Universul, ianuarie 1926 (Anul 44, nr. 1-25)
1926-01-01 / nr. 1
HUI PHAEI IRIN O veche deprindere, intrată în uz de multă vreme, face ca, la zile mari, să ne aducem aminte de cei mici aflători împrejurul nostru şi sa le dăm o dovadă de bunăvoinţă. O îndelungată experienţă a dovedit ca foarte bună o măsură pe care însăşi logica o arată ca necesară. Stimulentul a avut totdeauna un rol de seamă, la toate categoriile omeneşti şi la toate vârstele . Suntem binevoitori cu cei a căror atitudine ne-a mulţumit, acordându-le astfel nu numai o recompensă în înţeles material, dar şi o dovadă de consideraţia, de atenţiunea noastră şi obligând astfel devotamentul şi conştinciozitatea lor şi in viitor. Oricât de paradoxal s’ar părea gândul nostru arătat aci, — dealtfel el a fost formulat de mult şi aplicat tot de atunci, în alte părţi, — bunăvoinţa n’ar trebui să se limiteze numai faţă de elementele meritoase. Pedagogia modernă subliniază insistent rolul hotărâtor pe care-l joacă, în conştinţele slabe sau doar nehotărâte, o intervenţie înţelegătoare şi prietenească făcută la timp. Sunt unele existenţe care, aflate la o răspântie, se rătăcesc numai din lipsa acestei fericite directive, şi se pierd pentru totdeauna. Logic, aşadar, trebuie să fim binevoitori cu cei merituoşi spre a-i face să meargă inainte pe cumitate de drum pe care se găsesc, după cum binoitori trebuia să fim şi cu ceilalţi, tocmai spre a-i f faie să-şi schimbe atitudinea. Pentru că bunăvoinţa, şi precum foarti bite s’a spus 1 ~ este o poliţa caire se achită j -«a» a«* I noastră, (uiarTMte cazuri prea nenorocite, cari ies din ca- j drul normal) chiemă şi obliga bunăvoinţe din pr.rtea celor căi pre li o arătăm Iată gânduri cari, — recunoaştem, — alcătuiesc doar o destul de lungă digresiune, alături de ideia principală formând obiectul articolului de faţă. Voiam să înregistrăm, — fireşte, cu părere de rău, — că se face, cu prilejul sărbătorilor, o mare nedreptate unui enorm număr de funcţionari publici. Sunt instituţii de Stat cari acordă funcţionarilor lor o gratificaţie, destul de mică, insă o acordă. Sunt alte instituţii, şi ele de Stat cari însă refuză slujbaşilor lor un asemenea neînsemnat avantagiu. Întâmplător, ministerul de finanţe stă în fruntea celor cari nu găsesc cu cale să facă pentru funcţionarii lor ceea ce fac toate celelalte ministere. Explicaţia ?.... Ea era bănuită, dată ca sigură, înainte de a fi fost formulată de cei în drept: „Nu sunt fonduri". Desigur că modestă cum este, suma generală reprezintă un total destul de mare. Dar întrebarea care se pune e aceasta: Se pot amite două măsuri, pentru aceeaş categorie de oameni, categorie deopotrivă de împovărată şi deopotrivă de nenorocită ? Desigur, nu. Mai ales că celor lipsiţi de această bucurie de sărbători nu li se poate face nici măcar imputarea cuvenită „copiilor răi" pe cari voim să-i moralizăm pedepsindu-i... Toţi :4~"“ că minister*!! de finanţe este una din cele mai încărcate instituţii, şi că munca făcută acolo e din cele mai grele şi mai istovitoare Să fie oare absolut de negăsit mijlocul de a se face şi acestor funcţionari bun ...■ a făcuta ceioridifi ? Noi credem că, şi în această împrejurare, ca în toate, bunăvoințaeste aceea care e chemată să rezolve problema. M. N. ■ni i" mi n.-. Din nevoile Basarabiei Iprovionarea Urmei lipsite, din cauza secetei r» _ — Aprovizionarea s’a făcut In condifiunl bune, dar prezintă unele neajunsuri - « S’a criticat mult modul cum s’a făcut aprovizionarea ţărănime] din Basarabia, cu cerealele necesare celor lipsiţi de ele din cauza secetei. Criticile porneau şi dela acele autorităţi cari ar fi dorit ca ele să fie organizatoarele acestei aprovizionări, dela care ar fi putut profita, cum ele au pornit şi din partea politicianilor, cari au găsit în aprovizionare o platformă politică. Dar, toţi acei cari au urmărit de aproape opera întreprinsă de băncile populare din Basarabia, recunos că nu se puteau găsi organe mai bune decât acestea, fientru scopul urmărit. Personaul acestor bănci a fost şi pregătit şi este la adăpost, în ceea ce priveşte cinstea, de orice bănuială. Pe de altă parte, aceste bănci, din operaţiile făcute cu aprovizionarea cu cereale, au reuşit să-şi facă un fond, care va juca un rol în viitoarea lor activitate şi în folosul ţărănimei însăşi, căci până la această aprovizionare, băncile erau lipsite de orice capital şi nu puteau fi de folos ţărănime», capital pe care acum II au. O a doua parte a aprovizionării, care a avut un efect salutar pentru interesele economiei agricole în Basarabia, a fost aducerea grâului de altă calitate decât acela ce se cultivă în Basarabia, şi care este superior. E adevărat că preţul lui a fost mai ridicat decât al celui local, dar recolta va fi mult mai bogată cu noul grâu, adus din regat. Specialiştii spun că recolta din vara viitoare va fi un Început al transformării producţiunii grâului in această provincie şi un început înspre bine. E regretabil, că persoanele amintite, şi cari căutau să micşoreze însemnătatea faptului arătat mai sus, au convins pe mulţi ţărani naivi să nu cumpere grâul din regat, deoarece nu va prinde in pământul basarabean, ceea ce a făcut că mulţi să nu însămânţeze, iar alţii să-l însămânţeze prea puţin. Rezultatul este că numai un sfert din pământul disponibil pentru însămânţările din toamnă a fost însămânţat, aşa că trei sferturi urmează să fie însămânţat la primăvara viitoare. Din cele arătate mai sus, se poate vedea că, expunând adevărata situaţie a lucrurilor, referitoare la aprovizionare, nu căutăm să II micşorăm însemnătatea, fi de aceea putem artUa şi uneie neajunsuri axe el. tara a fi bănuiţi că vrem să criticăm o operă care a cerut multă energie ca să fie realizată. Aceste neajunsuri ne-au fost comunicate de persoane, cari iau parte la marea operă de ajutorare a ţurănimei şi suntem siguri, că multe din ele se vor îndrepta, fiind cunoscute. Unul din neajunsurile aprovizionăm in ceea ce priveşte porumbul, care se vinde celor ce n'au ce mânca, este cantitatea mică ce li se vinde. Aşa, unei bănci populare, care alimentează 3 sate, i s’au dat 3 vagoane de porumb, care repartizate la o proporţie de 3500 locuitori, a făcut ca de fiecare cap de om să nu fie decăt 10 kgr. Ce poate face un om cu 10 kgr. de porumb ? De aceea, ne spun cei ce au fost prin sate, că ţăranii au ajuns să mănânce o fiertură, în loc de mămăligă, în care aruncă făină de porumb şi tărâţe Este deci necesar, ca porumbul să fie adus în abundenţă. Altfel, pe lângă foametea ce va decima ţărănimea, vor izbucni şi bolile, care vor face victime şi mai numeroase. Porumbul ar trebui să fie cumpărat la faţa locului şi nu adus din regat, şi aceasta cu atât mai mult, cu cât In Basarabia el este mai eftin. Nu este exclus, ca făcându-se cumpărarea lui In Basarabia, el se va scumpi şi aci, dar în orice caz nu va costa transportul, pentru care C. F. nu fac nici o reducere şi va fi mai repede împărţit unde e mare nevoie de el. Această indiferenţă a C. F. pentru transporturile ce se fac pentru înfometaţii din Basarabia, nu trebuie condamnată, căci şi ea ca şi restul aprovizionărei s-a executat căutându-se să nu se piardă nimic. Aşa Banca Naţională pentru sumele avansate şi-a luat procentul, Casa Centrală a Cooperaţiilor a luat deasemeni procentul său. Băncile populare iau şi ele procentul ce li se cuvine, aşa că aprovizionarea are un caracter comercial iar nicidecum umanitar. Or această latură trebuie să îi fie adăugită căci ţăranii nu vor putea plăti toate cele de care au nevoie, se vor ruina şi ruinarea lor se va repercuta nu numai asupra Basarabiei dar asupra itrigei ţări. «war De la câştigătorii premiilor ziarului „Universu!" Din partea d-luî maior Mihăîiescu, câştigătorul vtlet ,.Nnau, din parcul Edilitatea, am primit următoarea scrisoare: Stimate Domnule Director, încă sub impresia frumoasei surprize hărăzită de soartă, viu a vă mulţumi atât d-voastră cât şi tuturor colaboratorilor ziarului „Universul11. Urez celui mai românesc ziar, izbândă deplină în opera de renaştere socială ce şi-a însuşit-o. Calea e încă îngustă şi spinoasă, dar încredinţaţi de dreptatea şi măreţia cauzei, sunt sigur că veţi izbuti de a traduce in fapt ttlul ales." Fiţi încredinţaţi, că alături de d-voastră discipoli călăuzitori, aveţi toate energiile şi Inimile ce simt adevărat româneşte şi care şi-au făcut un crez din îzbânda deplină a cauzei urmărite. Urând viaţa lungă celui mai răspândit ziar rog a primi încredinţarea celor mai frumoase sentimente. Maior. L. Mihăilescu 41 Domnule Director, Mă ştiam lipsit de noroc; totuşi faptul că Dv. mi-aţi dat ocazia să-mi schimb convingerea, va mulţumesc. Câştigarea dormitorului e un frumos cadou ce mi-l faceţi de sărbători. Vă doresc din suflet ca munca, ce o depuneţi pentru apărarea celor oropsiţi, să fie încununată de succesul dorit. La mulţi ani Ionel Zotta IV Timişoara frăpăi! iiUiiiiiliiior Ve tile din Ardeal sunt inspâU mânătoare Sate întregi s’aa i năruri. Furia apelor râurilor al torentelor vxgr.enite omtipfreu ’ zăpezii prăvălește lel retașește în cale: distruge case, omoară vite, smulge sămdndlurile, pentru cari s'au depus atâtea oste- i «fii. In cele mai multe regiuni I din Ardeal s'a întins prăpădul apel care nimiceşte. Jalea populaţiei c mftordio-... Atinsa familii au rămas fără adăposturi, fără putinţă de a-şi încropi gospodăriile. Nenorocul a trăsnit repede şi cutremurător familiile de pospodarl şi avuţia obştească. Vijelia ruinei s’a întins oarbă ca un cataclism, care n’alege. Dar care-i datoria oamenilor, care-i datoria statului mal ares? Ajutorul nu trebue să întârzie. Obligă la aceasta in prim rând îndatorirea statului de a nu lăsa mii de oameni In neputinţă de a-şi depune ostenelele pentru producţia naţională. Este apoi necesitatea afirmării solidarităţii naţionale. Şi ce prilej de mai amplă mai devotată, mai firească solidaritate, decât atunci când se cuvine să fie scoase din amărăciune paralizantă, atâtea familii de oneşti, dar nenorociţi muncitori. Dar alături de statt sunt datori şi oamenii de bine să vină in ajutorul sinistraţilor. Să se facă pe judeţe comitete de îngrijire. Şi aceste comitete să apeleze la public, pentru ajutoare. Aici nu-i vorbă de făcut bine, ci de împlinirea îndatoririlor de ajutorare frățească, C. Cro. friza de govern din Bulgaria Sofia, 29. — Situaţia cabinetului Tancof a intrat în fază hotăritoare. In cel mult două zile, cabinetul se va remania sau se va forma unul nou sub preşedinţia lui Liapceff. E probabil că se va ajunge la ultima soluţie, mai ales că deputaţii guvernamentali, de origină macedoneană, au declarat In Sobranie că sunt nemulţumiţi de politica naţională a lui Tancof. In noul cabinet, dacă se va forma fără Tancof, vor intra Liapceff, profesorul Fadenheht, fostul ministru Burof; din vechiul cabinet va rămâne numai ministrul de război, generalul Walcof, ^ ^ Hr. Tragica moarte a unul f»a$â $! a soţiilor sale Constantinopol, 29. — Unul din cei mai bogaţi membri ai aristocraţiei musulmane, s’a sinucis prin otrăvire, împreună cu întregul său harem, compus din 36 de femei. De mai multe luni, Achram Paşa căuta mijlocul de a dizolva haremul său, conform ordinului autorităţilor. Negăsind f insă nici o soluţie satisfăcătoare, nobilul turc îşi strânse cele trei duzini de soţii la o serbare de gală şi puse tn ascuns o otravă r puternică tn mâncare. A doua 1 si, ei fu găsit mort, împreună cu « toate femeile. .. 1 * Servitoarele moderne e®r .Brai!—America DOMNUL. — 3000 de lei pe lună 7... bine le iau de nevastă! SERVITOAREA. Cu o condiţie: domnul mă va duce la toate premierele. ia Mirii is fala a fost înlăturată Paris, 29. — Criza ministerială a fost înlăturată, in -nsiliul de miniştri ţinut la i’X sub prezidenţia lui Don que, deliberările au ţinut .D oue ore, teorii complet a fost obţint graţie câtorva schimbări n proiectul Doumer, a îul/I.Jti ;i,lWc*«s i,ii’ iui pe cifra de afaceri cu elite taxe noui. Dela consiliu, Briand a eşit la braţ cu Dourier şi a făcut următoarele declaraţii ziariştilor : „Ne-am lăsat inspiraţi, în consiliu, de spiritul dela Locarno şi totul s’a terminat printr’un acord“. Ziarişti şi un public numeros au aşteptat în fața pala’ „V.î Elysi», rendiaba «dulăi. I a VAL. houile proecte financera Pti 29 (Rador). — Consiliul tir*ţinut in cursul dl•in icii . . autorizat pe ministrul de finanţe, Doumer, să depună in Cameră proiectele sale financiare, care prevăd o nouă restrângere a cheltuelîlor, ameliorări în ce priveşte perceperea impozitelor, măsuri contra fraudelor fiscale, taxe de export şi asupra operaţiunilor de bursă urcarea preţului tutunului, şi un impozit temporar asupra plăţilor. Proiectele acestea vor realiza un spor al veniturilor cu 8800 milioane, echilibrând astfel deficitul prevăzut in bugetul pe anul 1928 de 1500 milioane, datorite Băncei I Frantei (2000 milioane) anuităţi pentru datoria publică, ce se urcă la 2500 milioane. Doumer Menţionează să supună Camerei in curând un proiect de reformă a impozitelor directe in conformitate cu principiile democratice. ÎNTREVEDERI Paris, 29 (Rador). — D. Briand a avut eri o întrevedere cu d. Steeg, înaltul comisar al Franței în Maroc, discutând asupra demersului căpitanului Canning emisarul lui Abd-el-Krim. Şeful guvernului s-a întreţinut apoi cu d. Berenger, noul ambasador al Franţei la Washington asupra chestiunei datoriilor în America. ridge nu admite ca o delegaţie a muncitorilor să plece la Rns la Washington, 29. — Preşedintele Statelor Unite, Coolidge, a desaprobat proiectul sindicaliştilor americani de a trimite o comisiune de studii în Rusia, sub motiv că această acţiune ar putea fi interpretată ca o orientare spre doctrina bolșevică. Viitoare conferinţe ruso-franceze Paris, 29. — O ştire sosită din Londra anunţă că Cicerin a pregătit, in timpul vizitei sale la Paris, terenul pentru viitoare conferinţe politice, financiare şi industriale cu guvernul francez. Se zice că Cicerin a fost atât de încântat de succesul vizitei sale in capitala Franţei, încât a telegraţiat la Moscova să se ridice imediat posturile de pază de la reşedinţa ambasadei franceze. După cât se ştie, Franţa va primi o treime din valoarea-aur a datoriilor ţariste. Trupele lui Atbd-el-Krim se revolti Londra, 29. — „New-York Herald”, primeşte din Madrid ştirea, cft trupele lul Abd-el-Krim s’an revoltat tn apropiere de Xenen. Se afirmă efi s’au dat lupte crâncene Intre fracţiunile rivale.-------XXX-------Organizaţia comunistă Internaţională işi mută sediul Londra, 29. — „Daily Telegraph" află din Atena că primul ministru grec a anunţat că organizaţia comunistă internaţională ar fi hotărît să-şi mute cartierul general din Viena la Atena. Guvernul va lua cele mai severe măsuri spre a împiedeca afttftţttU comunista. lîra I ii 1 ___________ FILME — La mulţi ani! — Noroc să dea D-zeu ! — Mi se pare mie, ori eşti cam natunul ? — Sunt. — Nu ţi-a adus nimic Moş Ajun? — Ba tocmai că mi-a adus. — O păpuşe vie ? — Nu. O înaintare.— Anume ? — Ijimsul general. — Bravo, şi la mai mare ! — Aici e buclucul: mai mare nu se poate. De ce ? — Aşa prevede legea de organizare a ministerului de externe. Cei din corpul diplomatic pot s'njungă miniştri plenipotenţiari, cei din corpul consular, nu. — Totdeauna a fost aşa ? — A fost şi altfel. Dar unele cei progresează de-a 'ndaratele. -- Şi de ce li se interzice consulilor să devie miniştri ?— Cică pentru că l'au specializat în meşteşugul consular, nu ia cel diplomatic, deşi amândouă seamănă, colaborează un străinătate şi se cunosc reciproc atât de bine, încât se pot înlocui oricând. — dovadă că a® avut odinioară diplomaţi copiii minunii şi consuli dipotaţi iscusiţi — Dar dacă nu eşl nici măcar ] ceasul, poţi să devii ministru ple- i nipotenţiar ? * — Oricând şi prinda. Exem- 1 piele se ţin lanţ. * — Aşa dar gpetalizarea tn * ştiinţa consulară .• un motiv de excludere delareptul de a reprezenta ţara în răinătate, pe când lipsa oricăr specialităţi este o indicaţie p*in această n sarcină și onoare aradoxal lu- “ cru 1 f d — Păi dacă n'n paradoxală legea, n’ar fi ac — Și nu e TP speranță de pj modificare r ne , de — Ba dk a ur de reorgani- tu zare e gat. ? ^P0 tont* dis- p® pozițiile s’ar,100‘lent —• afară pb de astea , , . sp -AltpAdoîl bu _ Dacă “e dă * *# Om Int da Washington 29. — In statele de est ale Americei e un ger grozav. La Chicago 12 persoane au murit din pricina frigului. Alţi 20 de inşi au fost găsiţi îngheţaţi în diferite localităţi. ----— xpx-------Lupta contra comunismului în Italia Roma ,29. — O ştire din Palermo anunţa că acolo, au fost arestaţi 13 comunişti, acuzaţi de a fi încercat să formeze un nou partid comunist in Calabria şi Siria. -----------pxsxo---------- Noul șef al statului major cehoslovac Praga, 29 (Rador) — Președintele Hasaryk a semnat decretul prin care generalul Syrovy este numit șef al statului major al armatei cehoslovace, în locul generalului Uittelhauser. Expunerea lui Cicerin Paris, 29 (Rador). — Din Moscova se anunţă că Cicerin, foarte aclamat de congresul sovietic, a făcut un raport amănunţit asupra situajiei internationale. Pedeapsa cu moartea In Italia crimola pmnetiliets Guvernul italian a hotărît să Intreemcă medul penal pedeapsa cu moartea, pentru crimfele premeditate. -------o x::x e------- Cessrtuul pattMuai soslabcrestia din tarla Viena, 30 (Rador). — Comitetul de conducere al partidului creștin-social a fost convocat ori pentru a pregăti (lîcongresul general al partidulj i. ' x tetouinud» purutiliul, monseniorul Seipei şi cancelarul Ramek au prezentat referate asupra situaţiei politice, examinând în special obligaţiunile ce decurg din faza noua în care a intrat acţiunea de asanare financiară. Desbaterile asupra acestor referate au pus în evidenta deplina înţelegere a tuturor celor prezenţi asupra obiectivelor viitoarei politici economice cât şi asupra tacticei partidului în viitor. S-a decis convocarea congresului general al partidului la 2 Februarie, la Viena. ■oxjx p- Regina mfrelenallel spre MuMosite Roma, 30 (Rador). — Regele şi regina au sosit tari dimineaţă la Bord’ghera şi au vizitat pe regina-mamă. Suveranii au fost asiguraţi de medieîn curanţi că regina merge spre completa vindecare. Suveranii s’au reîntors la Roma Situaţia amară a indusM germane Berlin, 30 (Rador). — O delegaţiune a asociaţiilor industriale germane a prezentat Marţi un raport preşedintelui Reichului, privitor la actuala situaţie precară, în care se găseşte industria germană. Război in China RUSI IN ARMATA LUI FENG Londra, 30 (Ra.dor). — O telegramă oficială, sosită aci, declară că trupele d. 'la Ghantung au capturat nn mai.’ număr de cuști aparținând tmik',Ior ,nl Feng și purtând ini Halta,e «V. L S. B." 1025. Telegrama adaogă el sote de u/Wang.*08* lărl,i to arma,a Deficitul comerţului Italian , Roma 29. —■ Cu toate că ex- 1ortul mărfurilor italiene a sport considerabil în ultimele luni t I prevede^ un deficit mult mai are de cât In anii precedenţi, n itizele acestui deficit se eăse i în creşterea importului ce- • alelor, provocate da recolt « din anul acesta. In adevăr est import a Întrecut cuioane şi jumătate pe cel d 11 al trecut. Pe de altă part d e şi creşterea importului nerale întrebuinţate de stine. Agenţia ..Roma’, care publ î® ste date, arată că Italia e de încă într’o largă măsui ţanie străine. Şi cum biî “ comercial e factorul pri . j în aprecierea capacităţe a a unei ţări, aceste r J ne numita agenţie, vor luate in consideraţia nn negocia regiem* IVlL, iriilor către Marea Brf **rio Congresul partidului sumar rus — Partidul comunist din Xiaafagrad împotriva pamiotului contral — O radiogramă trimisă de la Moscova pentru Angora anunţă, că congresul partidului comunist rus, după ce a ascultat raportul lui Zinoviev, a aprobat cu 516 voturi, contra 80, activitatea generală a comitetului executiv. Acesta în rezoluţia sa a constatat că delegaţiunea partidului a contribuit la lichidarea tendinţelor ivite în partidele comuniste pentru stabilirea condiţiunilor de legătură cu capitalismul occidental. Congresul a autorizat.delegaţiunea partidului comunist rus să continue lupta contra oricărei abateri din calea marxismului, atât spre dreapta, căt şi spre extrema stângă şi a însărcinat-o să încerce toate mijloacele pentru a statornici unitatea mişcărei sindicale internaţionale. Congresul a adoptat, cu o majoritate absolută (contra fiind numai 56 voturi), un apel adresat organizaţiei partidului din leningrad, arătnd că delegaţiunea acestuia prin votul de neîncredere dat comitetului central şi prin numirea unui coraportor special, a nesocotit hotărirea conferinţei partidului din Lenin,grad, care votase deplină încredere in comitetul central şi însărcinase delegaţiunea din Leningrad să aibă aceiaşi atitudine la Congres. Apelul exprimă ferma convingere, cu organizaţia din Lapin*grad va condamna In unanimitate asemenea acţiuni de natură să primejduiască solidaritatea partidului. Cicerin a fost primit cu ovațiuni la congres, în faţa căruia a făcut un raport amănunţit asupra situaţiei internaţionale. Războiul din Siria socotit ca — Şeul druzilor repliaţi a fost ucis — Paris, 29 (Rador). — Din Bsyruth se anunţă că şeful druzilor revoltaţi, Hassan Kharat ar fi fost ucis în împrejurimile Damascului de populaţia care a întreprins o acţiune da apărare contra jafurilor. .. . * v . Din regiunea de sud a Libanului se anunţă numeroase cereri de supunere. In Djebel, agitatori veniţi din Egipt şi Palestina încearcă să împiedice mişcarea de supunere, care se accentuează necontenit NEGOCIERILE DE PACE AU FOST SUSPENDATE „Times“ anunţă din Beyruth că conversaţiunile de pace au fost pentru moment suspendate, din cauză că sultanul Attrache ar fi legat faţă de naţionaliştii din Damasc, care ar fi încheiat o convenţie cu comitetul arab din Palestina pentru lupta de emancipare. A firavul attâsuW «sl uhm invalid — EL IŞI PIERDE ŞI AL DOILEA PICIOR — Cernăuţi, 29 Dec. Invalidul KL Parola, care şi-a pierdut în război piciorul drept, a suferit un grav accident care l-a costat pierderea şi a celalalt picior. Când cobora la vale prin str. V. Conta, o săniuţă, în care se aflau câteva domnișoare, trecu pe lângă dânsul ca vântul de repede. Nenorocitul n’a putut feri destul de repede. A fost de ajuns ca să-l atingă săniuța, pentru ca sa fie aruncat cât colo, de sanie. Căzătura i-a fost fatală și nu s'a mai putut scula. Pietonii l-au transportat intr’un spital, unde medicii au constatat o gravă fractură a piciorului stâng, care necesita imediata amputare a lui. Operaţia a fost săvârşită, aşa că invalidul a pierdut şi piciorul cel sănătos. Domnişoarele care au pricinuit acest grav accident au fost arestate de agentul de serviciu. ia rrtwsint lepleie în Baroc Roma, 30 (Rador).—Telegramă din Rabat. — La Ta^a an Încăput noul operațiuni, având ca obiectiv pucciul Sigl-Ben-Nour Luptele se d lslășnară în mod favorabil. COMANDANTUL FORȚELOR FRANCEZE DIN MAROC Berlin, 30 (Ratirr). — In locu’l generalului Nayina a fost nnr1* itmandant suprem al '^v,or franceze din Maroc, e^ u' Boichut, care a . -andot până &uiin trupei« AJlg&ria,, -r- txx-------. InstitulBlu! -a cultură italiană, 1 Institutul de lunea d-lui prof- ! î sub direcţi, v* încep* activitaiiniro Ortiz, ul acesta prin confea sa !n anundaţia univemtara ute la f prin cursuri publice, urol I şi vot începe în ** Primele fie, prin conferinţa d-lui Ianus/. Pârvan asupra „buîleof. v Italiei**. .... ... lui urma conferinţele d-lor Vor .-sori N. Ionescu, G. Manneoff Octav Onicescu, Ramiro Ori. tz. Al. Dem. Marcu şi N. lorga. Conferinţei* » t4n Duminica, din două tn două săptămâni, la ora 5—6. _ . , Programul detailat al conferinţelor şi cursurilor sa va publica din tiroperc Imadatli Jb^ Renania Berlin, 89 (Rador). — Din cauza primejdiei revărsării Rhinului, mChinfille au luat măsuri de ’prevedere x’u ■ .mia pe Main a fost suspendată. . .........-oxsxo-......— Pipe Hernantel la contul reparaţiilor Berlin, 29. — Germania a plătit un bilion şi un sfert d' mărci aur in contul reparaţiilor conform planului Dawes. Franţ ţigară a primit 450 milioani mărci aer. issUycpa in “afacerea incendieressoarsi „Furnica’' Iaşi, 29 Dec. D. judecător de instrucţie Po-Agonai a ascultat astăzi numeroşi martori spre a stabili împrejurările, în cari s’a produs incendiul de la moara „Furnica". La 2 Ianuarie, tribunalul se va pronunţa, în privinţa confirmărei mandatelor de arestare, emise contra proprietarului şi administratorului moarei incendiate, Iași, 30 Decembrie Cercetările asupra incendierii moarei „Furnica“, au continuat şi azi. Morarul a făcut mărturisirea gravă că acum 2 zile a găsit în moară, ascunse într’un ulu cu două beşici lu benzină şi o bucată mare de vată cu chibrituri. Deşi a adus la timp ştirea la cunoştinţa proprietarului morii, acesta nu a luat nici o măsură. Parchetul, a mai stabilit că , urmă cu vre-o 2 luni, alt incinut de incendiu s'a mai declarat in împrejurări ciudate la aceeaş seară. Proprietarul cât și administratorul morii continuă a fi arestați. ^—,—ex.:xn-----—* | Belaares Mieriu»a ghi la Mecca Londra, 29. — Guvernul egiptian a permis din nou pelerinajul anual la Mecca, interzisa-ltimul timp din pricina- i tarilor din Iledjas. ________„--t° - ’ Q frmeesi serbare la szita fosfiitar pânăgip dis Tissdfoars In prima zi de Crăciun a fost la azilul copiilor părăsiţi, din localitate„ o frumoasă serbare a pomului de Crăciun, cu care ocaziune d-na Sofia Faur a donat numeroase jucării, hăinuţe, bomboane, etc. . D. dr. Nemoianu, directorul aziului, a adus laude şi mulţumiri nobilei donatoare care de 15 ani îngrijeşte de micuţii azilului procurându-le clipe plăcute şi ieri-Un program ales cu declamaţii, cor, colinde, dialoguri, etc., a fost executat in mod desăvârşit de micuţii părăsiţi, iar la sfârşit d-un Silvia Drăgan a ţinut de asemeni o cuvântare lăudând acetivitatea şi filantropia d-nei Sofia Faur. ,v a Dintre firmele cari au făcut a donatiuni azilului trebue să aduama Jsude cofetăriei Boncescu.