Universul, martie 1926 (Anul 44, nr. 50-75)

1926-03-01 / nr. 50

I Fi modernă­­ ţi elegantă. Alege-ţi coafura care îţi vine m­ai bine Pârul frumos, cu cât este tuns nai caracteristic, cu atâta este mai mult criticat şi cu atât trebuie mai bine îngrijit Ghampoo-Ellda, Ek pSrului un luau frumos, îl mlădiază, 3 face mStSU „„•04 dându-ri un parfum discret. Spălap* părul la '.v- - prima ocazie numai cu o nul f fi r fi • o d fi - FABRICA DE CLOPOTE ^ Policandre şl Sfeşnice bisericeşti NICOLAE IONESCU Vechea casă de încredere. Bucureşti — Tel. 54­36 Fcferica in Str. Pitegora ÎI p. 20 Biroul si depozitul In Splaiul C. A. Rosetti No. 10­­IL­ V.Mcea la Fraţii Arsenic. Cluj la Alexandru Ane*. Chişinău la Dnpozitul Eparhia! da Oblacta Bis Ktt confundaţi numele repuczuut­mţitor nortn. Aăure­m runoftlmts Onor Kpttropitor Ut» mo tară ea ars alăt la Centrala cat și la sucursale In permtmer.ța CLOPOTE gata le ia :*) Kgr r t i» tont» Ker. tie era mai superioara calitate iAciua«) pentru cari gamtt« pe timp de cinrizeci aut. No e*ti* necesar a va depinsn, putând 0 servit lot atât de prompt si ■rh) corespondent» recomandata. Venţi-vă de surogat* Prospect și Catalog Swemat Hm jimsur ION MMM - P­atra-Olt Jud. Romanati Pomi roditori d® toate felurile burii şi eftîrii — Cerefti catalogul 4505 Staţiunea va­leara climatica „HomA-Tsmeiad­*1 f Deschiderea stagiunei 20 Mal ; Jifti calde şi reci­fre nămol, băi de mare şi băi de spare. Societatea „Movila-Tchirgunol“ aduce la cunoştinţa clien­­ilor săi că a început Închirierea camerelor şi roagă persoane­le ce au făcut reţineri provizorii din vara trecută, a le angaja definitiv. Intru­cât zilnic sunt numeroase cereri. Seriile pentru hotelul Movilă sunt: Seria 1: 20 Mai — 1­ iunie. Seria II: 17 Iunie — 14 Iulie. Seria III: 15 Iulie — n­ ‘­­August şi seria IV: 12 August — 8 Septembrie. Pentru hotelul băilor şi hotelul nou, seriile sunt: Seria 1: 1 Iunie — 30 Iunie. Seria II : 1 Iulie — 31 Iulie. Seria III­­ August — 31 August. Preturile seriei I şi a IV sunt reduse. Masa la restauran­tele societate, nu este obligatorie şi se serveşte­­ la carte. Pen­tru orice informaţiuni, prospecte etc., a se adresa centralei In Bucureşti, Pas. Imobiliara, scara A, etajul 3, telefon 24/4, In o­­rele dela 9—12 a. şi 4—7 p. m., afară de sărbători şi Sâm­băta după amiază. SOCIETATEA „MOVILA-TERIRGHIUL" VINDE TERENURI IN RATE, PLATIBILE IN 5 ANI ____ MITE ALTOITE Cele mai renumite varietăţi indigene şi străine pen­­tru­ Vinuri albe, negre, tămâioase şi struguri de mase Selecţiune garantată, desvoltare şi sudură ireproşabilă Adresaţi comenzile la: Administraţia Moşiei BraftCOVdin­-RoRtsnagl -Oficiul OSICA Catalog gratis la cerere. VNI o de lucernă franceză plom - «-fit bat?, sfeclă de nutreţ, zar­zavaturi şi flori iarbă englezească. Unoîto CG grădinărit $1 altbi^ark­ Ei?Mâlţiurii la provinie. Ch­al­a gratis. Bu­fâii mmmm Cu rădăcini de 2 ani, bine desvoltat, potriviţi pentru terenuri nisipoase sau grase. Selection Can­téré, Chasseias Tămâioasă, bine desvoltaţi la PEP1S1K8IL1 BEBraB­ TECOCI ^'.UMl^tUI. .UNIVERSUL D­IN TARA Anchetarea tutor ptîîţiţU la Turan* Severin T.-Severin, 26 Febr. D. inspector Ştefănescu, din direcţia siguranţei Statului, se­sizat de cele publicate de ziarul nostru cu privire l­a unele nere­guli ce cădeau in sarcina comi­sarului Uiuidescu si subcomisa­rul Popescu, din poliţia locală, a sosit in localitate pentru an­chetă. D-sa ţi-a făcut cerc­etărîle şi, pe baza celor constatate, a sta­bilit vinovăţia susnumiţîlor. Cor. Marea contrabandă de ouă de la Orşova — NOI AMĂNUNTE - T.-Severin 25 Februar­e Cercetările în marea contra­bandă de ouă comisă la Orşova fiind terminate, mam adresat d-lui inspector financiar Luca şi d-lui maior i’m­aitiu, comand, hat. grăniceri Orşova, cari lu­au puţ­in curent cu operaţiunile contrabandiştilor. Pe lângă ce am relatat îu câ­teva numere trecute, revin cu noui amănunte. S-au făcut vi­novaţi de contrabandă următoa­rele fir­me şi persoane : Firma „Intercontinentali“, fir­ma „Danubia“ (birou de export şi antrepozite), Carol Ku­szl. ro-Rrez­utantul firmei „Danubia"; Om­ulus Românul, funcţionar la „Danubia"; Josef Hegyi, maga­zioner ; Lazăr Held, firma „St­­dago”, Simon Goldenberg din Viena, David Goldenberg şi Isi­dor Senator din Bucureşti, Const. Iliescu şi Eugen Benin, taxato­rii vamali. Ion Sârbulescu şi Spi­­ridon Stoichiţescu, impiegaţi vamali. Contrabandele s-au făcut atât pe Dunăre cu şlepurile, cât şi pe uscat cu trenul. Din ţară, va­goanele soseau la Orşova pe a­­dresa societăţilor de transport, export şi vămuiri ,,Interconti­nentala” şi „Danubia’’, care le deriozitau­ in magaziile lor din port. De aci lăzile de ouă se încăr­caţi pe şlepuri, cu ouă provenite din Bulgaria şi un tranzit pentru Austria, alte ori însă se încăr­caţi şi nu vagoane expediindu­-se pe c. f. r. tot ca ouă din Bugaria, un tranzit pentru Austria. Uneori s-au încărcat un port şi şlepuri de cereale, dar în care s’nu introdus şi ouă ; acestea tnsă nu veneau până la magazii ca ouă, ci ca vagoane de ovăz, cazul dela Turnu-Severin si cel dela Calafat, când într'un şlep de cereale s'a găsit şi un vagon de ouă. D. inspector financiar Luca, având oarecare indicii asupra acestor cont­rabra­nde, a făcut o perchiziţie împreună cu şeful vămii Bucureşti antrepozite şi la. prim-procuror Racoviceanu, la locuinţa lui David Goldenberg In str. Braţului 55, şi la fabrica de tăbăcărie din str. Verzişori 14, găsind un preţios material şi numeroase scrisori compromiţă­toare. Din aceste scrisori, scrise de Simon Coldenberg din Viena, se vede modul cum au conce­put fraudele, întocmind formali­­tăţi de tranzit ca să nu se plă­tească vnnta. Lucrul acesta se scria şi pe frunte, atât mn roo­­mânişte cât şi în nemţeşte: „Marfă de tranzit”. De aci s’au întreprins cerce­tări prin diferite gări cum şi la ..Dontik­ia”, „Intercontinentala”, port şi vamă, şi s’a stabilit că toate vasele ce erau arătate că au adus ouă din Bulgaria, veni­seră goale la Orşova, după cum arătau actele portului. UiurMARIREA VINOVAŢILOR Cei arătaţi mai sus ca vinovaţi pentru faptele de contrabandă, fals in declaraţii, plăsmuiri, în­lesniri de contrabandă, etc., au fost urmăriţi de parchetul de Caransebeş deschizându-li-se ac­ţiune publică şi obligftndu-i so­­ldat la plata sumei de 17.871.930 lei cuvenită statului. Dintre vinovaţi au­ dispărut Simon Goldenberg, David Gol­­denberg, Isidor Sennter şi Carol Koszi, de a căror urmă nu se ştie. Dintre cei arestaţi a rămas încă depus numai Constantin Iliescu taxator vamal iar ceilalţi nu fost lăsaţi liberi. • In numărul viitor amănunte a­­supra marei contrabande de cereale. E. L. Ştiri diferite T.­Severin Furt. — Gheorghe Coravu din localitate, a fost înaintat par­chetului pentru furt comis In prejudiciul lui M. Vasilescu. Când nu eşti guvernamental.— Postul de jandarmi din Princen a înaintat comp. de jandarmi Mehedinţi, care la rândul ei i-a trmnîs parchetului, pe sătenii Alexandru I. Militari, Alex. M. Vulpe și D. M. Gheorghe pentru motivul — zic jandarmii — că s*a*t clinit in comună tn tim­pul alegerilor. De fapt, toată vrui sus numiţilor este că n‘au fost *! guvernului ci ai opozi­­ţiei,ca astfel oamenii să nu poa­tă lua parte la alegerile de ba­lotaj, îngrozitoarea crimă din com. Secu. Un soţ îşi omoară soţia şi apoi dispare. — Ion Pătru­­ţoiu, proprietar din comuna Se­­cu-Mehedinţi, şi-a luat soţia la bătae şi a bătut-o atât de barbar că a rămas moartă pe loc. El văzându-şi apoi fapta a încă­lecat şi a dispărut din comună. Mort subit. — Maiorul pensio­nar Pârvu Popescu din localita­te, trecând joi dimineață pe str. Traien, a căzut rămânând mort pe loc 1 a­ş­i 26 Februarie Se interceptează ştirile radio-­ fonice î­n Poliţia de siguranţă a cerut parchetului învoirea de­­ a putea face, oricând­ va crede necesar, descinderi la unele din­­ casele particulare, unde sunt in­stalate posturi de radiofonie. Aceasta, în uruia bănuelii că s’ar intercepta convorbiri. Locuitori acuzaţi de rebeli­une. — Consiliul de război al corp. IV anchetează acuzatiunea ce se aduce la 8 locuitori, in frunte cu învăţătorul D-tru Bă­lan, din Cosăuţi (Soroca), că sar fi făcut vinovaţi de rebeliune cu ocazia recentelor alegeri colan­­iale. Acuzaţii au fost aduşi la Iaşi sub stare de arest, însă parche­tul militar i-a pus în libertate. Ei susţin că au fost grav mal­trataţi de către jandarmii acelei comune. Noui consilieri de drept.­­ Printre consilierii de drept ai municipiului Iaşi, vor mai fi­­gura şi donii consilieri judeţeni Const. Ungureanu (Cotnari), Ion Corciman (P. Iloaea), I. Colibă (Golăeşti), Toader Popovici (Şi­­pote) şi Gh. Rigleanu (Voineşti). Contestaţie admisă. — Opozi­ţia a depus la prefectură o con­testaţie împotriva alegerii listei cetăţeneşti din Bogdăneşti, listă care a fost susţinută de partidul liberal. V. prefect Fântânaru a găsit intemiată contestaţia şi a dispus anularea alegerii. Militare. — Ministerul de răz­boi a cerut comandantului cor­pului IV armată să intocmească tablouri de toţi ofiţerii de rezer­vă, cari dela demobilizare n’au mai fost înaintaţi. Aceştia vor fi propuşi să fie avansaţi pe ziua de 1 Aprilie. Instalări de radiofonie.­­ In­spectoratul siguranţei Iaşi a ce­rut telegrafic să nu se mai acor­de pentru această regiune nici-o autorizaţie de instalaţie de ra­diofonie, înainte ca siguranţa lo­cală să nu se fi pronunţat asu­pra solicitatorului. Şcolare.— Au fost confirmaţi ca directori cu titlu definitiv: d-na Ana Severin la şcoala normală de fete „Milun­ Sturza’’ din laşi şi Const. Botez, la şcoala nor­mală din Vaslui. Furturi. — Hoţi au furat din­­ locuinţa lui Burăcli Bluntenfeld din strada Socola, diferite obiec­te şi suma de 6000 lei. — De la d. ing Marcovici, din str. Vovidenei, hoţi au furat 14 mii lei. Veterinare. — D. medic vete­rinar Protopopescu din Botoşani a fost transferat ca medic ve­terinar primar la laşi. Balş Recrutare. — In zilele de 1—8 Martie, comisia de recrutare Ro­­m­anaţi, va lucra în oraşul Balş, unde vor recruta comunele Bali­za, Balş, Bechet, Buldovineşti, Bobiceşti, Braneţ, Băleasa, Că­­lui, Câmpeni, Curtişoara, Do­­briceni, Găvăneşti, Gropşani, Leoteşti, Morunglav, Moruneşti, Mărgăriteşti, Oboga, Olari, Pârş­­coveni, Racoviţa, Robăneşti, Ştir­­bey, Ungureni şi Vulpeni. Vor trebui să se prezinte toţi tinerii născuţi în 1905, amânaţii claselor 1925, 1926, cei scutiţi şi clasaţi, precum şi toţi dispensaţii susţinători de familie din cont. 1924, 1925 şi 1926. Culturale. — Societatea cultu­rală Renaşterea din Balş, s’a re­organizat sub preşedinţia d-lui Gr. Brădişteanu, magistrat, anun­­ţându-se mai multe conferinţe. Filantropice. — Pentru mări­rea fondului reconstruirii bise­ricii Cuvioasa Paraschiva, din localitate. Cercul comercial şi industrial, va da în ziua de­ 28 Februarie, un bal cu tombolă. Focşani Şedinţa culturală.­­ Vineri duni. s'a ţinut la şcoala nr. 3, de băeţi din localitate o conferinţă a corpului didactic primar, la care au lucrat parte întregul ser­viciu de control al învăţământu-,­lui din reg IX-a şcolară Buzău, precum şi membrii corpului di­dactic primar din Focşani şi Odobeşti.­­ Şedinţa a fost prezidată de d-nii : I. Răşcanu, inspectorul şcolar al regionalei respective, inspectorii generali I. I. Teodoru şi P. Volănescu, N. Iordan şi Şer­­ban Gheorghiu, revizori şcolari ai jud. Putna. Au mai asistat re­vizori şi subrevizori ai judeţelor din întreaga regiune. S'au ţinut două lecţiuni prac­tice cu elevii, din aritmetică, pentru cl. lV-a primară, după­­ care a urmat critica lecţiunilor. După şedinţa intimă, s’a vizi­tat atelierele de cesătorie ale şcoalei nr. 4 de fete şi al orfeli­natului orfanelor de război „Ol­ga Sturza”, de sub direcţia d-nei Manica Dimitrescu, titule sau putut admira adevăratele minimi ale artei noastre naţionale. La orele 3, la teatrul comunal Pastia a fost un festival cu pro­­ducţiuni artistice şi dansuri na­ţionale date de către elevele şi elevii şcoalelor din oraş şi şcoa­la de adulţi din Câmpineanca (Putna), producţii în general bine reuşite. De la teatru, membrii corpului didactic primar au vizitat o ex­poziţie de lucru manual, a gră­­dinelor de copii instalată la şc. nr. 1 de băeţi. , Im această şcoală au mai luat­­ cuvântul d-nii inspectori : I. Ră­şcanu, P. Volănescu şi I. I. Teo­doru, cari au indicat celor de faţă metode şi îndrumări ce au de urmat în predarea Învăţămân­tului primar. Cu această ocazie d. inspector general I. I. Teodoru a donat din biblioteca sa personală 100 cărţi pentru înzestrarea a trei biblio­teci şcolare în com. Mărăşeşti- Putna, Bogza-R.-Sărat şi Brăila, cu aceasta angajându-se, ca pe fiecare an să dea din venitul său câte 1000 lei pentru întreţine­rea acestor biblioteci. La orele 8 seara, şedinţa a luat sfârşit Strehaia împunsă de bou. — Femeea Maria Stuparu din Văgiuleşti a fost împunsă de un bou al ei. Nenorocire. — C. Lăpăduşa din Menţi din Dos, tăind nişte lemne, i-a căzut unul pe piciorul drept frfvngându-i-l. Crime. — D. Robescu din Co­manda (Strehaia) a fost grav bătut de P. Milea din cauză că n'a votat lista averescană in ale­gerile comunale. La fel s'a întâmplat şi cu Sisu Crăcănete, tot din acea comună, care a fost bătut şi apoi înţepat in piept cu o furcă de fier de către Savu Epure. Tot de diferiţi bătăuşi averes­­­­cani a fost bătut şi Vasile Gre­­ceanu în seara zilei de 24 c. fiind lovit grav la cap. T­ulcea Furturi.—Necunoscuţi au furat de la Ivan Velciu din Zebil doi saci de făină; femeei Cătină Da­nilov 8 baniţe orz şi lui Tudor lăsase, din aceiaş comună, o pereche de hamuri. C­ui Nouî alegeri comunale nn Ju­­dej. — Pentru motivul că lis­tele depuse la prima convocare a corpului electoral, pentru ale­gerile comunale, n'au îndeplinit formele legale, In comunele Aghireş şi Ciurila din judeţul Cluj se vor face noui alegeri In ziua de 5 Martie. Pentru primărie. — O nume­roasă delegaţie de cetăţeni lo­cuitori în str. Tunarilor s’a pre­zentat la redacţia noastră, ru­­gându-ne să atragem atenţia­ primăriei asupra intolerabilei stări în care se află acesată stradă. Desfundată în toamnă­ spre a se face cunaliarea, nu se ştie din cari motive lucrările au fost părăsite brusc, iar strada nepavată a devenit cu desăvâr­şire impracticabilă. Toate stă­ruinţele locuitorilor din această stradă au rămas zadarnice. Mai mult încă , atât locuitorii, cât şi comandanţii regimentelor care îşi au sediul, împreună cu spi­talul militar, în str. Tunari, au adresat un memoriu primăriei, în care se cere să se pună deocam­dată pietriş în strada desfun­dată, dacă nu sunt fonduri pen­tru repararea ei. Hot prins. — Poliția a izbutit să prindă pe unul dintre jefui­torii locuitorului Alexandru Cardaş, tocmai când tovarăşii lui, C. Petrescu şi Puseu Ienescu îşi terminau pedeapsa de 6 luni, la care fuseseră condamnaţi.­ Georgescu Paraschiv izbutise să se sustragă poliţiei mai bine de un an de la săvârşirea fap­tului. Instruit de comisarul Dră­­ghici, şeful diviziei de urmă­­riri, el a făcut declaraţii com­­plete şi a fost înaintat parche­tului. Omor. — Săteanul Nicula Traian din Bălceşti a împuşcat ln cap pe pădurarul Petre Nea­­gu, care a şi murit. Cauzele a­­cestui act nu se cunosc. Producţia Conservatorului. — Duminică 28 Februarie, la 5 d. a. se va ţine producţia IV-a a Conservatorului de muzică şi ar­tă dramatică din localitate, in sala mare a Conservatorului. Prinderea unei periculoase bande de hoţi. — jandarmeria din Dej a reuşit să prindă pe şeful bandei de hoţi din jurul Dârgei Maghiare, care era con­dusă de ţiganul Peter Rostas. Acest Rostas a fost capul unei alte bande de hoţi, care era spaima acelei regiuni. Întreaga bandă, a fost prinsă mai de­mult şi-şi face pedeapsa in în­chisoarea din Dej. Minori ho­i. — Izak Bela, In etate de 16 ani, şi Albert Ga­bor, de 18 ani, de fel din Iclod, au fost surprinşi de agentul de la comisariatul gării St. Mu­re­­şan când transportau scânduri dintr’un vagon pe care-l spăr­sese. La interogator au declarat că la comiterea acestei fapte au fost determinaţi din cauza mi­zeriei. Caransebeş Condamnare. — Tribunalul judecând pe Petre Vechi, din Cornea, pentru rănirea băiatulu­i Pătraşcu, l-a condamnat la 8 zile Închisoare şi despăgubir civile Şcolare. — O vie mişcare ^ a pornit în oraş şî im­prejurim­ pentru cre­area unui liceu d fete, Imperios cerut de nevoii unei populaţii din ce in ce una deasă. Intr’adevfir, in urma Înverzi cer­it fetelor de a mal frequent cursurile şcolii normale de băeţi nu mai avem nici o Instituie si­milară unde copilele grăniceri­lor să-şi găsească învăţătura. Deplasarea in oraşe mari cer cheltueli enorme şi Impovărătoa­re pentru bugetul unui funcţio­nar ori mic econom care voeţi sâ-şî dea fetele la şcoală. De aceia, sperăm că cel­­ drept vor da sprijinul necesar * vor lua în seamă arest desidera al grănicerilor dornici de a­d învăţătură temeinică copiilor loi Contravenţie. — In urma u­nor cercetări minuţioase s’a descoperit mal multe Instalat de radîofonie cari funcţiona fără autorizaţii. D. poliţai Dem. Grigoresc care personal a Întreprins cer­cetările, a dispus confiscare aparatelor și darea contra­ventei fior in judecată. Paricid arestat. — A fost plin în împrejurimile orașului crim­­alul Feneş, care, după ce a u­mo­lit pe tatăl său, a dispăru apucând codrul. MBS,WIKIEEU! Lu AU*.—^tu !.& :me­t I a.is .life G­alaţi S’a încercat violarea unei cas­­se de bani.—Din judeţ se anun­ţă că eri noapte s’a încercat deschiderea cassei de bani a gării Bereşti. Operaţiunea a fost făcută cu clici false, cari însă s’au rupt în broască. Bă­­ttuelile cad asupra impiegatului din acea gară. Fugeniu Uubert. Pretorul plăşei Horubcea şi şeful de post au deschis o an­chetă. Apel respins. — Curtea de a­pel din Căluţi a respins a iadul comerciantului Vasile Drago­nt­ir, care cerea declararea iu­d­­ie de faliment a comercian­tului D. Bălănescu. Epidemii. — Din judeţ, se a­­tuinţă, că un corn. Şendreui, s'a declarat epidemia de tifos exan. U mutic. Câteva cazuri de scarlatină sau ivit în comunele buluceşti şi Zoreşti. D. dr. Murcu, medic prmnar al judeţului, a plecat in •ll.-pecţie V«iutui ră. A'.enunf cu vitriol. — Judecă­torul de instrucţie a lansat titan­­atnt ut arestare împotriva d-nei Lydia Liscinsky, din str. Pre­sei 5, care a atentat cu vitriol asupra d-nei Sofia Liscinsky. Arestarea unui spărgător. — In urma unei razii făcută de comisarii biuroulu­i de anchete­­ penale, a fost arestat Ion Di­ma zis Dulău, care a evadat de curând din închisoare. Dulău s’a dus cu o sentinelă, la Maria Munteanu din str. Sfintei, unde au băut o mare cantitate de ra­chiu. Aci a venit şi Maria Dima, sora lui Dulău, care i-a scos lanţurile dela mâini şi picioare. Santinela in stare de ebrieta­te­ a dormit până a doua zi. Astă noapte a fost prins şi to­varăşul lui Dulău, anume Seve­rin. Pe ln orele 9 spărgătorul Dulău a fost adus dela închi­soarea centrală la prefectura de poliţie. Profitând de faptul că era fără lanţuri la mâini, a smuls baioneta unui sergent de oraş şi a ameninţat pe comisarul Lelescu. O luptă s’a tridins între spărgător şi poliţişti in biroul de anchete petrite. Pus la lanţuri, Dulău a de­clarat că a încercat să-şi îm­plânte baioneta in piept, din cauză că este învinuit de fapte pe care nu le-a săvârşit. O­radeaMara Proces de calomnie. — Jude­cătoria Oradea a avut să jude­ce Vineri un interesant proces de calomnie, intentat de d. dr. Surd­u d-rului Leontin Muntea­­nu, pentru defăimare. Primul este medicul-şef al Casei Cer­­cuale de asigurări sociale, cel de al doilea medicul şef al la­boratorului de igienă din locali­tate. Fondul procesului constă In aceea, că dr. Munteanu ar fi făcut In public afirmaţiuni de­­făimătoare pentru onorabilita­tea d-rului Surd­u, prin aceea că acesta, la institutul de bacte­riologie ce conduce, folosindu­­se de instrumentele statului, a făcut diverse analize cu plată, iar banii rezultaţi i-a reţinut. S'au ascultat mai mulţi mar­tori, medici români din locali­tate, cari au întărit reclamaţia părţii respective şi Insus acu­zatul n'a negat afirmările fă­cute, însă a obiectat că „In mo­mentul când declara acestea, d. dr. Surd­u era în mod legal în­cadrat in corpul funcţionarilor publici, fapt care a determinat ca judecătoria să-şi decline competinţa în judecarea acestei cauze; ca atare ea urmează a fi judecată de tribunal, unde se vor înainta toate actele acestui proces interesant . Unii, căruia o treime blană. — Jandarmul plutonier-major D. Ionescu, şeful secţiei din Să­­lard venise joi în oraş. Cum pe ln noi vremea a început să se încălzească destul de bine ziua şi cum numitul plutonier îşi luase cu el o manta Îmblănită, a lăsat-o la o cârciumă din str. Pasteur, pentru timpul cât va umbla prin oraş. Frânarul Ion Dragoş, intrând in acea cârciu­mă şi văzând mantaua se gândi să şi-o insuşiască şi spuse câr­­ciumarului : „Am venit să-i duc blana d-lui plutonier că nu mai are timp să treacă pe aci”. Cftrciumarul i-o incredinţă, şi amatorul de blană plecă pe aci tinolo. Hoţul a fost arestat. Un proces, nn jarul anal bre­vet de invenţie. — Cititorii îşi amintesc de relatările făcute de noi asupra mersului cercetări­lor de la instrucţia unei reclama­ţiuni făcută de fraţii D. şi M. Diamant şi Biebner E., în legă­tură cu „un brevet de inven­ţia modului de fabricare artifi­cială a plăcilor de şcoală pen­tru copii, denumită „Placa Ro­mânească“. Am scris atunci diferite amă­nunte în legătură cu această a­­facere şi cum reclamaţiunea celor doi inventatori avea o parte ce viza şi o lăture penală, o chestiune­ îndreptată contra celor doi ingineri citaţi, trebue să relevăm acum că această latură a fost găsită neîntemeia­tă de instrucţie. Paralel cu aceasta, fraţii Somnea au deschis acţiune ci­vilă de desdăunare pentru pier­derile ce susţin că a­ui încercat din cauza neexecutării unui contract de fabricaţie a „Plăcii Româneşti" la fabrica de eter­­nit „Meteor” din Oşorheiu , lângă Oradea, şi al cărei direc­tor este d. inginer Max Dia­­mant. Acţiunea vizează 2 mili­oane lei daune, cerute de fraţii Somnea. Joi a venit înaintea tribuna­lului s. III, de sub preşedinţia d-lui consilier Predovici, și în completul constituit de d. jude­cător Babic, judecarea acest­u interesant proces, atât pentru suma care o cuprinde, cât , prin însăș originea din care decurge­ fabricarea unui artico cu mari perspective de comerci­alizare, se făcuse învoiala pen­tru fabricarea unui milion de plăci, pe baza unui brevet de invenţie, a cărui paternitate o revendică atât fraţii Somnet cât şi inginerul Max Diamant directorul fabricei de eterni „Meteor“ înţelegem aceasta în sensul că pârâtul susţine că fa­bricaţiunea Industrială după procedeul indicat de brevetu fretilin Somnea ar fi­­realiza­bilă, pe când după cela a d-tale — procedeu pur mecinii — s'a dovedit a fi cu putintă. Iată de ce pârâtul inginer i cerut tribunalului să dreadă mai întâi asupra faptului dife­rentei ce există între cele doui brevete și consecințelor ce de curg din această constatare d fant asupra procedeetor de fa­bricatia plăcilor — tinzând prin aceasta a dovedi că întreg pro cesul t'are nici o raţiune de-i exista. Dela sine s’a ridicat atunc chestiunea dacă în această pri vintă trebuie să se ia în consi deratie legiuirile ardelene sa' cele ce sunt în vioare in ve­chiul regat — părțile invocân fiecare textele respective ce­­ convin . Tribunalul, la cererea d-lui a­vocat dr. N. Zigre, a dispus a­­m­ânarea­ procesului pentru în­tregirea proimţiunilor din acest punct de vedere. In 15 Martie, când e posibil sa se decidă ca procesul să fie judecat la Bucu­reşti, unde este actualmente do­miciliul reclamanţilor fraţii Somnea. ICistolirea­ Ciucului Dein Crucea Roşie. — Dumi­nică 21 Februarie, In sala prefec­turii, s’a ţinut adunarea generală a filialei Ciuc, a societăţii Cru­cea Roşie, sub preşedinţia d-nei Adela Paşnicu­. D-na preşedintă a făcut darea de seamă a activităţii acestei fi­liale, pe 1925, încheiând cu un călduros apel către membrii pre­zenţi de a da tot concursul pen­tru propăşirea acestei filiale, care e Încă la Început şi mai are ne­­voe de mult sprijin. D. inspector administrativ Pe­ter Iulian, prefectul jud., a pro­mis tot concursul. Sinucidere. — Bătrâna vădu­vă Ana Denes Ștefan, din Cârja, care suferea de stomac, și-a pus capot vie­ei, împlântă­nd­u-și un cuțit in pântece. Moartea i-a fost imediată. Cadavru pescuit. — In ziua de 24 Februarie s’a găsit în Olt ca­davrul locuitorului Biro Albert din Mădăraş. Autorităţile fac cercetări. Scandalul de la Închisoare. — După arestarea fostului director al închisoare! locale, Săvulescu, astăzi vine la rând grefierul său contabil Alexandru Ochesei. Acesta, deşi căsătorit şi cu co­pii, e reclamat de câteva det­­­uate, că te-a siluit. S’au mai constatat şi alte abateri şi nere­guli săvârşite de acest funcţio­nar incorect. Cm „rea de liberare ■ doi comunişti. — Tribunalul a res­pins cererea de punere In liber­tate a comuniştilor Murton liege, pantofar, şi Albert Biro, croitor, cari sunt arestaţi de la 2 Sep­tembrie 1925. Instrucţia afacerii lor e terminată, iar Camera de acuzare de pe lângă Curtea de Apel Tg.-Mureş a dat ordonanţă de punere sub acuzare pentru crima de înaltă trădare, contra numiţilor şi a iacă­t tovarăşi ai lor. Timbşoara împuşcat din imprudenţă. — In Chegtevici, fiul locuitorului George Schatz căutând să ştear­­gă o armă de vânătoare, un glonte uitat în urmă a explou­­dat răni mill-1 iu picior. După câteva ore producându-se o in­fecţie a sângelui, copilul a în­cetat din viaţă. Arestari pentru furt. — Au fost arestaţi pentru furturi re­petate ţiganciie Botez Ecaterina Dorina Botez şi Roza Tucovici, cari au dat ultima lovitură la croitorul Milcovi Staacov din cartierul Fabric, de unde au furat haine şi ştofă în valoare de 10 mii lei. Edilitare. — Primăria a dispus ca toate bâlfile cari împrejmu­­esc cartierul Mehaia să fie se­cate, dându-se astfel posibilita­tea ca cei cari au obţinut loturi de case în aceste părţi să poată începe a-şi construi locuinţele. Gu­enifa ! Escursie. — Din iniţiativa p­rofesorului T. Botez de la lceul nostru şi cu concursul d-lor Oprişan, inspectorul Chitila-Triaj ş şi Al. Leonescu de la c. f. r., s a făcut în zile­le de 22, 23 şi 24­­­, o escur­­sie cu elevii clasei Vi­a M. la Bucureşti. Intre altele, elevii au avut ocazia să asculte în casele d-lui Leonescu concer­­tele de radiofonie d­in Viena, Roma, Paris. Culturale.­­ La societatea „Paza Dunării" din localitate continuă ciclul de conferinţe început de luna trecută. Săp­­tămâna aceasta a vorbit pr­o Coric ciie despre „Morale creştină“. Preşedinţii consiliiilor de recrutare a­ clasei anului 1927 Consiliul de recrut. Vâlcea, co­lonel Ştefănescu Const. ; Dolj. It.­­colonel Dăbuleanu Ion ; Olt. It.­­colonel Teodorescu Nic.; Roma­­naţi, colonel Constantinescu ; Ar­geş, colonel Budeanu Anatol; Muscel, colonel Niculescu­ Floa­rea ; Teleorman, lt.-colonel Mi­­tulescu Const.; Făgăraş. It.-co­lonel Angelescu Nic. ; Bucureşti, colonel Petrescu Richard ; Ilfov, colonel Alti­novici Agop; Vlaşca, colonel Alexandrescu Alex. ; Ia­­lomiţa, colonel Foulquier Victor; Brăila, lt.-colonel Gheorghiu S. Gh.; Tulcea, It.-colonel Turtu­rea­nu Em­il: Durostor, It.-colonel Mihăiescu Alexe; Caliacra, It.­colonel Abdul Carlar Refic ; Constanta, colonel Aricescu Teo­dor; Covurlui, colonel Negulescu C­orneliu ; Tecuci, colonel Cră­ciui­nescu Mircea ; Tu­tova, colo­nel M­irod­escu Gh.; Vaslui, lt.­­colonel Patriciu Nicti­aie ; Fălciu lt.-colonel Mircea Ion ; Cahul, lt.-colonel Teo­dorescu I­rabin ; Ismail, lt.-colonel Presnilă Gh.; Cetatea-Albă, It.-colonel Cantu* I­niuri Al.: Chişinău-judeţ, II Co- 1, Ionel Vatsiliu Ion : Chişinău-oraş, It.-colonel Atanasiu Atanise; Orh­ei, lt.-colonel Mavrodineanu Anton ; Tighina, colonel Tomescu Vasile; Iași, lt.-colonel Constan­tinescu D.; Roman, colonel Cheorgh­iu Teodor ; Botoșani, lt.­­colonel Codrescu Teodor; Doro­­hoi, colonel Sion Demir; Fălti­ceni, colonel Cost­iță Ioachim ; Bălți, lt.-colonel Dom­brovsch­i Victor ; Soroca, colonel Dobro­­vici Niculae ; Flotin, colonel Mi­­hăilescu Vasile; Rădăuţi, lt.-co­­lonel Gheorghită Petre; Cernăuţi judeţ, colonel Georgescu Ştefan ; Gemău­ţi-oraş, lt.-colonel Izvo­­ratiu­ Dumitru ; Dâmb­oviţa, co­lane! Şetulcea Eugen ; Prahova, colonel Mlădinescut Al.; Buzău, colonel Vasîlescu Grig.; R.­Sărat lt.-colonel Bagdat Alex. ; Bacău, colonel Constantinescu Arg­ur; Neamţ, colonel Iordănescut Olt. ; Ciuc, colonel Radulian Eustaţiu; Putna, lt.-colonel Iliescu Const.; Braşov, colonel Ben­tea Pompei­­ Alba-Iuliu, colonel Ivanovici Cristen ; Beiuş, lt.-colonel Brăi­­liţă Gh.; Bistrița, colonel Sbâr­­cea Tudor; Cluj, colonel Bulbuc Traian ; Dej, colonel Ionescu Ște­fan ; Oradea-Mare, lt.-colonel Munteanu Gh. ; Satu-Mare, rol­o­­nel Gheorghiu Cristea ; Sighet, lt.-colonel Iroftescu Florea ; Tg.­­Mureș, colonel Berindei Ion ; A­­rad, I colonel Georgescu Mic; Arad II, colonel Slăniceanu, C-tin ; Caransebeş, colonel Gulia Rudolf ; Gorj, colonel Constanti­­nescu Marin ; Lugoj, colonel Radu­ Traian; Orăştîc, colonel Aritonovici Ariton ; Sibiu, lt co­lonel Ioriciovici Ion ; Timi­şoara, lt.-colonel Negrea Victor; Mehedinți, colonel Aleuian Ni­­colae. aniversar Literar No. 9 (28 Februarie 1928) Două animale de Vintilă Rus­­sa-Şirianu ; Poetul, poemă de Arţur Eneşescu; Hamlet şi cri­tica ventrilocă de Dragoş Froto­­poposea. După moarta de Eugen Victor; „Trin Archip“ de Anton Heiban; „Gh­eorghe Asachi” de Gh. Cardaş; Cronica literară germană de Oscar Walter Cisok; întâlnire, Trandafirul, Limpezi­me, poeme de Emil Fießler; Iar­na de D. N. Teodorescu; Spre calmi de George Gruia. A patra șezătoare literară a S. S. I­.-ului, ilustrată ?i cu texte din d-nii Nichifor Crainic, Radu D. Rosetti, Adrian bîantu, V. Volcolescu, Csmîl Petrescu, L Al. Bassarabescu, reportaj de L Florela. Cronica muzicală (Uniunea artiştilor instrumentaţi Quarte­­tul Capetennuî de G. Breazul; Cronica plastică (Pe marginea ultimelor expoziţii) de N. N. To­­niîza; Cronica tecitală (Phae­dra, d-rul Knock, Teatru pentru copii) de B. CScropide: Un auto­graf (Lista de subscripţie pen­tru înmormântarea lui Emine­­scu); Calendar literar; Institu­­tuî fie cultură Italiană (Octav Onicescu despre Fascismul teo­retic tn gândirea lui Gentile şi Roeeoî; Tem­a redarurii: Comerta noastră; Reviste; Noutăţile li­brăriei franceze; F­eorii; Bule­tin Hbiterratic săptămânal de Al. Sodi Ionescu. Desene şi coperta de Ştefan Dimitrescu. Un aeroplan­­Transatlantic Paris, 27. — E vorba să se construiască în curând un mare neronlan transatlantic care va fi o minune de confort pentru pa­sageri şi va prezintă în acelaş timp cea mai mare siguranţă, fiind prevăzut cu tot ce poate a­­sigura stabilitatea unui aparat de zburat. El va conţine două cabine de dormit, o sală de mân­care, un salon, baie, bucătărie, cabine pentru cei doi piloţi şi pentru operatorul postului ra­diografie. In podeaua hal­l-ulu­i va fi prevăzută o mare trapă prin care pasagerii se vor putea lnsa cu ajutorul paraşutelor. In caz de accident. Bine­înţeles aceste aparate de salvare vor fi totdeauna la În­demâna fiecărui călător. Aeroplanul va putea un caz de nevoie să plutească pe mare ca şi un hidroplan. Primul zbor de încercare se va face fără pasageri, pilotul ne­­având ca tovarăşi decât un me­canic cu cunoştinţe de to­ho­­grafie și un alt ajutor. In schimb se va lia pe bord o mare canti­­tate de gazolină. La înapoiere peste ocean se vor lua și pasa­geri. A apărut etil­­a ll-a c­in G­östa Berling de Selma Jageb­of Comenzile se vor adresa administrții al ziarului nostru

Next