Universul, martie 1926 (Anul 44, nr. 50-75)

1926-03-27 / nr. 72

ja* tu\. — str. n SilmbSta­ts Martie im WB—MdBB—B—jaULTIMA OMA VINERI | **■ M. S. Regele nu va primi în Audienţă cu începere dela 25 Martie până la 12 Aprilie, iar M. S. Regina cu începere dela 25 Martie până la 19 Aprilie. # A. S. R. Principesa Ileana va pleca Sâmbătă la Cernăuţi. fi Banchetul majorităţilor par­lamentare va fi astăseară Vineri, la orele 8.30, la hotel Bulevard. ♦ Al. S. Regele a semnat decre­tele de înaintare ale mai multor ofiţeri superiori şi inferiori. — înaintări fixate pe ziua de 1 Aprilie a. c. Academia Română va ţine şedinţă publică azi. Vineri, 26 Martie, la ora 3 d. a. D. N. Iorga va face o comuni­care despre „O nouă tipăritură româneasca la Upsala“. Au fost aleşi primari d-nii: Dr. Cornel Pop la Dej, dr. Ion Pop la Făgăraş şi d. avocat G. Dimitriu la T. Măgurele. Luni, 29 Martie c., ora 10 a. m­., va fi adunarea delegaţilor ministerelor de interne şi de răz­boi, sub preşedinţia S. S. Patriar­hul României, pentru alcătuirea programului serbărei „Eroului necunoscut“ şi pentru organiza­rea unei chete publice în ziua Înălţării. B­D. Ioan Lepădatu profesor la Academia comercială din Cluj, a fost numit director la Banca Naţională, in locul nou creat. fi Sâmbătă, 27 Martie ora 10 dim. se va oficia in biserica Mân­­tuleasa parastasul de 7 ani de la moartea poetului Th. M. Stoenes­­cu, fondatorul Academiei de mu­zică şi artă dramatică. Din străinătate Varşovia, 25 (Kador).—Mercuri a încetat din viaţă din cauza u­­nui atac de cord Ignace Rosner, directorul ziarului „Nowy Kurier Polski" din Varşovia, considerat ca cel mai eminent publicist po­lonez. O o O Masa daţi în cinstea dlui Emil Labarthe O masă a fost dată Mercuri la vest. Capşa de către d. O­­î­omulu, guvernatorul băncei Naţionale, în cinstea d-lui Emil Labarthe, avocat şi deputat, se­cretar general al comitetului parlamentar francez al Comer­ţului, invitat de cercurile finan­ciare să vie să facă o anchetă asupra situaţiei economice a Ro­mâniei. Au luat parte la această masă d-nii : Oromolu, guvernatorul Bancii Naţionale,­­ Bălane­scu,­­ director la Banca Naţională, E- I­remin, censor, Gheorghiu, di-­­ rector, G. Popescu directorul Creditului Industrial, generalul Iliescu, Dragomirescu, senator, Manolescu-Strunga şi alţi par­lamentari» Călătoria, pe care d. Labarthe era s-o facă pe Dunăre, a fost a­­mânată din cauza vreunei rele. D-sa se va duce deocamdată la Galaţi şi apoi va vizita princi­palele regiuni ale­ României, înmormântarea p­ar. Const. Nazarie Mercuri, la 2 .jura. d. r. s'a făcut înmormântarea pr. Const. Na­­zarie, profesor al facultăţii de teologie din Bucureşti şi direc­torul Internatului teologic. Serviciul religios s’a oficiat în biserica Radu-Vodă, unde era depus corpul defunctului. Erau de faţă d-nii: V. G. Ts­­pir, secretarul general al mini­sterului cultelor şi artelor, I. Valaori, secretar general al mi­nistrului instrucţiei,­­ P. S. mi­tropolit Pimen al Moldovei, P. S. episcop Vartolomeu, d-nii prof. C. Rădulescu-Motru, G. Nichifor, Simion Mehedinţi, pr. M. I. Mihălcescu, dr. N. Popescu, I. Popescu-Mălăeşti, Boroianu , decanul facultăţii de teologie, C.­­ Chiricescu, G. Longinescu, Şt. I Popescu, P. S. L Scriban, pr.­ Gala Galaction, St. Brădişteanu,­­ director general al cultelor, dr. Th. Popescu, N. Dumitrescu, Rădulescu-Pogoneanu, studenţi­ teologi şi numeroasă asistenţă.­­ Răspunsurile au fost date de­ corul studenţilor teologi, sub­­ conducerea d-lui N. Lungu. După terminarea serviciului­­ religios, au vorbit, arătând me-­­ritele defunctului ca profesor, ca bun creştin, ca însufleţitor şi organizator al serviciului reli­gios în timpul războiului şi de­votat slujitor al bisericii, d-nu­­l Valaori, din partea ministe­rului instrucţiei, V. G. Ispir în numele ministerului cultelor, pr. Mălăeşti din partea profesorilor facultăţii de teologie, pr. Parte­ide, Jingoiu în numele studen­ţilor teologi şi Lorin Popescu d­in partea centrului studen­ţesc. Sicriul a fost ridicat apoi de studenţii teologi şi dus până la dricul mortuar. O companie a reg. 21 a dat o­­norurile militare, cortegiul in­­dreptându-se spre cimitirul mi­litar — (Echi), unde s’a făcut înmormântarea. O ° O BelaJP.T.T. ÎNFIINŢĂRI DE OFICII Agenţia specială poştală din Malu cu flori (Muscel) a fost re­înfiinţată. TELEGRAME PENTRU AME­RICA De asemenea s-a înfiinţat o a­­genţie specială la Ro­vinari (Gorj). Direcţia generală a poştelor a trimis o circulară adresată tutu­­ror oficiilor poştale, că pentru ţările din America de Nord, cen­­trală şi de Sud, cum şi pentru unele localităţi din Oceania, se pot primi telegrame cu taxa re­dusă, dacă poartă înainte de a­­dresă menţiunea „via radio-Var­­şovia“. Menţiunea trebue să fie scrisă de expeditor şi nu va fi taxată la expediere. Telegramele prezentate la ta­xare, fără mențiunea viei, se vor taxa după tariful obişnuit. După nssoscesu­l de le Geneva — Discuţii la parlamentul englez­­_ ALTE CUVÂNTĂRI­­ LA CAMERA LORZILOR Londra, 23 (Rador). — Lordul] Londra, 24. — In Camera Lor­ Mugh Cecil Insistă că germenul ziler lordul Asquith a atacat gu '­­lei diferendului ivit la Geneva este datorit concurenţei Statelor de a obţine un loc in consiliul Ligei şi cum nimeni nu poate dori un loc într’un organism istovit, a­­ceste turburârî nu indică nici de cum decadenţa Ligei Dimpotri­vă ele pot fi privite drept tribut adus importanţei sale. Drîmul-ministru — ca cel din urmă orator In această desba­­tere — a reafirmat că guvernul se conduce după principiul că o deciziune a consiliului Ligei poate fi luată numai în unani­mitate. A mai declarat întenţiu­­nea guvernului britanic de a se folosi de maşinăria Ligei în toata ocaza undie apropiate. In ce priveşte conversaţiunile secrete care ar fî avut loc la Ge­neva, primul-minist­ru a declarat că evident au avut loc diacuțl­­unî politice care priveau acele Puteri care au colaborat la Lo­carno — până la numirea defl-1 icit*vă a Germaniei ca membră ■ In Ligă. Aceasta nu a fost o în­cercare din partea lor de a ocoli Liga. Nu s’a dat până acum nici o făgăduială formală nici unei Puteri de a-i acorda un loc per-­ manent în consiliu. Comîsiunea­­ va avea căderea să recomande ca numărul locurilor să rămâe neschimbat sau eventual să fie sporit. Churchill apelează pentru u­­nitate, sprijinind comisîunea in opera sa dificilă,­u­vernul pe chestia evenimentelor din Geneva, atribuind eșecul, în­­voelilor încheiate în culise. Din partea guvernului a răs­puns lordul Salisbury, admițând că s-a comis poate o greşală, ce putea fi evitată. A insistat însă asupra marei schimbări de care a fost nevoe pentru a admite in­trarea Germaniei în Consiliu. Deci este un succes că admi­terea Germaniei nu a întâmpinat dificultăţi din punct de vedere sentimental. Anglia va susţine totdeauna energic admiterea Germaniei în Consiliul Ligei Na­ţiunilor. Lordul Parmoor a relevat, că mecanismul Ligii Naţiunilor n’a suferit o înfrângere, ci uzul ce au făcut de ea oamenii de stat, Liga Naţiunilor netrebuind să fie pri­vită sub aspectul tratatelor se­crete şi diplomaţii secrete. VANDERVELDE APROBAT Bruxelles, 24 (Rador), — Co­ misiunea afacerilor externe din Camera belgiană a ratificat, în unanimitate, atitudinea minis­trului Vandervelde la Geneva. EXPUNEREA D-LUI SKRZYNSKI Varșovia, 24 (Rador). — Primul ministru, Skrzynski, a făcut o expunere înaintea comisiunii parlamentare a afacerilor stră­ine, arătând că negocierile de la Geneva n’au adus nici o atingere politicei de la Locarno. Membrii Ligii Naţiunilor au căzut de acord însă asupra necesităţii de a restrânge dreptul de „veto’’ în Consiliu. Proectele financiare in Franţa TAXA PE CIFRA AFACERILOR O CONDIŢIE DE DURATA PENTRU GUVERN Paris, 24 (Rador). — Astăzi a fost o întrevedere între d. Peret, ministrul finanţelor şi deputatul Cazals, conducătorul grupului parlamentar radical-socialist, în vederea modalităţilor transacţio­­nale relative la majorarea taxei pe cifra afacerilor. Deputatul Cazals a discutat, cu ministrul finanţelor, posibilitatea de a ma­jora cu 10 la sută impozitele e­­xistente. Se afirmă că d. Briand va con­voca pe şefii tuturor grupărilor din Cameră şi pe directorii zia­relor, spre a le expune întrea­ga seriozitate a situaţiei, dacă s'ar produce o nouă criză de gu­vern. ..Echo de Paris s* află d­ d-nii Briand şi Peret sunt decişi să an­gajeze răspunderea guvernului a­­supra proeeturii de sporire a ta­xei pe cifra afacerilor. CE IMPOZITE PLĂTEŞTE CON­TRIBUABILUL FRANCEZ Paris, 24 (Rador). — Matin” «­nunţă că deputatul Piatt An­drew a răspuns, in Camera re­prezentanţilor din Washington, alegaţiunilor revistei ,,Atlantic Mothly”, în privinţe situaţiei Franţei. Deputatul Andrew a re­levat că totalul înarmărilor mi­litare, aeriene şi navale ale Franţei In 1925 a reprezentat 275 milioane dolari, faţă de 349 mi­lioane In anul 1924. Deasemenea cifrele efectivelor au fost de 651.985 în 1925 faţă de 831.871 în 1924. Examinând apoi aserţiunea că impozitele franceze sunt ne­însemnate faţă de sacrificiile fis­cale consimţite de celelalte ţări, Andrew, pe baza cifrelor „In­stitutului economic american’­ a stabilit că, în medie, contribuabi­lul francez plăteşte fiscului 20 la sută din venitul global, adică aproape îndoit decât cetăţeanul american. HM’nea Braziliei la Geneva — Germania publică taxiul notei dela 1 Decembrie 1924 — Berlin, 25 (Rador). — In legă­tură cu diferitele afirmafiimi ce l'au făcut in ultimele zile fată de atitudinea Braziliei la Geneva și întrucât s'a pretins că guvernul german ave­a mai de mult cuno­ştință de împotrivirea Braziliei, guvernul Reichului a publicat ori textul integral al notei bra­­ziliane din 1 Decembrie 1924. A­­ceastă notă nu cuprinde nici o a­­luzie la eventualitatea ca Brazi­lia să revendice un loc permanent în consiliul Ligii Raţiunilor în cazul când ar fi admisă Germa­nia. În consecinţă, guvernul Rei­chului era îndreptățit să tragă concluzia că Brazilia ‘se declară fără rezerve favorabilă intrării Germaniei în Ligă şi în consiliu. De altfel nici desfăşurarea ulte­rioară a lucrărilor nu permitea o altă concluzie, căci şi reprezen­tantul Braziliei participase la re­dactarea notei de răspuns a con­siliului Ligii Naţiunilor din 15 Martie 1925, prin care se arăta că consiliul este de acord să re­cunoască cum că intrând in Liga Nafiunilor, Germania va căpăta un loc permanent in Consiliu. Cât priveşte afirmaţiunea că Germania n'a exprimat niciodată in mod categoric conditiunea de a fi singură admisă în consiliu, din sursă autorizată se declară că această conditiune sar fi pu­tut pune numai în cazul când negociatorii germani ar fi avut motive să creadă că simultan cu admiterea Germaniei se propetea­­ză şi alte modificări în compozi­ţia consiliului. Dar, în acest sens n’a existat niciodată nici cea mai slabă indicaţiune. Din Chigânlu 25 Martie JURĂMÂNTUL RECRUŢILOR. — Sâmbătă 27 Martie, fiind ani­versarea alipirii Basarabiei cu Patria-Mumă, se va face cu acest prilej, în piaţa Catedralei, depu­nerea jurământului recruţilor. FEMEI IN CONSILIUL CO­MUNAL. — Din partea conducă­torilor grădinilor de copii au fost recomandate ca membru în consi­liul comunal d-na Mircea, iar din partea şcoalelor primare d-na Bădescu. MOARTE MISTERIOASA. — In calea Munceştilor 196, a, mu­rit In împrejurări misterioase ţăranul Teodor Volintir, de 52 ani, din com. Sibirica. Parchetul sesizat, a dispus facerea autopelei. GRIPA INFECTIOASA IN SUDUL RUSIEI. — Din Odessa se anunță c& în tot sudul Rusiei bântue o puternică epidemie de gripă infectioasă, care face a­­devărate ravagî. S’au înregistrat până acum numeroase cazuri mortale. DEMTSIA D-LUI HOLBAN.— O. Holban, inspectorul regiunei şcolare din Basarabia­ ,a demi­sionat din postul ce ocupă. Ministerul instrucţiunii i-a pri­mit demisia pe ziua de 1 Aprilie. Faţă de activitatea sa rodnica, desfăşurată timp de trei ani, pen­tru românizarea şcolilor din Ba­sarabia, corpul didactic din loca­litate a hotărît să-l sărbătorească printr’un banchet ce se va da Duminică, în localul şcoalei epar­hiale de fete. Bethlen nu demisionează Budapesta, 24.—„Pester Lloyd“ I află din isvor competent că este inexactă știrea apărută în unele ziare, după care contele Be­thlen ar avea de gând să demi­sioneze la sfârșitul lunei Mai o­non- Have Incendiu in Guatemala Londra, 23 (Rador). — Din Guatemala se anunţă, că o mare parte din cartierul comercial al capitalei a fost distrus de un in­cendiu. Pagubele n’au fost încă evaluate precis. Deasemenea nu se cunoaște nici numărul vic­timelor. ­o­x.xx­p- Vapor senfondat 80 DE CALATORI PIERITI IN VALURI Londra, 25 (Rador). — Din Rio de Janeiro se anunță că vaporul fluvial Paes de Carvalao s’a scufundat din cauza unei ex­plozii. so de călători pierit in acest naufragiu. ---------0 o o ---------­Ciocnire de ti­emiri Berlin, 24 (Rador).— La Wulk­­nitz în Saxonia, 8-au ciocnit două trenuri de pasageri Sunt mai mulţi morţi — Atacurile minorităţilor contra primăriei Chi­­şinăului Evreimea din Chişinău e foarte nemulţumită, că un re­găţean şi creştin a fost ales primar. D. Beneni,­­redactor al ziarului rus „Părerea noastră’* care a devenit cetăţean român printr’o neînţelegere, deşi a ve­nit din Rusia de câţiva ani, nu permite d-lui Sebastian Teodo­­rescu să se bucure că după un veac de primariate ruseşti, s'a reuşit să fie ales un primar ro­mân. Şi în neputinţă de a-l acuza de ceva, inventează că d. Sebastian Teodorescu va demisiona, deoa­rece a făgăduit guvernului liberal că imediat ce aceştia se vor re­trage, va părăsi şi d-sa primăria Chişinău. încă o dovadă, că evreimea e revoltată, că d. Sebastian Teo­dorescu s’a ales primar, este ce­rerea vice-primarului Silber­­man, de a se repune portretele foştilor primari, in sala de con­siliu a Primăriei. Vice-primarul argumentează, că şi primarii de sub asuprirea rusă, au fost aleşi, şi ca să do­vedească cum că nu s’a rupt fi­liera, ce a existat între forţele primăriei ruseşti şi actuala şi că n’are de ce să se bucure d. Se­bastian Teodorescu, că este a­­lesul Chişinăului. d. Silberman a cerut să se mărească pensia fostului primar Schmidt, al că­rui fiu duce cunoscuta campa­nie, cu Krupenski la Paris, con­tra unirei Basarabiei. Acest Schmidt, de altfel s-a bucurat de o specială atenţie din partea fostelor consilii co­munale, căci numele lui a ră­mas să fie purtat de o stradă din Chişinău, pe când strada Sina­­dino, numită astfel in cinstea fostului primar Sinadino, n’a be­­neficat de această onoare. Se vede, că fiul d-lui Sinadino n’a făcut propagandă contra ţărei româneşti, pe care a făcut-o fiul lui Schmidt, şi nu merită această distincţiune. Relevăm cele de mai sus, care dovedesc în ce nenorocită atmos­feră este chemată să lucreze actuala organizaţie comunală din Chişinău şi la ce atacuri şi invenţiuni se dedau acei cari nu pot ierta că Chişinăul a de­venit românesc. ---------- O o O --------­ Procesul secretarului consistorului eparh­al Chișinău, 25 Martie La 26 Martie va începe să se judece procesul intentat de mî­­nîs'erul de culte, fostului secre­tar al consitoriului eparhial d. Tomescu. Consistoriul e azi tran­sformat In consiliu eparhial. D. Tomescu e acuzat, că cu toată hotărî­rea comisiunii dis­ciplinare e ministerului cultelor, care l-a condamnat pentru de­licte în timpul serviciului şî a fost îndepărtat din serviciu, a continuat să îndeplinească func­ţiunea de secretar. Afacerea aceasta se mai carac­terizează şi prin faptul că deşi ministerul cultelor e cerut ca­­. T Tomescu să fie îndepărtat, Arhî­­episcopul Gurie a continuat să-i reţină. Iar când cons’storîul s’a transformat în consiliu eparhial, l-a ales ca secretar. D. Tomescu şi în prezent mul­ţumită protecţiei de care se bu­cură din partea arhiepiscopului Chîşînăuluî, îndeplineşte func­ţiunea de secretar şi ocupă lo­cuinţa rezervată secretarului. Se aşteaptă desbateri intere­sante cu ocazia acestui proces. Bandiţii prada două case Iaşi, 24 Martie Luni d. a. 5 hoţi au prădat lo­cuinţele sătenilor D. Condurache şi Gh. Păduraru­, din com. Ciu­­rea. Bandiţii au încărcat toate lu­crurile de valoare din casă, au furat suma de 50 mii lei şi au dispărut în pădurile Târnovei. Victimele au dat alarma şi secţia jandarmi i-a ajuns în pădure, unde s’a încins o luptă. Bandiţii au reuşit să dispară, lăsând lu­crurile furate. Unul din bandiţi, recunoscut, se numeşte Gh. Boro­deianu şi este un periculos puşcă­riaş evadat din arestul preventiv Vlaslui. Autorităţile au luat măsuri pentru prinderea bandiților. Şezătoarea Caselor Naţionale de la Piatra-Heini Sâmbătă 27 Martie, ora 9 seara, va fi o şezătoare artistică-culturală în sala teatrului comunal din Piatra- Nearat, organizată de Centrala Case­lor Nationale, pentru construirea unui local propriu ce va fi destinat Casei Nationale „Regina Maria“. Comitetul organizator, local, în frunte cu preotul Mătase, având ca preşedinte activ pe d. general G. Draga, a strâns, până acum, material (var, nisip, lemn) şi o sumă de 40.000 lei, pentru construirea clădirei. Acum, Centrala Caselor Naţionale trimite, pe reprezentanţii săi, ca să contribue, prin o şezătoare culturală şi o expoziţiune de cusături şi ţesă­turi naţionale, organizata in Piatra, spre a se grăbi construirea localului. Programe! şezătoarei din seara de Sâmbătă 27 Martie va fi­ cuvântarea d-lui profesor universitar Gh. Titaica, comunicarea asupra Însemnătăţii Ca­selor Naţionale făcută ifi d. colonel N. Negreanu, d-ra Gutianu şi o. Teo­­dorian, dela Opera Română din Ca­pitală, d. Barcarola, dela Teatrul populari apoi filme cinematografice istorice şi comedii vor rata în sune­tul muzicei regimentului ÎS infante­rie. Expossițiunea va fi deschisă zilele aceata*. 07|IV£RSUl CORPURILE LEGIUITOARE Şedinţele de la 25 Martie S­E­NATUL Şedinţa de dimineaţă Se deschide la ora 10 sub pre­­şedinția d-lui D. Arţăreanu. Pe banca ministerială d-nii ge­neral Moşoi şi Tancred Constan­­tinescu. După formalităţile obişnuite ia cuvântul d­RIGU care com­bate afirmația d-lui Bili că d. Mihály nu e demn să fie primar al Clujului pentru că are datorii de câteva milioane. Face elogii trecutului d-lui Mihály care e demn să ocupe lo­cul de primar al Clujului. Se intră în ordinea de zi: le­gea pentru înfiinţarea unei ca­tedre de imunologie şi sereolo­­gie la facultatea de medicină. Legea e votată, fără discuţie, cu bile. Se prezintă apoi proectul de lege pentru înfiinţarea, pe lângă Patriarhie, a unei şcoli superi­oare de muzică bisericească. La discuţia generală ia cuvân­tul d. Ghibănescu (naţional), care face un istoric al muzicei bise­riceşti, arătând că guvernul a venit cu o lege rău studiată. Cere să se amâne votarea până la întocmirea altei legi bine studiată. D. VASILIU regretă că azi, când se discută o lege de o asemenea importanţă, lipsesc tocmai Patriarhul şi minis­trul cultelor Cere şi d-sa amâ­narea proectidui care nu e bine alcătuit D. MOLDOVANU cere, de ase­menea, amânarea legii. D. TANCRED CONSTANTI­­NESCU : Sunt de acord cu legea, dar nu mă opun la amânare ! D. POPESCU-PASAREA, ra­portorul legii, vrea să înceapă prin a face un istoric al muzicii bisericeşti. Majorităţile protestează. Discuţia va continua după amiază Se votează, apoi proectul de lege prin care ministerul de in­dustrie e autorizat de a ceda parohiei ortodoxe române din Ivezeni, jud. Hun­edora, un te­ren de 7000 metri.­­ Se mai votează proectul de lege pentru modificarea arti­colelor 72 şi 73 din legea apelor. * Se mai votează fără discuţie legea pentru autorizarea ministe­­rului de industrie de a ceda paro­hiei din oraşul Pietroşani un te­ren în suprafaţă de 1960 m. p. şi pentru construirea locuinţei pro­­toerului un teren de 2270 m. p. • Tot fără discuţie se votează convenţia dintre stat şi detentori de acţiuni ale societăţii de căi ferate particulare din România. Urmează discuţia asupra legii prin care institutorii detaşaţi în învăţământul meseriilor pot fi trecuţi ca institutori cu titlu de­finitiv în învăţământul meserii­lor. Ia cuvântul d. VASILIU care aduce diferite obiecţiuni legii. Legea e totuş votată, în total, cu bile. "­­ Se mai votează legea prin care comuna R.­Vâlcea e autorizată a contracta de la Creditul judeţean şi comunal un împrumut de 8 mi­­lioane lei * Vine în discuţie proectul de le­ge pentru înfiinţarea unei misi­uni în străinătate pe lângă Aca­demia română. Proectul de lege se votează. Se mai votează legea prin care se modifică art. 118 din legea de organizare a Dobrogei noui. Şedinţa se ridică. După amiază,­­ la ora 6 luni. — şedinţă. Şedinţa de după amiază Se deschide la ora 3.30 sub I LEGEA ELECTORALA preşedinţia d-lui C. Nicolaescu. Pe banca ministerială d-nii Al Constantinescu, N. Săveanu şi T. Constantinescu. După formalităţile obişnuite, d. POPESCU PASAREA dă ex­plicaţii asupra legii prezentată de d-sa pentru înfiinţarea unei Academii de muzică biseri­cească. Se votează proiectul de lege pentru înfiinţarea unei judecă­torii în Murgeni (Tutova). Tot fără discuţie se votează şi pro­iectul de înfiinţare a unei jude­cătorii în Tg.-Ştefaneşti (Boto­şani). D.­ACIU (naţional) constată că legea electorală n’a fost îm­părţită senatorilor în număr su­ficient. Protestează împotriva acestui sistem. D. N. COSTACHESCU (ţără­nist) critică legea electorală care fabrică unui guvern slab majorităţi absolute, iar partide­le din opoziţie — care sau do­vedit puternice — nu obţin de­cât sufragii minime. E o lege care revoltă sufletul obştesc. (Şedinţa continuă). C­A­MEM­A Şedinţa de dimineaţă D. preş. M. ORLEANU a des­chis şedinţa la ora 9 şi 30, fiind pe banca ministerială d-nii gen. Vâitoianu, dr. C. Angelescu şi I. Nistor. REORGANIZAREA P. T. T. Se ia în discuţie proiectul de­­ lege pentru reorganizarea servi-­­ eiilor poştelor, telegrafelor şi te­lefoanelor. D. D. R. IOANIŢESCU criti­că legea şi acuză guvernul că şi prin acest proiect încearcă să comercializeze şi p. t. t. Amestecul militarilor în consi­liul de ad-tie al p. t. t. îl consi­deră păgubitor bunului mers al acestei importante instituţii şi stăruie să facă apel numai la specialiştii şi tehnicianii civili, singurii, cari pot da îndrumarea cea bună, sănătoasă şi folositoare p. t. t. Oratorul constata apoi că din Consiliu au fost omişi ziariştii, cari alături de specialiştii şi teh­nicienii amintiţi, sunt cei mai in­dicaţi şi mai pregătiţi să dea p.­­­­. directive luminate şi înţe­­lepta Ziariştii, în profesiunea lor fo­­losindu-se zilnic de aceste căi de comunicaţie pentru rapida­­ răs­pândire a veştilor, cunosc ca ni-­j­meni alţii mijloacele cele mai , practice pentru buna funcţionare­­ a serviciilor de veşti şi atunci de ’ ce nu s’ar folosi luminile lor la­­ conducerea acestei instituţii,­­ca să se asigure tării o instituţie mi­nunată. In incheere d-sa demonstrează că prin proiect, p. t. t. nu să re­organizează, ci se desorgani­&&. Z ci I D. ED. MIRTO constată, căra- i portul, care trebuia să arate eco- ' nomia legei, n’are decât 7 rân­duri din care cinci conţin nume propriu Dela legile Mârzescu până la legea Văitoianu cu raportul d-lui Florea Eftimescu de 7 rânduri câtă distanţă : „grandeur et de­­cadence"1.... (ilaritate). D-sa cere să se renunţe la sa­larizarea de mizerie dela poştă şi telegraf, fiindcă cu piaţă puţină nu poţi avea serviciu ca lumea. Mucenicii nu mai pot rezista pe vremurile acestea ale d-lui Vin­­tilă Brătianu. Recunosc că p. t. t. au nevoie de modificări profunde, dar nu se poate impune, prin lege, vii­torului guvern conducători a­­leşi şi numiţi dintre partizanii liberali. Guvernul viitor nu poate ingădui să legifere pentru el guvernul actual, care pleacă. D. ministru gen. VĂITOIANU, răspunde obiecţiunilor făcute de d-nii Ioanicescu şi Mirto, spunând că in lege se prevede tocmai ca specialişti să func­ţioneze în consiliul de ad­ite al p. t. t. Privitor la salariile de mizerie, d. Văitoianu spune ca la toate instituţiile se plătesc încă lefuri mici, dar generaţia de sacrificiu de-acum va fi ră­splătită, când statul va ajunge la mijloace. La p. t. t. aunt iasă prin**, se plătesc orele suplimenta­re, precum şi celelalte sporuri şi gradaţii, aşa că situaţia s’a mai ameliorat. In nădejdea că în viitor p. t. t. vor prim­i îmbunătăţiri reale, cere să se voteze legea. Legea e­­ luată în consideraţie. I — Se ia în discuţie proiectul pe articole, votându-se fără mo­dificări art 1, 2 şi 5. Discuţia va continua la 3 d. a. Prezidează d. M. Orleanu , pre­zenţi pe banca ministerială d-nii: gen. A. Văitoianu şi N. D. Chir­­culescu. Se intră în ordinea de zi: con­tinuarea interpelării d-lui Mirto în chestiunea abuzurilor electo­rale. D. ED. MIRTO declară, că ce­dează intervenţiei făcută pe lân­gă d-sa de către ministrul comu­nicaţiilor, îngăduind să se con­tinue discuţia pe articole a proec­­tului de lege referitor la organi­zarea P. T. T. Adunarea trece la discuţia art. 4 din proiect şi-l votează cu une­­­­le perfecţionări de redactare pro­puse de d. Ioanitescu. Se votează apoi articolele următoare, dease­­meni cu unele întregiri şi preci­zări de text, propuse de d-nii D. R. Ioanitescu, Spineanu şi Măgu­ră şi în urma explicaţiunilor date de d. gen. A. Văitoianu. Proiectul este pus la vot în to­tal cu bile, fiind adoptat. Ședința continuă. —------p x::x o----—­ Ședința de după amiază Bandă de hoţi «srnpissä «âîn 3tiîa csenfi si elevi DESCOPERIRI SENZAŢIO­NALE Chişînău, 25 Martie Face mare vâlvă in tot oraşul senzaţionala descoperire a unei bande de hoţi, formată din stu­denţi şi elevi de şcoală, dii bu­nele familii locale. In sarcina acestei bande se pune o serie întreagă de furturi şi spargeri săvârşite pe la dife­rite familii de bune condiţii so­ciale şi la câteva sinagogi. De preferinţă se furau obiec­te preţioase şi bijuterii. Banii rezultaţi din furturi erau chel­tuiţi prin casele clandestine de tfiUHnirit in tovărăşia femeilor de moravuri uşoare-Stint arestaţi 23 de inşi, raft făcând parte din elita Chişinău­­lui- El au pornit-o pe calea măr. furisiilor complete şi se prevăd ■nouţ arestări. Numele lor, in Interesul ins­trucţiei, îl ţinem in tăcere, pen­tru moment, in curând MM amănunti. _______________ De la C. F. R. Cum va călători studenţii de sărbători Pentru călătoria, de sărbători­­ a studenţilor universitari cari vor să se ducă la vetrele lor, di­recţiunea generală a aprobat o reducere de 50 la sută, din tari­fele de călătorie, până la 31 Mar­­tie ori. Cartea de student va servi ca legitimaţie spre a beneficia de această reduceri Din cauza ploilor Din cauza ploilor din ultimul timp apele râului Bistriţa ve­nind mari au stricat blocajul de apărare din faţa staţiei Piatra­­Neamţ, ameninţând terasamen­­tul liniei. Ciocnirea din statia Suseni In noaptea de 25 cit, ora 1, trenul de marfă 1427 sosind în stația Suseni, s’a rupt la acul de Intrare. Lucrul neobservând­u-se, în momentu! când partea 1-a a Im­nului cu mașina își încetinise mersul spre a se oprî, partea a II-a, care se rupsese, ajungând partea I-a, s’a produs o puter­nică ciocnire, din care cauză au deraiat două vagoane, Închizând circulaţia pe linia principală. Accidente de persoane n’au fost. Deraiere Din cauza unui ac defect, o maşină cu 8 vagoane care mane­vra în staţia Costeşti a deraiat, fără alt accident. ggga«ms». Sala Ateneului CONCERTUL CELEBRULUI TE­NOR D. GROZAVESCU Cu drept cuvânt celebru, căci e cu adevărat mare tenor. D. Grozăvescu — pentru mo­ment prim tenor al Operei mari din Viena—,care a apărut Mer­eu ii seară la Ateneu într’un concert propriu, foloseşte un glas de-o neobişnuită Intensita­te şi de un timbru cât se poate de frumos. O comoară de glas, care entu­ziasmează avântat, chiar şi fă­ră să încânte totdeauna. Noi so­cotim totuşi, că arta cântului păstrează încă unele taine faţă de d-sa, deşi a cântat minunat şi într’un stil foarte potrivit. Aria lui don José din „Carmen”, aria lui „Paiaţe" şi aria lui Vasco din „Africana", făcând să reiasă din toate foarte simţi­tor, maniera îndătinată muzica­­liceşte a lui „Staatsoper“ din Viena, unde d-sa pare a le fi în­văţat. Suntem mândri de-a constata că d. Grozăvescu — compatrio­tul nostru — are glasul cel mai generos din câte ne-a fost dat să auzim până azi la noi, fără să ne simţim datori a afirma că tot ceea ce d-sa a cântat­ a fost frumos. Din potrivă, suntem ispitiţi numai să arătăm încredinţarea noastră, că d-sa pentru desă­vârşita valorificare a comoarei cu care-i dăruit, ar mai trebui să studieze. O foarte românească poezie a pus marele tenor în interpreta­rea „Doinelor“ d-li Brediceanu: „Bagă Doamne luna 'n nori“... „Pe sub flori mă legănai"..., „S'a dus cucul de pe-aici“. Şi încă una plină de alean, la sfârşit, afară din program. Dat fiind că succesul acestui concert a luat proporţii foarte neobişnuite la noi, transfor­­mându-se într-o înălţătoare sărbătoare naţională, nădăjdu­im că şi direcţia Operei Româ­ne, care a fost faţă, va face toa­te sacrificiile cu putinţă, spre a înfăţişa şi pe scena ei a­­ceastă glorie naţională după a­­tâţia alţi cântăreţi străini mai puţin dăruiţi, deşi poate mai complet instruiţi. Svai Sâmbătă, 27 Martie 1926 ora 10 dimineaţa în biserica Sf. Gheorghe Maimaison se va ofi­cia parastasul de 7 ani pentru neuitatul nostru soţ şi tată Uinnlnn USnn Rnrnnnti niuuicc i’iiiia'i up&abu Inginer agronom, consilier a­­gncol Buzău maior reg. 48 Infanterie. Mort pentru patrie 19 Febr. 1919 Rudele, prietenii şi camarazii sunt invitaţi la pioasa rugă­ciune. Victoria N. Mina Popescu cu fiica 20 M WMm Doamna Angela Maior Pastia face cunoscut rudelor şi priete­­nilor că Sâmbătă 27 Martie ora 10 va avea loc în biserica Mihai Rodă parastasul de 1 an al re­gretatului soţ EISEI al Pili 5 tttHtfm■■ Doamna Elena A. Gaetan Ioa­­,8 rudele şi prietenii a lua parte a parastasul de 1 an al regreta­­ului ei soţ aiexe A. Gaetan c­are va fi Sâmbătă 27 c. ora 10 1 uim. în Biserica Boteanu. 7 «fflWIBEBEBBMBtB­E A APARUT Ilii CATALOG sE Casei 1 ^ 6UCAREST — 72 Sîr. Lipscani 72 — ss se trsmetr GRATIS SI FRANCO _____LA CERERE 4 Anetta Th. Dumitrescu cu fii­cele Marie-Ana şi Suzeta roagă rudele, prietenii şi cunoscuţii a lua parte la parastasul de 1 an pentru odihna şi pomenirea su­fletului scumpului lor soţ şi tată Thodfor Dum­itrescu care se va oficia Sâmbătă 27 Martie, ora 10 în biserica Doam­nei din calea Victoriei. 15 Familia Const. Lupescu roagă rudele, prieteni şi cunoscuţi, să ia parte la parastasul de 40 de zile pentru odihna sufletului bu­nului lor părinte Constantin Lupescu care se va oficia în biserica S-t. Paraschiva din R.­Sărat. Sâm­bătă 27 col., orele 10. 19 D-na Ecaterina Gh. Olaraşu face cunoscut rudelor şi priete­nilor, că Sâmbătă 27 Martie, o­­rele 10 la biserica Sf-tul Vasile (calea Victoriei) se va oficia pa­rastasul de 2 ani de la decesul neuitatului său tată adoptiv Ge­ofi­ Bl­um Pisi Elena, Vasile Crăciunescu pă­rinţi, Elena soră, roagă rudele, prietenii şi cunoscuţii să ia parte la parastasul de 40 zile pentru o­­dihna sufletului iubitei, scumpei şi neuitatei lor fiică şi soră Marioara care va avea loc în biserica Sfântu Gheorghe (Malmaison). Duminică 28 Martie. 13 îndurerata familie anunţă ru­dele şi prietenii să ia parte la „Requemul" de 1 an In memoria scumpului lor Care! Kafka care se va oficia Sâmbătă 27 Martie ora 8 dim. la biserica Ca­tolică din Ploeşti. 10 In veci nemângâiaţi: Măn­diţa soţie, Gheorghe, Aneta, Cleo, Neculai, Alexandru, Vîr­­gilică fii, dr. Alexandru Po­pescu, Leon Panaitescu, Popiţi, Didina, Otilia Păcuraru­, gineri, nurori, Gabriel şi Lidia Păcu­­raru nepoţi, loan Păcuraru cu familia, Aglaia Stanciu cu soţul şi familia, fraţi, Constanţa Gh. Hozoc cu copiii şi familiile lor. It.­colonel Petre Damienescu soţie şi copii, colonel Mircea Crăciunescu, soiie şi copii, Măn­­diţa Panaitescu cu­ copii, loan Alexandrescu cu copii, cumnaţi, Uică, Gheorghe Păcuraru, Măn­­diţa Ivanovici veri, au nemăr­ginita durere să anunţe rudeni­­lor, prietenilor şi cunoscuţilor încetarea din viaţă a iubitului lor, soţ, tată, bunic, frate, cum­nat, unchiu, văr Heculai G. Păcuraru proprietar în vârstă de 62 ani decedat in ziua de 24 Martie 1926 ora 10 dimineaţa. înmormântarea va avea loc în ziua de 27 Martie ora 13 în co­muna Adjudul-Nou. Aceasta ţine Ioc drept invitaţiune. mm?: Cons. 9—1 şi 5­ 8 Cal. Victoriei 50( Pasaj Imobiliara 2 îndureraţii Maria şi preot P. Provinceanu, loan şi Severa, A­­lexandru şi Domnica, Ştefan şi Elena, Const. şi Traian preot B. Rădulescu, Elena Preoţescu şi Lucia Rădulescu fiică, fiii, nu­rori şi ginere anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor preot sachelar pr®©* sachelar lăzile Wesen în etate de 77 ani înmormântarea va avea Ioc Vineri 26 cor. In cimitirul din com. C­ruu Câmpina. Aceasta ţine loc de orice in­vitaţie. 28 BOU LUMP'S Su­isol. Blenoragia şi compl­eaţiile Ier C­rul REICHSTADT 18

Next