Universul, februarie 1926 (Anul 44, nr. 26-49)

1926-02-01 / nr. 26

O organizaţie de presă internaţională . O telegramă din Washing­ton anunţa că, săptămânile trecute, s’a întemeiat la Flo­rida o organizaţie ziaristică menită să aibă un rol din cele mai importante. Noua asociaţie, — „Funda­­ţiunea internaţională a pre­sei”, —‘ ar fi cuprinzând nu mai puţin de 17.000 de coti­­diane şi diverse publicaţiuni, apărând în Statele­ Unite, şi e vorba ca alte publica­ţii să i se alăture, desăvârşind a­­ceastă uriaşe asociaţie de oameni de condei. Ca scop, „Fundaţiunea in­ternaţională a presei“ face să se cunoască de la început preocuparea sa de a realiza o strânsă şi efectivă legătură între ziarele din toate ţările, şi de a forma o opinie publi­ca internaţională favorabila principiului unei înţelegeri internationale. Fa o asemenea curagionsă şi înaltă iniţiativă, au sub­scris până acum şi înţeleg să colaboreze direct numeroşi guvernatori ai diverselor sta­te alcătuind Statele­ Unite ale­­Americei, aproape o sută de senatori şi 32 deputaţi, afară de personalităţi marcante ale Scrisului. Ca mare putere ce este, şi îndeplinind în acelaş timp un prim punct din progra­mul său care urmăreşte apro­pierea naţiunilor europene cu cele transoceanice. ,,Fun­­daţiunea internaţională a presei“ a ales ca vice-preşe­­dinte pe reprezentantul Ce­hoslovaciei la Washington. Vice-preşedinitele organi­zaţiei a găsit prilejul de a aminti, cu hotărîre, câteva din adevărurile consacrate cari privesc presa, subliniind legătura strânsă dintre acţiu­nea presei de pretutindeni şi adoptarea, în forme practice, a idealurilor sociale ale ge­neraţiei noastre. Adunând în­­tr’un singur mănunchiu sfor­ţările izolate şi pline de idea­lism ale acelor cari urmăresc reaşezarea păcii în forme de­finitive şi consacrarea activi­tăţii omeneşti­­numai unei opere constructive, presa fac­e trăsătura de unire între con­ştiinţele oamenilor de bună credinţă risipiţi pretutindeni în largul lumii. lată una din cele mai no­bile chemări cari incumbă presei, şi pe care o scrie cu hotărîre, pe steagul său.­­..Fundaţiunea internaţională a presei“, chemând împreju­rul său energiile de pretu­tindeni. Să sperăm că România, — care pare a-şi fi fixat ca li­nie de conduită un total in­diferentism faţă de asemenea manifestări, — nu va lăsa­­ fără răspuns această chema­re care i se adresează şi ei. Concepţia zidului tras în­tre noi şi lumea înconjură­toare, — concepţie pe care abia în vremea din urmă, ofi­cial, ministerul de externe a încercat s’o schimbe, în for­me deocamdată rămase doar teoretice, — s’a dovedit cu o singură dată ca foarte neno­rocită. Urmările se văd, în atmos­fera de suspiciune, — atunci când nu este direct defavora­bilă,— pe care interesa­ții au căutat să ne-o facă în străină­tate. Ani de zile, cu metodă și cu persistență, adversarii no­ștri au pus în birculație cele mai ignobile invențiuni pe seama României, făcându-le să circule cu ajutorul presei. Grija noastră de a risipi calomniile adversarilor a fost, multă vreme, o grije pe care n’a avut-o nimeni, şi mai puţin decât oricine a a­­vut-o ministerul de externe. Este de nădăjduit că astăzi, când apelul „Fundațiunii in­ternaţionale a presei“ ni se adresează şi nouă, şi când vecini ca Cehoslovacia s’au grăbit să răspundă din pri­mul moment, România nu va păstra, ca până acum, atitu­dinea ei de mutism dăunător şi de neexplicabilă nepăsare. Joncfiunea căilor ferate brdgsre cu cele greceşti ■ Sofia, 29 (Rad­or). — Delega fi­lmen greacă va sosi in curând In Sofia spre a începe negocie­rile cu autorităţile competent* * *­­bulgare în vederea jonrţîunei căilor ferate greceşti cu cele bul­gare pe linia Petrici-Demîr Hîs Bar. -----------□ o □-----------­ ficituirea noului drept international Geneva 29.—Comisiunea Ligii Naţiunilor pentru alcătuirea noului drept internaţional a fixat punctele următoare ca po­trivite pentru codificare : 1) Neînţelegerile între diferi­tele state asupra cetăţeniei ; 2) Dreptul apelor teritoriale ; 3) Privilegiile diplomatice și imunitatea ; 4) Responsabilitatea statelor față de particulari pentru orice a L­­ie pricinuite acestora ; 5) Procedurile la conferinte Internationale și la încheeri de tratate ; 6) Suprimarea pirateriei ; 7) Exploatarea bogățiilor mării. ----------Don-----------­ Rssrtea em ralu lui Tonbrdga !------- --------­ Peris, 29. — Amiralul englez Tonbridge, fostul președinte al comisiei internaționale a Dună­rii, a murit,­eri seară subit la un bal la Biaritz. Endok­a cricoi­da lângă laşă 29 Ianuarie O tâlhărie urmată de asa­sinat s-a fănţuit lângă Un­­gh­eni, pe drumul laşilor. Sătenii loan Teodor şi Zam­fir Baneluc au fost atacaţi de către Grigore Săcăleanu şi I. Maca­veni. Zamfir Baneluc a fost bătut atât de crunt, în­cât se află pe moarte, iar loan Teodor, fiind lovit cu un hârleț în cap, are craniul zdrobit. Ambele victime au fost du­se la spital, iar criminalii a­­restați. Mobilul crimei este jaful. □ oD­ Se supa filat:!! şi IIHBceziler şiSijan­d­ihr Paris, 70 (Rador). — Telegra­mă din Maroc. O traefiune a tri­bului Haus a declarat supunere spanie,Iilor. Tot astfel şi şeful tribului Andjeres. Prin aceste supuneri s’au asigurat comuni­caţiile dintre Ceuta, Tetouan şi Tanger. Cercurile oficiale consideră re­zultatele politice obținute ca foarte satisfăcătoare. Toate tri­burile disidente din­ regiunea protectoratului francez și unele chiar afară din protectorat au declarat supunere. I MOZAICURI CELE MAI MARI BISERICI.— Cea mai mare este Sf. Petru, din Roma : poate să cuprindă 45.000 persoane. Apoi, Domul din Mi­lan, 36.000, St. Paul din Roma, 52.000, Catedrala din Colonia 30.000, St. Paul din Londra 25.000, Sf. Sofia din Constantino­­pol 23.000, Notre-Dame din Pa­ris 21.000, Domul din New-York 16.000, Catedrala din Pisa 12.000, Sf. Ștefan din Viena 12.000, Sf. Marc din Veneția 7000. ­tren «Montillier de la Varșovia Varșovia. 29. — Greva tele­fonistelor și a conducătorilor de tramvaie continuă. Guver­nul studiază mijloacele pen­tru aplanarea grevei. Criza politică din lî.ffjt pt Londra, 20 (Rador). . ..Reu­ter“ anunţă din Cairo că za­­gluliştii, liberalii şi partidul wataniştilor publică un pro­test comun, declarând că în­tru­cât guvernul continuă să nesocotească voinţa naţiunei şi să violeze constituţia, ei vor boicota alegerile şi vor convoca o conferinţă a tutu­ror personalităţilor politice pentru a dis­uta situaţia şi a stabili măsurile de îndrepta­re. Protestul poartă 63 sem­nături, între care a lui Zaglul Paşa şi a şefilor celorlalte două partide de opoziţie. Trata! V3 de turco­­engleze la Undora Angora, 29 (Rador). — Amba­sadorul Angliei, Lindsey, a sosit la Constantinopol pentru câte­va zile. El nu a făcut nici o de­­claraţiune in privinţa negocieri­lor de la Angora. Ziarul oficios ..Hakimieti Milli** consacră un editorial cu această ocazie. Relevînd misiunea ambasa­dorului Lindsey, ziarul scrie : A­­tât presa cât și conducătorii An­gliei au făcut tot posibilul pen­tru a face să crească In opinia publică spiritul de conciliapune­i de care este animata Anglia. La Angola s'a primit totdeauna even­tualitatea unor negocieri directe ele bună credinţă şi aşa s-a şi procedat şi de data aceasta. Tur­cii erau îndreptăţiţi să se aştepte la faptul, că Iendsey ar aduce cu el instrucţiuni precise, suscepti­bile să servească ca bază pentru negocieri. Fondul chestiunei pa­re să rămână acelaşi de vre­o săptămână, timp de când a sosit ambasadorul Angliei la Angola. Numai o schimbare esenţială a diplomaţiei britanice ar putea fa­ce negocierile aceste mai ef­iace, fapt care se va constata mai târ­ziu. Or, nimic nu îndreptăţeşte pâ­nă acum să sperăm la un astfel de rezultat. Ne dăm foarte bine seama ca negocierile de la Angola constitue, într’un fel, continuarea jocului inaugurat la Rappallo. ÎQitapi in personala­ Qilor farata din Statele-Unita Londra. 29 (Rador). — In Statele-Unite se desemnează noui agitaţii în personalul tu­turor companiilor de cale fe­rată. Sindicatele respective au dat instrucţiuni personalu­lui să ceară restabilirea sala­riilor, fixate în anul 1920, de consiliul muncii de la căile fe­rate. Aceste salarii reprezintă cele mai mari retribuţii în is­toria căilor ferate. Din cercu­rile companiilor feroviare se declară că restabilirea cerută ar mări cheltuelde cu jumă­tate miliard de dolari pe an. Sindicatele doresc să aibă răs­punsul companiilor până la 1 Martie. Un tren ImobSiSsst cS2n cauza «normal canTON­ tra sup&dt POLONIA N­­ICI ÎNŢELEGERE ? __&SS. Deşi acordurile din Locarno au prevăzut obligativitatea pentru Germania de a încheia în mod si­multan tratate de neagresiune şi arbitraj cu­ Cehoslovacia şi Polo­nia, faptul că Reichul va avea un loc în Consiliul Societăţii Na­ţiunilor şi chiar o parte însemna­tă în înseşi administraţia acestei adunări, constitue pentru statul polon, care nu figurează decât ca membru aderent la areopagul d­in Geneva, o situaţie grea. Dacă Germania a semnat tra­tatul din Locarroo şi va intra în Societatea Naţiunilor, aceasta nu înseamnă, că va renunţa la poli­tica ei de a sfărâma tratatele de pace şi în special de a cere o rec­tificare a graniţelor sale orien­tale. Reichul pretinde să i se dea la secretariatul general al Socie­tăţii Naţiunilor, una sau două din direcţiunile administrative, între altele direcţiunea juridică, vacantă prin numirea titularu­lui, comisar la Danzig. Ori, toc­mai această direcţiune este a­­ceea care are însărcinarea de a interpreta tratatele de pace. In­tenţiile Reichului sunt foarte clare. El vrea să obţie maxim un de avantagii din noua situaţie, pe care i-o crează tratatul din Scaune. Şi cu stăruinţa, de care a dat dovadă până acum, este sigur că nu va renunţa la nici o EE23®BmS3î»B&” ac­ţiune pentru a-şi atinge scopu­rile. CARE VA FI SITUAŢIA PO­LONIEI ? In aceste condiliuni, care va fi situaţia Poloniei ? Va sta deopar­te, neputând să participe la lu­crările Societăţii Naţiunilor decât atunci când va fi chemată pen­ru o chestiune interesând-o direct ? Dar Statul polon poate foarte bine să se găsească la un mo­ment dat în faţa unui fapt înde­plinit şi irevocabil. Iată pentru ce, la viitoarea sesiune a Societă­­ţii Naţiunilor, guvernul d-lui Schrzynski va cere cu toată stăruinţa ca un loc să fie prevă­zut şi pentru Polonia în consiliul înaltei adunări. In cazul când cererea Poloniei nu va fi satisfăcută la Geneva, se afirmă în cercurile oficiale că nu i-ar mai rămâne decât să se alipească aicei înţelegeri. Admiterea Poloniei in sânul Micei înţelegeri impune şi lărgi­rea cadrului acestui sistem de a­­lianţe. Evident că la prim­area conferinţă a Micei înţelegeri, mai cu seamă dacă acesta se va in­­huni după sesiunea Consiliului Societăţii Naţiunilor, precum se prevede, se va discuta si această importantă chestiune. O. Gr. I. harta popoarelor É­orcine — Declaraţiile lordului Salisbury ia an fcaachot ta cinstea «saul jírlacifjia japonez — Londra, 30 (Bailor). — Colo­nia japoneză din Londra a dat un banchet în onoarea princi­pelui Chichibu al Japoniei, află­tor la Londra pentru studiul condiţiunilor sociale din Anglia. Principele a declarat,, că în scurt timp, a putut să cunoas­că mult din frumuseţile Angliei precum sceneriile sale, vechile clădiri şi cultura sa. Doreşte sincer ca răsăritul şi apusul să continue a învăţa imul de la al­tul, pentru foloasele reciproce şi pentru realizarea unei păci per­manente. Lord Salisbury după ce a ex­primat profundele sale condo­leanţe pentru pierderea grea suferită de Japonia prin moar­tea vicontelui Kato, se referă la relaţiunile diplomatice dintre Anglia şi Japonia, care au ur­mat mereu în mod amical. Ten­dinţele de acum — spune T­ord Salisbury — se îndreaptă spre o combinaţiune a puterilor. Lo­carno ne-a dat pilda despre sforţările de a cuprinde într'o mare familia internaţională un mare număr de puteri. Liga Na­ţiunilor ne-a dat o altă pildă în străduinţele sale către o în­ţelegere universală. In diferita­­ părţi ale înmii şi mai ales în îndepărtatu­ răsă­rit, elementele de desordine de­vin adesea alarmante şi de aceea este de importanţă vitală că puterile care prin tradiţia lor şi assciplina lor naţională sunt în stare să înfrâncre aceste mişcări şi să exercite un control asupra aces­tor elemente de dezordine, să fie aliate între ele cât de strâns posibil. Japonia este una din aceste puteri. mammmmmmmmmmmummmm fabricanţii de monede false din Ungaria Grave acuzaţii aduse guvernului Bethen în Cameră Budapesta, 29 (Rador). — In cursul treaba teritor asupra două­­sprezecimilor provizorii, depu­tatul Farkas a amestecat în discuţiune şi chestiunea falsi­ficărilor. El a declarat, că gu­vernul era informat despre fal­sificări şi trebue deci să demi­sioneze, fiindcă răspunderea lui este indiscutabilă. Farkas se miră totodată aflând, că Be­thlen nu vrea să ştie nimic in privinţa falsificărilor anterioa­re a monedelor cehoslovace. Contele Bethlen, la rândul său, constată, cu mirare, că s’a adus în discuţiunile Camerei chestiunea falsurilor din mo­ment ce ea este desbătută de o Comisiune de anchetă parla­mentară. După terminarea an­chetei, Comisiunea îşi va depu­ne raportul şi atunci Camera va fi in măsură să stabilească răspunderile. Farkas, continuă Bethlen, a apostrofat totodată şi persoana mea, pretinzând că aş fi avut cunoştinţă despre afacerea a­­ceasta. Dacă cineva vrea să procedeze de bună credinţă, trebue să spună tot ce ştie, dar să acuze cu cineva şi să ascun­dă în acelaş timp ceea ce ştie şi în special cunoscând măsu­rile care au fost fuste de către mine, în vederea împiedecare! falsurilor, aceasta înseamnă rea credință. Bethlen, continuând, a de­clarat, că el sincer a cerut co­­rpb­i­mei de anchetă autoriza­­rea de a putea comunica in Ca­meră declaratiunea ea pe care o făcuse în fata comisiunei, de­oarece nu doreşte să polemi­zeze cu ziariştii străini, el do­reşte să clarifica afacerea in Cameră. El nu a amintit In r­o­­miniune nimic in privinţa mo­nedelor cehoslovace, el a afir­mat numai că nu este in nici o relnţiune ca falsificatorii de franci. PERCHEZIŢII LA ZIARIŞTII UNGURI DIN PRAGA Draga, 29 (Itador)^ Poliţia a făcut i­eri, o percheziţie la locuin­ţa unor redactori ai ziarului „Praga, Magyar Hírlap“ care a­pare la Praga, întrucât infor­­rmaţiuni confidenţiale afirmau că aceştia ar fi implicaţi în afa­cerea bancnotelor false. Perche­­ziţia n’a dus la nici un rezultat, totuşi am­bi redactori au fost su­gug­­aui ! SUCCESORUL LUI BETHLEN Budapesta, 29. — Se svone­­şte că succesorul contelui Bet­hlen va fi preşedintele adu­nării generale, Szcitovszky, sau ministrul cultelor Vass. După alte versiuni ar fi vor­ba ca legitimiştii să intervină s­rre a salva regimul conser­vator din Ungaria. In cazul acesta, Horty ar urma să fie înlocuit cu Apponyi. NADOS­T VA FI INTEROGAT DE FRANCEZI Budapesta, 29. — Nadossy şi colonelul Geroe au fost­ a­­duşi, astăzi, la poliţie. Pe ba­za jurnalului Jankovich, de­legaţii francezi îi vor intero­ga. OSTILITATEA SOCIAL-DE­MOCRAŢILOR Budapesta, 29. — Social­democraţii intenţionează să atace guvernul cu violenţă în cursul desbaterilor asupra bugetului, aducând în discu­ţie partea politică a falsifică­rilor de bancnote. Partidele opoziţioniste au hotârît să ia deasemenea o a­­titudine împotriva guvernu­lui Bethlen, considerând că votul de încredere, în actua­lul guvern, ar însemna in­ducerea în eroare a opiniei publice. Guvernul Bethlen este con­siderat ca ultima piedică în această privinţă. Opoziţia este gata să sprijine orice guvern, care va desvălui întreaga afa­cere a falsurilor. DUPĂ CEREREA FRANŢEI ANCHETA SUPLIMEN­TARA Budapesta, 30 (Rador. I— Cererea Franţei asupra anui supliment de anchetă, a fost acceptată. Ancheta suplimen­tară va fi condusă de poliţie. După spiritul regulamente­lor în vigoare, au dreptul să asiste la ancheta poliţienea­scă nu numai reprezentanţii Băncei Franţei, care este in­teresată în cauză, dar şi po­liţişti francezi. Inculpaţii, cari vor trebui din nou inte­rogaţi, vor fi transportaţi la juprulă ţara poliţiei. ------­ Procesul unui asasin la Florenţa — ACUZATUL, UN EVREU, PRETINDE CA E FIUL UNEI_ DOAMNE DE ONOARE DELA CURTEA NOASTRA RE­GALA — Florenţa. 29. — Curtea cu juri a discutat procesul unui oarecare Bercovici Leibu, în­vinuit de omorîrea unei dom­nişoare germane, într’un ho­tel din Florenţa. Bercovici, a cărui identita­te nu e sigură, din pricina nu­meroaselor nume, pe cari le-a folosit în Italia, — a declarat, că nu e Leibu Bercovici, ci Neculai Szilagy, fiul lui Fer­dinand și co Vi Ind Erkeder, doamnă de onoare a reginei României (?­­). Aventurier 1 a declarat că el s'a născu­t Iglo (Ceho­slovacia), în 96, că a fost o­­fiţer şi n'ar fi săvârşit omo­rul, de care e acuzat. 0 confpr'nfl tsenism orale d­a lucru în i­âîîs'rle Londra, 70 (Rador). — Guver­nul britanic a primit răspunsu­­rilr guvernelor belgian, francez, german și italian la scrisorile pe care le a ad­resat cerând părerile lor relativ la Întrunirea unei con­ferinţe care va trebui să exami­neze încheierea unei înţelegeri hutt­i-naţionale, pentru regularea orelor de lucru în industrie. Gu­ver-iul britanic după ce a exa­minat răspunsurile primite, a hotărît să se trimită guvernelor interesate, invitaţiuni la această conferinţă care va avea loc la Londra. Ministrul muncii sir Arflttr Smel Maitland va rândui această conferinţă şi va trimite invitaţîu­­nile la o dată cât de apropiată. -----------□ o □-----------­ La moartea lui Kato CONDOLE ANŢflI.E PRESEI FRANCEZE Paris. 70 (Rador). — Toate zia­rele îşi exprimă regrete adânci pentru dispariţia lui K­ato, fostul prim-ministru al Japoniei. Presa subliniază ca datorită acestui bărbat de stat, Japonia a inter­venit în 1914 în războiul mondial. Tot Kato a fost acela care a pre­gătit acordul franco-japonez din 1917, în vigoare şi astăzi. ,...e Journal“ declară că acea­stă moarte lipseşte Japonia de un pilot încercat, în momentul critic al evoluţiei liberale urmă­rită de doi ani de Kato. Ziarul regretă că mort prea de trim­u­­riu, Kato nu a putut duce la sfâr­șit impunătoarea operă începută pentru a conduce Japonia la un regim parlamentar. CONDOLEANŢELE GUVERNU­LUI ENGLEZ Londra, 29 (Rador).—Guvernul britanic a exprimat guvernului japonez — prin intermediul am­basadorului său din Tokio—con­­doleanţele sale cu prilejul morte! primului-ministru japonez Kato. Cu această ocazie guvernul a­­mînteşte atitudinea demnă a lui Kato în timpul șederei sale în Londra ca ambasador al Japo­niei, precum și rolul care l-a ju­cat cu ocazia încheierei alianței anglo-japoneza. *----------don —--------­ flori manifestaţi­ an­­i germene la Roma Roma, 29 (Rador). — Studen­ţii de la Universitatea din Rom­a au organizat o manifestaţie îm­potriva campaniei an­ti italie­ne din Germania. Convoiul de stu­denţi a defilat prin străzile principale ale capitalei, iar în Piaţa Golonia au fost arse câ­teva ziare germane. Războiul din Siria Londra, 29 (Rador). — O de­peşă din Damasc anunţă că linia ferată din Hedjaz a fost tăiată în noaptea de 26 spre 27 Ianuarie. Un tren blindat a deraiat din această cauză. Toate comunicaţiile sunt în­trerupte. Noul pre­tTaTra-II Qill8l Paris, 30 (Rador) .— Din To­kio se anunţă că Wakatsuki a format guvernul menţinând pe toţi miniştrii din cabinetul pre­cedent. -----------non-----------­ Havre, al doilea port din Europa Paris. 70 (Rador). — „Le Jour­nal“ anunță că începând de la 1 Aprilie paqueboturile de linie ■ le Statelor­ Unite vor face es­cală la Havre, care va deveni cd do­u4 uwt di»­tjVfttMh ------ * v Şcoala din Sovata . Am scris despre populaţia din Sovata, locuită în general de o populaţie, românească, desnaţio­­nalizată sub stăpânirea maghia­ră. Locuitorii îşi zic „olahi". Un comitet şcolar, cu tragere de inimă a luat iniţiativa ridi­cării unei şcoale româneşti. S’a arătat bunăvoinţa din partea u­nor inimoşi donatori. Lucrările au început în 1924s construelist­e în situația în care se vede tot clişeul de mai sus. Fonduri!«) s'au terminat. Ne facem o da­­torie de a apela din nou la ro­­mânii de inimă să binevoinsci, să-şi trimită obolul, comitetului şcolar din Sovata. tt. Efelatele ;erl Ic sili sinii iun — Racilei pleacă Inl’ro lungă călăt­orie.— Radicalii cer ruper­ea paciul­ui cu ăttd.ci — Belgrad, 29. — In cercurile po­litice se spune că in sânul gu­vernului, hitre partidul Rădici și partidul radical au tsburnit conflicte serioase. Se încearcă să se ascundă conflictul, iar Ră­dici va pleca in curând din aceas­­tă cauză, într’o lungă călătoria In Cehoslovacia şi Franţa. De mult există fricţiuni între cele două partide din guvern, pe de o parte din cauza temperamen­­tului violent al şefului partidului croat. Iar pe de altă parte cau­zate de neîndeplinirea diferitelor promisiuni făcute partidului Ră­dici. Radicalii au promis, într'ade­­văr destituirea unor înalţi func­ţionari cari au persecutat pe ţă­răniştii croaţi, dar destituirea nu s'a făcut, ceea ce a dat naşte­­re la atacuri foarte violente din partea lui Rădici, in ziarul său „Pom“ contra ministrului de in­terne Marincovici, omul de in­­credere al lui Posicî. Intre altele, Rădici a spus, că partidul său va vota contra bu­getului, dacă guvernul nu se va ţine de cuvântul dat în chestia acestor funcţionari In acelaş timp, a cerut retra* gerea ministrului de finanţe Sto*­iadinovici aflător actualmente in America, din cauza unor nem­ţe* Iegeri în chestiuni fiscale. Aceste lucruri au provocat 0 mare nemulţumire in sânul par* Udului croat şi şefului im şî uri mare număr de deputaţi nu cerut Ini Pasic­i să rupă coaliţia cu Rodici. Cu toate că nimeni nu crede­ serios într'o ruptură a coaliţiei, Pasid va fi totuşi silit să facă uz de întreaga sa­­afluenţă spre a asigura, tn aceste împrejurări, mersul normal al afacerilor gu­­vernamentale. Astfel, s'a pus la cale călătoria lui Rădici in străinătate, In anumite cercuri poWic.9 (f contează şi tn posibilitatea demb­siei întregului guvern, tn care rag Pastei a şi găsit o nouă coaliţie, care ar întruni pe radicali. 0 (Ante din democraţi (Pribtcevlclî^ di tvalme­nte In opoziţie, 0 parte dintre musulmani, şi o parte din radîcişti" . Nu se poate deocamdată spune întrucât aceste combina­­turi co­­respond situaţiei şi necesităţilor venit. ind şi Chamberlain au discutat l­ala proifande externe ——• — - 'A — Co­afsrfBfa dezarmări!­a îos! amânată — Taris, 29 (Rador). — Havas a­­flă că d-nii Briand şi Chamber­lain au examinat şi special ches­tiunea dezarmării Germaniei şî au stabilit că Reichul trebue să execute în întregime toate obli­gaţiunile privitoare la dezarma­re. In cazul acesta aliaţii vor re­cunoaşte bună voinţa Germaniei şi vor restrânge efectivele de o­­cupaţie în Rhenania, care actual­mente sunt de 75.000 oameni şi vor putea fi reduse la 60.010), fără a atinge siguranţa trupelor. Ambii miniştri, au fost de pă­rere că intrarea Germaniei în Li­ga Naţiunilor şi reprezentarea ei în consiliul Ligei va determina de­sigur şi pe guvernul polon să revendice un loc permanent în consiliu. Franţa sprijină acea­stă revendicare, justificată prin importanţa crescândă a populaţiei poloneze, prin poziţia ei geogra­fică, de primul ordin în oric­n­t european şi prin colaborarea ei la acordurile de la Locarno, se pare că Anglia nu face o opozi­ţie ireductibilă acestei revendi­că­ri Ambii miniştri au examinat apoi chestiunea falsificării banc­notelor franceze în Ungaria şi au fost u­agimi asupra oportu­nităţii unei propuneri la Liga Naţiunilor, pentru stabilirea d­e convenţii internaţionale, repri­mând mai sever falsificările de bani. Paris. 29 (Rador).­­• Ziarele în­registrează extrema cordialitnte ce a domnit în cursul întrevede­rii dintre d-nii Briand şi Cham­berlain, caracterizată prin spiri­tul de la Locarno. Ziarele prevăd în general amâ­narea întrunirii comisiunei pre­gătitoare a conferinţei dezarmă­rii ; fixarea nouei date ar depin­de—după „Petit Parisien“—de cererea Germaniei de a Intra in Liga Naţiunilor ţi după „Fu­raro“ ft .Matin­* de terminarea apaar­­mării Retdokiler, miniştri de externe nu discutai deasemenea toate chestiunile re­­lative la bazinul Med­i­te­ran­ei, în spiritul unei reale colaborări, ţinând seamă de interesele spe­­ciale ale celor două naţiuni. „Petit Journal” află că s a vor­­bit de asemenea de anumite ştiri, oarecum tendenţioase, pu­­bin­­te de presa britanică şi priv­­in­ţa situaţiei din Siria. Miniştrii au examinat de ase­­menea în ce măsură ar putea urma o politică comună faţă de anumite revendicări italiene relative la teritoriile vecine Abis­sin­iei. „Excelsior’’ subliniază că la mod logic, regiement, a dato­­riei franceze trebue să benefi­cieze de precedentul cre­at prii* aranjamentul anglo-italian, care constitue o derogare de la decla*­raţia Balfour. NECESITATEA COOPERĂRII TUTUROR POPOARELOR Londra, 30 (Rador). — In con­­ferinţa, pe care a avut-o cu co­respondenţii ziareior engleze, Sir .Austen Chamberlain a de­clarat, că în ce priveşte intra­­nirea fixată pentru 15 Februa­­rie, a comitetului însărcinat cu pregătirea conferinţei de dezar­mare, nu s’a făcut nici o cerere de amânare din partea Angliei și desigur că guvernul brîtanio nu va formula nici o dată o a­­lanumea cerere. Dacă s’au făcut astfel de propuneri din partea cuiva, d-sa personal le regretă. Orice încercare de a tergiversa această chestiune, ar fi opusă cu tendințele acelor puteri, cari au sprijinit Ideas dela Gene­va. Chamberlain intervine pen­tru continuarea cooperării tu­­toror puterilor reprezentate la Locarno. Avem nevoie incă de multă răbdare, spune d-sa, insă sunt sigus că spiritul dela Locarno va continua. Nu tre­­bne «â ne descurajam dacă la mm! moment »‘»e dispărut Im •i toate dUiealațlies * •■i A

Next