlamentarii­­ m­ei. Declaraţiile P-M Stanislaw Itronski După o săptămână de şedere in România, vă voiu comunica, cu drag, impresiile culese. LA SINAIA încep prin mărturisirea senti­mentelor de tară mulţumire în­cercate la Sinaia, unde, in con­versaţiile cu M. S. Regele, cu if. S. Regina fi cu ceilalţi mem­bri ai Familiei egale fi princi­are, vizita fi escurs­a noastră au fost încununate de satisfacţie. Cu toţii am gustat farmecul Au­­gurlilor fi pe dreptate iubiţilor dv. Suverani. REGELE Am auzit pe Rege vorbind cu o competenţă frapantă despre armată, despre organizarea ei modernă, in urma experienţelor războiului încheiat. Deasemenea m'au uimit fi încântat iubirea fi ințelegerea Regelui pentru țâr ranii români, ca fi opiniile Sale foarte juste asupra binefacerilor sociale, aduse de reforma agra­ră şi asupra celorlalte chestii importante politice şi economice ale României şi ale celorlalte ţări, REGINA Cu toţii am înconjurat pe fer­mecătoarea dv. Regină, când a binevoit să ne expue vederile Sale asupra vieței sociale şi a­­supra mai multor probleme ale Europei de după război. Pot să vă spun, că în conversaţiile a­­vute intre noi, după aceasta, nici unul nu s’a putut abţine să-lî exprime profunda-i admi­raţie pentru spiritul Său aşa de ales, de cultural, de bogat şi de viu, ci pentru înţelege­rea aşa de adâncă, de temeinică şi de înţeleaptă a chestiilor. PRINŢUL MOŞTENITOR Adaog, cu Prinţul Moştenitor ne-a vorbit cu atâta competenţă şi convinger de aviaţie şi de ne­voia imperioasă de desvoltarea încât va susţine cu ardoare a­­cordarea creditelor necesare pen­tru înzestrarea şi înmulţirea ei. După toate acestea, mă întreb dacă mai e nevoie să insist asu­pra amintirilor şi simpatiei pro­duse de ceilalţi principi şi prin­cipese, cari au fost la prânzul de la Castelul Peleş. CERCURILE POLITICE Contactul nostru cu cercurile politice, cu guvernul şi, cu par­lamentarii d­v., deşi fugitiv, a fost destul de instructiv. Suntem convinşi că România şi-a consolidat existenţa ei na­ţională, în hotarele ei etnice, cu o înţelegere şi cu rezultate, pe care nu ezit să te numesc stră­lucite şi demne de Invidiat. POLITICA ROMÂNIEI E POLI­TICA PAGEI Din conversaţiile şi întrevede­rile politice avute, ne-am con­­v­­ins, că politica generală a Ro­mâniei e susţinută unanim in slujba păcii, că şi nu politica In­ternă vă indrumează realităţile şi că vă impuneţi unele rstrucţi­­uni salutare pentru vifor. La toate chestiunile din dome­niile industriei, negoţului, agri­cultural, cultural şi ariei, am obţinut răspunsuri din diferitele ceraţii politice, cari dovedesc o politică generală foarte conşti­entă de scopurile urmărite şi de mijloacele şi metodele alese pen­tru realizare. FRAŢIA ROMANO-POLONA Am fost sincer mişcaţi de u­­nanimitatea sentimentelor tutu­ror partidelor în amiciţia pentru Polonia, mai ales că­ cunoaştem luptele dv. politice atât de apri­ge. Unanimitatea aceasta de simţimint­e, de apreciere a utili­tăţii alianţei şi prieteniei româ­­no-polone, exprimată aşa de e­­locvent prin discursurile pronun­ţate de d-nii N. Iorga, N. Lupu, gen. Averescu, Ion Brătianiu şi M. Orleanu in Parlament, cât şi in conversaţiile particulare a­­■mite cu d. Iuliu M­aniu, cu d. Duca şi cu toţi oamenii de Stat la recepţia de la dr. Mihail Can­­tatuzino şî la Legaţia polonă, ne-a­ impresionat şi întărit şî mai mult convingerile noastre iden­tice. Nu pot să termin, fără să ex­prim deplina noastră gratitudi­ne întregei Naţiuni române, care, prin reprezentanţii ei şi prin presă, ne-a dat atâtea do­vezi deosebite de cordialitate, de dragoste, de frăţie şi care, la Braşov, ca şi la Bucureşti, a ţi­nut să ne confirme toate aceste sentimente prin contactul nostru direct cu ea, închei cu convingerea că prin escursii mai dese reciproce ale oa­menilor din diferitele specialităţi şi categorii sociale, ne vom cu­noaşte din ce în ce mai bine şi vom şti aprecia tot mai mult vrednicia şi vigoarea naţiunilor noastre, unite prin trecutul îi viitorul nostru întreg. Ori au vorbit dela tribuna, dela care până in acel moment au vorbit cetăţenii parlamentari ai României. Ni s'a făcut, prin a­­ceastă distincţie, o onoare deo­sebită, care are un adânc înţeles politic şi care mărturiseşte înal­tul simţ politic ŞÎ sentimentele de dragoste sinceră a naţiunei­­ romăne faţa de naţiunea polonă. I In cuvântările rostite de re-­­ prezentanţii tuturor partidelor dv. politice, am avut mulţumirea­­ să aud, că amiciţia cordială nu- i Ire România, şî Polonia nu e o­­ amiciţie de convenienţe, ci o pri- j­etenie trainică, cu legături stră­vechi şi sporite acum pentru a­­sîgurarea păcei universale, de pe urma căreia să sporească buna stare a tuturor cetăţenilor locui­tori tn Rermănia şi Polonia. De­claraţiile acestea m’au mulţumit. LA M. S. REGELE Cete văzute fî auzite la prân­zul regal din Castelul Peleş, la finala, şi conversaţia, pe care M. S. Regele mi-a­ făcut onoarea să mi-o acorde, m.’au convins că, dacă toată populaţia împăr­tăşeşte aceleaşi idei exprimate de Suveran, pentru comso­îdarea vieţii economice şi sociale, ar Ivnct pTosnert'nipa si bogăţia vor domni in România. Regret, că n’am întâlnit, după Sinaia si Braşov, pe reprezen­tanţii evreilor din ţara dv., ca să re sumt in convorbiri mai in­time ce sentimente şi datorii trebuie să,aibă faţă da ţara ro­mânească aşa de ospitalieră. Sunt fericit că mă intere in Polonia să explic amicilor mei toate cele văzute și auzite In România. Emil Ciucianu 'fi i/A * Trenul pleacă la i # 35. Tre­cem de Mogoşoaia într’o goană. Ai zice că n’o să ne mai oprim. — Mare progres, domnule ! îşi dă cu ideea un călător, ţii min­te, după război, cum de-abia se mişcau trenurile ? — Să nu vorbeşti într’un ceas rău ! Observă altul, făcându-şi cruce. După ce intrăm în Bărăgan,­­ trenul renunţă la fugă. Din ce d­in ce mai domol. Până când, da­că n’ai vedea câmpul întins ca o muşama, ai crede că mecani­cul pilotează vagoanele peste e­­șafodajul unui pod fără sfârşit. — Ce-i ista, domnule con­ductor ? O să rămânem în drum ! — N’aveţi grije, că nu rămâ­nem... Unde mergeţi ?... La Cons­tanţa... O s’ajungeţi la Constan­ţa.... Altceva, ce mai vreţi ? — Chestia este, când ajungem? ^— Asta nu e treaba noastră... Noi atâta suntem datori, să vă ducem la destinaţie. — Ce-am făcut, dacă sosim după ce s’o judeca procesul ? — Ce să vă fac ! Trebuia să plecaţi de ieri... Nu vă gândiţi şi d-v ?... Omul, că e om, şi se oboseşte... Dar o maşină !... Mulţumită aplicaţiunei acestei sănătoase judecăţi, intrăm în Constanţa cu o impunătoare în­târziere, după miezul nopţii. La 'napoete, cu trenul de 11 şi 20 noaptea. — Ce crezi, o s’avem vreun bocluc ? — Mă rog, ce voiţi d-v. Să vă vedeţi în Bucureşti... Vă ga­rantez. — Bine, dar când ? — Asta nu poate nimeni s’o ştie. — Par’c’aveaţi un ora­riu... — Cei cari fac orari­ul nu văd înc’odată .Răşinile, traversele, macazurile—d­in gara Sighereanu amorţim. — Nu plecăm odată ? — S’a cerut o locomotivă din gara de Nord.... A noastră s’a pus în grevă. — Peste cât timp o să vie ? — Eu ştiu !.... Pân’o face pre­siune, pân’o ajunge aici, mai va.... Şi pe urmă mai e ceva... I-a venit rău unei femei însăr­cinate... Au dat-o jos din tren şi se sbate în biuroul de mişcare... Treime s’aşteptaţi să nască şi s’o luaţi cu copil cu tot, că n’o să-i lăsaţi pe capul Şefului staţiei, în mijlocul câmpului ! Penibilă perspectivă, mai ales că vagonul «le clasa îrstâia era­­îngheţat. Călătorii trecură tn claix. a treia, unde făcură apel la căldura naturală * îmbulze­­lelor, parfumată de susan m­u* furoi. în sfârşit pe la 9 şi ceva apare­­ gâfâind maşina din gara de Nord J şi ne facem intrarea tn Capitală , cu patru dre întârziere. Primul impiegat ce iese înainte este hiat cu asalt: — Bine, domnule, nu se ia nici o măsură ca să fie şi călătorii mulţumiţi ! — Ba se ia. — Când? — La 1 Ianuarie. — Ce măsură f — S« MSUBpeft» SftritfBV. Declaraţi­­­e d-lui Wsclaw Wis­ick! Plecând din Varşovia la Bu-­ cureşti, toţi amicii mei politici­­ nutreau încă credinţa, că gu­vernul şi poporul dv., n’au în­ţeles bine situaţia, care s’a schimbat după război, în ce priveşte minorităţile şi in spe­cial minoritatea evreească. Mi s’a permis să fac parte­­ din delegaţia parlamentarilor­­ poloni, fiindcă pe noi ne inte­resează toate chestiile interne, şi externe, care pot ajutora şi statornici pacea întreagă şi pot contribui la buna stare a tutu­­­­ror cetăţenilor şi locuitorilor­­ din fiecare ţară. Canţi parlamentari vor fi de a­­cord cu d. Duca, chestia evre­ească nu va mai exista în Ro­mânia. IN PARLAMENT Momentul culminant în cor­diala primire, ce ni s’a făcut, a fost pentru mine, momentul mn­ ­.­l­aw­ REZOLVIR­EA DEFINITIVA A­­ CHESTIEI EVHEEŞTI Din toata cele văzute şi au- i zite în Parlament, din conver­saţiile avute cu reprezentanţii deosebitelor partide şi grupuri parlamentare, cu d. Duca şi cei-­­ lalţi miniştri, am ajuns la con-­­ vingerea că Rom­â ni­a respectă. Înţelege şi voeşte să reguleze , printr'o­­ ga specială benefi-­­ ciile minorităţii evreeşti, în ce priveşte şcoalele şi religia ei,­­ prevăzute în tratatul dela Ver- j­sanies. Ţin să spui că d. Duca m’a­­ rugat, în conferinţa avută cu d-sa, să explic amicilor mei po­litici şi coreligionari din Polo­nia, că chestia evreească va fi j regulata în contact cu toţi re- j prezenuinţii Mt losl al w răilor i v­o* dac* sâ ceilalţi mpree«»­care delegaţia parlamentarilor I poloni a fost invitate »a Ut Iovul j uvvernahil' tn m­erita Parlamen­­tuhti fi când V&rtomisn&artSi «o*­ o casă istorici* I» stânga, casa In care s’a născut, Crist­o fsr In Genua frâu.:8 noui la C.F. R.­ ­ Statul de câteva case comerciale au pa­gube enorme — Direcţiunea generală c. f. r. cercetează cu sârguinţă de câtăva vreme o nouă fraudă — de o cutezanţă ce întrece orice exagerare — săvârşită , vreme de trei ani încheiaţi,­­ la serviciul conductelor de­­ petrol. Fireşte, că primul păgu­baş — marele păgubaş — şi în această nouă afacere, este tot statul. Alături de stat în­să, au fost păgubiţi numeroşi ■ comercianţi şi două instituţi­­uni bancare din Capitală, cu sume fabuloase. IN CE CONSTA FRAU­DELE Frauda cercetată la servi­­­­ciul conductelor de petrol constă în operaţia făcută de câţiva funcţionari de aci cari liberau mandate de tran­sport-regie (transport fără­­ plată) pe temeiul cărora s’au­­ transportat gratuit cel puţin­­ o sută de vagoane, cu lemne ! mai ales, dela staţia Berho- I­met din Bucovina până la rampa gărilor din Bucureşti. CUM SE OPERA Raportul anchetatorilor a con­statat că vinovăţia principa­lă o au doi şefi de divizie, din acest serviciu, cari indu­­cându-şi şefii în eroare cu pretextul că aduc lemnele spre a aproviziona pentru iarnă pe funcţionarii c. f. r. obţineau aprobarea tuturor cererilor de mandate regie de cari aveau nevoie. Tran­sporturile sosite în Capitala erau ţinute la rampă, cu scu­tire de orice cheltuieli de lo­caţie pentru vagoanele imo­bilizate vreme îndelungată. Şi nu se descărcau vagoanele până ce autorii fraudei nu obţineau cel mai bun preţ de vânzare la bursa pieţei. Ast­fel încât, stocuri considera­bile de combustibil­­ lemnos, — probabil cumpărate anu­me pentru funcţionarii c. f. r. nevoiaşi,—dar sigur, tran­sportate gratuit pe căile fe­rate tocmai pentru că se pre­tindea că sunt expediate pentru funcţionarii direcţiei generale a c. f. r.,­­ apucau drumul depozitelor particu­lare, înlesnind traficanţilor realizarea unor câştiguri e­­norme. Afacere s’a înaintat par­­i­chetului local, căci operaţia­­ bandei s’a complicat prin descoperirile de curând fă­cute în scriptele administra­ţiei căilor ferate. Intr’adevăr, spre a-şi lărgi orizontul afacerilor şi îm­pinşi de o cutezanţă unică, autorii fraudei au plăsnuit adrese oficiale cu peceţi nu­meroase — nu s’a verificat până acum autenticitatea semnăturilor — prin cari an­gajează răspunderea direcţi­­unei c. f. r. în garantarea u­­nor obligaţii ce-şi luaseră ca „negustori“ improvizaţi. CINE SUNT CEILALŢI PĂGUBAŞI Intre aceia cari au suferit pagube de câteva milioane, valorificate, sunt: d-nii conte Robert de Roma, big. A­­lexambrescu, P. Bej­an şi câţi­va comerţaanţi de lemne din Capitală ademeniţi s* acon­­teze sume însemnate pentru 5 transporturi viitoare de lem-­­­ne aduse din Bucovina, cu­­ mijloacele mai **ss arătate, •4» «JiM fantgioBaxi. Spre a feri cercetările ce se fac cu asiduite de orga­nele poliţiei judiciare, tre­cem sub tăcere numele vi­­novaţilor de pe acum aflaţi, precum şi pe acelea ale func­ţionarilor superiori din di­recţiunea generală a c. f. r. angrenaţi — fiind induşi în eroare — în lucrările de bi­­roucraţie ce au produs man­datele de transport gratuit, în chestiune. Vom reveni însă cu ară­tări ample de îndată ce par­chetul va porni urmărire publică în contra vinova­ților. L n. ­ox:­xo- Alianţa fintre Grecia, şi Iu­­goslavia Cercurile oficiale atât din Bel­grad cât şî cele din Atena par a fi dispuse să reia in curând ne­gocierile in vederea încheierii unei alianţe între aceste două State, pe baza unui acord cu pri­vire la portul Salonic. Nu pare exclus, cu această ocazie, să se discute intre cele două guverne şi asupra posibili­tăţii de a încheia un pact bal­canic. Intr’un interview recent, A. Roufos, noul ministru de externe al Greciei, a declarat că guver­nul elen este gata să reînceapă negocierile, in dorinţa de a a­­unge la un bun rezultat, cu condiţia ca concesiuni reciproce să fie făcute din ambele părţi intr'un adevărat spirit de prie­tenie şi concl­aţîune. La Belgrad, d. ministru Mar­kovici, s’a pronunţat şi dânsul asupra necesităţii de a reînoi alianţa greco-iugolslavă, dar in ce priveşte pactul balcanic a de­clarat că e inutil, dat fiind in­tențiile pașnice ale Iugoslaviei. XXX Ul­tero! concentrează frin­se la front­era engleză Paris, 28. — După o stare din Dublin, mari forţa ale poliţiei unda au fost mobilizate un mare se concentreze la frontiera en­gleză în punctul Londonderry, unde a fost mobilizat un mare număr de trupe engleze. “ . * X A — IfîMrraintarea rcy ud JLexand­ra UN PELERINAJ MONSTRU LA LONDRA Londra, 28 (Rador). — 60.000 persoane au defilat înaintea ca­tafalcului reginei Alexandra. Co­loana vizit­atorilor, care aștep­tau să poată intra la Westmir­ar­ter era în lungime de peste km.---------p x::x o--------­ " ’ oD­oo­m mai joarta fesuri Londra. 28. — Adunarea din Angola a votat legea prin care se interzice supușilor musul­mani de a mai purta fesuri, in­­troducându-se portul obligator al pălăriilor. -------XXX--------­

Next