Universul, aprilie 1926 (Anul 44, nr. 76-98)
1926-04-01 / nr. 76
MiNtffllflMANT Alegerea comunală de la Oradea-Mare, ca şi alte alegeri din Transilvania, sugerează pentru românii din teritoriile liberate un învăţământ ce se impune cu puterea unui imperativ categoric. Românii să-şi strângă rândurile, în faţa minoritarilor, care au dovedit că ştiu să şi se strângă. Evident că acolo unde se găsesc minorităţi compacte, este natural ca aleşii parlamentari, judeţeni, comunali, să se recruteze din rândurile lor. Dar este tot atât de natural ca acolo unde ei sunt în minoritate, aleşii să fie români. Or, ce se întâmplă în realitate ? In unele părţi, alegerile sunt favorabile celor de origină străină, nu din cauza superiorităţii numărului lor, ci din cauza diviziunei românilor. Astfel încât, se creiază această situaţiune inadmisibilă, că pe când cei dintâi fac toate sforţările ca să rămână strâns unifi, cei din urmă găsesc toate motivele ca să se gâlcevească Rezultatele se cunosc. Această stare de lucruri, are un îndoit cusur. Pe de o parte, se lasă impresia că cetățenii de altă origină ar fi în număr mai mare decât sunt în realitate. Pe de altă parte, desbinările politice dintre români fac ca locurile unde ei sunt în majoritate covârşitoare s’ajungă totuşi să fie reprezentate prin minoritari. Numai aşa se explică cum s’au putut alege consilii maghiare, sau săseşti în circumscripţii unde populaţia română nu este în minoritate şi cum ea s’a trezit administrată de alţii decât reprezentanţii săi fireşte. Această denaturare a situaţiei de fapt şi această nedreptate ating moralmente prestigiul suveranităţii naţionale şi se aşează materialmente în drumul consolidării statului în cadrul realităţilor. Să sperăm că experienţa de până acum va servi celor cari nu se pătrunseseră încă de acest adevăr şi că desbinările politice se vor restrânge numai acolo unde ele nu echivalează cu un instrument periculos pentru ţară în mâinile acelora cari sunt departe de a dovedi prea mult respect pentru noul aşezământ al Statului. I ândul si cb filmurilor Ce cuprinde statutul soc. „Orient-Radio“ Un monopol scandalos In ,,Monitorul unciui’ de el* a apărut statutul societăţii anonime ,,Orient-Radio^ (Rador) pentru informaţîuni telegrafice, economice, comerciale şi, publicitate. . Când s’a prezentat pe biuroul Corpurilor legiuitoare, proiectul de lege privitor la organizarea acestei societăţi, am atras atenţiunea asupra scandalosului monopol al ştirilor telegrafice, făcut spre a favoriza o întreprindere particulară, prin nesocotirea intereselor generale ale Statului, precum şi al intereselor speciale ale presei. Din dispoziţiile cuprinse in statut, reese că numita întreprindere pentru exploatarea Ştirilor telegrafice, va avea drepturi mult mai întinse decât cele prevăzute în lege . Iată ce drepturi extraordinare i se acordă soc. ,,Orient-Radio , în articolele 10 și 11 din statut: ' 1) „DREPTUL EXCLUSIV DE receptionare DIN STRĂINĂTATE, IN VEDEREA COMERCIALIZĂRII, a tuturor cursurilor de bursă, adică efecte, devize, cereale, metale, coloniale, materii textile și a oricăror aitor mărfuri, sau obiecte, care comportă cota(înul de bursă SI PE ORICE CALE AR VENI, POSTALA, TELEGRAFICA, CUSAU FARA FIR, SAU RADIOFONICA“ ; ‘ 2) ,,Dreptul de a comercializa aceste cursuri; 3) j1Dreptul exclusiv de comercializare a comunicatelor circulare de informaţiuni de presă şi de bursă emise de către posturile oficiale străine de T. F. F. FARA ADRESA. 4) Statul acordă societății 1} (Orient-Radio" (Rador) dreptul de prioritate de transmisiune a știrilor sale prin P. T. T. și T. I comercializare a știrilor. F. F. IMEDIAT DUPĂ TRANSMITEREA MESAGIILOR DE STAT. 5) Statul mai acordă acestei societăți dreptul de a poseda înstalaţiuni proprii pentru recepţionarea şi transmiterea de mesadii radio-electrice, etc.; Ce înseamnă toate aceste „drepturi exclusive”, dacă nu instituirea celui mai scandalos monopol în dispreţul intereselor obşteşti ? Unei societăţi, compusă din câteva persoane, i se acordă astfel privilegiul de a exploata toate ştirile, venite pe orice cale, chiar şi cele transmise de unele agenţii străine, I. I., FARA ADRESA, ba are şi dreptul exclusiv de recepţionare a tuturor cursurilor de bursă, venite prin poştă, prin telegraf, cu, sau fără fir, sau prin radiofonie, precum şi al comunicatelor de informaţiuni destinate presei, — toate acestea cu scopul de a fi comercializate! In primul rând, presa primeşte o lovitură bine simţită, de care, în materie de informaţiuni, ea va fi pusă într’o situaţie vădită de inferioritate. Pe când şoc. „Orient-Radio“, care nu este o insttuţie culturală şi nici o întreprindere de publicitate, i se acordă dreptul de a comercializa până şi comunicatele adresate presei, şi nu ei, presa va fi complet nesocotită. Ori, presa e un factor cultural de primul ordin şi ea are misiunea să informeze repede şi exact opinia publică. Noi nu cerem un regim privilegiat pentru presă, dar protestăm împotriva privilegiilor scandaloase, acordate unei societăţi, care n’are nici un titlu legal de a monopoliza şi comercializa ştirile poştale, telegrafice, radiote- legrafice, sau radiofonice. Suntem convinşi că guvernul de mâine va refuza să tolereze acest monopol şi va înlătura legea de Silii in di fe Karl — D. ministru D. Mâriescu lovit eSe maiorul sftefânessu-Drâsănesti ii ------------- Cu Simplonul de Luni seară a sosit în Capitală, venind de la Paris, unde se afla de câtva timp pentru căutarea sănătăţii, d. G. Mârzescu, ministrul justiţiei. In întâmpinarea ministrului de justiţie se aflau pe peronul de sosire d-nii I. G. Duca, ministru de externe ; N. Chirculescu, ministrul muncii ; Lapedatu, ministrul cultelor; G. Tătărescu, subsecretar de stat la interne, general E. Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, precum şi numeroşi amici ai d-lui Mârzescu. La descindere din vagon, ministrul justiţiei s’a întreţinut cu fiecare în parte. D. Mârzescu e încă slăbit din cauza boalei şi părea obosit de drum. In timp ce d. Mârzescu mergea pe peron, spre eşire, având în dreapta pe d. ministru Duca şi în stânga pe d. ministru Chirculescu, s-a pomenit deodată in faţă cu maiorul în rezervă Ştefănescu- Drăgăneşti, care a început să-l lovească cu pumnii în faţă pe ministrul justiţiei, strigând : „asta e lecţia pentru Văitoianu şi Manciu" . D. Mârzescu a căzut în braţele d-lor Duca şi Chirculescu, iar publicul de pe peron a alergat şi a das o lecţie bine meritată agresorului, care a fost arestat imediat de d. general E. Nicoleanu. ANCHETA In localul comisariatului gării de Nord, au sosit d-nii procuror general Stârcea, prim procuror Dobrescu, judecătorul de instrucţie G. Brezeanu, care împreună cu prefectul poliţiei au început ancheta. D. Ştefănescu Drăgăneşti a fost depus la poliţie şi eri a fost înaintat parchetului. * D. Ştefănescu-Drăgăneşti a fost amestecat în afacerea paşapoartelor soc. „Petrolul Naţional“ şi fusese dat în judecată pentru acest fapt. Frontiera dintre Polonia şi România Varşovia, 29 (Rador). — Comisiunea de frontieră polono-română, convocată în Noembrie 1924, spre a pregăti materialul necesar stabilirei liniei definitive de frontieră între Polonia şi România, despărţite deocamdată printr’o linie provizorie, şi-a terminat lucrările preliminare. In curând va fi convocată comisiunea mixtă polonoromână însărcinată să fixeze, definitiv, frontiera între ambele țări, pe baza materialului pregătit. Pătimirea, lui Steinle (sec. XIX-a) Cum fac osmarîlâ Judecata lui Dumnezeu (loan 18,28 — 13,16). Ii a pătimit pentru ffârâda legiie noastre (Isaia 53, 5) Is Milli ii iillllii MULTE CAZURI MORTALE Galaji, 29 Tifosul exantematic continuă să facă ravagii în jud. Covurlui. In com. Sendreni s’au ivit alte două cazuri. Intre bolnavii izolați s’au declarat trei cazuri mortale. Serviciul sanitar al județului a primit un raport în care se spune, că la Branişte s’au declarat patru cazuri de tifos exantimatic, la Crăeşti a fost un caz mortal. In localitate, epidemia este în creştere. Medicul primar al judeţului a avut o întrevedere cu comandantul de jandarmi rugându-1 ca sâ-i dea concursul. La inspectoratul general sanitar s’a ţinut deasemenea o consfătuire a medicilor primari, spre a se hotăra asupra măsurilor de profilaxie. — —noQ------— Incendia din Pistsk Varșovia, 29 (Rador). — In noaptea, de 28 spre 29 cor. un mare incendiu a distrus la Pinsk, depozitul marinei fluviale. Pagubele se ridică la jumăta milion zloți. . Cancelara Austriei la Berlin LA BANCHET, S’A ACCENTUAT ASUPRA FRONTULUI UNIC AUSTRO-GERMAN Berlin, 29 (Rador). — Cancelarul Luther a oferit Duminică un banchet în cinstea cancelarului Ramek. In afară de miniştrii Reichului asistau şi ministrul Austriei, reprezentanţii autorităţilor. Cancelarul Luther, salutând pe şeful guvernului austriac, a arătat că în Europa, după conflictele epocei de război, se restabileşte treptat recunoaşterea necesităţii de colaborare. In nceasta desfăşurare spre progres, Germania şi Austria se găsesc într’un front unic. Cancelarul Romei a răspuns că poporul german a făurit această modificare în situația internațională a ambelor state. În Butt lisim îi nil Apuseni Agitatori de provorareală sssiiaosonta alungă pe închid toisericll® şi terorizează populaţia m patru comune. încercări neslutite de calmarea spiritelor. E necesară grabnica intervenţie a autorităţilo? Sala redacţia noastră din Cluj 29, Martie. — Activitatea sectelor religioase începe să dea roade în Ardeal. In numeroase sate propagandiştii adventişti, baptişti şi milenişti se dedau la adevărate agitaţii împotriva bisericii şi a statului. Ţăranii, minţiţi cu tot felul de profeţii fantastice, sunt îndemnaţi să alunge pe preoţi, să închidă sau să dărâme bisericile, să nu recunoască actuala rânduială socială şi să nu se supună autorităţii statului. Toate aceste, fireşte, în numele unei „alte împărăţii“, anunţată sibilic, cu dubioase înţelesuri. E în această propagandă ceva suspect, ceva care nu poate să aibă nimic comun cu blânda învăţătură a Mântuitorului. Toleranţi din fire, am crezut creştineşte a combate penetraţia acestor învăţături, de provenienţă îndoelnică, pe cale paşnică, fără intervenţia autorităţilor de constrângere şi control. Din nefericire în desechilibrul moral de după războiu, cuvântul cinstit al Sfintei Evanghelii a strămoşilor noştri nu mai are tăria de altădată; minciuna, făgăduinţa deşartă şi profeţia tulbure e pe alocurea mai tare, cel puţin pentru moment. Un fapt petrecut zilele acestea în munţii Apuseni este destul de semnificativ şi merită toată atenţia celor chemaţi a fi paznicii bunelor noastre tradiţii strămoşeşti şi creştineşti. Nu se ştie prin ce mijloace, agitatori încă necunoscuţi, au convins populaţia din comunele Arada Albac, Scărişoara şi Secătura să se lapede de biserica strămoşească. Toate încercările preoţilor de a întoarce pe rătăciţi în calea adevărului au fost zadarnice. O mână de locuitori, fanatizaţi de cine ştie ce promisiuni, terorizează întreaga populaţie a acestor comune şi o opreşte de a călca pragul bisericei. In faţa acestei stări de lucruri, preoţii celor patru comune au avizat autorităţile superioare bisericeşti, care au trimis pe părintele misionar dr. Ioan Paşca să potoliască spiritele şi să deschidă bisericele părăsite. Rezultatul însă a fost cu totul contrariu celui aşteptat. Agitatorii, văzând marea parte a populaţiei înclinată să reia drumul bisericii, au asaltat casele preoţilor, au luat cheile bisericilor şi li-au încuiat, strigând în gura mare că nu au nevoie nici de preoţi, nici de biserică, şi că nu vor îngădui să se facă slujba după datină de Sfintele sărbători ale Paştilor. Jandarmeria locală a voit să intervină, dar părintele Paşca s’a opus, pentru că în această privinţă d-sa are instrucţiuni categorice din partea P. S. S. Episcopului Nicolae Ivan să refuze intervenţia oricărei autorităţi de constrângere. Aceasta e situaţia în cele patru comune. Pomenirea patimelor Domnului a fost suspendată în biserici, iar populaţia se sbate între teroare şi credinţă. E de sigur frumoasă hotărîrea P. S. S. Episcopului Nicolae de a-şi întoarce oile la turmă numai cu cuvântul Evangheliei. Dar ea are un cusur, şi anume că nu rezolvă repede latura politică a agitaţiunilor din munţii Apuseni. Şi pentru aceasta, semnalând autorităţilor în drept, începutul de revoltă şi teroare din comunele Arada, Albac, Scărişoara şi Secătura, ne permitem a le atrage atenţia că nesancţionarea imediată a vinovaţilor ar însemna un rău, exemplu pentru populaţia celorlalte sate, nu mai puţin minate de agitaţiile clandestine ale sectelor de suspecte provenienţe. D. L Caca CONSTITUIREA PUI -W1N ALTE NUMIRI D. Gr. Crăiniceanu a fost numit secretar general al presidentiei consiliului. D. Theodor Deleanu a fost un D. GENERAL COANDA HI Üli ÜlilÎBl Marţi chemat palatul nat cu la 8 dim. M. S. Regele a unit secretar general la industrie pe d. gen. Averescu la Cotroceni şi la însărciformarea noului guvern şi comerţ-D. G. Pleşoianu secretar general la comunicaţii. D-nii Romulus Voinescu şi gen- Nicoleanu rămân la posturile lor. D. Şt. Băbeanu a fost numit prim-şef de cabinet al d-lui primministru gen. Averescu. D. Petre Papacostea va fi numit director general al P. T. T. Se vor înfiinţa trei noui subsecretariate de stat, unul la preşidenţia consiliului,, unul la industrie şi comerţ şi unul la comunicaţii, care se va intitula subsecretariatul de stat al poştelor, telegrafelor şi telefoanelor. D. gen. Averescu a prezentat M. S. Regelui imediat lista guvernului în compunerea următoare : GENERAL AVERESCU preşedinţia consiliului fără portofoliu; OCT. GOGA ministru de interne; ION MHTLINEU ministru de externe; ION LAPEDATU ministru de finanţe; G. GAROFLIO ministru de a Oricultură şi domenii; P. P. NEGULESCU ministrul instrucţiei; VASILE GOLDIŞ ministrul artelor şi cultelor; ~—* G-fiAL MIRCESCU ministru de război; THEODOR CUDALBU ministru de justiţie; „ G RAL COANDA ministrul industriei şi comerţului; PROF. DR. ION LUPAŞ ministrul sănătăţii publice şi al ocrotîrîlor sociale; IOAN PETROVICI ministru fără portofoliu; G-RAL G. VALEANU ministrul comunicaţiilor; GR. TRANCU-IAŞI ministrul muncii şi cooperaţiei; PETRE GROZA ministrul lucrărilor publice; DORI FIPOVICI ministrul Bucovinei; SERGHIE NIŢA ministrul Basarabiei; GEN. MIHAIL IONESCU fost director general al c. f. r., subsecretar de stat la agricultură; MIH. MANOILESCU subsecretar de stat la finanţe; BUCŞAN şi BERLESCU subsecretari de stat la interne. EMIL CIUCIANU D. GENERAL AVERESCU D. OCTAVIAN GOGA Marţi la ora 10 M. S. Regele a venit la palatul regal din centru.La ora 12 şi 10 au început să sosească şi nouii miniştri să depue jurământul. La ora 12 şi 23 a sosit, cel din urmă, şi d. gen. Averescu preşedintele noului guvern, iar la ora 12 şi 30 precis, miniştrii au urcat sus, în sala tronului, unde au depus jurământul în faţa Suveranului şi a preoţilor. CUVÂNTAREA PRIMULUI MINISTRU „ După depunerea jurământului, d. gen. Averescu, noul preşedinte al consiliului de miniştri, a spus: „Până acum, am fost chemat în două rânduri, în serviciul ţatei. Cred, că şi comandant de armată și prim-ministru în vremuri grele, marcate de instaurarea unor reforme esenţiale, mi-am făcut complet datoria față de țară. Sunt chemat acum, pentru a 3-a oară, în serviciul tarei, duc un plus de experiență, care mă va face și mai folositor pa* ' triei". . Oratorul, in" numele auvernu*. lui, a mulțumit apoi Suveranul lui pentru încrederea pe care i-a arătat-o, dându-i conducerea trebilor publice. flf ÎNDEMNURILE m. s. regelui M S. Regele, într’o scurtă și impresionantă cuvântare, a îndemnat pe miniștrii noui, să gu-’ verneze „cu dreptate, cu bunătate, cu milă de cei obijduiţi’*. 1 / După ceremonia dela Palatul din calea Victoriei, nouii miniştri s'au dus la Cotroceni, să se prezinte M. S. Regina Maria. * ’’ La ora 5 d. a., nouii miniştri s’au întrunit în primul consiliu de miniştri sub preşedinţia d-lui gen. A.verescu. ------ M — Bucureștii ist ziua Instalăreî umilul guvern.-— Sasîrea miniștrilor avi-ressasi la Palat.— Repu- nerea jurământului.— Măsurile de óráin®.— Miniștrii noul s’au prezentat S5.8ale Beglua Maria — Frământarea rămăsese în plin, de cu noaptea, când se încrucișaseră felurite svonuri. Unele versiuni porneau numai din fantezie. Altele,—cele mai multe, —din încercarea de a se face presupuneri întemeiate logică. Ultimele, mai discret rostite, diar cari, ieri dim., s’au impus, de oarece corespunseseră realităţilor. Şi când la orele 9 dim., s’a aflat, că d. gen. Averescu era la Cotroceni, ca să primească însărcinarea, să formeze noul guvern lumea înghesuită în calea Victoriei de ziua frumoasă de primăvară şi de dorinţa, să asiste la desfăşurarea întâmplărilor atât de pasionate,—lumea acea ateasta imensă, în valuri, a căutat să se fixeze în faţa palatului legal din calea Victoriei ca să poată observa toate mişcările. Una massa cea mare a curioşilor, fără pretenţii de atitudini proprii să dornică, să vadă şi să se asocieze la manifestaţiile indiferent de unde şi cum pornite. Autorităţile, cari prevăzuseră, că avea să fie aglomeraţie mare şi avuseseră şi temerea, că, poate, erau să se producă demolishaţii sgomotoase de stradă, luaseră întinse măsuri de ordine. Detaşamente puternice de armată aşteptau — gata să intervină, — în diferite puncte din centrul Capitalei, în special, în jurul Palatului Regal. Pe calea Victoriei, de la ministerul finanţelorşi până la bulevard, şiruri de jandarmi, în monom, strejuiau marginele trotuarelor, silind mulţimea să circule. Comisari regali, ofiţeri de la comenduirea pieţei, ofiţeri de jandarmi, inspectori de poliţie, inspectori de siguranţe, pretutindeni. Cu cât se apropia mai mult amiaza, — adică vremea, când se ştia, că miniştri cei noui aveau să se ducă la palat, — cu atât se îngroşau rândurile curioşilor din piaţa Carol I. La orele 12,5, rumoare. Un prim automobil intrase „nesemnalat” în curtea Palatului. Erau d-nii Groza, Cudablu şi Dan Popovici Câţiva „prieteni politici”, cari pândiau la poarta principală, decepţionaţi, că pierduseră prilegiul, să ovaţioneze , cei dintâi miniştri iviţi, au pierdut şi a doua ocazie : ovaţionarea d-lui O. Goga, sosit câteva minute mai târziu. Mulţimea se întreabă : „cine au fost ?” şi aştepta răsupnsul, aşa că şi d. P. P. Negulescu a intrat în Palat, fără să fi fost remarcat. De d. Serghie Niţă, nimeni n’ar fi crezut, că se ducea să depună jurământul, fiindcă d-sa — simplu — se aplecase peste şofeurul emoţionat al „taxi”-ului, ca să-i indice, poarta, prin care trebuia să intre în curtea, Palatului. D-lui Trancu-Iaşi i-a urmat d.Garoflid, care râdea cu poftă, că nu fusese recunoscut. D. gen. Văleanu, aşezat pe marginile pernelor automobilului, privea nedumerit peste capetele curioşilor, nesalutat şi fără să salute. D. Petrovici, surâzător, a intrat sa, lutând adânc pe ziariştii tăcuţi, cari-i salutau tot pe atât de adânc. Când d-nii I. Lapedatu şi L Lupaş au coborît din aceeaş maşină şi au prins să urce scările Palatului, lumea se întreba, încurcată : „cine sunt Până să afle răspunsul, mulţimea a trebuit să se preocupe de apariţia maşinei cu d-nii generali Averescu şi Coandă, care nu i-a urmat automobilul cu d. gen. Mircescu, insotit de aghiotant. ‘ Ultimul sosit a fost d. V. Goldiş. -) .. . ' . Şi pe când miniştri, în sala Tronului, depuneau solemnuljurământ, în stradă lumea se înghesuia, tot mai multă, avidă să afle ce spuneau „foştii“ în frunte cu d. Manolescu-Strunga şi „actualii“, în frunte cu d. P. Papacostea, secretarul particular al noului prim ministru. * La ora 1 şi un sfert, solemnitatea s’a sfârşit D. Goga a apărut cel dintăi şi — ca ministru de interne, — a prins, să dea instrucţii poliţiştilor din jurul d-sale. Ultimul a plecat d. Trancu- Iaşi, care, volubil ca totdeauna, vorbia ziariştilor şi nu voia nici să refuze pe fotografii, carii îl asaltau. — întârziaţi la Cotroceni ! a intervenit eficace d. gen. Nicoleanu. Şi ultimul ministru aclamat de mulţime, a plecat să se înfăţişeze M. Sale Regina. ---------- O o o ---------- % # Prinţul de Galles te la Londra, 29 (Rador). — După informaţiunile oficiale, starea prinţului de Galles continuă a se îmbunătăţi. Prinţul s'a putut odihni şi nu mai simte nici o durere. Se pare că prinţul a răcit săptămâna trecută, însă a tratat boala cu indiferenţă. ❖ Londra, 29. — Prinţul de coroană al Angliei a fost supus astăzi unei uşoare operaţiuni medicale. STARE BOLNAVULUI MAI BUNA Londra, 30 (Rador). — Starea sănătăţii principelui de Galles s’a îmbunătăţit. Durerile au încetat, starea generală este satisfăcătoare. Nu se vor emite buletine regulate. 'Dogî