Universul, martie 1926 (Anul 44, nr. 50-75)
1926-03-27 / nr. 72
ja* tu\. — str. n SilmbStats Martie im WB—MdBB—B—jaULTIMA OMA VINERI | **■ M. S. Regele nu va primi în Audienţă cu începere dela 25 Martie până la 12 Aprilie, iar M. S. Regina cu începere dela 25 Martie până la 19 Aprilie. # A. S. R. Principesa Ileana va pleca Sâmbătă la Cernăuţi. fi Banchetul majorităţilor parlamentare va fi astăseară Vineri, la orele 8.30, la hotel Bulevard. ♦ Al. S. Regele a semnat decretele de înaintare ale mai multor ofiţeri superiori şi inferiori. — înaintări fixate pe ziua de 1 Aprilie a. c. Academia Română va ţine şedinţă publică azi. Vineri, 26 Martie, la ora 3 d. a. D. N. Iorga va face o comunicare despre „O nouă tipăritură româneasca la Upsala“. Au fost aleşi primari d-nii: Dr. Cornel Pop la Dej, dr. Ion Pop la Făgăraş şi d. avocat G. Dimitriu la T. Măgurele. Luni, 29 Martie c., ora 10 a. m., va fi adunarea delegaţilor ministerelor de interne şi de război, sub preşedinţia S. S. Patriarhul României, pentru alcătuirea programului serbărei „Eroului necunoscut“ şi pentru organizarea unei chete publice în ziua Înălţării. BD. Ioan Lepădatu profesor la Academia comercială din Cluj, a fost numit director la Banca Naţională, in locul nou creat. fi Sâmbătă, 27 Martie ora 10 dim. se va oficia in biserica Mântuleasa parastasul de 7 ani de la moartea poetului Th. M. Stoenescu, fondatorul Academiei de muzică şi artă dramatică. Din străinătate Varşovia, 25 (Kador).—Mercuri a încetat din viaţă din cauza unui atac de cord Ignace Rosner, directorul ziarului „Nowy Kurier Polski" din Varşovia, considerat ca cel mai eminent publicist polonez. O o O Masa daţi în cinstea dlui Emil Labarthe O masă a fost dată Mercuri la vest. Capşa de către d. Oîomulu, guvernatorul băncei Naţionale, în cinstea d-lui Emil Labarthe, avocat şi deputat, secretar general al comitetului parlamentar francez al Comerţului, invitat de cercurile financiare să vie să facă o anchetă asupra situaţiei economice a României. Au luat parte la această masă d-nii : Oromolu, guvernatorul Bancii Naţionale, Bălanescu, director la Banca Naţională, E- Iremin, censor, Gheorghiu, di- rector, G. Popescu directorul Creditului Industrial, generalul Iliescu, Dragomirescu, senator, Manolescu-Strunga şi alţi parlamentari» Călătoria, pe care d. Labarthe era s-o facă pe Dunăre, a fost amânată din cauza vreunei rele. D-sa se va duce deocamdată la Galaţi şi apoi va vizita principalele regiuni ale României, înmormântarea par. Const. Nazarie Mercuri, la 2 .jura. d. r. s'a făcut înmormântarea pr. Const. Nazarie, profesor al facultăţii de teologie din Bucureşti şi directorul Internatului teologic. Serviciul religios s’a oficiat în biserica Radu-Vodă, unde era depus corpul defunctului. Erau de faţă d-nii: V. G. Tspir, secretarul general al ministerului cultelor şi artelor, I. Valaori, secretar general al ministrului instrucţiei, P. S. mitropolit Pimen al Moldovei, P. S. episcop Vartolomeu, d-nii prof. C. Rădulescu-Motru, G. Nichifor, Simion Mehedinţi, pr. M. I. Mihălcescu, dr. N. Popescu, I. Popescu-Mălăeşti, Boroianu , decanul facultăţii de teologie, C. Chiricescu, G. Longinescu, Şt. I Popescu, P. S. L Scriban, pr. Gala Galaction, St. Brădişteanu, director general al cultelor, dr. Th. Popescu, N. Dumitrescu, Rădulescu-Pogoneanu, studenţi teologi şi numeroasă asistenţă. Răspunsurile au fost date de corul studenţilor teologi, sub conducerea d-lui N. Lungu. După terminarea serviciului religios, au vorbit, arătând me-ritele defunctului ca profesor, ca bun creştin, ca însufleţitor şi organizator al serviciului religios în timpul războiului şi devotat slujitor al bisericii, d-nul Valaori, din partea ministerului instrucţiei, V. G. Ispir în numele ministerului cultelor, pr. Mălăeşti din partea profesorilor facultăţii de teologie, pr. Parteide, Jingoiu în numele studenţilor teologi şi Lorin Popescu din partea centrului studenţesc. Sicriul a fost ridicat apoi de studenţii teologi şi dus până la dricul mortuar. O companie a reg. 21 a dat onorurile militare, cortegiul indreptându-se spre cimitirul militar — (Echi), unde s’a făcut înmormântarea. O ° O BelaJP.T.T. ÎNFIINŢĂRI DE OFICII Agenţia specială poştală din Malu cu flori (Muscel) a fost reînfiinţată. TELEGRAME PENTRU AMERICA De asemenea s-a înfiinţat o agenţie specială la Rovinari (Gorj). Direcţia generală a poştelor a trimis o circulară adresată tuturor oficiilor poştale, că pentru ţările din America de Nord, centrală şi de Sud, cum şi pentru unele localităţi din Oceania, se pot primi telegrame cu taxa redusă, dacă poartă înainte de adresă menţiunea „via radio-Varşovia“. Menţiunea trebue să fie scrisă de expeditor şi nu va fi taxată la expediere. Telegramele prezentate la taxare, fără mențiunea viei, se vor taxa după tariful obişnuit. După nssoscesul de le Geneva — Discuţii la parlamentul englez_ ALTE CUVÂNTĂRI LA CAMERA LORZILOR Londra, 23 (Rador). — Lordul] Londra, 24. — In Camera Lor Mugh Cecil Insistă că germenul ziler lordul Asquith a atacat gu 'lei diferendului ivit la Geneva este datorit concurenţei Statelor de a obţine un loc in consiliul Ligei şi cum nimeni nu poate dori un loc într’un organism istovit, aceste turburârî nu indică nici de cum decadenţa Ligei Dimpotrivă ele pot fi privite drept tribut adus importanţei sale. Drîmul-ministru — ca cel din urmă orator In această desbatere — a reafirmat că guvernul se conduce după principiul că o deciziune a consiliului Ligei poate fi luată numai în unanimitate. A mai declarat întenţiunea guvernului britanic de a se folosi de maşinăria Ligei în toata ocaza undie apropiate. In ce priveşte conversaţiunile secrete care ar fî avut loc la Geneva, primul-ministru a declarat că evident au avut loc diacuțlunî politice care priveau acele Puteri care au colaborat la Locarno — până la numirea defl-1 icit*vă a Germaniei ca membră ■ In Ligă. Aceasta nu a fost o încercare din partea lor de a ocoli Liga. Nu s’a dat până acum nici o făgăduială formală nici unei Puteri de a-i acorda un loc per- manent în consiliu. Comîsiunea va avea căderea să recomande ca numărul locurilor să rămâe neschimbat sau eventual să fie sporit. Churchill apelează pentru unitate, sprijinind comisîunea in opera sa dificilă,uvernul pe chestia evenimentelor din Geneva, atribuind eșecul, învoelilor încheiate în culise. Din partea guvernului a răspuns lordul Salisbury, admițând că s-a comis poate o greşală, ce putea fi evitată. A insistat însă asupra marei schimbări de care a fost nevoe pentru a admite intrarea Germaniei în Consiliu. Deci este un succes că admiterea Germaniei nu a întâmpinat dificultăţi din punct de vedere sentimental. Anglia va susţine totdeauna energic admiterea Germaniei în Consiliul Ligei Naţiunilor. Lordul Parmoor a relevat, că mecanismul Ligii Naţiunilor n’a suferit o înfrângere, ci uzul ce au făcut de ea oamenii de stat, Liga Naţiunilor netrebuind să fie privită sub aspectul tratatelor secrete şi diplomaţii secrete. VANDERVELDE APROBAT Bruxelles, 24 (Rador), — Co misiunea afacerilor externe din Camera belgiană a ratificat, în unanimitate, atitudinea ministrului Vandervelde la Geneva. EXPUNEREA D-LUI SKRZYNSKI Varșovia, 24 (Rador). — Primul ministru, Skrzynski, a făcut o expunere înaintea comisiunii parlamentare a afacerilor străine, arătând că negocierile de la Geneva n’au adus nici o atingere politicei de la Locarno. Membrii Ligii Naţiunilor au căzut de acord însă asupra necesităţii de a restrânge dreptul de „veto’’ în Consiliu. Proectele financiare in Franţa TAXA PE CIFRA AFACERILOR O CONDIŢIE DE DURATA PENTRU GUVERN Paris, 24 (Rador). — Astăzi a fost o întrevedere între d. Peret, ministrul finanţelor şi deputatul Cazals, conducătorul grupului parlamentar radical-socialist, în vederea modalităţilor transacţionale relative la majorarea taxei pe cifra afacerilor. Deputatul Cazals a discutat, cu ministrul finanţelor, posibilitatea de a majora cu 10 la sută impozitele existente. Se afirmă că d. Briand va convoca pe şefii tuturor grupărilor din Cameră şi pe directorii ziarelor, spre a le expune întreaga seriozitate a situaţiei, dacă s'ar produce o nouă criză de guvern. ..Echo de Paris s* află d d-nii Briand şi Peret sunt decişi să angajeze răspunderea guvernului asupra proeeturii de sporire a taxei pe cifra afacerilor. CE IMPOZITE PLĂTEŞTE CONTRIBUABILUL FRANCEZ Paris, 24 (Rador). — Matin” «nunţă că deputatul Piatt Andrew a răspuns, in Camera reprezentanţilor din Washington, alegaţiunilor revistei ,,Atlantic Mothly”, în privinţe situaţiei Franţei. Deputatul Andrew a relevat că totalul înarmărilor militare, aeriene şi navale ale Franţei In 1925 a reprezentat 275 milioane dolari, faţă de 349 milioane In anul 1924. Deasemenea cifrele efectivelor au fost de 651.985 în 1925 faţă de 831.871 în 1924. Examinând apoi aserţiunea că impozitele franceze sunt neînsemnate faţă de sacrificiile fiscale consimţite de celelalte ţări, Andrew, pe baza cifrelor „Institutului economic american’ a stabilit că, în medie, contribuabilul francez plăteşte fiscului 20 la sută din venitul global, adică aproape îndoit decât cetăţeanul american. HM’nea Braziliei la Geneva — Germania publică taxiul notei dela 1 Decembrie 1924 — Berlin, 25 (Rador). — In legătură cu diferitele afirmafiimi ce l'au făcut in ultimele zile fată de atitudinea Braziliei la Geneva și întrucât s'a pretins că guvernul german avea mai de mult cunoştință de împotrivirea Braziliei, guvernul Reichului a publicat ori textul integral al notei braziliane din 1 Decembrie 1924. Această notă nu cuprinde nici o aluzie la eventualitatea ca Brazilia să revendice un loc permanent în consiliul Ligii Raţiunilor în cazul când ar fi admisă Germania. În consecinţă, guvernul Reichului era îndreptățit să tragă concluzia că Brazilia ‘se declară fără rezerve favorabilă intrării Germaniei în Ligă şi în consiliu. De altfel nici desfăşurarea ulterioară a lucrărilor nu permitea o altă concluzie, căci şi reprezentantul Braziliei participase la redactarea notei de răspuns a consiliului Ligii Naţiunilor din 15 Martie 1925, prin care se arăta că consiliul este de acord să recunoască cum că intrând in Liga Nafiunilor, Germania va căpăta un loc permanent in Consiliu. Cât priveşte afirmaţiunea că Germania n'a exprimat niciodată in mod categoric conditiunea de a fi singură admisă în consiliu, din sursă autorizată se declară că această conditiune sar fi putut pune numai în cazul când negociatorii germani ar fi avut motive să creadă că simultan cu admiterea Germaniei se propetează şi alte modificări în compoziţia consiliului. Dar, în acest sens n’a existat niciodată nici cea mai slabă indicaţiune. Din Chigânlu 25 Martie JURĂMÂNTUL RECRUŢILOR. — Sâmbătă 27 Martie, fiind aniversarea alipirii Basarabiei cu Patria-Mumă, se va face cu acest prilej, în piaţa Catedralei, depunerea jurământului recruţilor. FEMEI IN CONSILIUL COMUNAL. — Din partea conducătorilor grădinilor de copii au fost recomandate ca membru în consiliul comunal d-na Mircea, iar din partea şcoalelor primare d-na Bădescu. MOARTE MISTERIOASA. — In calea Munceştilor 196, a, murit In împrejurări misterioase ţăranul Teodor Volintir, de 52 ani, din com. Sibirica. Parchetul sesizat, a dispus facerea autopelei. GRIPA INFECTIOASA IN SUDUL RUSIEI. — Din Odessa se anunță c& în tot sudul Rusiei bântue o puternică epidemie de gripă infectioasă, care face adevărate ravagî. S’au înregistrat până acum numeroase cazuri mortale. DEMTSIA D-LUI HOLBAN.— O. Holban, inspectorul regiunei şcolare din Basarabia ,a demisionat din postul ce ocupă. Ministerul instrucţiunii i-a primit demisia pe ziua de 1 Aprilie. Faţă de activitatea sa rodnica, desfăşurată timp de trei ani, pentru românizarea şcolilor din Basarabia, corpul didactic din localitate a hotărît să-l sărbătorească printr’un banchet ce se va da Duminică, în localul şcoalei eparhiale de fete. Bethlen nu demisionează Budapesta, 24.—„Pester Lloyd“ I află din isvor competent că este inexactă știrea apărută în unele ziare, după care contele Bethlen ar avea de gând să demisioneze la sfârșitul lunei Mai onon- Have Incendiu in Guatemala Londra, 23 (Rador). — Din Guatemala se anunţă, că o mare parte din cartierul comercial al capitalei a fost distrus de un incendiu. Pagubele n’au fost încă evaluate precis. Deasemenea nu se cunoaște nici numărul victimelor. ox.xxp- Vapor senfondat 80 DE CALATORI PIERITI IN VALURI Londra, 25 (Rador). — Din Rio de Janeiro se anunță că vaporul fluvial Paes de Carvalao s’a scufundat din cauza unei explozii. so de călători pierit in acest naufragiu. ---------0 o o ---------Ciocnire de tiemiri Berlin, 24 (Rador).— La Wulknitz în Saxonia, 8-au ciocnit două trenuri de pasageri Sunt mai mulţi morţi — Atacurile minorităţilor contra primăriei Chişinăului Evreimea din Chişinău e foarte nemulţumită, că un regăţean şi creştin a fost ales primar. D. Beneni,redactor al ziarului rus „Părerea noastră’* care a devenit cetăţean român printr’o neînţelegere, deşi a venit din Rusia de câţiva ani, nu permite d-lui Sebastian Teodorescu să se bucure că după un veac de primariate ruseşti, s'a reuşit să fie ales un primar român. Şi în neputinţă de a-l acuza de ceva, inventează că d. Sebastian Teodorescu va demisiona, deoarece a făgăduit guvernului liberal că imediat ce aceştia se vor retrage, va părăsi şi d-sa primăria Chişinău. încă o dovadă, că evreimea e revoltată, că d. Sebastian Teodorescu s’a ales primar, este cererea vice-primarului Silberman, de a se repune portretele foştilor primari, in sala de consiliu a Primăriei. Vice-primarul argumentează, că şi primarii de sub asuprirea rusă, au fost aleşi, şi ca să dovedească cum că nu s’a rupt filiera, ce a existat între forţele primăriei ruseşti şi actuala şi că n’are de ce să se bucure d. Sebastian Teodorescu, că este alesul Chişinăului. d. Silberman a cerut să se mărească pensia fostului primar Schmidt, al cărui fiu duce cunoscuta campanie, cu Krupenski la Paris, contra unirei Basarabiei. Acest Schmidt, de altfel s-a bucurat de o specială atenţie din partea fostelor consilii comunale, căci numele lui a rămas să fie purtat de o stradă din Chişinău, pe când strada Sinadino, numită astfel in cinstea fostului primar Sinadino, n’a beneficat de această onoare. Se vede, că fiul d-lui Sinadino n’a făcut propagandă contra ţărei româneşti, pe care a făcut-o fiul lui Schmidt, şi nu merită această distincţiune. Relevăm cele de mai sus, care dovedesc în ce nenorocită atmosferă este chemată să lucreze actuala organizaţie comunală din Chişinău şi la ce atacuri şi invenţiuni se dedau acei cari nu pot ierta că Chişinăul a devenit românesc. ---------- O o O -------- Procesul secretarului consistorului eparhal Chișinău, 25 Martie La 26 Martie va începe să se judece procesul intentat de mînîs'erul de culte, fostului secretar al consitoriului eparhial d. Tomescu. Consistoriul e azi transformat In consiliu eparhial. D. Tomescu e acuzat, că cu toată hotărîrea comisiunii disciplinare e ministerului cultelor, care l-a condamnat pentru delicte în timpul serviciului şî a fost îndepărtat din serviciu, a continuat să îndeplinească funcţiunea de secretar. Afacerea aceasta se mai caracterizează şi prin faptul că deşi ministerul cultelor e cerut ca. T Tomescu să fie îndepărtat, Arhîepiscopul Gurie a continuat să-i reţină. Iar când cons’storîul s’a transformat în consiliu eparhial, l-a ales ca secretar. D. Tomescu şi în prezent mulţumită protecţiei de care se bucură din partea arhiepiscopului Chîşînăuluî, îndeplineşte funcţiunea de secretar şi ocupă locuinţa rezervată secretarului. Se aşteaptă desbateri interesante cu ocazia acestui proces. Bandiţii prada două case Iaşi, 24 Martie Luni d. a. 5 hoţi au prădat locuinţele sătenilor D. Condurache şi Gh. Păduraru, din com. Ciurea. Bandiţii au încărcat toate lucrurile de valoare din casă, au furat suma de 50 mii lei şi au dispărut în pădurile Târnovei. Victimele au dat alarma şi secţia jandarmi i-a ajuns în pădure, unde s’a încins o luptă. Bandiţii au reuşit să dispară, lăsând lucrurile furate. Unul din bandiţi, recunoscut, se numeşte Gh. Borodeianu şi este un periculos puşcăriaş evadat din arestul preventiv Vlaslui. Autorităţile au luat măsuri pentru prinderea bandiților. Şezătoarea Caselor Naţionale de la Piatra-Heini Sâmbătă 27 Martie, ora 9 seara, va fi o şezătoare artistică-culturală în sala teatrului comunal din Piatra- Nearat, organizată de Centrala Caselor Nationale, pentru construirea unui local propriu ce va fi destinat Casei Nationale „Regina Maria“. Comitetul organizator, local, în frunte cu preotul Mătase, având ca preşedinte activ pe d. general G. Draga, a strâns, până acum, material (var, nisip, lemn) şi o sumă de 40.000 lei, pentru construirea clădirei. Acum, Centrala Caselor Naţionale trimite, pe reprezentanţii săi, ca să contribue, prin o şezătoare culturală şi o expoziţiune de cusături şi ţesături naţionale, organizata in Piatra, spre a se grăbi construirea localului. Programe! şezătoarei din seara de Sâmbătă 27 Martie va fi cuvântarea d-lui profesor universitar Gh. Titaica, comunicarea asupra Însemnătăţii Caselor Naţionale făcută ifi d. colonel N. Negreanu, d-ra Gutianu şi o. Teodorian, dela Opera Română din Capitală, d. Barcarola, dela Teatrul populari apoi filme cinematografice istorice şi comedii vor rata în sunetul muzicei regimentului ÎS infanterie. Expossițiunea va fi deschisă zilele aceata*. 07|IV£RSUl CORPURILE LEGIUITOARE Şedinţele de la 25 Martie SENATUL Şedinţa de dimineaţă Se deschide la ora 10 sub preşedinția d-lui D. Arţăreanu. Pe banca ministerială d-nii general Moşoi şi Tancred Constantinescu. După formalităţile obişnuite ia cuvântul dRIGU care combate afirmația d-lui Bili că d. Mihály nu e demn să fie primar al Clujului pentru că are datorii de câteva milioane. Face elogii trecutului d-lui Mihály care e demn să ocupe locul de primar al Clujului. Se intră în ordinea de zi: legea pentru înfiinţarea unei catedre de imunologie şi sereologie la facultatea de medicină. Legea e votată, fără discuţie, cu bile. Se prezintă apoi proectul de lege pentru înfiinţarea, pe lângă Patriarhie, a unei şcoli superioare de muzică bisericească. La discuţia generală ia cuvântul d. Ghibănescu (naţional), care face un istoric al muzicei bisericeşti, arătând că guvernul a venit cu o lege rău studiată. Cere să se amâne votarea până la întocmirea altei legi bine studiată. D. VASILIU regretă că azi, când se discută o lege de o asemenea importanţă, lipsesc tocmai Patriarhul şi ministrul cultelor Cere şi d-sa amânarea proectidui care nu e bine alcătuit D. MOLDOVANU cere, de asemenea, amânarea legii. D. TANCRED CONSTANTINESCU : Sunt de acord cu legea, dar nu mă opun la amânare ! D. POPESCU-PASAREA, raportorul legii, vrea să înceapă prin a face un istoric al muzicii bisericeşti. Majorităţile protestează. Discuţia va continua după amiază Se votează, apoi proectul de lege prin care ministerul de industrie e autorizat de a ceda parohiei ortodoxe române din Ivezeni, jud. Hunedora, un teren de 7000 metri. Se mai votează proectul de lege pentru modificarea articolelor 72 şi 73 din legea apelor. * Se mai votează fără discuţie legea pentru autorizarea ministerului de industrie de a ceda parohiei din oraşul Pietroşani un teren în suprafaţă de 1960 m. p. şi pentru construirea locuinţei protoerului un teren de 2270 m. p. • Tot fără discuţie se votează convenţia dintre stat şi detentori de acţiuni ale societăţii de căi ferate particulare din România. Urmează discuţia asupra legii prin care institutorii detaşaţi în învăţământul meseriilor pot fi trecuţi ca institutori cu titlu definitiv în învăţământul meseriilor. Ia cuvântul d. VASILIU care aduce diferite obiecţiuni legii. Legea e totuş votată, în total, cu bile. " Se mai votează legea prin care comuna R.Vâlcea e autorizată a contracta de la Creditul judeţean şi comunal un împrumut de 8 milioane lei * Vine în discuţie proectul de lege pentru înfiinţarea unei misiuni în străinătate pe lângă Academia română. Proectul de lege se votează. Se mai votează legea prin care se modifică art. 118 din legea de organizare a Dobrogei noui. Şedinţa se ridică. După amiază, la ora 6 luni. — şedinţă. Şedinţa de după amiază Se deschide la ora 3.30 sub I LEGEA ELECTORALA preşedinţia d-lui C. Nicolaescu. Pe banca ministerială d-nii Al Constantinescu, N. Săveanu şi T. Constantinescu. După formalităţile obişnuite, d. POPESCU PASAREA dă explicaţii asupra legii prezentată de d-sa pentru înfiinţarea unei Academii de muzică bisericească. Se votează proiectul de lege pentru înfiinţarea unei judecătorii în Murgeni (Tutova). Tot fără discuţie se votează şi proiectul de înfiinţare a unei judecătorii în Tg.-Ştefaneşti (Botoşani). D.ACIU (naţional) constată că legea electorală n’a fost împărţită senatorilor în număr suficient. Protestează împotriva acestui sistem. D. N. COSTACHESCU (ţărănist) critică legea electorală care fabrică unui guvern slab majorităţi absolute, iar partidele din opoziţie — care sau dovedit puternice — nu obţin decât sufragii minime. E o lege care revoltă sufletul obştesc. (Şedinţa continuă). CAMEMA Şedinţa de dimineaţă D. preş. M. ORLEANU a deschis şedinţa la ora 9 şi 30, fiind pe banca ministerială d-nii gen. Vâitoianu, dr. C. Angelescu şi I. Nistor. REORGANIZAREA P. T. T. Se ia în discuţie proiectul de lege pentru reorganizarea servi- eiilor poştelor, telegrafelor şi telefoanelor. D. D. R. IOANIŢESCU critică legea şi acuză guvernul că şi prin acest proiect încearcă să comercializeze şi p. t. t. Amestecul militarilor în consiliul de ad-tie al p. t. t. îl consideră păgubitor bunului mers al acestei importante instituţii şi stăruie să facă apel numai la specialiştii şi tehnicianii civili, singurii, cari pot da îndrumarea cea bună, sănătoasă şi folositoare p. t. t. Oratorul constata apoi că din Consiliu au fost omişi ziariştii, cari alături de specialiştii şi tehnicienii amintiţi, sunt cei mai indicaţi şi mai pregătiţi să dea p.. directive luminate şi înţelepta Ziariştii, în profesiunea lor folosindu-se zilnic de aceste căi de comunicaţie pentru rapida răspândire a veştilor, cunosc ca ni-jmeni alţii mijloacele cele mai , practice pentru buna funcţionare a serviciilor de veşti şi atunci de ’ ce nu s’ar folosi luminile lor la conducerea acestei instituţii,ca să se asigure tării o instituţie minunată. In incheere d-sa demonstrează că prin proiect, p. t. t. nu să reorganizează, ci se desorgani&&. Z ci I D. ED. MIRTO constată, căra- i portul, care trebuia să arate eco- ' nomia legei, n’are decât 7 rânduri din care cinci conţin nume propriu Dela legile Mârzescu până la legea Văitoianu cu raportul d-lui Florea Eftimescu de 7 rânduri câtă distanţă : „grandeur et decadence"1.... (ilaritate). D-sa cere să se renunţe la salarizarea de mizerie dela poştă şi telegraf, fiindcă cu piaţă puţină nu poţi avea serviciu ca lumea. Mucenicii nu mai pot rezista pe vremurile acestea ale d-lui Vintilă Brătianu. Recunosc că p. t. t. au nevoie de modificări profunde, dar nu se poate impune, prin lege, viitorului guvern conducători aleşi şi numiţi dintre partizanii liberali. Guvernul viitor nu poate ingădui să legifere pentru el guvernul actual, care pleacă. D. ministru gen. VĂITOIANU, răspunde obiecţiunilor făcute de d-nii Ioanicescu şi Mirto, spunând că in lege se prevede tocmai ca specialişti să funcţioneze în consiliul de adite al p. t. t. Privitor la salariile de mizerie, d. Văitoianu spune ca la toate instituţiile se plătesc încă lefuri mici, dar generaţia de sacrificiu de-acum va fi răsplătită, când statul va ajunge la mijloace. La p. t. t. aunt iasă prin**, se plătesc orele suplimentare, precum şi celelalte sporuri şi gradaţii, aşa că situaţia s’a mai ameliorat. In nădejdea că în viitor p. t. t. vor primi îmbunătăţiri reale, cere să se voteze legea. Legea e luată în consideraţie. I — Se ia în discuţie proiectul pe articole, votându-se fără modificări art 1, 2 şi 5. Discuţia va continua la 3 d. a. Prezidează d. M. Orleanu , prezenţi pe banca ministerială d-nii: gen. A. Văitoianu şi N. D. Chirculescu. Se intră în ordinea de zi: continuarea interpelării d-lui Mirto în chestiunea abuzurilor electorale. D. ED. MIRTO declară, că cedează intervenţiei făcută pe lângă d-sa de către ministrul comunicaţiilor, îngăduind să se continue discuţia pe articole a proectului de lege referitor la organizarea P. T. T. Adunarea trece la discuţia art. 4 din proiect şi-l votează cu unele perfecţionări de redactare propuse de d. Ioanitescu. Se votează apoi articolele următoare, deasemeni cu unele întregiri şi precizări de text, propuse de d-nii D. R. Ioanitescu, Spineanu şi Măgură şi în urma explicaţiunilor date de d. gen. A. Văitoianu. Proiectul este pus la vot în total cu bile, fiind adoptat. Ședința continuă. —------p x::x o----— Ședința de după amiază Bandă de hoţi «srnpissä «âîn 3tiîa csenfi si elevi DESCOPERIRI SENZAŢIONALE Chişînău, 25 Martie Face mare vâlvă in tot oraşul senzaţionala descoperire a unei bande de hoţi, formată din studenţi şi elevi de şcoală, dii bunele familii locale. In sarcina acestei bande se pune o serie întreagă de furturi şi spargeri săvârşite pe la diferite familii de bune condiţii sociale şi la câteva sinagogi. De preferinţă se furau obiecte preţioase şi bijuterii. Banii rezultaţi din furturi erau cheltuiţi prin casele clandestine de tfiUHnirit in tovărăşia femeilor de moravuri uşoare-Stint arestaţi 23 de inşi, raft făcând parte din elita Chişinăului- El au pornit-o pe calea măr. furisiilor complete şi se prevăd ■nouţ arestări. Numele lor, in Interesul instrucţiei, îl ţinem in tăcere, pentru moment, in curând MM amănunti. _______________ De la C. F. R. Cum va călători studenţii de sărbători Pentru călătoria, de sărbători a studenţilor universitari cari vor să se ducă la vetrele lor, direcţiunea generală a aprobat o reducere de 50 la sută, din tarifele de călătorie, până la 31 Martie ori. Cartea de student va servi ca legitimaţie spre a beneficia de această reduceri Din cauza ploilor Din cauza ploilor din ultimul timp apele râului Bistriţa venind mari au stricat blocajul de apărare din faţa staţiei PiatraNeamţ, ameninţând terasamentul liniei. Ciocnirea din statia Suseni In noaptea de 25 cit, ora 1, trenul de marfă 1427 sosind în stația Suseni, s’a rupt la acul de Intrare. Lucrul neobservându-se, în momentu! când partea 1-a a Imnului cu mașina își încetinise mersul spre a se oprî, partea a II-a, care se rupsese, ajungând partea I-a, s’a produs o puternică ciocnire, din care cauză au deraiat două vagoane, Închizând circulaţia pe linia principală. Accidente de persoane n’au fost. Deraiere Din cauza unui ac defect, o maşină cu 8 vagoane care manevra în staţia Costeşti a deraiat, fără alt accident. ggga«ms». Sala Ateneului CONCERTUL CELEBRULUI TENOR D. GROZAVESCU Cu drept cuvânt celebru, căci e cu adevărat mare tenor. D. Grozăvescu — pentru moment prim tenor al Operei mari din Viena—,care a apărut Mereu ii seară la Ateneu într’un concert propriu, foloseşte un glas de-o neobişnuită Intensitate şi de un timbru cât se poate de frumos. O comoară de glas, care entuziasmează avântat, chiar şi fără să încânte totdeauna. Noi socotim totuşi, că arta cântului păstrează încă unele taine faţă de d-sa, deşi a cântat minunat şi într’un stil foarte potrivit. Aria lui don José din „Carmen”, aria lui „Paiaţe" şi aria lui Vasco din „Africana", făcând să reiasă din toate foarte simţitor, maniera îndătinată muzicaliceşte a lui „Staatsoper“ din Viena, unde d-sa pare a le fi învăţat. Suntem mândri de-a constata că d. Grozăvescu — compatriotul nostru — are glasul cel mai generos din câte ne-a fost dat să auzim până azi la noi, fără să ne simţim datori a afirma că tot ceea ce d-sa a cântat a fost frumos. Din potrivă, suntem ispitiţi numai să arătăm încredinţarea noastră, că d-sa pentru desăvârşita valorificare a comoarei cu care-i dăruit, ar mai trebui să studieze. O foarte românească poezie a pus marele tenor în interpretarea „Doinelor“ d-li Brediceanu: „Bagă Doamne luna 'n nori“... „Pe sub flori mă legănai"..., „S'a dus cucul de pe-aici“. Şi încă una plină de alean, la sfârşit, afară din program. Dat fiind că succesul acestui concert a luat proporţii foarte neobişnuite la noi, transformându-se într-o înălţătoare sărbătoare naţională, nădăjduim că şi direcţia Operei Române, care a fost faţă, va face toate sacrificiile cu putinţă, spre a înfăţişa şi pe scena ei această glorie naţională după atâţia alţi cântăreţi străini mai puţin dăruiţi, deşi poate mai complet instruiţi. Svai Sâmbătă, 27 Martie 1926 ora 10 dimineaţa în biserica Sf. Gheorghe Maimaison se va oficia parastasul de 7 ani pentru neuitatul nostru soţ şi tată Uinnlnn USnn Rnrnnnti niuuicc i’iiiia'i up&abu Inginer agronom, consilier agncol Buzău maior reg. 48 Infanterie. Mort pentru patrie 19 Febr. 1919 Rudele, prietenii şi camarazii sunt invitaţi la pioasa rugăciune. Victoria N. Mina Popescu cu fiica 20 M WMm Doamna Angela Maior Pastia face cunoscut rudelor şi prietenilor că Sâmbătă 27 Martie ora 10 va avea loc în biserica Mihai Rodă parastasul de 1 an al regretatului soţ EISEI al Pili 5 tttHtfm■■ Doamna Elena A. Gaetan Ioa,8 rudele şi prietenii a lua parte a parastasul de 1 an al regretaului ei soţ aiexe A. Gaetan care va fi Sâmbătă 27 c. ora 10 1 uim. în Biserica Boteanu. 7 «fflWIBEBEBBMBtBE A APARUT Ilii CATALOG sE Casei 1 ^ 6UCAREST — 72 Sîr. Lipscani 72 — ss se trsmetr GRATIS SI FRANCO _____LA CERERE 4 Anetta Th. Dumitrescu cu fiicele Marie-Ana şi Suzeta roagă rudele, prietenii şi cunoscuţii a lua parte la parastasul de 1 an pentru odihna şi pomenirea sufletului scumpului lor soţ şi tată Thodfor Dumitrescu care se va oficia Sâmbătă 27 Martie, ora 10 în biserica Doamnei din calea Victoriei. 15 Familia Const. Lupescu roagă rudele, prieteni şi cunoscuţi, să ia parte la parastasul de 40 de zile pentru odihna sufletului bunului lor părinte Constantin Lupescu care se va oficia în biserica S-t. Paraschiva din R.Sărat. Sâmbătă 27 col., orele 10. 19 D-na Ecaterina Gh. Olaraşu face cunoscut rudelor şi prietenilor, că Sâmbătă 27 Martie, orele 10 la biserica Sf-tul Vasile (calea Victoriei) se va oficia parastasul de 2 ani de la decesul neuitatului său tată adoptiv Geofi Blum Pisi Elena, Vasile Crăciunescu părinţi, Elena soră, roagă rudele, prietenii şi cunoscuţii să ia parte la parastasul de 40 zile pentru odihna sufletului iubitei, scumpei şi neuitatei lor fiică şi soră Marioara care va avea loc în biserica Sfântu Gheorghe (Malmaison). Duminică 28 Martie. 13 îndurerata familie anunţă rudele şi prietenii să ia parte la „Requemul" de 1 an In memoria scumpului lor Care! Kafka care se va oficia Sâmbătă 27 Martie ora 8 dim. la biserica Catolică din Ploeşti. 10 In veci nemângâiaţi: Măndiţa soţie, Gheorghe, Aneta, Cleo, Neculai, Alexandru, Vîrgilică fii, dr. Alexandru Popescu, Leon Panaitescu, Popiţi, Didina, Otilia Păcuraru, gineri, nurori, Gabriel şi Lidia Păcuraru nepoţi, loan Păcuraru cu familia, Aglaia Stanciu cu soţul şi familia, fraţi, Constanţa Gh. Hozoc cu copiii şi familiile lor. It.colonel Petre Damienescu soţie şi copii, colonel Mircea Crăciunescu, soiie şi copii, Măndiţa Panaitescu cu copii, loan Alexandrescu cu copii, cumnaţi, Uică, Gheorghe Păcuraru, Măndiţa Ivanovici veri, au nemărginita durere să anunţe rudenilor, prietenilor şi cunoscuţilor încetarea din viaţă a iubitului lor, soţ, tată, bunic, frate, cumnat, unchiu, văr Heculai G. Păcuraru proprietar în vârstă de 62 ani decedat in ziua de 24 Martie 1926 ora 10 dimineaţa. înmormântarea va avea loc în ziua de 27 Martie ora 13 în comuna Adjudul-Nou. Aceasta ţine Ioc drept invitaţiune. mm?: Cons. 9—1 şi 5 8 Cal. Victoriei 50( Pasaj Imobiliara 2 îndureraţii Maria şi preot P. Provinceanu, loan şi Severa, Alexandru şi Domnica, Ştefan şi Elena, Const. şi Traian preot B. Rădulescu, Elena Preoţescu şi Lucia Rădulescu fiică, fiii, nurori şi ginere anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor preot sachelar pr®©* sachelar lăzile Wesen în etate de 77 ani înmormântarea va avea Ioc Vineri 26 cor. In cimitirul din com. Cruu Câmpina. Aceasta ţine loc de orice invitaţie. 28 BOU LUMP'S Suisol. Blenoragia şi compleaţiile Ier Crul REICHSTADT 18