Universul, ianuarie 1926 (Anul 44, nr. 1-25)

1926-01-01 / nr. 1

Icar înv.—­Kr. I Vineri 1 Ianuarie 19­11 INFO8HAŢIONI Soi ■ Au fost delegaţi ,ca membri în consiliul tehnic superior, pe timp de un an, cu începere de la 1 Ianuarie d-nîî: inginer C. Bu­­şilă, prof. la şcoala politehnică din Bucureşti; inginer Inspector general P. Cîocălteu, director al consiliului tehnic superior; în­tinerii inspectori generali Ion Io­­nescu şi Gh. Popescu, profesori la ec. politehnică din Bucureşti; arhitect inspector general cl. I. P Antonescu ; arhitect-şef Duiliu Marcu­, din direcţia consiliului superior tehnic. ■ D. inginer C. Bakony a fost numit profesor suplinitor La ca­tedra de tehnologie de la şcoala politehnică din Timişoara. • Consequent planului său de reorganizare, „Universul literar“ din 3 Ianuarie (an XLII, Nr. 1), pe lângă litera­tură şi cronici semnate de: Emanoil Bucura, George Gre­gorian, Alfred Moşoiu, AL T. Stamatiad, V. Demetrius, M. Celarianu, Don José, N. N. Tonitza, Perpessicius, B. Ce­­cropide, Gh. Cardaş, etc., etc. mai publică : o cronică muzi­cală a d-lui G. N. Georgescu- Breazul; o cronică a litera­turii germane de d. Oscar Walter Cisek și un sistematic buletin bibliografic redactat de d. Al. Sădi Ionescu, bi­bliotecar al Academiei Ro­mâne. • Inspectorul general de la C. F. R., Const. Platam­ona, a mu­rit subit, pe când se afla in sta­fia Domnita Elena (Timişoara). • Articolul 48 din regulamen­tul facultăţii de filozofie si litere din Cernăuți, s-a modificat ast­fel : „Examenele de licenţă se vor ţine la 5—28 Februarie, 10—50 Iunie şi 10—31 Octombrie. ■ D. Drago­mir Antonescu, pri­marul com. Buda Ila fov), a do­nat cu începere de la 1 Noembrie a. c., salariul său cu toate acce­so­riile orfanilor de război ce ur­mează regulat la şcoala din m­ea comună. Căutăm un cores­pondent harnic la O­­raviţa. fe Ofertele se vor tri­mite secretariatului de redacţie. ■ Pe ziua de 1 Ianuarie, direc­ţiunea generală a teatrelor, din ministerul artelor se va desfiin­ţa şi serviciile ei vor trece la di­recţiunea artelor. ■ Duminică 5 Ianuarie va fi la teatrul Central din Galaţi a IX-a şezătoare la ora 10 jum. dim. cu următorul program: Conferinţa d-lui profesor dr. Gh. Marinescu, despre : „Bătrâ­neţe — Tinereţe—Reîntinerire’’; Concert; Recitări. A X-a şezătoare va fi Dumini­că 10 Ianuarie cu conferinţa d-lui profesor I. G. Munteanu, despre: „La Odessa, începutul Revoluţiei". • Casa centrală de împro­p­rietărire a cerut consilieri­­or agricoli să-i comunice, dificultăţile pe cari le întâm­pină întru executarea lucră­rilor de definitivarea refor­mei agrare. Vor arăta şi pro­gresul realizat în mersul lu­crărilor de la ultima consfă­tuire a tuturor consilierilor a­­gricoli la Bucureşti în luna octombrie. ■ S’a acordat „Meritul comer­cial şi industrial“ cl. I d-lui dr. I. N. Angelescu, rector şi pro­fesor la academia comercială din Bucureşti. ■ S’a conferit „Răsplata Mun­cii“ pentru biserică cl. I d-nei A­­nastasia P. Mihail şi d-lor Mi­hail Muntenescu din Capitală şi Al. Băbeanu, director general al eforiei spitalelor civile din Bu­cureşti ; cl. II d-lui Th. Popescu comerciant, enoriaş al catedralei Sf. Gheorghe din Piteşti, pentru donaţiuni însemnate în bani şi pentru sprijinul moral dat bise­ricii. ■ Ministrul Turciei Bagh­ib bey a părăsit Marti­d. a. Capitala cu trenul de Constanţa, spre a merge la Constantinopol, fiind chemat de urgenţă la Angora de către guvernul turc. □ NEA NIţA PITPALAC po­vesteşte în „Veselia“ de anul nou ce a observat dumnealui în ţara tirileză (Tirol). Marele că­lător mărturiseşte că a văzut Tunarii, Ciurelu, Ştefăneştii, când a vrut să-l răstoarne ca­­mionu cu lăutari cu tot. Co­­mana, când Năică Iu­dentu se suia, pilit, pă­tiligraf, dar aşa ceva a ferit-a sfântul. Nu se potriveşte cruda cu nesărata. Una sântără Leu ** * '•na tu, Cri­­zantina dela Limetru ori Par­­cu Făgădău, şi alta lendrii şi prăpastie lângă prăpastie de trenti cu trinu ca’n arioplan, dăn ţara tirileză. NEA­NIŢA PITPALAC arată apoi cum, tot trecând prin tu­neluri, devine și dumnealui turnei, văzând In juru-i numai vicevers. JUDICIARE ■ D. Paul Rarincescu, doctor în drept, procuror de secţiune la tribunalul Vlaşca, a fost delegat să îndeplinească funcţiunea de procuror pe lângă tribunalul Ilfov. SANITARE ■ E vacant postul de medic al circumscripţiei Rădăşeni (Fălti­­ceni). ■ Concursul de medic primar, secţia de alienaţi, de la spitalul din Lugoj, ce urma să înceapă In ziua de 2 Ianuarie, a fost a­­mânat pe Luni 11 Ianuarie, ora­­M dim. • Au fost Însărcinaţi să facă , serviciu ca medici provizorii de­­ circumscripţii, d-nii d-ni : Kovács I Iosif Ia Vidoş (Vânători), Z. Si­­mio la Stănişeşti (Tecuci), An-­­­ton Buşalenga la spitalul din Sibiu și Emil Fessler la Râioasa , C­eleorman). Croirea bisericească in timpul Crăciunului la Chişinău Arhiepiscopal Gârie s’a retras la o mănăstire In ajunul Crăciunului, urma să se înapoeze dela Bucureşti Arhiepiscopul Gurie, dar a fost aşteptat în zadar. Prea Sfinţia Sa s'a oprit la mănăstirea Hîr­­joavka, unde a rămas în zilele de Crăciun. Faptul a produs o impresie a­­dâncă în lumea creştină şi chiar prin cea străină, şi a fost diferit comentat După unii, gestul Arhiepisco­pului Gurie, de a se fi retras la mănăstire, când presenţa sa la Chişinău, in zilele de sărbători, ■e impunea, ar fi un răspuns la atitudinea pe care majoritatea membrilor Sinodului a avut-o fată de P. S. S. acuzat că din cauza Sa, calendarul nou n'a fost acceptat de basa­rabeni. Aic­i cred, că Arhiepiscopul s’a retras la mănăstirea Hîrjoavka și ca o manifestare contra ho­­tărîrei Sinodului de a pune scau­nul mitropolitan al Basarabiei la adunarea naţională, când i-a fost promis că el îi va fi acordat de drept, ca urmaş al fostului mi­tropolit Gavriil Bănulescu-Bo­­doni. Se vorbeşte în unele cercuri, că pentru scaunul mitropolitan al Basarabiei va candida şi Episco­pul de Hotin Visarion Puiu. Evenimentele ce vor urma vor arăta care este adevărul * Serviciul divin s’a făcut la Sobor în ziua întâia de Crăciun de preoţii Catedralei în faţa unei asistenţe numeroase, care este explicabilă, căci au participat funcţionarii, oficialităţile, mili­tari; în schimb însă la celelalte biserici a fost mai puţină lume de­cât anul trecut. Foarte mulţi enoriaşi au în­ştiinţat pe preoţii de la diferite biserici ca să nu-i viziteze în ziua de Crăciun, după cum se obişnueşte aci, de­oarece nu vor serba Crăciunul după stilul nou. Ziarul rusesc care publică această ştire spune, că preoţii le-au răspuns că vor oficia în ziua Crăciunului după stilul vechili. La biserica de lângă cimitirul oraşului, la biserica aşa zisă a Frăţimei Alexandru Nevski, preo­tul Laşca a oficiat in ziua de Crăciun. In faţa unei mari mul­ţimi. Preotul Laşca era singurul oficia­l, biserica sa ta ru­seşte toată slujba, şi e unul din copiii susţinătorilor stilului vechiu, oficiind foarte des la săr­bătorile după acest stil. Hotărî­rea preotului Lascu de a accepta stilul nou faţă de sus­­ţiitorii celui vechiu, şi cari erau cei mai numeroşi parohieni ai lui, a uimit toată suflarea creş­tinească şi ea este pusă în legă­tură cu retragerea Arhiepisco­pului Gurie la mănăstire. Cum aceasta este explicată de unii ca o recunoaştere a P. S. S. că nu mai poate spera la cârja de mitropolit, preotul Laşcu, care a candidat pentru una din cele două eparhii ale Basarabiei, a Cetăţei Albe şi Hotin, s’ar fi ho­­tărît, luând o atitudine energică pentr­u stilu nou, să-şi impuie candidatura la scaunul de ar­hiereu. Nu putem încheia cele de mai sus fără să relevăm că Arhiepis­copul Gurie deşi s'a retras la mănăstire a trimis o pastorală tuturor bisericilor din eparhia sa, cerând preoţilor să serbeze după stilul nou aşa cum Sfântul Sinod a hotărât. * * -OXXXO­ Fuc­ţionarii destituiţi Impiegatul de mişcare Eugen Străinu din staţia Gătaia, a fost destituit pentru că a vândut in profitul său mai multe bilete de călătorie. D. Hie Mitulescu, oficiant su­perior, fost diriginte al oficiu­lui Cataloi a fost destituit, pen­tru însuşire de bani şi falsuri în acte publice.* D. Gerson Buchbinder, ofi­ciant superior l­a Cernăuți, a fost destituit, făcându-se vinovat de însușirea unei sume de bani dintr-o scrisoare de valoare. ■xcx Noul comandând al aviației Italiene Roma, 29. — Generalul Picc­o a fost numit comanda și șef al flotei aeriene italiene, ■■ » —o s:.x o 1 mu ­ox:­xo- vHIVERSU. Cronica agricolă urai mii Unul din mijloacele de progres şi de îndrumare a agriculturii este desigur, lite­ratura agricolă, adică reviste­le şi cărţile de agricultură. Această literatură agricolă trebue să ţină seama — mai mult ca de orice altceva — de cititorul căruia se adre­sează. Intr’un fel se face o carte pentru elevii şcolilor de agricultură ; într’altfel se face o carte pentru cei cari au trecut printr’o şcoală su­perioară de agricultură şi cu totul altfel se scrie pen­tru plugarii fără şcoală, cari plugăresc cum au apucat de la părinţi. La noi în România, mai a­­les acum după expropriere şi împroprietărire, cea mai ma­re parte din plugari, sunt să­tenii, cari ţin 92 la sută din întinderea arabilă a ţării. Marea proprietate a rămas cu 8 la sută. Numărul pro­prietarilor de la 100 hectare în sus nu trece de 10.000. Nu­mărul micilor plugari este 4.000.000 (patru milioane). Prin urmare, dacă vrem să îndrumăm, să organizăm şi să facem să progreseze a­­gricultura ţării, trebue să scrim mai ales pentru săteni, pentru micii plugari. Numai prin ei agricultura noastră va înainta, numai prin ei vom spori producţiunea a­­gricolă a ţării, vom mări ex­portul, vom avea bună­starea şi a statului şi a locuitorilor. Trebue să scrim mult pen­tru săteni , să scrim mult pentru îndrumarea agricolă a micului plugar. Nevoia aceasta de îndru­mare a plugăriei şi a pluga­rului nostru, ne-a îndemnat sa tipărim această „Pagina agricolă“ şi să adunăm in jurul ei pe cei mai buni spe­cialişti, agronomi şi scriitori. Aceeaş străduinţă, pentru luminarea plugarilor o mai face şi : Societatea agronomi­lor, care tipăreşte o foaie şi un calendar pentru plu­gari ; la Chişinău tipăreşte o foaie pentru plugari, d. pro­fesor dr. Cardaş, fost direc­tor general al împroprietă­ririi în Basarabia ; tipogra­fia „Cartea Românească“ a ştiut să adune o seamă din cei mai valoroşi specialişti, caii scriu „Biblioteca agri­colă populară“, singura bi­bliotecă agricolă pentru micii plugari, bine scrisă, bine tipărită, bogat ilustrată şi ieftină (5 lei broşura). A­­sociaţia culturală ,,Viaţa de Ţară“, pentru popularizarea ştiinţelor agricole, de curând recunoscută persoană mora­lă, tipăreşte revista „Viaţa de Ţară“, cea mai bună re­vistă de agricultură de la noi, singura care seamănă cu re­vistele din Franţa pentru popularizarea agriculturii. In afară de acestea, mai sunt: o revistă a agronomilor din Basarabia ; una a Uniu­­nei cooperativelor agricole din Vlaşca ; alta a unui cerc de agronomi şi cooperatişti din Brăila, etc. Este bine ca fiecare judeţ să aibă o foaie regională de sfaturi şi ştiri agricole­ In această direcţie, Camerele­ a­­gricole judeţene, de curând înfiinţate, au un larg câmp de activitate. Dar, cele mai bune reviste şi cărţi trebue răspândite peste toată ţara. Ne pare rău că nu putem spune un cuvânt bun despre activitatea ministerului de agricultură, care nu a făcut încă nimic pentru răspândi­rea ştiinţei agricole în marea massă a micilor plugari şi care nici nu înţelege să în­curajeze — în măsu­ra cu­venită — opera de populari­zare făcută de alţii. Ne pla­ce să sperăm că această situa­ţie se va îndrepta cât de cu­rând. Sunt ţări, unde agri­cultura nu este atât de îna­poiată ca la noi, dar unde ministerul agriculturii face mari sacrificii pentru răs­pândirea ştiinţei agricole la poporul plugar. Plugarii noştri trebue să vază lămurit că plugăria a­­pucată din bătrâni şi-a trăit traiul. Altfel cere pământul să fie muncit acuma. Şi acea­sta nu o pot afla decât citind revistele, cărţile de agricul­tură, scrise pe înţelesul lor Suntem în timpul iernei­ Puţinele ocupaţiuni pe cari Ie are plugarul acum, îi dă timp de citit şi ascultat. Citiţi reviste şi cărţi de a­­gricultură, căci numai astfel veţi afla cum trebue să lu­craţi, ca să aveţi producte multe şi bune. A. D. Carabella Prepararea şuncilor Râmătorii din cele mai bune rase şi îngrăşaţi raţional — după cum am arătat în numărul tre­cut — nu ne dau maximul de câştig, dacă tăindu-i, nu ştim sa Ie folosim cât mai bine fiecare parte din corpul lor. Astăzi ne vom ocupa de prepa­rarea şuncilor afumate şi fierte. După ce porcul a fost tăiat, pârlit şi curăţit, i se taie burta prin mijloc, spre a i se scoate la fruntaele şi apoi şi spinarea, astfel că obţinem două jumătăţi egale. Din aceste jumătăţi se scot şuncile dinapoi, apoi cele dina­inte şi pieptul. (Vezi figura din n­umărul trecut). Aceste părţi sunt de obicei mai mult cărnoase. Pre­parate, ele sunt nepreţuite pentru hrana plugarului nostru. De a­­ceea e bine, cu ocazia sărbători­lor, să întrebuinţeze pentru ne­cesităţile gospodăreşti imediate la frunt­ele şi alte părţi cărnoase ale porcului, iar şuncile şi piep­tul să le prepare — pentru ca să ţină mai mult timp şi să poată consuma din ele treptat-trep­­tat, până în spre primăvară. Nu­mai aşa se folosesc aceste părţi din porc într’adevăr la maximul de beneficiu. Acest sistem e întrebuinţat de numeroşi plugari luminaţi din Transilvania şi Banat şi el e bine să se răspândească cât mai mult. Iată cum preparăm şuncile: îndată ce am scos şuncile (jam­­boanele) şi pieptul, ele se freacă ne cu silitră, atât pe partea cărnoasa, cât şi pe şorici. In ur­mă se pun într'un vas in care se află sare din belşug, imprejună cu foi de dafin, boabe de piper şi coleandru. Şuncile se afundă bi­ne în sarea aceasta şi sunt ţinute timp de 5 (cinci) zile. In fiecare zi ele sunt întoarse, aşa că în trio zi să stea cu o parte în jos, iar n a doua zi cu cealaltă parte. In urmă se face o saramură cu sare de bucătărie şi care să fie atât de tare, încât punând oul de­asupra, să nu se scufunde. Atunci saramura e bună. Se pun şuncile în această saramură, având gri­­jea să fie acoperite în întregime. Se ţin aci timp de două săptă­mâni. Pe urmă se scot şuncile şi se ţin in apă rece o zi. Apoi sânt atârnate ca să se svânte şi ţinute la vânt două zile. Fiind uscate, ele se pun la afumat. Afumarea se poate face într’un butoi fără funduri (A) ce se a­­şează deasupra unor pirostrii (B), sau pe nişte lemne groase, ca să se poată face focul dedesubt Deasupra butoiului se pune un băţ (C) de care se leagă jamboa­­nele şi pieptul (D), cari atârnă un butoi. Deasupra, butoiul trebue să fie legat cu un sac, pentru că fumul să nu iasă afară. După ce am preparat toate acestea, se face focul sub butoi (E) Încet, cu ru­­megătură de lemne, aşa fel ca flacăra să nu se ridice decât foar­te puţin şi numai fumul să intre un butoi, după cum se poate ve­dea din figură interiorul butoiu­lui (F). Afumarea ţine trei zile, iar dacă jamboanele şi pieptul nu sunt destul de bine afumate, se pot ţine până la 5 zile. Astfel preparate, ele sunt bune de mâncat. La răcoare, ele ţin mai mult timp, aşa că plugarul poate mânca în fiecare zi, până primăvara. Dacă pieptul e foarte bun nu­mai afumat, şuncile dinainte şi dinapoi (jamboanele) sunt şi mai bune dacă după afumat se şi fierb. In acest caz, şunca afumată se spală cu apă călduţă şi apoi se pune să fiarbă in apă, căutând ca apa să o acopere în întregime. In această apă s’au pus boabe de piper şi foi de dafin, pentru a-i da gust Când jamboanele sunt aproape fierte, se scurge zeama şi se pune 1 jum. kgr. vin şi din nou şuncile se pun pe foc, până când ele înghit tot vinuL In felul acesta pieptul şi jam­­boanele sunt valorificate la maxii­mum, formând una din cele mai gustoase mâncări pe care vi le poate da porcul Prof. N. A. Dumitrescu Gării şi Reviste Au apărut: REVISTA HORTICOLA, anul III, Nr. 34, 1 Decembrie 1925. Organul soc. horticole din România, sub conducerea colaboratorului nostru, prof. D. I. Ştefănescu, directorul horticulturii. Este un număr închinat ex­poziţiei horticole dela 8­ n­ Noembrie. Intre altele cu­prinde cuvântările d-lor Ste­ Han Popescu, din partea ca­sei grădinilor şi Ch. Faraudo preşedintele soc. horticole. Este ilustrat cu opt planşe, cu vederi de la expoziţia hor­ticolă. BULETINUL AGRICUL­TORILOR, anul 4, Nr. 3 din 1925, sub conducerea colabo­ratorului nostru d. D. T. Stamatelache, proprietarul stupinei demostrative de la Târgul-Frumos (Iaşi) şi api­cultorul ministerului agri­culturii. Cuprinde articole scrise de cei mai buni teoreticiani şi practiciani apicoli; inven­­ţiuni noui în apicultura; împroprietărirea stuparilor; regulamentul loturilor cons­­stituite pe rezervele de Stat, etc.­­ Citit 1­a călătorie In Suedia de Stelian Portescu 3 Plăcută şi PIANINE GRAMOLE PLACI DE [RAMQFflfl Originale marca Ultimele noutăţi de dansăn taie de orchestrele Whiteman, Savoy, Hylton etc., Shannai, My best girl, Sonya (cel mai mare succes), Peter Pan, Uku­lele Lady, Got no time, Doo Wacka Doo, Florida, Foot loose, Ah—Ha!, Pozzo, Chick, Chick, Chicken, Stamboul, etc. PLiul SPE­HLEtott de Caruso, Fleta, Titta Ruffo, Chan­apine, Galli-Curci, Kreiz­­ler, Paderewsky pl I PI cântate de cantorii I LRbi Rosenblatt — N­e­w- York și Kwartin—Viena PI API de orchestră, toate * Lit bl Simfoniile de Beet­hoven complecte. Opere etc. Se găsesc la cel mai bine asortat magazin lOlAHIBldiZlULA* lacob Presser -BUCUREŞTI — Strada Coltei 13 Etaj I. ; Dată ceaiul Dv. ao­oi mulţumeşte centi gurei. încercaţi odată cea mai distinsă marcjFruse­­asci ceaiul KoC PopoiL Veti C mulţumiţi. Ib Magazinul de desfacere al Valinei Producători­lor agricoli B-dul I. C. Osrătianu No.­­ Industria produselor animale S. A. P. Centrala Bucureşti Sucursale: Buzău, R.­Sărat, Focşani, Berlin debitează zilnic in departamentul special de­­Mii! Si Mai nou înfiinţat Carne vacă, porc, par­cei de lapte, viţei de lapte, miel Mezeluri Deviza, dela producător direct la cumpărător. Serviciu ireproşabil, pre­ţuri abordabile pentru toată lumea. Instalaţiune unică. Rugăm vizitaţi magazinul DIRECŢIUNEA GENERALA A CAILOR FERATE ROMANE Nr. 115625/15501/E. Sâmbătă 30 Ianuarie 1920, 1PUBLICATIUNE ora 11 a. m„ se va ţine licita­ţie la Direcţiunea Generală a Căilor Ferate Române, pentru aprovizionarea de­ Butoane şi pahare pentru e­­lemente telegrafice. Informaţiuni se pot lua in toate zilele de lucru la Direc­ţiunea Economatului, Econo­­matului, Calea Victoriei Nr. 93, unde se vor libera şi formula­rele pentru oferte. Viţe Altoite şi botaşi indigeni, se­­lecţiunile garantate, vinde. Pepi­­nierile Nicolae Dimian, pro­prietar Odobeşti pentru viţe al­geriene se primesc comenzi de pe acum, livrabile din portul Constanţa, In luna Martie. •_________ 3821 EU MA SERVESC NUMAI DE ROUGE BRUNET,PUDRA GRASA. FARDURI.CREIOANE.ROUGE DE BUZE GOLDCREAM PATTI 51 TOATE PRODUSEI! PARFUMERIEI L.LEICHNER , BERLIN­­ DE VÂNZARE LA TOATE DROGUERWI SI PARFUMERIILE DIN TARA. REFUZATI PREPARATE SIMILARE! DEPOZIT GENERAL DROG.GLASNER4 SACHTER ___CERNĂUŢI-----­CAILE FERATE ROMANE PUBLICATIUNE In ziua de 15 Ianuarie 1926, ora 11, se va ţine la reşedinţa Direcţiunei Regionale din A­­rad, licitaţie publică pentru concesionarea exploatărei res­taurantului din staţiunea Brad. Licitaţia va începe dela suma de 5000 Lei. Pentru orice infor­­maţiuni a se adresa la Biroul M. 5. Timişoara, la 15 Decembrie 1925. DIRECŢIUNEA REGIONALA ARAD-TIMIŞOARA Nr 20019/DR/12026/M. 1925. _ __________ 2761 ministerul justiţiei Direcţiunea Judiciară D. Vladimir I. Paschivschi, domiciliat în Cernăuţi, a făcut cerere acestui­­minster de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Paschivschi în acela de Bănăţeanu, spre a se nu Vladimi Bănăţeanu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de alini­atul II al zisului articol. ^ Săpunul de toaletă dezinfectant O binefăcătoare este baia părului cu "Shampoo-Elid­a", care înviorează şi întremează. "Shampoo-rElida" curăţă porii capului cât şi atât împiedecând formarea mătreţi şi contribuie la sănătatea părului S HAMPOO ELI­DA fără sodă. FABRICĂ: /Tft MITROPOLITUL GRIGORE No 18 TEL.71/26. 68/^1 Ceasornice elegante și precise rî ' 'T'.J tf DOXA PODOABA FEPIEEI ESTE PA* H U l ORICE CULOARE PIERDUTA’ SE POATE REDA PARULUI cu renumita vopsea de pâr " R.A.P I D" se GASEgre m toate huauteie LAJÎARM­ACU Sl DROGUE du. gyt m V\­A'fTfhf Jucării de copii, articole de menagiu, ■ 1JH bIIIIIIII Mobilă române­scă, asortiment bogat Is IS 11181! K § mai eftin ca ori unde la vttlIIlIJIU mm ••Ga,eria de Cadouri“ — Lipscani 21 fost 3 — 17 CELE MAI FRUMOASE CADOURI GPAMOFOANE SStSStl ULTIMELE PERFECŢIUNI •că I CAM PIDCD ÎNCREDERE ^ fcPili IK KJ Elf. REGALE BUCUREŞTI CALEA VICTORIEI -44 . FABRICA de CLOPOTE „OITUZ“ »»’ Splaiul C. A. Rosetti 14, Bucureşti — Tel. 70­­­79­­ Cluj—Schieb & G, Piaţa Mi­hai Viteazu 40 Rădăuţi —Bucovina. Mihai G Turcan Chişinău — Basarabia, D. G. Cara-Stoianov Craiova — Nicolaescu, Str. Alex. Lahovari 138. Execută şi s­e găseşte în depozitul sucursalelor CLOPOTE gata de orice mărime, din material special, garantând sunetul şi durabilitatea pe timp de 50 ani. ■m TIPĂRI PENTRU TUBURI din EsT în inele de fântână, treptea, etc. maşini pentru fabricarea ţiglei din ciment pentru acoperiş, cărămii din beton, blocuri scobite, dale şi plăci din ciment-mosaic terazzo - granitoid şi de trotoare. In­­stalaţii complecte pentru fabricarea de ardesie din as­est ciment „ETERNIT“ furnizează prompt din magazinele din Braşov „M O D El R INI A­ 4 Maşini de Construcţiuni şi Radiatori S. A. Braşov, Str. înfundată 12 (Kis utca). Te­­fon 578 înainte de cumpăraţi maşini, inspecţionaţi b ne asortat depozitul ______ nostru. Prospect şi oferte gratis! _______ 793(4) Pentru sărbători Reduceri de preturi Obiecte da Cadouri — Porcelanuri fine Serviciuri de masă ceai cafea neagră etcTacâmuri de masă la Magazinul „KARLSBAD*’ din Galeriile Etanduziel No. 12 bis A apărut: ANUARUL so cec w nwwivwh al Romăniej Mar; preţul lei 1.200 complect 3500 Pagini, peste un milion adrese Industrie, Comerţ, Pro­­esiuni, Meserii, Autorități, Instituţiuni etc., etc., legat In pânză De vânzare la toate Librăriile din ţară şi la Librăria Editoare SO CEC & Co. 5. M. JUCĂRII şl CADOURI mai eftîn ca ori­unde lai 4041 Librăria Universală Alcalay & Co. Calea Victoriei sub Hotel Bulevard

Next