Universul, februarie 1926 (Anul 44, nr. 26-49)
1926-02-01 / nr. 26
O organizaţie de presă internaţională . O telegramă din Washington anunţa că, săptămânile trecute, s’a întemeiat la Florida o organizaţie ziaristică menită să aibă un rol din cele mai importante. Noua asociaţie, — „Fundaţiunea internaţională a presei”, —‘ ar fi cuprinzând nu mai puţin de 17.000 de cotidiane şi diverse publicaţiuni, apărând în Statele Unite, şi e vorba ca alte publicaţii să i se alăture, desăvârşind această uriaşe asociaţie de oameni de condei. Ca scop, „Fundaţiunea internaţională a presei“ face să se cunoască de la început preocuparea sa de a realiza o strânsă şi efectivă legătură între ziarele din toate ţările, şi de a forma o opinie publica internaţională favorabila principiului unei înţelegeri internationale. Fa o asemenea curagionsă şi înaltă iniţiativă, au subscris până acum şi înţeleg să colaboreze direct numeroşi guvernatori ai diverselor state alcătuind Statele Unite aleAmericei, aproape o sută de senatori şi 32 deputaţi, afară de personalităţi marcante ale Scrisului. Ca mare putere ce este, şi îndeplinind în acelaş timp un prim punct din programul său care urmăreşte apropierea naţiunilor europene cu cele transoceanice. ,,Fundaţiunea internaţională a presei“ a ales ca vice-preşedinte pe reprezentantul Cehoslovaciei la Washington. Vice-preşedinitele organizaţiei a găsit prilejul de a aminti, cu hotărîre, câteva din adevărurile consacrate cari privesc presa, subliniind legătura strânsă dintre acţiunea presei de pretutindeni şi adoptarea, în forme practice, a idealurilor sociale ale generaţiei noastre. Adunând într’un singur mănunchiu sforţările izolate şi pline de idealism ale acelor cari urmăresc reaşezarea păcii în forme definitive şi consacrarea activităţii omeneştinumai unei opere constructive, presa face trăsătura de unire între conştiinţele oamenilor de bună credinţă risipiţi pretutindeni în largul lumii. lată una din cele mai nobile chemări cari incumbă presei, şi pe care o scrie cu hotărîre, pe steagul său...Fundaţiunea internaţională a presei“, chemând împrejurul său energiile de pretutindeni. Să sperăm că România, — care pare a-şi fi fixat ca linie de conduită un total indiferentism faţă de asemenea manifestări, — nu va lăsa fără răspuns această chemare care i se adresează şi ei. Concepţia zidului tras între noi şi lumea înconjurătoare, — concepţie pe care abia în vremea din urmă, oficial, ministerul de externe a încercat s’o schimbe, în forme deocamdată rămase doar teoretice, — s’a dovedit cu o singură dată ca foarte nenorocită. Urmările se văd, în atmosfera de suspiciune, — atunci când nu este direct defavorabilă,— pe care interesații au căutat să ne-o facă în străinătate. Ani de zile, cu metodă și cu persistență, adversarii noștri au pus în birculație cele mai ignobile invențiuni pe seama României, făcându-le să circule cu ajutorul presei. Grija noastră de a risipi calomniile adversarilor a fost, multă vreme, o grije pe care n’a avut-o nimeni, şi mai puţin decât oricine a avut-o ministerul de externe. Este de nădăjduit că astăzi, când apelul „Fundațiunii internaţionale a presei“ ni se adresează şi nouă, şi când vecini ca Cehoslovacia s’au grăbit să răspundă din primul moment, România nu va păstra, ca până acum, atitudinea ei de mutism dăunător şi de neexplicabilă nepăsare. Joncfiunea căilor ferate brdgsre cu cele greceşti ■ Sofia, 29 (Rador). — Delega filmen greacă va sosi in curând In Sofia spre a începe negocierile cu autorităţile competent* * *bulgare în vederea jonrţîunei căilor ferate greceşti cu cele bulgare pe linia Petrici-Demîr Hîs Bar. -----------□ o □----------- ficituirea noului drept international Geneva 29.—Comisiunea Ligii Naţiunilor pentru alcătuirea noului drept internaţional a fixat punctele următoare ca potrivite pentru codificare : 1) Neînţelegerile între diferitele state asupra cetăţeniei ; 2) Dreptul apelor teritoriale ; 3) Privilegiile diplomatice și imunitatea ; 4) Responsabilitatea statelor față de particulari pentru orice a Lie pricinuite acestora ; 5) Procedurile la conferinte Internationale și la încheeri de tratate ; 6) Suprimarea pirateriei ; 7) Exploatarea bogățiilor mării. ----------Don----------- Rssrtea em ralu lui Tonbrdga !------- -------- Peris, 29. — Amiralul englez Tonbridge, fostul președinte al comisiei internaționale a Dunării, a murit,eri seară subit la un bal la Biaritz. Endoka cricoida lângă laşă 29 Ianuarie O tâlhărie urmată de asasinat s-a fănţuit lângă Ungheni, pe drumul laşilor. Sătenii loan Teodor şi Zamfir Baneluc au fost atacaţi de către Grigore Săcăleanu şi I. Macaveni. Zamfir Baneluc a fost bătut atât de crunt, încât se află pe moarte, iar loan Teodor, fiind lovit cu un hârleț în cap, are craniul zdrobit. Ambele victime au fost duse la spital, iar criminalii arestați. Mobilul crimei este jaful. □ oD Se supa filat:!! şi IIHBceziler şiSijandihr Paris, 70 (Rador). — Telegramă din Maroc. O traefiune a tribului Haus a declarat supunere spanie,Iilor. Tot astfel şi şeful tribului Andjeres. Prin aceste supuneri s’au asigurat comunicaţiile dintre Ceuta, Tetouan şi Tanger. Cercurile oficiale consideră rezultatele politice obținute ca foarte satisfăcătoare. Toate triburile disidente din regiunea protectoratului francez și unele chiar afară din protectorat au declarat supunere. I MOZAICURI CELE MAI MARI BISERICI.— Cea mai mare este Sf. Petru, din Roma : poate să cuprindă 45.000 persoane. Apoi, Domul din Milan, 36.000, St. Paul din Roma, 52.000, Catedrala din Colonia 30.000, St. Paul din Londra 25.000, Sf. Sofia din Constantinopol 23.000, Notre-Dame din Paris 21.000, Domul din New-York 16.000, Catedrala din Pisa 12.000, Sf. Ștefan din Viena 12.000, Sf. Marc din Veneția 7000. tren «Montillier de la Varșovia Varșovia. 29. — Greva telefonistelor și a conducătorilor de tramvaie continuă. Guvernul studiază mijloacele pentru aplanarea grevei. Criza politică din lî.ffjt pt Londra, 20 (Rador). . ..Reuter“ anunţă din Cairo că zagluliştii, liberalii şi partidul wataniştilor publică un protest comun, declarând că întrucât guvernul continuă să nesocotească voinţa naţiunei şi să violeze constituţia, ei vor boicota alegerile şi vor convoca o conferinţă a tuturor personalităţilor politice pentru a disuta situaţia şi a stabili măsurile de îndreptare. Protestul poartă 63 semnături, între care a lui Zaglul Paşa şi a şefilor celorlalte două partide de opoziţie. Trata! V3 de turcoengleze la Undora Angora, 29 (Rador). — Ambasadorul Angliei, Lindsey, a sosit la Constantinopol pentru câteva zile. El nu a făcut nici o declaraţiune in privinţa negocierilor de la Angora. Ziarul oficios ..Hakimieti Milli** consacră un editorial cu această ocazie. Relevînd misiunea ambasadorului Lindsey, ziarul scrie : Atât presa cât și conducătorii Angliei au făcut tot posibilul pentru a face să crească In opinia publică spiritul de conciliapunei de care este animata Anglia. La Angola s'a primit totdeauna eventualitatea unor negocieri directe ele bună credinţă şi aşa s-a şi procedat şi de data aceasta. Turcii erau îndreptăţiţi să se aştepte la faptul, că Iendsey ar aduce cu el instrucţiuni precise, susceptibile să servească ca bază pentru negocieri. Fondul chestiunei pare să rămână acelaşi de vreo săptămână, timp de când a sosit ambasadorul Angliei la Angola. Numai o schimbare esenţială a diplomaţiei britanice ar putea face negocierile aceste mai efiace, fapt care se va constata mai târziu. Or, nimic nu îndreptăţeşte până acum să sperăm la un astfel de rezultat. Ne dăm foarte bine seama ca negocierile de la Angola constitue, într’un fel, continuarea jocului inaugurat la Rappallo. ÎQitapi in personala Qilor farata din Statele-Unita Londra. 29 (Rador). — In Statele-Unite se desemnează noui agitaţii în personalul tuturor companiilor de cale ferată. Sindicatele respective au dat instrucţiuni personalului să ceară restabilirea salariilor, fixate în anul 1920, de consiliul muncii de la căile ferate. Aceste salarii reprezintă cele mai mari retribuţii în istoria căilor ferate. Din cercurile companiilor feroviare se declară că restabilirea cerută ar mări cheltuelde cu jumătate miliard de dolari pe an. Sindicatele doresc să aibă răspunsul companiilor până la 1 Martie. Un tren ImobSiSsst cS2n cauza «normal canTON tra sup&dt POLONIA NICI ÎNŢELEGERE ? __&SS. Deşi acordurile din Locarno au prevăzut obligativitatea pentru Germania de a încheia în mod simultan tratate de neagresiune şi arbitraj cu Cehoslovacia şi Polonia, faptul că Reichul va avea un loc în Consiliul Societăţii Naţiunilor şi chiar o parte însemnată în înseşi administraţia acestei adunări, constitue pentru statul polon, care nu figurează decât ca membru aderent la areopagul din Geneva, o situaţie grea. Dacă Germania a semnat tratatul din Locarroo şi va intra în Societatea Naţiunilor, aceasta nu înseamnă, că va renunţa la politica ei de a sfărâma tratatele de pace şi în special de a cere o rectificare a graniţelor sale orientale. Reichul pretinde să i se dea la secretariatul general al Societăţii Naţiunilor, una sau două din direcţiunile administrative, între altele direcţiunea juridică, vacantă prin numirea titularului, comisar la Danzig. Ori, tocmai această direcţiune este aceea care are însărcinarea de a interpreta tratatele de pace. Intenţiile Reichului sunt foarte clare. El vrea să obţie maxim un de avantagii din noua situaţie, pe care i-o crează tratatul din Scaune. Şi cu stăruinţa, de care a dat dovadă până acum, este sigur că nu va renunţa la nici o EE23®BmS3î»B&” acţiune pentru a-şi atinge scopurile. CARE VA FI SITUAŢIA POLONIEI ? In aceste condiliuni, care va fi situaţia Poloniei ? Va sta deoparte, neputând să participe la lucrările Societăţii Naţiunilor decât atunci când va fi chemată penru o chestiune interesând-o direct ? Dar Statul polon poate foarte bine să se găsească la un moment dat în faţa unui fapt îndeplinit şi irevocabil. Iată pentru ce, la viitoarea sesiune a Societăţii Naţiunilor, guvernul d-lui Schrzynski va cere cu toată stăruinţa ca un loc să fie prevăzut şi pentru Polonia în consiliul înaltei adunări. In cazul când cererea Poloniei nu va fi satisfăcută la Geneva, se afirmă în cercurile oficiale că nu i-ar mai rămâne decât să se alipească aicei înţelegeri. Admiterea Poloniei in sânul Micei înţelegeri impune şi lărgirea cadrului acestui sistem de alianţe. Evident că la primarea conferinţă a Micei înţelegeri, mai cu seamă dacă acesta se va inhuni după sesiunea Consiliului Societăţii Naţiunilor, precum se prevede, se va discuta si această importantă chestiune. O. Gr. I. harta popoarelor Éorcine — Declaraţiile lordului Salisbury ia an fcaachot ta cinstea «saul jírlacifjia japonez — Londra, 30 (Bailor). — Colonia japoneză din Londra a dat un banchet în onoarea principelui Chichibu al Japoniei, aflător la Londra pentru studiul condiţiunilor sociale din Anglia. Principele a declarat,, că în scurt timp, a putut să cunoască mult din frumuseţile Angliei precum sceneriile sale, vechile clădiri şi cultura sa. Doreşte sincer ca răsăritul şi apusul să continue a învăţa imul de la altul, pentru foloasele reciproce şi pentru realizarea unei păci permanente. Lord Salisbury după ce a exprimat profundele sale condoleanţe pentru pierderea grea suferită de Japonia prin moartea vicontelui Kato, se referă la relaţiunile diplomatice dintre Anglia şi Japonia, care au urmat mereu în mod amical. Tendinţele de acum — spune Tord Salisbury — se îndreaptă spre o combinaţiune a puterilor. Locarno ne-a dat pilda despre sforţările de a cuprinde într'o mare familia internaţională un mare număr de puteri. Liga Naţiunilor ne-a dat o altă pildă în străduinţele sale către o înţelegere universală. In diferita părţi ale înmii şi mai ales în îndepărtatu răsărit, elementele de desordine devin adesea alarmante şi de aceea este de importanţă vitală că puterile care prin tradiţia lor şi assciplina lor naţională sunt în stare să înfrâncre aceste mişcări şi să exercite un control asupra acestor elemente de dezordine, să fie aliate între ele cât de strâns posibil. Japonia este una din aceste puteri. mammmmmmmmmmmummmm fabricanţii de monede false din Ungaria Grave acuzaţii aduse guvernului Bethen în Cameră Budapesta, 29 (Rador). — In cursul treaba teritor asupra douăsprezecimilor provizorii, deputatul Farkas a amestecat în discuţiune şi chestiunea falsificărilor. El a declarat, că guvernul era informat despre falsificări şi trebue deci să demisioneze, fiindcă răspunderea lui este indiscutabilă. Farkas se miră totodată aflând, că Bethlen nu vrea să ştie nimic in privinţa falsificărilor anterioare a monedelor cehoslovace. Contele Bethlen, la rândul său, constată, cu mirare, că s’a adus în discuţiunile Camerei chestiunea falsurilor din moment ce ea este desbătută de o Comisiune de anchetă parlamentară. După terminarea anchetei, Comisiunea îşi va depune raportul şi atunci Camera va fi in măsură să stabilească răspunderile. Farkas, continuă Bethlen, a apostrofat totodată şi persoana mea, pretinzând că aş fi avut cunoştinţă despre afacerea aceasta. Dacă cineva vrea să procedeze de bună credinţă, trebue să spună tot ce ştie, dar să acuze cu cineva şi să ascundă în acelaş timp ceea ce ştie şi în special cunoscând măsurile care au fost fuste de către mine, în vederea împiedecare! falsurilor, aceasta înseamnă rea credință. Bethlen, continuând, a declarat, că el sincer a cerut corpbimei de anchetă autorizarea de a putea comunica in Cameră declaratiunea ea pe care o făcuse în fata comisiunei, deoarece nu doreşte să polemizeze cu ziariştii străini, el doreşte să clarifica afacerea in Cameră. El nu a amintit In rominiune nimic in privinţa monedelor cehoslovace, el a afirmat numai că nu este in nici o relnţiune ca falsificatorii de franci. PERCHEZIŢII LA ZIARIŞTII UNGURI DIN PRAGA Draga, 29 (Itador)^ Poliţia a făcut ieri, o percheziţie la locuinţa unor redactori ai ziarului „Praga, Magyar Hírlap“ care apare la Praga, întrucât inforrmaţiuni confidenţiale afirmau că aceştia ar fi implicaţi în afacerea bancnotelor false. Percheziţia n’a dus la nici un rezultat, totuşi ambi redactori au fost sugugaui ! SUCCESORUL LUI BETHLEN Budapesta, 29. — Se svoneşte că succesorul contelui Bethlen va fi preşedintele adunării generale, Szcitovszky, sau ministrul cultelor Vass. După alte versiuni ar fi vorba ca legitimiştii să intervină srre a salva regimul conservator din Ungaria. In cazul acesta, Horty ar urma să fie înlocuit cu Apponyi. NADOST VA FI INTEROGAT DE FRANCEZI Budapesta, 29. — Nadossy şi colonelul Geroe au fost aduşi, astăzi, la poliţie. Pe baza jurnalului Jankovich, delegaţii francezi îi vor interoga. OSTILITATEA SOCIAL-DEMOCRAŢILOR Budapesta, 29. — Socialdemocraţii intenţionează să atace guvernul cu violenţă în cursul desbaterilor asupra bugetului, aducând în discuţie partea politică a falsificărilor de bancnote. Partidele opoziţioniste au hotârît să ia deasemenea o atitudine împotriva guvernului Bethlen, considerând că votul de încredere, în actualul guvern, ar însemna inducerea în eroare a opiniei publice. Guvernul Bethlen este considerat ca ultima piedică în această privinţă. Opoziţia este gata să sprijine orice guvern, care va desvălui întreaga afacere a falsurilor. DUPĂ CEREREA FRANŢEI ANCHETA SUPLIMENTARA Budapesta, 30 (Rador. I— Cererea Franţei asupra anui supliment de anchetă, a fost acceptată. Ancheta suplimentară va fi condusă de poliţie. După spiritul regulamentelor în vigoare, au dreptul să asiste la ancheta poliţienească nu numai reprezentanţii Băncei Franţei, care este interesată în cauză, dar şi poliţişti francezi. Inculpaţii, cari vor trebui din nou interogaţi, vor fi transportaţi la juprulă ţara poliţiei. ------ Procesul unui asasin la Florenţa — ACUZATUL, UN EVREU, PRETINDE CA E FIUL UNEI_ DOAMNE DE ONOARE DELA CURTEA NOASTRA REGALA — Florenţa. 29. — Curtea cu juri a discutat procesul unui oarecare Bercovici Leibu, învinuit de omorîrea unei domnişoare germane, într’un hotel din Florenţa. Bercovici, a cărui identitate nu e sigură, din pricina numeroaselor nume, pe cari le-a folosit în Italia, — a declarat, că nu e Leibu Bercovici, ci Neculai Szilagy, fiul lui Ferdinand și co Vi Ind Erkeder, doamnă de onoare a reginei României (?). Aventurier 1 a declarat că el s'a născut Iglo (Cehoslovacia), în 96, că a fost ofiţer şi n'ar fi săvârşit omorul, de care e acuzat. 0 confpr'nfl tsenism orale da lucru în iâîîs'rle Londra, 70 (Rador). — Guvernul britanic a primit răspunsurilr guvernelor belgian, francez, german și italian la scrisorile pe care le a adresat cerând părerile lor relativ la Întrunirea unei conferinţe care va trebui să examineze încheierea unei înţelegeri hutti-naţionale, pentru regularea orelor de lucru în industrie. Guver-iul britanic după ce a examinat răspunsurile primite, a hotărît să se trimită guvernelor interesate, invitaţiuni la această conferinţă care va avea loc la Londra. Ministrul muncii sir Arflttr Smel Maitland va rândui această conferinţă şi va trimite invitaţîunile la o dată cât de apropiată. -----------□ o □----------- La moartea lui Kato CONDOLE ANŢflI.E PRESEI FRANCEZE Paris. 70 (Rador). — Toate ziarele îşi exprimă regrete adânci pentru dispariţia lui Kato, fostul prim-ministru al Japoniei. Presa subliniază ca datorită acestui bărbat de stat, Japonia a intervenit în 1914 în războiul mondial. Tot Kato a fost acela care a pregătit acordul franco-japonez din 1917, în vigoare şi astăzi. ,...e Journal“ declară că această moarte lipseşte Japonia de un pilot încercat, în momentul critic al evoluţiei liberale urmărită de doi ani de Kato. Ziarul regretă că mort prea de trimuriu, Kato nu a putut duce la sfârșit impunătoarea operă începută pentru a conduce Japonia la un regim parlamentar. CONDOLEANŢELE GUVERNULUI ENGLEZ Londra, 29 (Rador).—Guvernul britanic a exprimat guvernului japonez — prin intermediul ambasadorului său din Tokio—condoleanţele sale cu prilejul morte! primului-ministru japonez Kato. Cu această ocazie guvernul amînteşte atitudinea demnă a lui Kato în timpul șederei sale în Londra ca ambasador al Japoniei, precum și rolul care l-a jucat cu ocazia încheierei alianței anglo-japoneza. *----------don —-------- flori manifestaţi ani germene la Roma Roma, 29 (Rador). — Studenţii de la Universitatea din Roma au organizat o manifestaţie împotriva campaniei anti italiene din Germania. Convoiul de studenţi a defilat prin străzile principale ale capitalei, iar în Piaţa Golonia au fost arse câteva ziare germane. Războiul din Siria Londra, 29 (Rador). — O depeşă din Damasc anunţă că linia ferată din Hedjaz a fost tăiată în noaptea de 26 spre 27 Ianuarie. Un tren blindat a deraiat din această cauză. Toate comunicaţiile sunt întrerupte. Noul pretTaTra-II Qill8l Paris, 30 (Rador) .— Din Tokio se anunţă că Wakatsuki a format guvernul menţinând pe toţi miniştrii din cabinetul precedent. -----------non----------- Havre, al doilea port din Europa Paris. 70 (Rador). — „Le Journal“ anunță că începând de la 1 Aprilie paqueboturile de linie ■ le Statelor Unite vor face escală la Havre, care va deveni cd dou4 uwt di»tjVfttMh ------ * v Şcoala din Sovata . Am scris despre populaţia din Sovata, locuită în general de o populaţie, românească, desnaţionalizată sub stăpânirea maghiară. Locuitorii îşi zic „olahi". Un comitet şcolar, cu tragere de inimă a luat iniţiativa ridicării unei şcoale româneşti. S’a arătat bunăvoinţa din partea unor inimoşi donatori. Lucrările au început în 1924s construeliste în situația în care se vede tot clişeul de mai sus. Fonduri!«) s'au terminat. Ne facem o datorie de a apela din nou la românii de inimă să binevoinsci, să-şi trimită obolul, comitetului şcolar din Sovata. tt. Efelatele ;erl Ic sili sinii iun — Racilei pleacă Inl’ro lungă călătorie.— Radicalii cer ruperea paciului cu ăttd.ci — Belgrad, 29. — In cercurile politice se spune că in sânul guvernului, hitre partidul Rădici și partidul radical au tsburnit conflicte serioase. Se încearcă să se ascundă conflictul, iar Rădici va pleca in curând din această cauză, într’o lungă călătoria In Cehoslovacia şi Franţa. De mult există fricţiuni între cele două partide din guvern, pe de o parte din cauza temperamentului violent al şefului partidului croat. Iar pe de altă parte cauzate de neîndeplinirea diferitelor promisiuni făcute partidului Rădici. Radicalii au promis, într'adevăr destituirea unor înalţi funcţionari cari au persecutat pe ţărăniştii croaţi, dar destituirea nu s'a făcut, ceea ce a dat naştere la atacuri foarte violente din partea lui Rădici, in ziarul său „Pom“ contra ministrului de interne Marincovici, omul de incredere al lui Posicî. Intre altele, Rădici a spus, că partidul său va vota contra bugetului, dacă guvernul nu se va ţine de cuvântul dat în chestia acestor funcţionari In acelaş timp, a cerut retra* gerea ministrului de finanţe Sto*iadinovici aflător actualmente in America, din cauza unor nemţe* Iegeri în chestiuni fiscale. Aceste lucruri au provocat 0 mare nemulţumire in sânul par* Udului croat şi şefului im şî uri mare număr de deputaţi nu cerut Ini Pasici să rupă coaliţia cu Rodici. Cu toate că nimeni nu crede serios într'o ruptură a coaliţiei, Pasid va fi totuşi silit să facă uz de întreaga saafluenţă spre a asigura, tn aceste împrejurări, mersul normal al afacerilor guvernamentale. Astfel, s'a pus la cale călătoria lui Rădici in străinătate, In anumite cercuri poWic.9 (f contează şi tn posibilitatea dembsiei întregului guvern, tn care rag Pastei a şi găsit o nouă coaliţie, care ar întruni pe radicali. 0 (Ante din democraţi (Pribtcevlclî^ di tvalmente In opoziţie, 0 parte dintre musulmani, şi o parte din radîcişti" . Nu se poate deocamdată spune întrucât aceste combinaturi corespond situaţiei şi necesităţilor venit. ind şi Chamberlain au discutat lala proifande externe ——• — - 'A — CoafsrfBfa dezarmări!a îos! amânată — Taris, 29 (Rador). — Havas află că d-nii Briand şi Chamberlain au examinat şi special chestiunea dezarmării Germaniei şî au stabilit că Reichul trebue să execute în întregime toate obligaţiunile privitoare la dezarmare. In cazul acesta aliaţii vor recunoaşte bună voinţa Germaniei şi vor restrânge efectivele de ocupaţie în Rhenania, care actualmente sunt de 75.000 oameni şi vor putea fi reduse la 60.010), fără a atinge siguranţa trupelor. Ambii miniştri, au fost de părere că intrarea Germaniei în Liga Naţiunilor şi reprezentarea ei în consiliul Ligei va determina desigur şi pe guvernul polon să revendice un loc permanent în consiliu. Franţa sprijină această revendicare, justificată prin importanţa crescândă a populaţiei poloneze, prin poziţia ei geografică, de primul ordin în oricnt european şi prin colaborarea ei la acordurile de la Locarno, se pare că Anglia nu face o opoziţie ireductibilă acestei revendicări Ambii miniştri au examinat apoi chestiunea falsificării bancnotelor franceze în Ungaria şi au fost uagimi asupra oportunităţii unei propuneri la Liga Naţiunilor, pentru stabilirea de convenţii internaţionale, reprimând mai sever falsificările de bani. Paris. 29 (Rador).• Ziarele înregistrează extrema cordialitnte ce a domnit în cursul întrevederii dintre d-nii Briand şi Chamberlain, caracterizată prin spiritul de la Locarno. Ziarele prevăd în general amânarea întrunirii comisiunei pregătitoare a conferinţei dezarmării ; fixarea nouei date ar depinde—după „Petit Parisien“—de cererea Germaniei de a Intra in Liga Naţiunilor ţi după „Furaro“ ft .Matin* de terminarea apaarmării Retdokiler, miniştri de externe nu discutai deasemenea toate chestiunile relative la bazinul Mediteranei, în spiritul unei reale colaborări, ţinând seamă de interesele speciale ale celor două naţiuni. „Petit Journal” află că s a vorbit de asemenea de anumite ştiri, oarecum tendenţioase, pubinte de presa britanică şi privinţa situaţiei din Siria. Miniştrii au examinat de asemenea în ce măsură ar putea urma o politică comună faţă de anumite revendicări italiene relative la teritoriile vecine Abissiniei. „Excelsior’’ subliniază că la mod logic, regiement, a datoriei franceze trebue să beneficieze de precedentul creat prii* aranjamentul anglo-italian, care constitue o derogare de la decla*raţia Balfour. NECESITATEA COOPERĂRII TUTUROR POPOARELOR Londra, 30 (Rador). — In conferinţa, pe care a avut-o cu corespondenţii ziareior engleze, Sir .Austen Chamberlain a declarat, că în ce priveşte intranirea fixată pentru 15 Februarie, a comitetului însărcinat cu pregătirea conferinţei de dezarmare, nu s’a făcut nici o cerere de amânare din partea Angliei și desigur că guvernul brîtanio nu va formula nici o dată o alanumea cerere. Dacă s’au făcut astfel de propuneri din partea cuiva, d-sa personal le regretă. Orice încercare de a tergiversa această chestiune, ar fi opusă cu tendințele acelor puteri, cari au sprijinit Ideas dela Geneva. Chamberlain intervine pentru continuarea cooperării tutoror puterilor reprezentate la Locarno. Avem nevoie incă de multă răbdare, spune d-sa, insă sunt sigus că spiritul dela Locarno va continua. Nu trebne «â ne descurajam dacă la mm! moment »‘»e dispărut Im •i toate dUiealațlies * •■i A