Universul, aprilie 1926 (Anul 44, nr. 76-98)

1926-04-01 / nr. 76

M­­iNtffllflMANT Alegerea comunală de la O­­radea-Mare, ca şi alte alegeri din Transilvania, sugerează pen­tru românii din teritoriile libe­rate un învăţământ ce se im­pune cu puterea unui impera­tiv categoric. Românii să-şi strângă rându­rile, în faţa minoritarilor, care au dovedit că ştiu să şi se strân­gă. Evident că acolo unde se gă­sesc minorităţi compacte, este natural ca aleşii parlamentari, judeţeni, comunali, să se recru­teze din rândurile lor. Dar este tot atât de natural ca acolo un­de ei sunt în minoritate, aleşii să fie români. Or, ce se întâmplă în reali­tate ? In unele părţi, alegerile sunt favorabile celor de origină străi­nă, nu din cauza superiorităţii numărului lor, ci din cauza di­­viziunei românilor. Astfel în­cât, se creiază această situaţiu­­ne inadmisibilă, că pe când cei dintâi fac toate sforţările ca să rămână strâns unifi, cei din urmă găsesc toate motivele ca să se gâlcevească Rezultatele se cunosc. Această stare de lucruri, are un îndoit cusur. Pe de o parte, se lasă impre­sia că cetățenii de altă origină ar fi în număr mai mare de­cât sunt în realitate. Pe de altă parte, desbinările politice dintre români fac ca locurile unde ei sunt în majo­ritate covârşitoare s’ajungă to­tuşi să fie reprezentate prin minoritari. Numai aşa se explică cum s’au putut alege consilii ma­ghiare, sau săseşti în circum­scripţii unde populaţia română nu este în minoritate şi cum ea s’a trezit administrată de alţii de­cât reprezentanţii săi fireşte. Această denaturare a situa­ţiei de fapt şi această nedrep­tate ating moralmente presti­giul suveranităţii naţionale şi se aşează materialmente în dru­mul consolidării statului în ca­drul realităţilor. Să sperăm că experienţa de până acum va servi celor cari nu se pătrunseseră încă de a­­cest adevăr şi că desbinările politice se vor restrânge numai acolo unde ele nu echivalează cu un instrument periculos pen­tru ţară în mâinile acelora cari sunt departe de a dovedi prea mult respect pentru noul aşe­zământ al Statului. I ând­ul si cb film­­urilor Ce cuprinde statutul soc. „Orient-Radio“ Un monopol scandalos In ,,Monitorul unciui’ de el* a apărut statutul societăţii ano­nime ,,Orient-Radio^ (Rador) pentru informaţîuni telegrafice, economice, comerciale şi, publi­citate. .­­ Când s’a prezentat pe biuroul Corpurilor legiuitoare, proiectul de lege privitor la organizarea acestei societăţi, am atras aten­ţiunea asupra scandalosului mo­nopol al ştirilor telegrafice, fă­cut spre a favoriza o întreprin­dere particulară, prin nesocoti­rea intereselor generale ale Sta­tului, precum şi al intereselor speciale ale presei.­­ Din dispoziţiile cuprinse in statut, reese că numita între­prindere pentru exploatarea Şti­rilor telegrafice, va avea drep­­­­turi mult mai întinse de­cât cele prevăzute în lege . Iată ce drepturi extraordinare i se acordă soc. ,,Orient-Radio , în articolele 10 și 11 din statut: ' 1) „DREPTUL EXCLUSIV DE receptionare DIN STRĂI­NĂTATE, IN VEDEREA CO­MERCIALIZĂRII, a tuturor cursurilor de bursă, adică efecte, devize, cereale, metale, coloniale, materii textile și a oricăror ai­tor mărfuri, sau obiecte, care comportă cota(înul de bursă SI PE ORICE CALE AR VENI, POSTALA, TELEGRAFICA, CU­­SAU FARA FIR, SAU RADIO­FONICA“ ; ‘ 2) ,,Dreptul de a comercializa aceste cursuri; 3) j1Dreptul exclusiv de comer­cializare a comunicatelor circu­lare de informaţiuni de presă şi de bursă emise de către postu­rile oficiale străine de­ T. F. F. FARA ADRESA.­­ 4) Statul acordă societății 1} (Orient-Radio" (Rador) dreptul de prioritate de transmisiune a știrilor sale prin P. T. T. și T. I comercializare a știrilor. F. F. IMEDIAT DUPĂ TRANS­MITEREA MESAGIILOR DE STAT. 5) Statul mai acordă acestei societăți dreptul de a poseda în­­stalaţiuni proprii pentru recep­­ţionarea şi transmiterea de me­­sadii radio-electrice, etc.; Ce înseamnă toate aceste „drepturi exclusive”, dacă nu instituirea celui mai scandalos monopol în dispreţul intereselor obşteşti ? Unei societăţi, compu­să din câteva persoane, i se acor­dă astfel privilegiul de a exploa­ta toate ştirile, venite pe orice cale, chiar şi cele transmise de unele agenţii străine­­, I. I., FARA ADRESA, ba are şi drep­tul exclusiv de recepţionare a tuturor cursurilor de bursă, ve­nite prin poştă, prin telegraf, cu, sau fără fir, sau prin radiofonie, precum şi al comunicatelor de informaţiuni destinate presei, — toate acestea cu scopul de a fi comercializate! In primul rând, presa primeşte o lovitură bine simţită, de care, în materie de informaţiuni, ea va fi pusă într’o situaţie vădită de inferioritate. Pe când şoc. „Orient-Radio“, care nu este o insttuţie culturală şi nici o întreprindere de publi­citate, i se acordă dreptul de a comercializa până şi comunica­tele adresate presei, şi nu ei, presa va fi complet nesocotită. Ori, presa e un factor cultural de primul ordin şi ea are misiu­nea să informeze repede şi e­­xact opinia publică. Noi nu cerem un regim privi­legiat pentru presă, dar protes­tăm împotriva privilegiilor scan­daloase, acordate unei societăţi, care n’are nici un titlu legal de a monopoliza şi comercializa şti­rile poştale, telegrafice, radiote- legrafice, sau radiofonice. Sun­tem convinşi că guvernul de mâine va refuza să tolereze acest monopol şi va înlătura legea de Silii in di fe Karl — D. ministru D. Mâriescu lovit eSe maio­rul sftefânessu-Drâsănesti ii -------------­ Cu Simplonul de Luni seară a­­ sosit în Capitală, venind de la Pa­­­ris, unde se afla de câtva timp­­ pentru căutarea sănătăţii, d. G. Mârzescu, ministrul justiţiei. In întâmpinarea ministrului de justiţie se aflau pe peronul de sosire d-nii I. G. Duca, ministru de externe ; N. Chirculescu, mi­nistrul muncii ; Lapedatu, mi­nistrul cultelor; G. Tătărescu, subsecretar de stat la interne, ge­neral E. Nicoleanu, prefectul po­liţiei Capitalei, precum şi nume­roşi amici ai d-lui Mârzescu. La descindere din vagon, mi­nistrul justiţiei s’a întreţinut cu fiecare în parte. D. Mârzescu e încă slăbit din cauza boalei şi părea obosit de drum. In timp ce d. Mârzescu­ mer­gea pe peron, spre eşire, având în dreapta pe d. ministru Duca şi în stânga pe d. ministru Chircules­cu, s-a pomenit de­odată in faţă cu maiorul în rezervă Ştefănescu- Drăgăneşti, care a început să-l lo­vească cu pumnii în faţă pe mi­nistrul justiţiei, strigând : „asta e lecţia pentru Văitoianu şi Man­ciu" . D. Mârzescu a căzut în braţele d-lor Duca şi Chirculescu, iar publicul de pe peron a alergat şi a das o lecţie bine meritată agre­sorului, care a fost arestat ime­diat de d. general E. Nicoleanu. ANCHETA In localul comisariatului gării de Nord, au sosit d-nii procuror general Stârcea, prim procuror Dobrescu, judecătorul de instruc­ţie G. Brezeanu, care împreună cu prefectul poliţiei au început ancheta. D. Ştefănescu Drăgăneşti a fost depus la poliţie şi eri a fost înaintat parchetului. * D. Ştefănescu-Drăgăneşti a fost amestecat în afacerea paşa­poartelor soc. „Petrolul Naţional“ şi fusese dat în judecată pentru acest fapt. Frontiera dintre Polonia şi România Varşovia, 29 (Rador). — Comi­­siunea de frontieră polono-ro­­mână, convocată în Noembrie 1924, spre a pregăti materia­lul necesar stabilirei liniei de­finitive de frontieră între Polo­nia şi România, despărţite deo­camdată printr’o linie provizo­rie, şi-a terminat lucrările pre­liminare. In curând va fi convo­cată comisiunea mixtă polono­­română însărcinată să fixeze, definitiv, frontiera între ambele țări, pe baza materialului pre­gătit. Pătimirea, lui Steinle (sec. XIX-a) Cum fac osmarîlâ Judecata lui Dumnezeu (loan 18,28 — 13,16). Ii a pătimit pentru ffârâda legiie noastre (Isaia 53, 5) Is Milli ii iillllii MULTE CAZURI MORTALE Galaji, 29 Tifosul exantematic continuă să facă ravagii în jud. Covurlui. In com. Sendreni s’au ivit alte două cazuri. Intre bolnavii izolați s’au de­clarat trei cazuri mortale. Ser­viciul sanitar al județului a pri­mit un raport în care se spune, că la Branişte s’au declarat patru cazuri de tifos exantimatic, la Crăeşti a fost un caz mortal. In localitate, epidemia este în creştere. Medicul primar al ju­deţului a avut o întrevedere cu comandantul de jandarmi ru­­gându-1 ca sâ-i dea concursul. La inspectoratul general sanitar s’a ţinut deasemenea o consfătu­ire a medicilor primari, spre a se hotăra asupra măsurilor de profilaxie. — —noQ------— Incendia­ din Pistsk Varșovia, 29 (Rador). — In noaptea, de 28 spre 29 cor. un mare incendiu a distrus la Pinsk, depozitul marinei fluvia­le. Pagubele se ridică la jumă­­ta milion zloți. . Cancelara­ Austriei la Berlin LA BANCHET, S’A ACCEN­TUAT ASUPRA FRONTULUI UNIC AUSTRO-GERMAN Berlin, 29 (Rador). — Cance­larul Luther a oferit Duminică un banchet în cinstea cancela­rului Ramek. In afară de miniş­trii Reichului asistau şi minis­trul Austriei, reprezentanţii au­torităţilor. Cancelarul Luther, salutând pe şeful guvernului austriac, a arătat că în Europa, după con­flictele epocei de război, se res­tabileşte treptat recunoaşterea necesităţii de colaborare. In n­­ceasta desfăşurare spre progres, Germania şi Austria se găsesc într’un front unic. Cancelarul Romei­ a răspuns că poporul german a făurit acea­­­­stă modificare în situația inter­națională a ambelor state. În Bu­tt lisim îi nil A­puseni Agitatori de provorareală sssiiaosonta alungă pe închid toisericll® şi terorizează populaţia m patru comune. încercări ne­slutite de calma­rea spiritelor. E necesară grabnica intervenţie a autorităţilo? Sala redacţia noastră din Cluj 29, Martie. — Activitatea sec­telor religioase începe să dea roade în Ardeal. In numeroase sate propagandiştii adventişti, baptişti şi milenişti se dedau la adevărate agitaţii împotriva bisericii şi a statului. Ţăranii, minţiţi cu tot felul de profeţii fantastice, sunt îndemnaţi să a­­lunge pe preoţi, să închidă sau să dărâme bisericile, să nu re­cunoască actuala rânduială so­cială şi să nu se supună auto­rităţii statului. Toate aceste, fi­reşte, în numele unei „alte îm­părăţii“, anunţată sibilic, cu dubioase înţelesuri. E în această propagandă ceva suspect, ceva care nu poate să aibă nimic comun cu blânda învăţătură a Mântuitorului. To­leranţi din fire, am crezut creştineşte a combate penetra­ţia acestor învăţături, de pro­venienţă îndoelnică, pe cale paşnică, fără intervenţia auto­rităţilor de constrângere şi con­trol. Din nefericire în desechili­­brul moral de după războiu, cuvântul cinstit al Sfintei E­­vanghelii a strămoşilor noştri nu mai are tăria de altădată; minciuna, făgăduinţa deşartă şi profeţia tulbure e pe alocu­­rea mai tare, cel puţin pentru moment. Un fapt petrecut zilele aces­tea în munţii Apuseni este des­tul de semnificativ şi merită toată atenţia celor chemaţi a fi paznicii bunelor noastre tradi­ţii strămoşeşti şi creştineşti. Nu se ştie prin ce mijloace, a­­gitatori încă necunoscuţi, au convins populaţia din comune­le Arada Albac, Scărişoara şi Secătura să se lapede de biseri­ca strămoşească. Toate încercă­rile preoţilor de a întoarce pe rătăciţi în calea adevărului au fost zadarnice. O mână de locu­itori, fanatizaţi de cine ştie ce promisiuni, terorizează întrea­ga populaţie a acestor comune şi o opreşte de a călca pragul bisericei. In faţa acestei stări de lu­cruri, preoţii celor patru comu­ne au avizat autorităţile supe­rioare bisericeşti, care au tri­mis pe părintele misionar dr. Ioan Paşca să potoliască spiri­tele şi să deschidă bisericele părăsite. Rezultatul însă a fost cu totul contrariu celui aştep­tat. Agitatorii, văzând marea parte a populaţiei înclinată să reia drumul bisericii, au asal­tat casele preoţilor, au luat cheile bisericilor şi li-au încu­iat, strigând în gura mare că nu au nevoie nici de preoţi, nici de biserică, şi că nu vor îngă­dui să se facă slujba după da­tină de Sfintele sărbători ale Paştilor. Jandarmeria locală a voit să intervină, dar părintele Paşca s’a opus, pentru că în această privinţă d-sa are instrucţiuni categorice din partea P. S. S. Episcopului Nicolae Ivan să re­fuze intervenţia oricărei auto­rităţi de constrângere. Aceasta e situaţia în cele pa­tru comune. Pomenirea pati­­melor Domnului a fost suspen­dată în biserici, iar populaţia se sbate între teroare şi cre­dinţă. E de sigur frumoasă hotărî­­rea P. S. S. Episcopului Nico­lae de a-şi întoarce oile la tur­mă numai cu cuvântul Evan­gheliei. Dar ea are un cusur, şi anume că nu rezolvă repede latura politică a agitaţiunilor din munţii Apuseni. Şi pentru aceasta, semnalând autorităţi­lor în drept, începutul de re­voltă şi teroare din comunele Arada, Albac, Scărişoara şi Se­cătura, ne permitem a le atra­ge atenţia că nesancţionarea imediată a vinovaţilor ar în­semna un rău, exemplu pentru populaţia celorlalte sate, nu mai puţin minate de agitaţiile clandestine ale sectelor de sus­pecte provenienţe. D. L Caca CONSTITUIREA PUI -W1N ALTE NUMIRI D. Gr. Crăiniceanu a fost nu­mit secretar general al presiden­­tiei consiliului. D. Theodor Deleanu a fost un­ D. GENERAL COANDA HI Üli­­ Üli­­lÎBl Marţi chemat palatul nat cu la 8 dim. M. S. Regele a unit secretar general la industrie pe d. gen. Averescu la Cotroceni şi la însărci­­formarea noului guvern­ şi comerţ-D. G. Pleşoianu secretar gene­ral la comunicaţii. D-nii Romulus Voinescu şi gen- Nicoleanu rămân la posturile lor. D. Şt. Băbeanu a fost numit prim-şef de cabinet al d-lui prim­­­ministru gen. Averescu. D. Petre Papacostea va fi nu­mit director general al P. T. T. Se vor înfiinţa trei noui sub­secretariate de stat, unul la pre­­şidenţia consiliului,, unul la in­dustrie şi comerţ şi unul la co­municaţii, care se va intitula sub­secretariatul de stat al poştelor, telegrafelor şi telefoanelor. D. gen. Averescu a prezentat M. S. Regelui imediat lista gu­vernului în compunerea urmă­toare : GENERAL AVERESCU pre­şedinţia consiliului fără porto­foliu; OCT. GOGA ministru de in­terne; ION MHTLINEU ministru de externe; ION LAPEDATU ministru de finanţe; G. GAROFLIO ministru de a­ Oricul­tură şi domenii; P. P. NEGULESCU ministrul instrucţiei; VASILE GOLDIŞ ministrul artelor şi cultelor; ~—* G-fiAL MIRCESCU­ ministru de război; THEODOR CUDALBU mini­stru de justiţie; „ G­ RAL COANDA ministrul industriei şi comerţului; PROF. DR. ION LUP­AŞ mini­strul sănătăţii publice şi al o­­crotîrîlor sociale; IOAN PETROVICI ministru fără portofoliu; G-RAL G. VALEANU minis­trul comunicaţiilor; GR. TRANCU-IAŞI ministrul muncii şi cooperaţiei; PETRE GROZA ministrul lu­crărilor publice; DORI FIPOVICI ministrul Bucovinei; SERGHIE NIŢA ministrul Basarabiei; GEN. MIHAIL IONESCU fost director general al c. f. r., sub­secretar de stat la agricultură; MIH. MANOILESCU subse­cretar de stat la finanţe; BUCŞAN şi BERLESCU sub­secretari de stat la interne. EMIL CIUCIANU D. GENERAL AVERESCU D. OCTAVIAN GOGA Marţi la ora 10 M. S. Regele a venit la palatul regal din cen­tru.La ora 12 şi 10 au început să sosească şi nouii miniştri să de­­pue jurământul. La ora 12 şi 23 a sosit, cel din urmă, şi d. gen. Averescu preşe­dintele noului guvern, iar la ora 12 şi 30 precis, miniştrii au ur­cat sus, în sala tronului, unde au depus jurământul în faţa Suveranului şi a preoţilor. CUVÂNTAREA PRIMULUI MINISTRU „ După depunerea jurământului, d. gen. Averescu, noul preşedinte al consiliului de miniştri, a spus: „Până acum, am fost chemat în două rânduri, în serviciul ţa­tei. Cred, că şi comandant de armată și prim-ministru în vre­muri grele, marcate de instaura­rea unor reforme esenţiale, mi-am făcut complet datoria față de țară. Sunt chemat acum, pentru a 3-a oară, în serviciul tarei, duc un plus de experiență, care mă va face și mai folositor pa* ' triei". . Oratorul, in" numele auvernu*. lui, a mulțumit apoi Suveranul­ lui pentru încrederea pe care i-a­­ arătat-o, dându-i conducerea tre­­bilor publice. flf ÎNDEMNURILE m. s. regelui M S. Regele, într’o scurtă și impresionantă cuvântare, a în­demnat pe miniștrii noui, să gu-’ verneze „cu dreptate, cu bună­tate, cu milă de cei obijduiţi’*. 1 / După ceremonia dela Palatul din calea Victoriei, nouii miniş­tri s'au dus la Cotroceni, să se prezinte M. S. Regina Maria. * ’’ La ora 5 d. a., nouii miniştri s’au întrunit în primul consiliu de miniştri sub preşedinţia d-lui gen. A.verescu. ------ M — Bucureștii ist ziua Instalăreî umilul guvern.-— Sasîrea miniștrilor avi-ressasi la Palat.— Repu-­ nerea jurământului.— Măsurile de óráin®.— Mi­niștrii noul s’au prezentat S5.8ale Beglua Maria — Frământarea rămăsese în plin, de cu noaptea, când se încruci­șaseră felurite svonuri. Unele versiuni por­neau numai din fantezie. Altele,—cele mai multe, —din încercarea de a se face presupuneri întemeiat­e logică. Ultimele, mai discret rostite, diar cari, ieri dim., s’au impus, de oarece corespunseseră realităţi­lor. Şi când la orele 9 dim., s’a aflat, că d. gen. Averescu era la Cotroceni, ca­ să primească în­sărcinarea, să formeze noul gu­vern lumea înghesuită în calea Victoriei de ziua frumoasă de primăvară şi de dorinţa, să asis­te la desfăşurarea întâmplărilor atât de pasionate,—lumea acea a­­teasta imensă, în valuri, a cău­tat să se fixeze în faţa­ palatului legal din calea Victoriei ca să poată observa toate mişcările. Una massa cea mare a curioşi­lor, fără pretenţii de atitudini proprii să dornică, să vadă şi să se asocieze la manifestaţiile in­diferent de unde şi cum pornite. Autorităţile, cari prevăzuseră, că avea să fie aglomeraţie mare şi avuseseră şi temerea, că, poa­te, erau să se producă demoli­sh­aţii sgomotoase de stradă, lu­aseră întinse măsuri de ordine. Detaşamente puternice de armată aşteptau — gata să intervină, — în diferite puncte din centrul Ca­pitalei, în special, în ju­rul Pa­latului Regal. Pe calea Victoriei, de la ministerul finanţelor­­şi până la bulevard, şiruri de jandarmi, în monom, strejuiau marginele trotuarelor, silind mulţimea să circule. Comisari regali, ofiţeri de la comenduirea pieţei, ofiţeri de jandarmi, inspectori de poli­ţie, inspectori de siguranţe, pre­tutindeni. Cu cât se apropia mai mult a­­miaza, — adică vremea, când se ştia, că miniştri cei noui aveau să se ducă la palat, — cu atât se îngroşau rândurile curioşilor din piaţa Carol I. La orele 12,5, rumoare. Un prim automobil intrase „nesemnalat” în curtea Palatului. Erau d-nii Groza, Cudablu şi Dan Popovici Câţiva „prieteni politici”, cari pândiau la poarta principală, de­cepţionaţi, că pierduseră prile­­giul, să ovaţioneze , cei dintâi miniştri iviţi, au pierdut şi a doua ocazie : ovaţionarea d-lui O. Goga, sosit câteva minute mai târziu. Mulţimea se întreabă : „cine au fost ?” şi aştepta răsupnsul, aşa că şi d. P. P. Negulescu a intrat în­ Palat, fără să fi fost remarcat. De d. Serghie Niţă, nimeni n’ar fi crezut, că se ducea să depună jurământul, fiindcă d-sa — simplu — se aplecase peste şofeurul emoţionat al „ta­­xi”-ului, ca să-i indice, poarta, prin care trebuia să intre în curtea, Palatului. D-lui Trancu-Iaşi i-a urmat d.­­Garoflid, care râdea cu poftă, că nu fusese recunoscut. D. gen. Vă­­leanu, aşezat pe marginile per­nelor automobilului, privea ne­­­dumerit peste capetele curioşilor, nesalutat şi fără să salute. D. Petrovici, surâzător, a intrat sa­, lutând adânc pe ziariştii tăcuţi, cari-i salutau tot pe atât de adânc. Când d-nii I. Lapedatu şi L Lupaş au coborît din aceeaş ma­şină şi au prins să urce scările Palatului, lumea se întreba, în­­curcată : „cine sunt Până să afle răspunsul, mulţi­mea a trebuit să se preocupe de apariţia maşinei cu d-nii gene­rali Averescu şi Coandă, care nu i-a urmat automobilul cu d. gen. Mircescu, insotit de aghiotant. ‘ U­ltimul sosit a fost d. V. Goldiş. -) .. . ' . Şi pe când miniştri, în sala Tronului, depuneau solemnul­­jurământ, în stradă lumea se înghesuia, tot mai multă, avidă să afle ce spuneau „foştii“ în frunte cu d. Manolescu-Strun­­­ga şi „actualii“, în frunte cu d. P. Papacostea, secretarul parti­cular al noului prim ministru. * La ora 1 şi un sfert, solemni­tatea s’a sfârşit D. Goga a apă­rut cel dintăi şi — ca ministru de interne, — a prins, să dea instrucţii poliţiştilor din jurul d-sale. Ultimul a plecat d. Trancu- Iaşi, care, volubil ca totdeauna, vorbia ziariştilor şi nu voia nici să refuze pe fotografii, carii îl asaltau. — întârziaţi la Cotroceni ! a intervenit eficace d. gen. Nico­leanu. Şi ultimul ministru a­­clamat de mulţime, a plecat să se înfăţişeze M. Sale Regina. ---------- O o o ---------- % # Prinţul de Galles te la Londra, 29 (Rador). — După informaţiunile oficiale, starea prinţului de Galles continuă a se îmbunătăţi. Prinţul s'a putut odihni şi nu mai simte nici o durere. Se pare că prinţul a ră­cit săptămâna trecută, însă a tratat boala cu indiferenţă. ❖ Londra, 29. — Prinţul de co­roană al Angliei a fost supus astăzi unei uşoare operaţiuni me­dicale. STARE BOLNAVULUI MAI BUNA Londra, 30 (Rador). — Starea sănătăţii principelui de Galles s’a îmbunătăţit. Durerile au în­cetat, starea generală este satis­făcătoare. Nu se vor emite buletine re­gulate. 'Dogî­

Next