Universul, ianuarie 1926 (Anul 44, nr. 1-25)

1926-01-14 / nr. 10

O stare eu trne sî ipl ! E vorba de transportul de®­­toperit al deţinuţilor. Presa a ridicat de multe ori aceaaia chosiiulie si lotus o» islmtii sA iuipue singura solu­­ţiune permisul de cele mai ele­mentare considerativul de echi­tate şi amant­at«. îndărătnicia celor vinovaţi de aceasta stare este cu atAt mai Condamnabilă, cu cât îndrepta­rea ei nu reclama sacrificii im­posibile. In fiecare it. defilează prin centrul Capitalei grupuri de In­divizi de ambele sexe şi de toate Vitratele, încadraţi de agenţi ai forţei publice Unii merg de la poliţie la instrucţie. Alţii sunt duşi de la Văcăreşti la instan­ţele de judecata. Alţii sunt a­­duşi din provincie, de la peni­tenciare sau aresturi preventive, ca inculpaţi sau ca martori. In Bdrenţel® lor sau In haine re­ferate, legaţi cu mârâi­e La spate sau trântindu-şi lanţurile de caldarâm, ei oferă privitorilor voluntari sau involuntari un spectacol penibil, inchipulțî­v.1 ce trebue să simtă—și sa cugete --j.truinit car! coborând din ho­lei ca să vadă monumentele Ca­­pt­alei und tar! marî, cu 18 mi­lioane locuitori, — din Europa, nu din Asia,­­ se isbesc cu ochii de acest sguduttor film viu ! Efectul emotiv nu este mult arai redus, atunci când un ser­gent trece un pas gimnastic, du­cănd un are­stat legat, sau când o santinelă cu baioneta la arma pat curge drumul dintre un regi­m­ent şi com­enduire sau consi­liul de război, precedat de un soldat jerpelit şi cu mâinile imo­bti­liza­te. Această situaţie POATE şi THEULE să înceteze. Ea poate să înceteze, pentru că este inadmisibil pentru o minte echilibrată că, atunc! când există automobile pentru toate serviciile—şi mai ales pen­tru toţi şef­ii lor — nu s'ar putea destina una sau câteva cam­io­nete pentru transportul deţinu­ţilor. Orice încercare de obiec­ţiune cade in faţa risipei ce se face in aceasta materie. Numai prea o îndărătnicie fără pere­che fie menţine o anomalie tot fără pereche. Dar această situaţie nu nu­­.nai poate, ci şi trebue să dis­pară. In adevăr, societatea are dreptul să se apere în contra răufăcătorilor şi să pedepsească faptele dovedite. Ea n'are drep­tul să compromită pe cei numai bănuiţi. Or, dintre cei „opriţi" la poliţie sau dintre preveniţii e­e mandate confirmate, mulţi termină cu clasări şi cu achi­tări. Mai e nevoe de date statis­tice ? Naşte atunci întrebarea : in numele cănui principiu, sunt mai n­ataţî moralmente cei cari se dovedeşte in cele din urmă că sunt nevinovaţi . Un Individ trecut legat sau cu baioneta la spate pe dinaintea sem­en­­or săi suferă o derâdere definitivă, din care nimic nu-1 va putea smulge Are cineva dreptul sa practice asemenea cruzimi ? Este civili­zația compntibilă cu ele . Am vrea s ft avem raspurisul— dar nu in sofisme, ci­as fapte. m Socialiştii francezi au feis participarea la guvern — Cer­tflefcsile ruse.— Ciurâefârlla — Paris. 12 (Undor). — Con­gresul socialist a decis cu 1766 contra 1331 voturi şi 16 abţineri participarea ministe­rială cu condijia ca socialiştii sa capete majoritatea şi ale­gerea portofoliilor. • Paris. 12 fRador). — Rezulta­tul la care a a­juns congresul pai Udului socialist se datoreşte una rezoluţiuni tranzacţionale. Intr'adevăr, după mandatele de­ţinute de delegaţii care se apli­cau rezoluţiilor cunoscute, re­zultatul votului era neîndoios îm­potriva participant in guvern. D)e aceea şi hotărtrea congresu­lui, luată după desbateri agitate, încheiate Luni la miezul nopţii, con­st­it­ue o surpriză. Intre oratorii cari au vorbit Ch­. P­om pere Morel a făcut un piolent rechizitoriu im­potriva radicalilor. arăUUic că menţine­rea colaborării cu aceştia ar în­semna o decepție pentru clasa muncitoare, care, înşelată, s'ar putta îndrepta spre partidele reacțiunii. Bidegaraij a luat apărarea car­telului, adăogând că organizaţi­ile sindicale, având programul lor politic şi economic, s’ar pu­tea alia acelui partid care nu lua in consideraţie desideratele Sindicale. Paul Bonconi a pus in gardă congresul în­potriva intransigen­ţei absolute. El a susţinut, că o grupare făcând parte din ma­­triritatea parlamentară trebue să faca parte şi din guvern, fiind nedemn pentru partidul socialist să se bazeze pe aşteptarea unei catastrofe ca profitând de ea să obţină puterea. V­incent Auriol a susţinut par­ticiparea, Intru căt numai astfel pot putea fi realizate proeetele financiare ale cartelului stângei. Leon Blum a vorbit apoi de­clarând : Partidul socialist poa­te lua puterea numai singur, fă­ră a ţâri la remorcă şi alte par­­line. Dacă vom reîncepe acordul cu minoritatea radicală, opinia pururea ar vedea In discuţiile noastre numai o josnică tocmea­lă. totuş, socialiştii, cari nu ur­măresc o opoziţie sistematică, se pot strădui să menţină la pu­tere pe reprezentanţii stangei. Renaudel a expus pe larg mo­tivele care pledează in favoa­rea participării. Ţara a noii car­­telui şi interesele partidului sunt legate de interesele ţării. Parti­dul socialist trebue­ nu să ac­cepte, dar să ceară participarea ministerială. Renaudel a triclcat aducând omagii politicei lui Her­­riot şi declarând imposibilit­atea pentru partidul socialist de a susţine pe Briand. Acesta va fi combătut chiar astăzi la com­isi­­unea financiară a Camerei cu prilejul examinării proectelor Youmet. m Fiota engleză a pit­eat de pe Bilin Londra, II (Rador). — Flo­tila engleză, de pe Rhin, a părăsit Colonia, îndreptân­­du-se spre Anglia. însemnările mele Ce mai trebuie E in genere o sbatere in toate purfile pentru şcoală. Se înaltă clădiri, se străduesc dascălii din răsputeri să-şi facă toată dato­ria, pe care le-o impune răspun­derea. Se fac in legătură cu şcoala multe încercări mer­it­o­ase de a se răspândi t­pătătura şi de a se trezi, ori de a se ţine trează conştiinţa naţională. Se face desigur şi politică pe lângă şcoală, sau chiar in şcoale. Şi a­­cest lucru nu numai că mi-i bun, dar e foarte dăunător. Şi im­potriva lui, ne angajam să luptam cu toată energia. Asupra altei chestiuni, vreau să atrag acum atenţia. Am primit aici, la redacţie, două scrisori din Bucovina,­­ foarte impresionante scrisori. Ni se plâng două biete văduve de războiu, că sunt, aşa de sărm­ne, încât nu-şi mai pot ţine copilele la şcoală şi că trebue să le dea la serviciu, să fie servitoare. Aceasta-i chestiunea gravă, pe care trebue s’o cerceteze cu toa­tă seriozitatea şi so rezolve ne­întârziat şi mai ales satisfăcă­tor în interesul nefericitelor, că­rora sărăcia li se pune de-a­­curmezişul învăţăturii elemen­tare. La oraşe, se mai pot face liste de a­jutoare, comitetele şcolare stăruitoare pot aduce unele u­­şururi de necazuri lumei şco­lare. Dar la ţară, nu satele ne- i voiaşe ? C Cro. tra jurul alegerii dela barou — COMPLETĂRI IN CHESTI­UNEA CONTESTAŢIEI­­­ Am arătat în numărul tre­cut că Comisia permanentă de pe lângă Uniunea avoca­­ţilor a admis contestaţiile formulate in contra alegerii dela baroul de lllov. Decanul şi consiliul de disciplină au a­­tacat cu recurs acea hotărî­re. Com­pletăm aceste informa­­ţiuni cu cele pe care le-a­u a­­flat dela decanat. La alegerea din urmă, după cum se ştie a Căzut d. Dobres­­cu şi s’a ales d. Micescu. îndată după rezultat, s’au ivit câţiva contestatori, în frunte cu unii din cei căzuţi împreună cu d. Dobrescu. Comisia permanentă a ad­mis contestaţia şi a invalidat alegerea. Principalul viciu pe care Comisia l l-a găsit, este că nu s’ar fi afişat publicaţia ofi­cială la judecătoria din.... Pârlita-Săruieşti. Un alt motiv este că nu s’ar fi adunat un vot nul la marele total al voturilor ex­primate. Hotărîrea însă recunoaşte, voluntar sau involuntar, că chiar în ipoteza contestaţiilor, decanul şi consiliul ales ob­ţinuseră majoritatea la lim­baj juridic, se cheamă că în asemenea condiţii contestaţia era fără interes. Când se va judeca recursul se vor lichida toate aceste chestiuni, precum se vor li­chida și împrejurările în cari Comisia de judecată s’a com­pletat s’a descompletat, s’a recompletat dând loc la des­­bateri, deliberare și pronun­țare în condițiuni pe care ju­­risprudența va avea să le a­­precieze. Reazemul pentru regina mama a Italiei Membrii Corpului diplomatic la cnirea din biserică TIGRUL TRANSILVANIEI BETHLEN - Sari, tigrule, pe Transilvania!... WINDISCHGRASTZ. — Nu pot că mă fine sglida!... Cine este pristol de Windisgraetz Prinţ­ d de Windischgraetz, care a fost principalul con­fident al împăratului Carul IV, aparţine ramurei ungare a uneia din cele mai vechi familii nobile. Unul din verii săi s’a căsătorit cu nepoata împăratului Franz-Joseph, — fiica arhiducelui Rudolf şi a principesei Stefania. Prinţul a dus o viaţă foar­te aventuroasă. In 1918, pe când era mi­nistru în Ungaria al aprovi­zionării, a vândut pe soco­teala lui vagoane de cartofi destinate armatei. Comandant al unui esca­­dron. ..prinţul negru“ — aşa era poreclit prinţul Ludovic de Windischgraetz — consti­tuise în timpul războiului o brigadă specială, numită „brigada tigrilor“. Solda­ţii, I cari o alcătuiau, recrutaţi I printre elementele cele unui viteze ale armatei maghiare, purtau ţie căciulile lor un cap de tigru. Brigada aceasta a luptat in timpul războiului I Carpaţii Transilvaniei. CE DECLARA FALSI­FICATORUL Prinţul de Windischgraetz, care după cum se ştie a fost arestat, a fost interogat in m­i multe rânduri. La înce­put el nu a făcut de­cât măr­turisiri parţiale. Miulţumin- 11u­-se să declare că secreta­rul său Kovács, arătându-i câteva bancnote false, pe cari le găsise foarte bine imitate, l-a sfătuit să le pună in cir­culaţie. Intr’alt interogator, prin­­I s*a hotărît să facă mărtu­risiri preţioase, dând politiei indicaţii precise cu privire la numele complicilor si la fap­tele lor. S’a spus că prinţul şi com­­­pl­ici­i lui falsificaseră banc­notele intr’un scop „patrio­tic şi politic”. Faptul acesta nu este cu­ltul adevărat, — cel pufin în ce priveşte pe prinţ, de oarece s’a dovedit acum­ că acesta din urmă s’a slujit neutru uzu­l lui propriu de produsul falsificării biletelor. Cu trei ani mai înainte orivitul, care era un jucător pasionat de cărţi, a pierdut o avere mare la casinurile din Budapesta şi Viena. Pier­derile suferite s’ar ridica la 23 milioane coroane. Cum se pot recunoaşte Unitit Kitt! li mi Mti — Particularităţi - Credem că facem un real servi­ciu cititorilor noştri seim­alamb­i­­le particularităţile după car­ se pot recunoaşte bancnotele de IOOO franci francezi falsifice in Ungaria. Datele de mai jos­ sunt rapor­tate de către com­isiunea inter­naţională de poliţie criminală din Viena. Ca formal­­ bancnotele falsifi­cate au dimensiuni, adică lăţi­mi şi lungimi inegale­­cu dife­renţe ce merg până la 4 m­m­. Aceasta face ca hârtiile-monedă plăsmuite, suprapuse ţie cele ve­ritabile, să fie când mai mari, când mai mici. Hârtia, este ceva mai groasă, mai aspră la pipăit, oare cuiu asemuitoare celei de pergament și lisă — pe când hârtia banc­notelor „bune” e perfect albă și fină. De avut in vedere, tn deosebi, sunt Insă filigramele (adiefi de­senele imprimate tn transparenta hârtiei). 1. Privind biletul din faţă, In bătaia luminei, se vede filigraumn lini node : „1000 f." şi „Banque de Fran­ce“ ; iar de se apleacă puţin, e­­blic, părţile clare ies In relief cu un lustru foarte vizibil 2. Privind biletul din faţă. .Iar In contra luminei, se văd mu­brele desenate ale literei ..E" şi cifrei „ÎOOO” defectuos şi slab re­produse, şi albite la inceputul şi la sfârşitul curbelor. Literele din „mi­lle france“ din filigram­, nu par deopotrivă de clare şi sunt trase din linii mai subţiri şi tremurate. Pe faţă , Fondul bate puternic un roş-brun. Cele două gravuri din medalioane (sus — la stânga şi la dreapta) sunt rău desemnate fără relief, cu prea multă cu­loare şi monotone. Iar cel de-a! treilea medalion (din m­ijlocul biletului), care nu iese prea mult la iveală in biletele adevărate, este in cele false prea vizibil şi cu o culoare variabilă. Clişeul: Albastru spălăcit bă­tând un albastru (cele mai multe bilete au chiar culoarea „verde­­murdar“). Desemnul e defectuos executat. Părţile ornamentale de sus şi din josul biletelor — caii poartă cifra seriei şi numerilor — n’au relief, pe când un bilete adevărate ornamentele sunt um­brite şi apar puternic. Reprez­en­­taţiimile figurate ale cadrului au pufin relief. Ilusia umbrelor in general e evocate prin „plinuri“ (de culoare). Desemn­ul celor două chipuri de femei (mijloc, jos) e lipsit de detalii. Execuţia textului e pufin nu- i grijită. Liniile fine orizontale cu cari se isprăvesc literele textului „iniile francs“ sunt groase. Paragraful urmăririi şi pedep­sirii falsificărilor acestei monede (pus vizibil fu mici încadrări al­bastre, — la stânga şi la­­treapta sus. — reies mai vizibil şi vigu­ros In hârtiile falsificate decât fu cele autentice. Data emisiune! e destul «1p bine reprodusă dar d­e cenuşie. In loc de neagră. Scrisul seriei şi al numerilor e de asemenea cam şters. Pp dos­s In general bancnotele sunt şi ami puţin reuşite de cât pe faţ ă. Fondul, mai cu seamă In dreapta şi stânga, personagiii® ies la vedere tntr'un chip prea mascat. Ornamentele şi personagfile clişeului sunt estompate şi foarte rău desemnate. Şi, i peste tot, nu se constată de loc reuşirea ilusiei de perspec­tivă, In părţile umbrite. • Contrafacerile descoperite date de emisiune diferite, dar poartă cele m­ai multe au fost găsite din emisiunea: „Paris, le 14 Septem­­bre 1923’"—în cifrele seriilor, va­riind și ele de asemenea, aparțin mai cu seamă seriei A. 16%. Raportul din care extragem a­­ceste date (organul cotii istimei internaționale de pol­iție crimi­nală din Viena), dă ca exemplu — seria cu cifrele — „A. 1696—697 — 42.374.797“, L Ned. De film dîn vîeţ,­ ex~k­izerului Berlin, ti (Rador).— în străi­nătate rulează actualmente un film reprezentând scene din viața de familie a fostului kai­­zer german, la Dorn. Ştirea re­­prezentărei acestui film a făcut deosebită senzaţie in Germania. Din Dorn se anunţă că este vorba de un abuz de încredere al unui fotograf din llaga, care a luat copie de pe un film d­es­­tinat numai cercului strict al fostei familii imperiale, dându-i apoi la comerț. -00­000~ Alegerile din Siria Paris, 12 tRador). — Alegerile din Siria pentru marele consu­­lu sirian s’au de­fășurat in cea mai mare link­ile la Damasc, Homs, Alep și Alexandrelle. FIL­AF Orice s’ar zice, ungurii sunt bine crescufi. In totdeauna au ţinut să fie eleganţi cu vecinii. In special, în ce ne priveşte, cred că nimeni nu merită un monument mai măreţ de cât Tisza, care a binevoit să deslănjue războiul numai ca să ne ajute să ne ’atindem­ până la Tisa. Dar niciodată nu merseseră cu distincţiunea sufletească pân'n a­colo unde au ajuns cu tipografia financiară. Windisgraetz, aristocrat pur­­sânge, cu joben şi gh­etre albe, cu monoclu şi vestă fantazie, şi-a zis: — In fiecare zi fraţii din Tran­silvania reclamă pe români la Liga Naţiunilor. E adevărat că adresele astea stârnesc tot atâta haz ca cupletele lui Tănase, dar în definitiv nu e real să nu dăm şi noi prilej românilor să se plângă în contra noastră. Şi pentrucă ungurii, când s’a­­pucă, o fac fată, boerul maghiar şi-a jurat în barbă» ca Bajazet la Rovine, să dea cailor ovăz din parlamentul de pe malul Du­nării, să nu mai rămâe ni timp din sdreanţa de prestigiu în care se mai încălzea Budapesta. Ţinând să facă un deosebit ser­viciu României, ca să dea dova­da supremă că nu-i poartă ură, şi-a luat ca complice şi pe conte­ Ie Telelei, cel care şi-a pus ne­putința la încercare ca să ne dea tava la Washington. In felul acesta, Windisgraetz are dreptul să ne strige astăzi: — Nu vă putetî plânge! Am arătat ce cherestele sunt cei cari v’atacă! Punând tipografia miraculoasă în mișcare, maghiarii au dat o dublă lovitură. Mai întâi au strâns mai mult ca totdeauna legăturile dintre statele Micei­ Inţelegeri. Al doilea, au ridicat contra lor chiar acele ciosvârte din opinia publică a unora din Aliaţi, care nu vedeau din depărtare în mă­rime naturală monumentala în­dărătnicie maghiară şi căzuseră în naivitatea unor indulgente riscante. Un singur lucru ii mai ră­mâne Ungariei, dacă vrea s’adu­­că Europei un serviciu și mai mare: să apeleze la atavismul mongolic, să-și desfacă vinele, să facă harakiri, — și cel pufin să moară frumos, dacă a trăit arăt. _____ DON JOSE Un fioros atac al bandiţilor mexicani Ei au măcelărit şi au ars de vii pe călători, garda militară a unui tren şi după ja! au fugit cu maşina Paria­­ti (Undor). — E­r i s’a săvârşit în IV Mexico un atac fioros, asupra unui tren de călători. Douăzeci bandiţi mascaţi, co­mandaţi de fostul co­lonel Nunez, au atacat im tren lângă staţia Guadelajera, au ma­sacrat cea mai mare parte din călători, şi aproape toată escorta militară, apoi au dat foc trenului şi victi­melor şi au furuit cu ircamotiva, luând cu ei 300.000 pesos. Au fost găsite douăzeci cadavre carbonizate. Se crede că celelalte victime se află sub ră­măşiţele arse ale va­goanelor. Trupele au pornit in urmărirea bandiţilor. • Informaţiunile pri­mite ulterior de admi­nistraţia căilor ferate arată că toate vagoa­­nele au fost arse cu pasagerii din ele. Lo­comotiva de care ban­diţii s’au servit pentru a fugi, a fost găsită, deraiată, câteva gări mai departe de lacul atentatului. Se crede că bandiţii au atacat trenul crezând că printre călători se nă­şeşte şi Jaleco, co­mandantul militar al Statului. Congresul extraordinar al avocaţii©!* _ s’a votat, ca unanimitate, declararea grevei generale — Ziua 11-a Duminică dini., şedinţa sa deschis la ora 10, in sala curţii cu juraţi, sub preşedinţia d-lui L­. Dobrescu. Cel dintâi a vorbit d. CELA­REANU (Romsnaţi). U­sa a de­clarat că, fără îndoială s'ar găsi şi alte mijloace — afară de gre­vă — spre a preîntâmpina re­gimul fixat ia viaţa juridică vi­itoare a ţării, pe care il preco­nizează guvernul în noul proect de lege a timbrului. U­sa reco­mandă ca cel mai eficace mij­loc, acela al protestului hotărît şi demn ce lar formula în Par­lament, cu prilejul discuţiei le­gii, cei 150 de avocaţi, senatori şi deputaţi, cu care se mândre­şte corpul. Adaugă însă, că dacă se va recurge la calea extremă a grevei, să se facă pe temeiul aprobării unanime a tuturor decanatelor din ţară spre a se garanta solidaritatea desăvâr­şită şi demnă a corpului, până la sfârşit. D. N. COMŞA (Tulcea). Criti­că legea accelerării, care a adus disordinea în spiritul de drep­tate al ţării şi prevede aceleaşi urmări, păgubitoare pentru lege şi dreptate, şi de pe urma legii noui a timbrului. E pentru gre­va generală demonstrativă, dar cere solidaritate şi curaj în h­o­­tărîrea luată spre a se ajunge în mod sigur la isbanda finala. D. N. URSULESCU (Bulţi), du­pă ce arată consecinţele dezastru­oase, înregistrate pretutindeni ca prin aplicarea legii accelerării în Basarabia, cere să se facă i­­mediate stăruinţe pentru modi­ficarea acestei legi. Aduce declaraţia de unire a baroului d-sale. Ia decisiunile ce se vor lua şi invită Uniunea să ia cele mai severe măsuri de re­presiune contra avocaţilor par­lamentari, cari prin atitudinea lor faţă de legea accelerării şi faţă de proectul legii timbrului, vor dovedi că sunt contra corpu­lui.D-nii STELIAN BOCDANES­­CU (decanul baroului Ialomiţa), MANDELA (decanul din Vaslui) şi ANDREI LIVEZEANU (Vâl­cea) vorbesc în acelaş­i sens. D. ALEXANDRU ACIU (Za­lău), nu crede în eficacitatea grevei căci se teme că,­­se va zice că luptăm în contra actua­lului regim­ politic-D. D. D. DOBRESCU, preziden­tul „Uniunei", ţine să precizeze că avocaţii n'au avut in vedere nici în acţiunile lor anterioare şi nici în aceasta, vr'un interes sau vr'o preocupaţie politică. Nu fac decât să apere cu străş­nicie interesele superioare de lege şi dreptate ale ţării şî să lupte pentru salvgardarea şi promovarea intereselor lor pro­fesionale. D. POMPILIU IOANIŢESCU (Ilfov), constată că înainte de a se produce greva generală a a­­vocaţilor ce se anunţă abia, s'a şi produs o grevă, şi anume greva justiţiabililor. Cetăţenii au început să prefere căile par­ticulare (arbitrigii etc.) pentru curmarea pricinilor şi judeca­rea litigiilor dintre ei, în locul căilor legale. Greva avocaţilor trebuie să se decidă pe principiul că : jus­tiţia să fie a tuturora! D. AUREL OL­­EANU (Bra­şov) critică sistemul de legife­rare cu care a fost dăruit Ardea­lul cu legea, sub toate rapor­turile, rea, a accelerării şi a­­ceea a timbrului pe care o ve­steşte guvernul. MOŢIUNEA După ce mai vorbeşte d. U­TE­­IMNESCU (Vâlcea) şi se ia act de deriziunile ei desiderate de barourilor, cari n'au putu fi re­­prezentate in congres, se dă ci­tire moțiune! prin care : Congresul extraordinar al a­­vocarilor din România, consta­tând : consecințele păgubitoare pentru putin administraţ­ie a ju­stiției io­­nrâ produse «le apli­carea legii accelerării lu neso­cotirea modificărilor propuse de avocaţi şi primejdia ce o consti­tuie pentru legile ţarii şi pentru ideia de dreptate însăşi, înfăp­tuirea dispoziţiilor cuprinse în proectul de lege a timbrului DIS­­CLARA GREVA GENERALA. Hotărîrea congresului se va înfăptui în ceasul, când condu­cerea centrală a corpului (Uniu­nea), va crede că a epuizat toa­te mijloacele directe de stă­ruinţă şi expunere­ a defectelor celor două legi, ţ­i când­­guver­nul — trecând peste instituţia avocaţilor — va încerca să dea expresiune legală acestor mă­suri. SE VOR TIME A­DUNA­TII PU­BLICE IN PROVLNCIE In vederea lămuririi publicu­lui asupra problemei — de ob­ștesc interes — ridicată în a­­cest congres, decanii barourilor din provincie au început să convoace adunări publice în cari expun punctul de vedere al cor­pului și critică pe acela al le­giuitorului, cu privire Ia legea aplicată și la cea protedată Prima adunare publică a con­vocat-o d. Nic. V. Pârvulescu, decanul baroului, din Ploeşti. L Ned. Hor­­golfera bolgár ANDREI LIAFCEV prim-min­stru D. A. EUROFF ministru de extern*

Next