Universul, ianuarie 1926 (Anul 44, nr. 1-25)

1926-01-01 / nr. 1

HUI PH­AEI IRIN­ O veche deprindere, intra­tă în uz de multă vreme, face ca, la zile mari, să ne aducem aminte de cei mici aflători împrejurul nostru şi sa le dăm o dovadă de bună­voinţă. O îndelungată experienţă a dovedit ca foarte bună o măsură pe care însăşi logica o arată ca necesară. Stimulentul a avut totdea­una un rol de seamă, la toa­te categoriile omeneşti şi la toate vârstele . Suntem bine­voitori cu cei a căror atitu­dine ne-a mulţumit, acordân­­du-le astfel nu numai o re­compensă în înţeles material, dar şi o dovadă de conside­raţia, de atenţiunea noastră şi obligând astfel devotamen­tul şi conştinciozitatea lor şi in viitor. Oricât de parad­oxal s’ar părea gândul nostru arătat aci, — dealtfel el a fost for­mulat de mult şi aplicat tot de atunci, în alte părţi, — bunăvoinţa n’ar trebui să se limiteze numai faţă de ele­mentele meritoase. Pedagogia modernă subli­niază insistent rolul hotărâ­tor pe care-l joacă, în con­­ştinţele slabe sau doar neho­tărâte, o intervenţie înţelegă­toare şi prietenească făcută la timp. Sunt unele existenţe care, aflate la o răspântie, se rătăcesc numai din lipsa a­­cestei fericite directive, şi se pierd pentru totdeauna. Log­ic, aşa­dar, trebuie să fim binevoitori cu cei meri­tuoşi spre a-i face să meargă inain­te pe cumitate de drum pe care se găsesc, după cum bin­­oitori trebuia să fim şi cu ceilalţi, tocmai spre a-i f fai­e să-şi schimbe atitudinea.­­ Pentru că bunăvoinţa, ş­i precum foarti bit­e s’a spus 1 ~ este o poliţa caire se achită j -«a» a«* I noastră, (uiarTMte cazuri prea­­ nenorocite, cari ies din ca- j drul normal) chiemă şi obli­ga bunăvoinţe din pr.rtea ce­lor căi pre li o arătăm Iată gânduri cari, — recu­noaştem, — alcătuiesc doar o destul de lungă digresiune, alături de ideia principală formând obiectul articolului de faţă. Voiam să înregistrăm, — fireşte, cu părere de rău, — că se face, cu prilejul sărbăto­rilor, o mare nedreptate u­­nui enorm număr de funcţio­nari publici. Sunt instituţii de Stat cari acordă funcţio­narilor lor o gratificaţie, des­tul de mică, insă o acordă. Sunt alte instituţii, şi ele de Stat cari însă refuză slujba­şilor lor un asemenea neîn­semnat avantagiu. Întâmplător, ministerul de finanţe stă în fruntea celor cari nu găsesc cu cale să facă pentru funcţionarii lor ceea ce fac toate celelalte minis­tere. Explicaţia ?.... Ea era bă­nuită, dată ca sigură, înainte de a fi fost formulată de cei în drept: „Nu sunt fonduri". Desigur că modestă cum este, suma generală reprezin­tă un total destul de mare. Dar întrebarea care se pune e aceasta: Se pot a­m­ite două măsuri, pentru ace­­eaş categorie de oameni, categorie deopotrivă de îm­povărată şi deopotrivă de ne­norocită ? Desigur, nu. Mai ales că celor lipsiţi de această bucurie de sărbători nu li se poate face nici mă­car imputarea cuvenită „co­piilor răi" pe cari voim să-i moralizăm pedepsindu-i... Toţi :4~"“ că minister*!! de finanţe este una din cele mai încăr­cate instituţii, şi că munca fă­cută acolo e din cele mai grele şi mai istovitoare Să fie oare absolut de ne­găsit mijlocul de a se face şi acestor funcţionari bun ...■ a făcuta ceioridifi ? Noi credem că, şi în această împrejurare, ca în toate, bunăvoința­­este aceea care e chemată să re­zolve problema. M. N. ■ni i" mi n­.-. Din nevoile Basarabiei Iprov­­ionarea Urmei lipsite, din cauza secetei r» _ — Aprovizionarea s’a făcut In condifiunl bune, dar prezintă unele neajunsuri - « S’a criticat mult modul cum s’a făcut aprovizionarea ţărăni­me] din Basarabia, cu cerealele necesare celor lipsiţi de ele din cauza secetei. Criticile porneau şi dela acele autorităţi cari ar fi dorit ca ele să fie organizatoa­rele acestei aprovizionări, dela care ar fi putut profita, cum ele au pornit şi din partea politi­­cianilor, cari au găsit în aprovi­zionare o platformă politică. Dar, toţi acei cari au urmărit de aproape opera întreprinsă de băncile populare din Basarabia, recunos­ că nu se puteau găsi organe mai bune decât acestea, fientru scopul urmărit. Persona­ul acestor bănci a fost şi pre­gătit şi este la adăpost, în ceea ce priveşte cinstea, de orice bănu­ială. Pe de altă parte, aceste bănci, din operaţiile făcute cu aprovi­zionarea cu cereale, au reuşit să-şi facă un fond, care va juca un rol în viitoarea lor activitate şi în folosul ţărănimei însăşi, căci până la această aprovizio­nare, băncile erau lipsite de orice capital şi nu puteau fi de folos ţărănime», capital pe care acum II au. O a doua parte a aprovizionă­­rii, care a avut un efect salutar pentru interesele economiei agri­cole în Basarabia, a fost adu­cerea grâului de altă calitate decât acela ce se cultivă în Ba­sarabia, şi care este superior. E adevărat că preţul lui a fost mai ridicat decât al celui local, dar recolta va fi mult mai bo­gată cu noul grâu, adus din re­gat. Specialiştii spun că recolta din vara viitoare va fi un Înce­put al transformării producţiu­­nii grâului in această provincie şi un început înspre bine. E regretabil, că persoanele a­­mintite, şi cari căutau să mic­şoreze însemnătatea faptului a­­rătat mai sus, au convins pe mulţi ţărani naivi să nu cum­pere grâul din regat, deoarece nu va prinde in pământul ba­sarabean, ceea ce a făcut că mulţi să nu însămânţeze, iar alţii să-l însămânţeze prea puţin. Rezultatul este că numai un sfert din pământul disponibil pentru însămâ­nţările din toamnă a fost însămânţat, aşa că trei sferturi urmează să fie însămân­ţat la primăvara viitoare. Din cele arătate mai sus, se poate vedea că, expunând ade­vărata situaţie a lucrurilor, re­feritoare la aprovizionare, nu căutăm să II micşorăm însemnă­tatea, fi de aceea putem artUa şi uneie neajunsuri axe el. tara a fi bănuiţi că vrem să criticăm o operă care a cerut multă e­­nergie ca să fie realizată. Aceste neajunsuri ne-au fost comunicate de persoane, cari iau parte la marea operă de ajuto­rare a ţurănimei şi suntem si­guri, că multe din ele se vor în­drepta, fiind cunoscute. Unul din neajunsurile aprovi­zionăm in ceea ce priveşte po­rumbul, care se vinde celor ce n'au ce mânca, este cantitatea mică ce li se vinde. Aşa, unei bănci populare, care alimentea­ză 3 sate, i s’au dat 3 vagoane de porumb, care repartizate la o proporţie de 3500 locuitori, a făcut ca de fiecare cap de om să nu fie decăt 10 kgr. Ce poate face un om cu 10 kgr. de porumb ? De aceea, ne spun cei ce au fost prin sate, că ţăranii au a­­juns să mănânce o fiertură, în loc de mămăligă, în care arun­că făină de porumb şi tărâţe Este deci necesar, ca porum­bul să fie adus în abundenţă. Altfel, pe lângă foametea ce va decima ţărănimea, vor izbucni şi bolile, care vor face victime şi mai numeroase. Porumbul ar trebui să fie cumpărat la faţa locului şi nu adus din regat, şi aceasta cu atât mai mult, cu cât In Basa­rabia el este mai eftin. Nu este exclus, ca făcându-se cumpăra­rea lui In Basarabia, el se va scumpi şi aci, dar în orice caz nu va costa transportul, pentru care C. F. nu fac nici o reduce­re şi va fi mai repede împărţit unde e mare nevoie de el. Această indiferenţă a C. F. pentru transporturile ce se fac pentru înfometaţii din Basara­bia, nu trebuie condamnată, căci şi ea ca şi restul aprovizio­­nărei s-a executat căutându-se să nu se piardă nimic. Aşa Banca Naţională pentru sumele avansate şi-a luat procentul, Casa Centrală a Cooperaţiilor a luat deasemeni procentul său. Băncile populare iau şi ele pro­centul ce li se cuvine, aşa că aprovizionarea are un caracter comercial iar nici­decum uma­nitar. Or această latură trebuie să îi fie adăugită căci ţăranii nu vor putea plăti toate cele de care au nevoie, se vor ruina şi ruinarea lor se va repercuta nu numai asupra Basarabiei dar asupra i­trigei ţări. «war De la câştigătorii premiilor ziarului „Universu!" Din partea d-luî maior Mihăî­­iescu, câştigătorul vtlet ,.N­nau, din parcul Edilitatea, am primit următoarea scrisoare: Stimate Domnule Director, încă sub impresia frumoasei surprize hărăzită de soartă, viu a vă mulţumi atât d-voastră cât şi tuturor colaboratorilor ziaru­lui „Universul11. Urez celui mai românesc ziar, izbândă deplină în opera de re­naştere socială ce şi-a însuşit-o. Calea e încă îngustă şi spinoa­să, dar încredinţaţi de dreptatea şi măreţia cauzei, sunt sigur că veţi izbuti de a traduce in fapt ttlul ales." Fiţi încredinţaţi, că alături de d-voastră discipoli călăuzitori, a­­veţi toate energiile şi Inimile ce simt adevărat româneşte şi care şi-au făcut un crez din îzbânda deplină a cauzei urmărite. Urând viaţa lungă celui mai răspândit ziar rog a primi în­credinţarea celor mai frumoase sentimente. Maior. L. Mih­ăilescu 41 Domnule Director, Mă ştiam lipsit de noroc; to­tuşi faptul că Dv. mi-aţi dat o­­cazia să-mi schimb convingerea, va mulţumesc. Câştiga­rea dor­mitorului e un frumos cadou ce mi-l faceţi de sărbători. Vă doresc din suflet ca munca, ce o depuneţi pentru apărarea celor oropsiţi, să fie încununată de succesul dorit. La mulţi ani Ionel Zotta IV Timişoara frăpăi! iiUiiiiiliiior Ve tile din Ardeal sunt inspâU mân­ătoare Sate întregi s’aa i năruri. Furia apelor râurilor al torentelor vxgr.enite om­­­tipfreu ’ zăpezii prăvălește lel re­­tașește în cale: distruge case, omoară vite, smulge sămdndlurile, pen­tru cari s'au depus atâtea oste- i «fii. In cele mai multe regiuni I din Ardeal s'a întins prăpădul­­ apel care nimiceşte. Jalea popu­laţiei c mftordio-... Atinsa familii au rămas fără adăpos­turi, fără putinţă de a-şi încropi gospodăriile. Nenorocul a trăsnit repede şi cutremurător familiile de pospodarl şi avuţia obştească. Vijelia ruinei s’a întins oar­­bă ca un cataclism, care n’a­­lege. Dar care-i datoria oamenilor, care-i datoria statului mal a­­res? Ajutorul nu trebue să în­târzie. Obligă la aceasta in prim rând îndatorirea statului de a nu lăsa mii de oameni In nepu­tinţă de a-şi depune ostenelele pentru producţia naţională. Este apoi necesitatea afirmării soli­­darităţii naţionale. Şi ce prilej de mai amplă mai devotată, mai firească solidaritate, decât atunci când se cuvine să fie scoase din amărăciune parali­zantă, atâtea familii de oneşti, dar nenorociţi muncitori. Dar alături de statt sunt da­tori şi oamenii de bine să vină in ajutorul sinistraţilor. Să se facă pe judeţe­ comitete de îngrijire. Şi aceste comitete să apeleze la public, pentru aju­toare. Aici nu-i vorbă de făcut bine, ci de împlinirea îndatoririlor de ajutorare frățească, C. Cro. friza de govern din B­ulgaria Sofia, 29. — Situaţia cabine­tului Tancof a intrat în fază ho­­tăritoare. In cel mult două zile, cabinetul se va remania sau se va forma unul nou sub preşe­dinţia lui Liapceff. E probabil că se va ajunge la ultima solu­ţie, mai ales că deputaţii guver­namentali, de origină macedo­neană, au­ declarat In Sobranie că sunt nemulţumiţi de politica naţională a lui Tancof. In noul cabinet, dacă se va forma fără Tancof, vor intra Liapceff, profesorul Fadenheht,­­ fostul ministru Burof; din ve­chiul cabinet va rămâne numai ministrul de război, generalul Walcof, ^ ^ Hr. Tragica moarte a unul f»a$â $! a so­ţiilor sale Constantinopol, 29. — Unul din cei mai bogaţi membri ai a­­­­ristocraţiei musulmane, s’a sinu­cis prin otrăvire, împreună cu întregul său harem, compus din 36 de femei. De mai multe luni, Achram Paşa căuta mijlocul de a dizolva haremul său, conform ordinului autorităţilor. Negăsind f insă nici o soluţie satisfăcătoare,­­ nobilul turc îşi strânse cele trei­­ duzini de soţii la o serbare de­­ gală şi puse tn ascuns o­ otravă r puternică tn mâncare. A doua 1 si, ei fu găsit mort, împreună cu « toate femeile. .. 1 * Servitoarele moderne e®r .Brai!—America DOMNUL. — 3000 de lei pe lună 7... bine le iau de nevastă! SERVITOAREA.­­ Cu o condiţie: dom­nul mă va duce la toate premierele. ia Mirii is fala a fost înlăturată Paris, 29. — Criza ministe­rială a fost înlăturată, in -­nsiliul de miniştri ţinut la i’X sub prezidenţia lui Don que, deliberările au ţinut .D oue ore, teorii complet a fost obţin­t graţie câtorva schim­bări n proiectul Doumer, a îul/I.Jti ;i,lWc*«s i,ii­’ iui pe cifra de afaceri cu elite taxe noui. Dela consiliu, Briand a e­­şit la braţ cu Dourier şi a făcut următoarele declaraţii ziariştilor : „Ne-am lăsat ins­piraţi, în consiliu, de spiri­tul dela Locarno şi totul s’a terminat printr’un acord“. Ziarişti şi un public nume­ros au aşteptat în fața pala­­’ „V­.î Ely­si», rendiaba «­dulăi. I a VAL. houile proecte financ­era Pti 29 (Rador). — Consiliul tir*­ţinut in cursul dl•­in­ ici­i . . autorizat pe ministrul de finanţe, Doumer, să depună in Cameră proiectele sale finan­ciare, care prevăd o nouă res­trângere a cheltuelîlor, amelio­­rări în ce priveşte perceperea im­pozitelor, măsuri contra fraude­lor fiscale, taxe de export şi asu­­pra operaţiunilor de bursă ur­carea preţului tutunului, şi un impozit temporar asupra plăţilor. Proiectele acestea vor realiza un spor al veniturilor cu 8800 mili­­oane, echilibrând astfel deficitul prevăzut in bugetul pe anul 1928­­ de 1500 milioane, datorite Băncei I Frantei (2000 milioane) anuităţi pentru datoria publică, ce se urcă la 2500 milioane. Doumer Menţionează să supună Came­rei in curând un proiect de re­formă a impozitelor directe in conformitate cu principiile de­mocratice. ÎNTREVEDERI Paris, 29 (Rador). — D. Briand a avut eri o întrevedere cu d. Steeg, înaltul comisar al Fran­­ței în Maroc, discutând asupra demersului căpitanului Canning emisarul lui Abd-el-Krim. Şeful guvernului s-a întreţinut apoi cu d. Berenger, noul am­basador al Franţei la Washing­ton asupra chestiunei datoriilor în America. ridge nu admite ca o delegaţie a munci­torilor să plece la Rns la Washington, 29. — Preşedin­tele Statelor­ Unite, Coolidge, a desaprobat proiectul sindicalişti­lor americani de a trimite o co­­misiune de studii în Rusia, sub motiv că această acţiune ar pu­tea fi interpretată ca o orientare spre doctrina bolșevică. Viitoare co­nferinţe ruso-franceze Paris, 29. — O ştire sosită din Londra anunţă că Cicerin a pre­gătit, in timpul vizitei sale la Paris, terenul pentru viitoare conferinţe politice, financiare şi industriale cu guvernul francez. Se zice că Cicerin a fost atât de încântat de succesul vizitei sale in capitala Franţei, încât a tele­graţiat la Moscova să se ri­dice imediat posturile de pază de la reşedinţa ambasadei fran­­ceze. După cât se ştie, Franţa va primi o treime din valoarea-aur a datoriilor ţariste. Trupele lui Atbd-el-Krim se revolti Londra, 29. — „New-York He­rald”, primeşte din Madrid şti­rea, cft trupele lul Abd-el-Krim s’an revoltat tn apropiere de Xenen. Se afirmă efi s’au dat lupte crâncene Intre fracţiunile rivale.-------XXX-------­Organizaţia comunistă Internaţională işi mută sediul Londra, 29. — „Daily Tele­graph" află din Atena că pri­mul ministru grec a anunţat că organizaţia comunistă interna­ţională ar fi hotărît să-şi mute cartierul general din Viena la Atena. Guvernul va lua cele mai severe măsuri spre a împiedeca afttftţttU comunista. lî­ra I ii 1­­ _­__________ FILME — La mulţi ani! — Noroc să dea D-zeu ! — Mi se pare mie, ori eşti cam natunul ? — Sunt. — Nu ţi-a adus nimic Moş A­­jun? — Ba tocmai că mi-a adus. — O păpuşe vie ? — Nu. O înaintare.­­— Anume ? — Ijimsul general. — Bravo, şi la mai mare ! — Aici e buclucul: mai mare nu se poate. De ce ? — Aşa prevede legea de orga­nizare a ministerului de externe. Cei din corpul diplomatic pot s'njungă miniştri plenipotenţiari, cei din corpul consular, nu. — Totdeauna a fost aşa ? — A fost şi altfel. Dar unele cei progresează de-a 'ndaratele. -- Şi de ce li se interzice con­sulilor să devie miniştri ?­­— Ci­că pentru că l'au specia­lizat în meşteşugul consular, nu ia cel diplomatic, deşi amândouă seamănă, colaborează un străină­­tate şi se cunosc reciproc atât de bine, în­cât se pot înlocui ori­­cân­d. — dovadă că a® avut odi­nioară diplomaţi copiii minu­ni­­i şi consuli dip­­­ot­a­ţi iscusiţi — Dar dacă nu eşl nici măcar ] ceasul, poţi să devii ministru ple- i nipotenţiar ? * — Oricând şi prinda. Exem- 1 piele se ţin lanţ. * — Aşa dar gpetalizarea tn * ştiinţa consulară .• un motiv de excludere delareptul de a reprezenta ţara în răinătate, pe când lipsa oricăr specialităţi este o indicaţie p*in această n sarcină și onoare aradoxal lu- “ cru 1 f d — Păi dacă n'n paradoxală legea, n’ar fi ac — Și nu e TP speranță de pj modificare r ne , de — Ba dk a ur de reorgani- tu zare e gat. ? ^P0 tont* dis- p® pozițiile s’ar,100‘lent —• afară pb de astea , , . sp -AltpAdoîl bu _ Dacă “­e d­ă * *# Om Int da Washington 29. — In statele de est ale Americei e un ger grozav. La Chicago 12 persoane au murit din pricina frigului. Alţi 20 de inşi au fost găsiţi în­gheţaţi în diferite localităţi. ----— xpx-------­Lupta contra comunismului în Italia Roma ,29. — O ştire din Paler­mo anunţa că acolo, au fost a­­restaţi 13 comunişti, acuzaţi de a fi încercat să formeze un nou partid comunist in Calabria şi Siri­a. -----------pxsxo----------­ Noul șef al statului major cehoslovac Prag­a, 29 (Rador) — Președin­tele Hasaryk a semnat decretul prin care generalul Syrovy este numit șef al statului major al armatei cehoslovace, în locul ge­neralului Uittelhauser. Expunerea lui Cicerin Paris, 29 (Rador). — Din Mos­cova se anunţă că Cicerin, foarte aclamat de congresul sovietic, a făcut un raport amănunţit asu­pra situajiei internationale. Pedeapsa cu moartea In Italia crimola pmnetiliets Guvernul italian a hotărît să Intreemcă m­­ed­ul penal pedeap­sa cu moartea, pentru crimfele premeditate. -------o x::x e-------­ Cessrtuul pattMuai soslabcrestia din tarla Viena, 30 (Rador). — Co­mitetul de conducere al par­tidului creștin-social a fost convocat ori pentru a pregăti (lîcongresul general al partidu­­lj i. ' x tetouinud» purut­iliul, monseniorul Seipei şi cance­larul Ramek au prezentat re­ferate asupra situaţiei politi­ce, examinând în special o­­bligaţiunile ce decurg din faza noua în care a intrat ac­ţiunea de asanare financiară. Desbaterile asupra acestor referate au pus în evidenta deplina înţelegere a tuturor celor prezenţi asupra obiecti­velor viitoarei politici eco­nomice cât şi asupra tacticei partidului în viitor. S-a decis convocarea congresului gene­ral al partidului la 2 Februa­rie, la Viena. ■oxjx p- Regina mfrelenallel spre MuMosite Roma, 30 (Rador). — Regele şi regina au sosit tari dimineaţă la Bord’ghera şi au vizitat pe re­­gina-mam­ă. Suveranii au fost asiguraţi de medieîn curanţi că regina merge spre completa vin­­decare. Suveranii s’au reîntors la Roma­ Situaţia amară a indusM germane Berlin, 30 (Rador). — O dele­gaţi­une a asociaţiilor indus­triale germane a prezentat Marţi un raport preşedintelui Reichului, privitor la actuala situaţie precară, în care se gă­seşte industria germană. Război in China RUSI IN ARMA­TA LUI FENG Londra, 30 (Ra.dor). — O te­legramă oficială,­­ sosită aci, de­clară că trupele d. 'la Ghantung au capturat nn mai.’ număr de cuști aparținând tmik',Ior ,nl Feng și purtând ini Halta,e «V. L S. B." 1025. Telegrama adaogă el sote de u/Wang.*08* lărl,i to arma,a Deficitul comerţului Italian , Roma 29. —■ Cu toate că ex- 1­ortul mărfurilor italiene a spo­­r­t considerabil în ultimele luni t I prevede^ un deficit mult mai are de cât In anii precedenţi, n itizele acestui deficit se eăse­ i în creşterea importului ce- •­ alelor, provocate da recolt « din anul acesta. In adevă­r est import a Întrecut cu­­ioane şi jumătate pe cel d 11 al trecut. Pe de altă par­­t d e şi creşterea importului nerale întrebuinţate de stine. Agenţia ..Roma’­, care publ î® ste date, arată că Italia e de încă într’o largă măs­ui ţa­nie străine. Şi cum biî “ comercial e factorul pri . j în aprecierea capacităţe a a unei ţări, aceste r J ne numita agenţie, vor luate in consideraţia nn negocia regiem* IVlL, iriilor către Marea­ Brf **rio Congresul partidului sum­ar­ rus — Partidul comunist din Xiaafagrad împotriva pami­otului contral — O radiogramă trimisă de la Moscova pentru Angora anunţă, că congresul partidului comunist rus, după ce a ascultat raportul lui Zinoviev, a aprobat cu 516 voturi, contra 80, activitatea ge­nerală a comitetului executiv. A­­cesta în rezoluţia sa a constatat că delegaţiunea partidului a con­tribuit la lichidarea tendinţelor ivite în partidele comuniste pen­tru stabilirea condiţiunilor de legătură cu capitalismul occiden­tal. Congresul a autorizat­­.delega­ţi­unea partidului comunist rus să continue lupta contra ori­că­rei abateri din calea marxismu­lui, atât spre dreapta, căt şi spre extrema stângă şi a însărcinat-o să încerce toate mijloacele pen­tru a statornici unitatea mişcă­­rei sindicale internaţionale. Congresul a adoptat, cu o ma­joritate absolută (contra fiind numai 56 voturi), un apel adre­sat organizaţiei partidului din leningrad, arătnd că dele­gaţiu­­nea acestuia prin votul de neîn­credere dat comitetului central şi prin numirea unui coraportor special, a nesocotit hotărirea con­ferinţei partidului din Lenin­,­grad, care votase deplină încre­dere in comitetul central şi în­sărcinase delegaţiunea din Lenin­grad să aibă aceiaşi atitudine la Congres. Apelul exprimă ferma convin­­gere, cu organizaţia din Lapin*­grad va condamna In unanimi­tate asemenea acţiuni de na­tură să primejduiască solidari­tatea partidului. Cicerin a fost primit cu ovaț­­iuni la congres, în faţa căruia a făcut un raport amănunţit a­­supra situaţiei internaţionale. Războiul din Siria socotit ca — Şeul druzilor repliaţi a fost ucis — Paris, 29 (Rador). — Din Bsyruth se anunţă că şeful druzilor revoltaţi, Hassan Kharat ar fi fost ucis în îm­prejurimile Damascului de populaţia care a întreprins o acţiune da apărare contra jafurilor. .. . * v­­ . Din regiunea de sud a Li­banului se anunţă numeroase cereri de supunere. In Dje­­bel, agitatori veniţi din E­­gipt şi Palestina încearcă să împiedice mişcarea de supu­nere, care se accentuează ne­contenit NEGOCIERILE DE PACE AU FOST SUSPENDATE „Times“ anunţă din Bey­­ruth că conversaţiunile de pace au fost pentru moment suspenda­te, din cauză că sul­tanul Attrache ar fi legat faţă de naţionaliştii din Da­masc, care ar fi încheiat o convenţie cu comitetul arab din Palestina pentru lupta de emancipare. A firavul attâsuW «sl uhm invalid — EL IŞI PIERDE ŞI AL DOI­LEA PICIOR — Cernăuţi, 29 Dec. Invalidul KL Parola, care şi-a pierdut în război piciorul drept, a suferit un grav accident care l-a costat pierderea şi a celalalt picior. Când cobora la vale prin str. V. Conta, o săniuţă, în care se aflau câteva domnișoare, trecu pe lângă dânsul ca vântul de re­pede. Nenorocitul n’a putut feri destul de repede. A fost de ajuns ca să-l atingă săniuța, pentru ca sa fie aruncat cât colo, de sanie. Căzătura i-a fost fatală și nu s'a mai putut scula. Pietonii l-au transportat intr’un spital, unde medicii au constatat o gravă fractură a piciorului stâng, care necesita imediata amputare a lui. Operaţia a fost săvârşită, aşa că invalidul a pierdut şi pi­ciorul cel sănătos. Domnişoarele care au prici­nuit acest grav accident au fost arestate de agentul de serviciu. ia rrtwsint lepleie în Baroc Roma, 30 (Rador).—­Telegramă din Raba­t. — La Ta^a an Încă­put noul operațiuni, având ca obiectiv pucciul Sigl-Ben-Nour Luptele se d lslășnară în mod favorabil. COMANDANTUL FORȚELOR FRANCEZE DIN MAROC Berlin, 30 (Ra­tirr). — In locu’l generalului Nayina a fost nnr1* itmandant suprem al '^v,or franceze din Maroc, e^ u' Boichut, care a . -andot până &uiin trupei« AJlg&ria,, -r- txx-------. InstitulBlu! -a cultură italiană, 1 Institutul de lunea d-lui prof- ! î sub direcţi, v* încep* activita­­iiniro Ortiz, ul acesta prin confe­­a sa !n an­­undaţia univemtara ute la f prin cursuri publice, urol I şi vot începe în ** Primele fie, prin conferinţa d-lui Ian­us/. Pâr­van asupra „buîle­­of. v Italiei**. .... ... lui urma conferinţele d-lor Vor .-sori N. Ionescu, G. Manne­­off Octav Onicescu, Ramiro Or­­i. tz. Al. Dem. Marcu şi N. lorga. Conferinţei* » t4n Duminica, din două tn două săptămâni, la ora 5—6. _ . , Programul detailat al confe­rinţelor şi cursurilor sa va pu­blica din tiroperc Imadatli Jb^ Renania Berlin, 89 (Rador). — Din cau­za primejdiei revărsării Rhinu­­lui, mCh­in­fille au luat măsuri de ’prevedere x’u ■ .mia pe Main a fost suspendată. . .........-oxsxo-......— Pipe Hernantel la contul reparaţiilor Berlin, 29. — Germania a plă­tit un bilion şi un sfert d' mărci aur in contul reparaţiilor conform planului Dawes. Franţ ţigară a primit 450 milioani mărci aer. issUycpa in “afacerea incendiere­­ssoarsi „Furnica’' Iaşi, 29 Dec. D. judecător de instrucţie Po-A­gonai a ascultat astăzi numeroşi martori spre a stabili împreju­rările, în cari s’a produs incen­diul de la moara „Furnica". La 2 Ianuarie, tribunalul se va pronunţa, în privinţa confirmă­­rei mandatelor de arestare, emi­se contra proprietarului şi admi­nistratorului moarei incendiate, Iași, 30 Decembrie Cercetările asupra incendierii moarei „Furnica“, au continuat şi azi. Morarul a făcut mărturisirea gravă că acum 2 zile a găsit în moară, ascunse într’un­ ulu cu două beşici lu benzină şi o bu­cată mare de vată cu chibrituri. Deşi a adus la timp ştirea la cunoştinţa proprietarului morii, acesta nu a luat nici o măsură. Parchetul, a mai stabilit că , urmă cu vre-o 2 luni, alt inci­nut de incendiu s'a mai declarat in împrejurări ciudate la aceeaş seară.­­ Proprietarul cât și administra­torul morii continuă a fi ares­tați. ^—,—ex.:xn-----—* | Belaares Mieriu»a gh­i la Mecca Londra, 29. — Guvernul egip­­tian a permis din nou pelerina­­jul anual la Mecca, interzisa-­ltimul timp din pricina- i tarilor din Iledjas. ________„--t° - ’ Q frmeesi serbare la szita f­osfiitar până­­gip dis Tissdfoars In prima zi de Crăciun a fost la azilul copiilor părăsiţi, din lo­­calitate„ o frumoasă serbare a pomului de Crăciun, cu care o­­caziune d-na Sofia Faur a donat numeroase jucării, hăinuţe, bom­boane, etc. . D. dr. Nemoianu, directorul a­­ziului, a adus laude şi mulţumiri nobilei donatoare care de 15 ani îngrijeşte de micuţii azilului pro­­curându-le clipe plăcute şi ieri-Un program ales cu declama­ţii, cor, colinde, dialoguri, etc., a fost executat in mod desăvârşit de micuţii părăsiţi, iar la sfâr­şit d-un Silvia Drăgan a ţinut de­­ asemeni o cuvântare lăudând ac­­e­tivita­tea şi filantropia d-nei So­­­fia Faur. ,v a Dintre firmele cari au făcut a donatiuni azilului trebue să adu­­ama Jsude cofetăriei Boncescu.

Next