Universul, ianuarie 1926 (Anul 44, nr. 1-25)
1926-01-01 / nr. 1
Icar înv.—Kr. I Vineri 1 Ianuarie 1911 INFO8HAŢIONI Soi ■ Au fost delegaţi ,ca membri în consiliul tehnic superior, pe timp de un an, cu începere de la 1 Ianuarie d-nîî: inginer C. Buşilă, prof. la şcoala politehnică din Bucureşti; inginer Inspector general P. Cîocălteu, director al consiliului tehnic superior; întinerii inspectori generali Ion Ionescu şi Gh. Popescu, profesori la ec. politehnică din Bucureşti; arhitect inspector general cl. I. P Antonescu ; arhitect-şef Duiliu Marcu, din direcţia consiliului superior tehnic. ■ D. inginer C. Bakony a fost numit profesor suplinitor La catedra de tehnologie de la şcoala politehnică din Timişoara. • Consequent planului său de reorganizare, „Universul literar“ din 3 Ianuarie (an XLII, Nr. 1), pe lângă literatură şi cronici semnate de: Emanoil Bucura, George Gregorian, Alfred Moşoiu, AL T. Stamatiad, V. Demetrius, M. Celarianu, Don José, N. N. Tonitza, Perpessicius, B. Cecropide, Gh. Cardaş, etc., etc. mai publică : o cronică muzicală a d-lui G. N. Georgescu- Breazul; o cronică a literaturii germane de d. Oscar Walter Cisek și un sistematic buletin bibliografic redactat de d. Al. Sădi Ionescu, bibliotecar al Academiei Române. • Inspectorul general de la C. F. R., Const. Platamona, a murit subit, pe când se afla in stafia Domnita Elena (Timişoara). • Articolul 48 din regulamentul facultăţii de filozofie si litere din Cernăuți, s-a modificat astfel : „Examenele de licenţă se vor ţine la 5—28 Februarie, 10—50 Iunie şi 10—31 Octombrie. ■ D. Dragomir Antonescu, primarul com. Buda Ila fov), a donat cu începere de la 1 Noembrie a. c., salariul său cu toate accesoriile orfanilor de război ce urmează regulat la şcoala din mea comună. Căutăm un corespondent harnic la Oraviţa. fe Ofertele se vor trimite secretariatului de redacţie. ■ Pe ziua de 1 Ianuarie, direcţiunea generală a teatrelor, din ministerul artelor se va desfiinţa şi serviciile ei vor trece la direcţiunea artelor. ■ Duminică 5 Ianuarie va fi la teatrul Central din Galaţi a IX-a şezătoare la ora 10 jum. dim. cu următorul program: Conferinţa d-lui profesor dr. Gh. Marinescu, despre : „Bătrâneţe — Tinereţe—Reîntinerire’’; Concert; Recitări. A X-a şezătoare va fi Duminică 10 Ianuarie cu conferinţa d-lui profesor I. G. Munteanu, despre: „La Odessa, începutul Revoluţiei". • Casa centrală de împroprietărire a cerut consilierior agricoli să-i comunice, dificultăţile pe cari le întâmpină întru executarea lucrărilor de definitivarea reformei agrare. Vor arăta şi progresul realizat în mersul lucrărilor de la ultima consfătuire a tuturor consilierilor agricoli la Bucureşti în luna octombrie. ■ S’a acordat „Meritul comercial şi industrial“ cl. I d-lui dr. I. N. Angelescu, rector şi profesor la academia comercială din Bucureşti. ■ S’a conferit „Răsplata Muncii“ pentru biserică cl. I d-nei Anastasia P. Mihail şi d-lor Mihail Muntenescu din Capitală şi Al. Băbeanu, director general al eforiei spitalelor civile din Bucureşti ; cl. II d-lui Th. Popescu comerciant, enoriaş al catedralei Sf. Gheorghe din Piteşti, pentru donaţiuni însemnate în bani şi pentru sprijinul moral dat bisericii. ■ Ministrul Turciei Baghib bey a părăsit Martid. a. Capitala cu trenul de Constanţa, spre a merge la Constantinopol, fiind chemat de urgenţă la Angora de către guvernul turc. □ NEA NIţA PITPALAC povesteşte în „Veselia“ de anul nou ce a observat dumnealui în ţara tirileză (Tirol). Marele călător mărturiseşte că a văzut Tunarii, Ciurelu, Ştefăneştii, când a vrut să-l răstoarne camionu cu lăutari cu tot. Comana, când Năică Iudentu se suia, pilit, pătiligraf, dar aşa ceva a ferit-a sfântul. Nu se potriveşte cruda cu nesărata. Una sântără Leu ** * '•na tu, Crizantina dela Limetru ori Parcu Făgădău, şi alta lendrii şi prăpastie lângă prăpastie de trenti cu trinu ca’n arioplan, dăn ţara tirileză. NEANIŢA PITPALAC arată apoi cum, tot trecând prin tuneluri, devine și dumnealui turnei, văzând In juru-i numai vicevers. JUDICIARE ■ D. Paul Rarincescu, doctor în drept, procuror de secţiune la tribunalul Vlaşca, a fost delegat să îndeplinească funcţiunea de procuror pe lângă tribunalul Ilfov. SANITARE ■ E vacant postul de medic al circumscripţiei Rădăşeni (Fălticeni). ■ Concursul de medic primar, secţia de alienaţi, de la spitalul din Lugoj, ce urma să înceapă In ziua de 2 Ianuarie, a fost amânat pe Luni 11 Ianuarie, oraM dim. • Au fost Însărcinaţi să facă , serviciu ca medici provizorii de circumscripţii, d-nii d-ni : Kovács I Iosif Ia Vidoş (Vânători), Z. Simio la Stănişeşti (Tecuci), An-ton Buşalenga la spitalul din Sibiu și Emil Fessler la Râioasa , Celeorman). Croirea bisericească in timpul Crăciunului la Chişinău Arhiepiscopal Gârie s’a retras la o mănăstire In ajunul Crăciunului, urma să se înapoeze dela Bucureşti Arhiepiscopul Gurie, dar a fost aşteptat în zadar. Prea Sfinţia Sa s'a oprit la mănăstirea Hîrjoavka, unde a rămas în zilele de Crăciun. Faptul a produs o impresie adâncă în lumea creştină şi chiar prin cea străină, şi a fost diferit comentat După unii, gestul Arhiepiscopului Gurie, de a se fi retras la mănăstire, când presenţa sa la Chişinău, in zilele de sărbători, ■e impunea, ar fi un răspuns la atitudinea pe care majoritatea membrilor Sinodului a avut-o fată de P. S. S. acuzat că din cauza Sa, calendarul nou n'a fost acceptat de basarabeni. Aici cred, că Arhiepiscopul s’a retras la mănăstirea Hîrjoavka și ca o manifestare contra hotărîrei Sinodului de a pune scaunul mitropolitan al Basarabiei la adunarea naţională, când i-a fost promis că el îi va fi acordat de drept, ca urmaş al fostului mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. Se vorbeşte în unele cercuri, că pentru scaunul mitropolitan al Basarabiei va candida şi Episcopul de Hotin Visarion Puiu. Evenimentele ce vor urma vor arăta care este adevărul * Serviciul divin s’a făcut la Sobor în ziua întâia de Crăciun de preoţii Catedralei în faţa unei asistenţe numeroase, care este explicabilă, căci au participat funcţionarii, oficialităţile, militari; în schimb însă la celelalte biserici a fost mai puţină lume decât anul trecut. Foarte mulţi enoriaşi au înştiinţat pe preoţii de la diferite biserici ca să nu-i viziteze în ziua de Crăciun, după cum se obişnueşte aci, deoarece nu vor serba Crăciunul după stilul nou. Ziarul rusesc care publică această ştire spune, că preoţii le-au răspuns că vor oficia în ziua Crăciunului după stilul vechili. La biserica de lângă cimitirul oraşului, la biserica aşa zisă a Frăţimei Alexandru Nevski, preotul Laşca a oficiat in ziua de Crăciun. In faţa unei mari mulţimi. Preotul Laşca era singurul oficial, biserica sa ta ruseşte toată slujba, şi e unul din copiii susţinătorilor stilului vechiu, oficiind foarte des la sărbătorile după acest stil. Hotărîrea preotului Lascu de a accepta stilul nou faţă de susţiitorii celui vechiu, şi cari erau cei mai numeroşi parohieni ai lui, a uimit toată suflarea creştinească şi ea este pusă în legătură cu retragerea Arhiepiscopului Gurie la mănăstire. Cum aceasta este explicată de unii ca o recunoaştere a P. S. S. că nu mai poate spera la cârja de mitropolit, preotul Laşcu, care a candidat pentru una din cele două eparhii ale Basarabiei, a Cetăţei Albe şi Hotin, s’ar fi hotărît, luând o atitudine energică pentru stilu nou, să-şi impuie candidatura la scaunul de arhiereu. Nu putem încheia cele de mai sus fără să relevăm că Arhiepiscopul Gurie deşi s'a retras la mănăstire a trimis o pastorală tuturor bisericilor din eparhia sa, cerând preoţilor să serbeze după stilul nou aşa cum Sfântul Sinod a hotărât. * * -OXXXO Fucţionarii destituiţi Impiegatul de mişcare Eugen Străinu din staţia Gătaia, a fost destituit pentru că a vândut in profitul său mai multe bilete de călătorie. D. Hie Mitulescu, oficiant superior, fost diriginte al oficiului Cataloi a fost destituit, pentru însuşire de bani şi falsuri în acte publice.* D. Gerson Buchbinder, oficiant superior la Cernăuți, a fost destituit, făcându-se vinovat de însușirea unei sume de bani dintr-o scrisoare de valoare. ■xcx Noul comandând al aviației Italiene Roma, 29. — Generalul Picco a fost numit comanda și șef al flotei aeriene italiene, ■■ » —o s:.x o 1 mu ox:xo- vHIVERSU. Cronica agricolă urai mii Unul din mijloacele de progres şi de îndrumare a agriculturii este desigur, literatura agricolă, adică revistele şi cărţile de agricultură. Această literatură agricolă trebue să ţină seama — mai mult ca de orice altceva — de cititorul căruia se adresează. Intr’un fel se face o carte pentru elevii şcolilor de agricultură ; într’altfel se face o carte pentru cei cari au trecut printr’o şcoală superioară de agricultură şi cu totul altfel se scrie pentru plugarii fără şcoală, cari plugăresc cum au apucat de la părinţi. La noi în România, mai ales acum după expropriere şi împroprietărire, cea mai mare parte din plugari, sunt sătenii, cari ţin 92 la sută din întinderea arabilă a ţării. Marea proprietate a rămas cu 8 la sută. Numărul proprietarilor de la 100 hectare în sus nu trece de 10.000. Numărul micilor plugari este 4.000.000 (patru milioane). Prin urmare, dacă vrem să îndrumăm, să organizăm şi să facem să progreseze agricultura ţării, trebue să scrim mai ales pentru săteni, pentru micii plugari. Numai prin ei agricultura noastră va înainta, numai prin ei vom spori producţiunea agricolă a ţării, vom mări exportul, vom avea bunăstarea şi a statului şi a locuitorilor. Trebue să scrim mult pentru săteni , să scrim mult pentru îndrumarea agricolă a micului plugar. Nevoia aceasta de îndrumare a plugăriei şi a plugarului nostru, ne-a îndemnat sa tipărim această „Pagina agricolă“ şi să adunăm in jurul ei pe cei mai buni specialişti, agronomi şi scriitori. Aceeaş străduinţă, pentru luminarea plugarilor o mai face şi : Societatea agronomilor, care tipăreşte o foaie şi un calendar pentru plugari ; la Chişinău tipăreşte o foaie pentru plugari, d. profesor dr. Cardaş, fost director general al împroprietăririi în Basarabia ; tipografia „Cartea Românească“ a ştiut să adune o seamă din cei mai valoroşi specialişti, caii scriu „Biblioteca agricolă populară“, singura bibliotecă agricolă pentru micii plugari, bine scrisă, bine tipărită, bogat ilustrată şi ieftină (5 lei broşura). Asociaţia culturală ,,Viaţa de Ţară“, pentru popularizarea ştiinţelor agricole, de curând recunoscută persoană morală, tipăreşte revista „Viaţa de Ţară“, cea mai bună revistă de agricultură de la noi, singura care seamănă cu revistele din Franţa pentru popularizarea agriculturii. In afară de acestea, mai sunt: o revistă a agronomilor din Basarabia ; una a Uniunei cooperativelor agricole din Vlaşca ; alta a unui cerc de agronomi şi cooperatişti din Brăila, etc. Este bine ca fiecare judeţ să aibă o foaie regională de sfaturi şi ştiri agricole In această direcţie, Camerele agricole judeţene, de curând înfiinţate, au un larg câmp de activitate. Dar, cele mai bune reviste şi cărţi trebue răspândite peste toată ţara. Ne pare rău că nu putem spune un cuvânt bun despre activitatea ministerului de agricultură, care nu a făcut încă nimic pentru răspândirea ştiinţei agricole în marea massă a micilor plugari şi care nici nu înţelege să încurajeze — în măsura cuvenită — opera de popularizare făcută de alţii. Ne place să sperăm că această situaţie se va îndrepta cât de curând. Sunt ţări, unde agricultura nu este atât de înapoiată ca la noi, dar unde ministerul agriculturii face mari sacrificii pentru răspândirea ştiinţei agricole la poporul plugar. Plugarii noştri trebue să vază lămurit că plugăria apucată din bătrâni şi-a trăit traiul. Altfel cere pământul să fie muncit acuma. Şi aceasta nu o pot afla decât citind revistele, cărţile de agricultură, scrise pe înţelesul lor Suntem în timpul iernei Puţinele ocupaţiuni pe cari Ie are plugarul acum, îi dă timp de citit şi ascultat. Citiţi reviste şi cărţi de agricultură, căci numai astfel veţi afla cum trebue să lucraţi, ca să aveţi producte multe şi bune. A. D. Carabella Prepararea şuncilor Râmătorii din cele mai bune rase şi îngrăşaţi raţional — după cum am arătat în numărul trecut — nu ne dau maximul de câştig, dacă tăindu-i, nu ştim sa Ie folosim cât mai bine fiecare parte din corpul lor. Astăzi ne vom ocupa de prepararea şuncilor afumate şi fierte. După ce porcul a fost tăiat, pârlit şi curăţit, i se taie burta prin mijloc, spre a i se scoate la fruntaele şi apoi şi spinarea, astfel că obţinem două jumătăţi egale. Din aceste jumătăţi se scot şuncile dinapoi, apoi cele dinainte şi pieptul. (Vezi figura din numărul trecut). Aceste părţi sunt de obicei mai mult cărnoase. Preparate, ele sunt nepreţuite pentru hrana plugarului nostru. De aceea e bine, cu ocazia sărbătorilor, să întrebuinţeze pentru necesităţile gospodăreşti imediate la fruntele şi alte părţi cărnoase ale porcului, iar şuncile şi pieptul să le prepare — pentru ca să ţină mai mult timp şi să poată consuma din ele treptat-treptat, până în spre primăvară. Numai aşa se folosesc aceste părţi din porc într’adevăr la maximul de beneficiu. Acest sistem e întrebuinţat de numeroşi plugari luminaţi din Transilvania şi Banat şi el e bine să se răspândească cât mai mult. Iată cum preparăm şuncile: îndată ce am scos şuncile (jamboanele) şi pieptul, ele se freacă ne cu silitră, atât pe partea cărnoasa, cât şi pe şorici. In urmă se pun într'un vas in care se află sare din belşug, imprejună cu foi de dafin, boabe de piper şi coleandru. Şuncile se afundă bine în sarea aceasta şi sunt ţinute timp de 5 (cinci) zile. In fiecare zi ele sunt întoarse, aşa că în trio zi să stea cu o parte în jos, iar n a doua zi cu cealaltă parte. In urmă se face o saramură cu sare de bucătărie şi care să fie atât de tare, încât punând oul deasupra, să nu se scufunde. Atunci saramura e bună. Se pun şuncile în această saramură, având grijea să fie acoperite în întregime. Se ţin aci timp de două săptămâni. Pe urmă se scot şuncile şi se ţin in apă rece o zi. Apoi sânt atârnate ca să se svânte şi ţinute la vânt două zile. Fiind uscate, ele se pun la afumat. Afumarea se poate face într’un butoi fără funduri (A) ce se aşează deasupra unor pirostrii (B), sau pe nişte lemne groase, ca să se poată face focul dedesubt Deasupra butoiului se pune un băţ (C) de care se leagă jamboanele şi pieptul (D), cari atârnă un butoi. Deasupra, butoiul trebue să fie legat cu un sac, pentru că fumul să nu iasă afară. După ce am preparat toate acestea, se face focul sub butoi (E) Încet, cu rumegătură de lemne, aşa fel ca flacăra să nu se ridice decât foarte puţin şi numai fumul să intre un butoi, după cum se poate vedea din figură interiorul butoiului (F). Afumarea ţine trei zile, iar dacă jamboanele şi pieptul nu sunt destul de bine afumate, se pot ţine până la 5 zile. Astfel preparate, ele sunt bune de mâncat. La răcoare, ele ţin mai mult timp, aşa că plugarul poate mânca în fiecare zi, până primăvara. Dacă pieptul e foarte bun numai afumat, şuncile dinainte şi dinapoi (jamboanele) sunt şi mai bune dacă după afumat se şi fierb. In acest caz, şunca afumată se spală cu apă călduţă şi apoi se pune să fiarbă in apă, căutând ca apa să o acopere în întregime. In această apă s’au pus boabe de piper şi foi de dafin, pentru a-i da gust Când jamboanele sunt aproape fierte, se scurge zeama şi se pune 1 jum. kgr. vin şi din nou şuncile se pun pe foc, până când ele înghit tot vinuL In felul acesta pieptul şi jamboanele sunt valorificate la maxiimum, formând una din cele mai gustoase mâncări pe care vi le poate da porcul Prof. N. A. Dumitrescu Gării şi Reviste Au apărut: REVISTA HORTICOLA, anul III, Nr. 34, 1 Decembrie 1925. Organul soc. horticole din România, sub conducerea colaboratorului nostru, prof. D. I. Ştefănescu, directorul horticulturii. Este un număr închinat expoziţiei horticole dela 8 n Noembrie. Intre altele cuprinde cuvântările d-lor Ste Han Popescu, din partea casei grădinilor şi Ch. Faraudo preşedintele soc. horticole. Este ilustrat cu opt planşe, cu vederi de la expoziţia horticolă. BULETINUL AGRICULTORILOR, anul 4, Nr. 3 din 1925, sub conducerea colaboratorului nostru d. D. T. Stamatelache, proprietarul stupinei demostrative de la Târgul-Frumos (Iaşi) şi apicultorul ministerului agriculturii. Cuprinde articole scrise de cei mai buni teoreticiani şi practiciani apicoli; invenţiuni noui în apicultura; împroprietărirea stuparilor; regulamentul loturilor consstituite pe rezervele de Stat, etc. Citit 1a călătorie In Suedia de Stelian Portescu 3 Plăcută şi PIANINE GRAMOLE PLACI DE [RAMQFflfl Originale marca Ultimele noutăţi de dansăn taie de orchestrele Whiteman, Savoy, Hylton etc., Shannai, My best girl, Sonya (cel mai mare succes), Peter Pan, Ukulele Lady, Got no time, Doo Wacka Doo, Florida, Foot loose, Ah—Ha!, Pozzo, Chick, Chick, Chicken, Stamboul, etc. PLiul SPEHLEtott de Caruso, Fleta, Titta Ruffo, Chanapine, Galli-Curci, Kreizler, Paderewsky pl I PI cântate de cantorii I LRbi Rosenblatt — New- York și Kwartin—Viena PI API de orchestră, toate * Lit bl Simfoniile de Beethoven complecte. Opere etc. Se găsesc la cel mai bine asortat magazin lOlAHIBldiZlULA* lacob Presser -BUCUREŞTI — Strada Coltei 13 Etaj I. ; Dată ceaiul Dv. aooi mulţumeşte centi gurei. încercaţi odată cea mai distinsă marcjFruseasci ceaiul KoC PopoiL Veti C mulţumiţi. Ib Magazinul de desfacere al Valinei Producătorilor agricoli B-dul I. C. Osrătianu No. Industria produselor animale S. A. P. Centrala Bucureşti Sucursale: Buzău, R.Sărat, Focşani, Berlin debitează zilnic in departamentul special deMii! Si Mai nou înfiinţat Carne vacă, porc, parcei de lapte, viţei de lapte, miel Mezeluri Deviza, dela producător direct la cumpărător. Serviciu ireproşabil, preţuri abordabile pentru toată lumea. Instalaţiune unică. Rugăm vizitaţi magazinul DIRECŢIUNEA GENERALA A CAILOR FERATE ROMANE Nr. 115625/15501/E. Sâmbătă 30 Ianuarie 1920, 1PUBLICATIUNE ora 11 a. m„ se va ţine licitaţie la Direcţiunea Generală a Căilor Ferate Române, pentru aprovizionarea de Butoane şi pahare pentru elemente telegrafice. Informaţiuni se pot lua in toate zilele de lucru la Direcţiunea Economatului, Economatului, Calea Victoriei Nr. 93, unde se vor libera şi formularele pentru oferte. Viţe Altoite şi botaşi indigeni, selecţiunile garantate, vinde. Pepinierile Nicolae Dimian, proprietar Odobeşti pentru viţe algeriene se primesc comenzi de pe acum, livrabile din portul Constanţa, In luna Martie. •_________ 3821 EU MA SERVESC NUMAI DE ROUGE BRUNET,PUDRA GRASA. FARDURI.CREIOANE.ROUGE DE BUZE GOLDCREAM PATTI 51 TOATE PRODUSEI! PARFUMERIEI L.LEICHNER , BERLIN DE VÂNZARE LA TOATE DROGUERWI SI PARFUMERIILE DIN TARA. REFUZATI PREPARATE SIMILARE! DEPOZIT GENERAL DROG.GLASNER4 SACHTER ___CERNĂUŢI-----CAILE FERATE ROMANE PUBLICATIUNE In ziua de 15 Ianuarie 1926, ora 11, se va ţine la reşedinţa Direcţiunei Regionale din Arad, licitaţie publică pentru concesionarea exploatărei restaurantului din staţiunea Brad. Licitaţia va începe dela suma de 5000 Lei. Pentru orice informaţiuni a se adresa la Biroul M. 5. Timişoara, la 15 Decembrie 1925. DIRECŢIUNEA REGIONALA ARAD-TIMIŞOARA Nr 20019/DR/12026/M. 1925. _ __________ 2761 ministerul justiţiei Direcţiunea Judiciară D. Vladimir I. Paschivschi, domiciliat în Cernăuţi, a făcut cerere acestuiminster de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Paschivschi în acela de Bănăţeanu, spre a se nu Vladimi Bănăţeanu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. ^ Săpunul de toaletă dezinfectant O binefăcătoare este baia părului cu "Shampoo-Elida", care înviorează şi întremează. "Shampoo-rElida" curăţă porii capului cât şi atât împiedecând formarea mătreţi şi contribuie la sănătatea părului S HAMPOO ELIDA fără sodă. FABRICĂ: /Tft MITROPOLITUL GRIGORE No 18 TEL.71/26. 68/^1 Ceasornice elegante și precise rî ' 'T'.J tf DOXA PODOABA FEPIEEI ESTE PA* H U l ORICE CULOARE PIERDUTA’ SE POATE REDA PARULUI cu renumita vopsea de pâr " R.A.P I D" se GASEgre m toate huauteie LAJÎARMACU Sl DROGUE du. gyt m V\A'fTfhf Jucării de copii, articole de menagiu, ■ 1JH bIIIIIIII Mobilă românescă, asortiment bogat Is IS 11181! K § mai eftin ca ori unde la vttlIIlIJIU mm ••Ga,eria de Cadouri“ — Lipscani 21 fost 3 — 17 CELE MAI FRUMOASE CADOURI GPAMOFOANE SStSStl ULTIMELE PERFECŢIUNI •că I CAM PIDCD ÎNCREDERE ^ fcPili IK KJ Elf. REGALE BUCUREŞTI CALEA VICTORIEI -44 . FABRICA de CLOPOTE „OITUZ“ »»’ Splaiul C. A. Rosetti 14, Bucureşti — Tel. 7079 Cluj—Schieb & G, Piaţa Mihai Viteazu 40 Rădăuţi —Bucovina. Mihai G Turcan Chişinău — Basarabia, D. G. Cara-Stoianov Craiova — Nicolaescu, Str. Alex. Lahovari 138. Execută şi se găseşte în depozitul sucursalelor CLOPOTE gata de orice mărime, din material special, garantând sunetul şi durabilitatea pe timp de 50 ani. ■m TIPĂRI PENTRU TUBURI din EsT în inele de fântână, treptea, etc. maşini pentru fabricarea ţiglei din ciment pentru acoperiş, cărămii din beton, blocuri scobite, dale şi plăci din ciment-mosaic terazzo - granitoid şi de trotoare. Instalaţii complecte pentru fabricarea de ardesie din asest ciment „ETERNIT“ furnizează prompt din magazinele din Braşov „M O D El R INI A 4 Maşini de Construcţiuni şi Radiatori S. A. Braşov, Str. înfundată 12 (Kis utca). Tefon 578 înainte de cumpăraţi maşini, inspecţionaţi b ne asortat depozitul ______ nostru. Prospect şi oferte gratis! _______ 793(4) Pentru sărbători Reduceri de preturi Obiecte da Cadouri — Porcelanuri fine Serviciuri de masă ceai cafea neagră etcTacâmuri de masă la Magazinul „KARLSBAD*’ din Galeriile Etanduziel No. 12 bis A apărut: ANUARUL so cec w nwwivwh al Romăniej Mar; preţul lei 1.200 complect 3500 Pagini, peste un milion adrese Industrie, Comerţ, Proesiuni, Meserii, Autorități, Instituţiuni etc., etc., legat In pânză De vânzare la toate Librăriile din ţară şi la Librăria Editoare SO CEC & Co. 5. M. JUCĂRII şl CADOURI mai eftîn ca oriunde lai 4041 Librăria Universală Alcalay & Co. Calea Victoriei sub Hotel Bulevard