Universul, aprilie 1926 (Anul 44, nr. 76-98)

1926-04-01 / nr. 76

„SPETEA" film Snitt Mai gira iai­aea de Étic PROSPECT de EMISIUNE IT" "Se aduce la cunoştinţa Domnilor acţionari ai Primei So­cietăţi Române pentru fabricarea de hârtie „Letea“, că Consi­liul de administraţie în şedinţa din 12 Martie 1926 a hotărît Sporirea capitalului social cu 24.000.000 lei prin emisiunea un­­nui număr de 40.000 an­ţidin la purtător în valoare nominală ide 500 lei fiecare. ffii ■ Această emisiune se ,va,face în modul următor:­­ 1) Acţiunile vor fi rezervate vechilor acţionari în propor­ţie de una acţiune nouă pentru două acţiuni vechi; 2) Dreptul de preferinţă se va exercita de către Domnii ac­ţionari la Banca Românească din Bucureşti în intervalul dela 1—­30 Aprilie 1920, prezentându-se spre ştampilare atât vechile acţiuni cât şi chitanţele provizorii ale emisiunii din anul 1925 «lela No. 2001—3000;­­ 3) La subscriere se va vărsa câte 100 lei de fiecare acţiune subscrisă; 4) Restul vărsămintelor se va face la epocile ce se vor fixa 3fi Consiliul de administraţie, treptat cu nevoile Societăţii; 5) Nouile acţiuni vor purta cuponul de dividend pe întreg anul 1926. Acţionarii care nu-şi vor exercita dreptul de preferinţă In intervalul dela 1—30 Aprilie 1926 vor pierde acest drept, iar acţiunile nesubscrise vor rămâne la dispoziţia Consiliului de administraţie, care le va distribui cum va crede de cuviinţă. Consiliul de administraţie VIŢE ALTOITE Cele mai renumite varietăţi indigene şi străine pen­­­tru Vinuri albe, negre, tămâioase şi struguri de masă Selecţiune garantată, desvoltare şi sudură ireproşabilă Adresaţi comenzile la: Administraţia Moşiei Brâncoveni-RomanatS­ Ofîciul OSICA Catalog gratis la cerere: 4750 BICICLETE La Franţaisa „Diamant“ M­odel 1996 pentru Turism şi curse AU SOSfiT la: s. R. A. şi LEONIDA & Co. Unite Bucureşti Calea Victoriei No. 53 Vânzare engros şi detaliu Pentru revânzători preţuri şi condiţioni speciale Aparate Fotografice începând de la Lei 1200. buc. Filme Plăci O­biective Binoclu De vânzare la toate magazinele.— Cataloage gratis la cerere prin Reprezentanţa: Str. Al. Lahovari 30, Bucureşti. Telefon 69121 I .................. .........imn hij t ii ii I iii im ii—I iî ii imm Reclama e sufletul comerţului VI55 I­T A d-lui A. C. Cuza la Focşani 50 Martie Aseară, la orele 8, au sosit în localitate, venind cu automobi­lele dinspre Buzău, d. prof A. C. Cuza, insolit de d-nii dr. Vic­tor Petcu, colonel Niculcea şi alţii­ Oaspeţii au fost întâmpinaţi la bariera oraşului de un mare număr de cetăţeni, cu muzica In frunte, la 9 seara, d. Cuza a luat contact cu fruntaşii mişcării Ligii, din oraş şi judeţ, discu­tând chestiuni in legatură cu candidaturile Ligii la viitoarele alegeri pentru parlament Cu aceasta ocazie, autorită­ţile civile şi militare au luat severa măsuri de ordine spre a preîntâmpina eventuale mani­­festaţiuni Totul s’a petrecut insă in cea mai perfectă linişte. Azi, la 8 dim., d. Cuza a ple­cat spre Tecuci. ­□OCP Diplomele Universită­ţilor străine Privitor la lămuririle cerute de mai mulţi cititori asupra di­plomelor, emanate de la Univer­­sitaţile din ţările străine, minis­terul instrucţiunii ne-a făcut cu­noscut că se menţin toate dispo­ziţiile legilor in vigoare dinainte de război. Studiile, din Statele cu cari a­­vem legături de reciprocitate, se echivalează de minister cu stu­diile similare din ţară, dacă sunt studii secundare şi de Universi­tate, dacă sunt universitare In caz de dubiu asupra valoarei unei diplome, candidaţii pot fi supuşi şi la oarecari probe, după aprecierea organelor competente. o­o­o 99Universul“ în Ţară Iaşi 29 Martie FRIGUL­ ÎMPIEDICA MUN­CILE CÂMPULUI.­­ Un frig simţitor continuă in toată Mol­dova. Din această cauză munca agricolă nu a început şi nu se poate face însămânţarea grâu­lui de primăvară, ceea ce­ produ­ce multă Îngrijorare agriculto­rilor. l'ji .•: Piaţa este In completă stag­na­re. Comercianţii nu vând mai ni­mic şi zilnic se înregistrează nu­meroase proteste. POLITICE. — D-nii Iorga «l Manîu au chemat telegrafic la Bucureşti pe diferiţi fruntaşii­ ai partidului naţiona­ 1 din Iaşi11 In frui­te cu d. Nicu Cânănău, pre­şedintele partidului naţional 1b-EPIDEMIE. — La şcoalâ.­Nl­­tre Dame de Sion, s’a constatat un nou caz de scarlatină, pa­cienta fiind o elevă. ‘ txV- a NENOROCIRE. — A fost­ in­ternat la spitalul Sf. Spir­idon frânarul Marcu Rapakovski, a­­vând ambele picioare fracturate. Numitul este victima unui­ in­cident de cale ferată. NUMIRI In comisiunea pentru Inspectarea farmaciilor din Iaşi au fost aleşi d-nii d-nu Sănătescu, Fetrovici şi farma­cistul Adaca CÂINII TURBAŢI.­­ In ulti­mele zile şi-au făcut apariţia la Iaşi !Numeroşi câini turbaţi, cari au muşcat pe mai multe per­­soane.­­ARESTARE.— Poliţia a ares­tat pe Const Timofte, originar din Bucureşti, care venind la Iaşi s’a dat drept agent la poli­ţie, escrocând pe numeroşi cetă­ţeni. DELA SF. SPIRIDON.— Cole­giul medical al casei Sf. Spiridon Intrunîndu-se a desemnat pe d. dr Petre Niculaescu să facă parte din consiliul superior sa­nitar, ca reprezentant al acestui colegiu. ÎNTRUNIREA OFIŢERILOR DE REZERVA. — Ofiţerii de re­zervă din oraş şi judeţ s’au in-­­ trunit in localul primăriei şi­ au­­ decis să participe la congresul general al U. O. R­, ce se va ţine la Bucureşti, în Aprilie. PREMII PENTRU AUTORI DRAMATICI. — Comitetul de lecură al teatrului Naţional în­­trunindu-se, a acordat premii de câte 5000 lei d-lor Gheorghe Pe­­retz, autorul piesei „Prăbuşirea“, Kiriţescu, pentru „Eroul**, colo­nel Manolache, pentru „Nebu­nul“, Morcovescu-Teleajen, pen­tru „Moșnenii” și Adrian Pascu, pentru „Irina“. CADAVRU GĂSIT. — In apa pârâului Nicolina s'a găsit cada­vrul unui necunoscut. După Îm­brăcăminte pare a fi un basara­bean. Cadavrul prezintă nume­roase lovituri. E vorba de o cri­mă. MORATORIU. — Tribunalul S. III a acordat un moratoriu de 6 luni comerciantului Solomon Lieberman, din strada Cuza-Vo­­dă. EXAMINE AMANATE.­­ Exa­menul de capacitate pentru ocu­parea posturilor de pretori, care urma să se ţie azi, a fost amânat pentru 26 Aprilie. Deasemeni, a fost amânat exa­menul de română pentru mem­brii corpului didactic primar din provinciile alipite. JUDICIARE. — Consiliul de război a II a achitat pe căp. Const. Niculescu, şeful detaşa­mentului de pontoane din Ştefă­­neşti, acuzat de abuz de încre­dere. — Curtea de apel ala respins apelul perceptorului P. Rădu­­ceanu, acuzat de delapidare, men­­ţinând­u-l In stare de arest. EDILITARE. — Administraţia comunală a decis facerea lucrări­lor pentru mărirea debitului apei cu care e alimentat oraşul. Debi­tul va fi sporit cu 3.000 mc. zil­nic. DEMISIA PREFECTULUI DE JUDEŢ. — D. P. Fântânaru, pre­fectul de judeţ inaintându-şi de- I misia, a fost delegat cu gerarea afacerilor d. Victor Farra, secre­tarul general al comisiunii jude­ţene. ANCHETĂ. — Reprezentanţii parchetului au făcut azi o nouă descindere la fabrica de metalur­gie „Moldova” cercetând împre­jurările în care a izbucnit incen­diul la această fabrică. Noua mişcare la magistratura D.. Ştefan Praporgescu, prim­­preşedinte la secţia I a trib. Si-­­biu, cu titlul de consilier de Curte de apel, a fost Înaintat consilier la Curtea de apei din Oradea, în locul d-lui Titu D. Panu, transferat D. Vasile Dan, preşedinte la secţia II a trib. Sibiu, cu titlu de consilier de Curte de apel, a fost Înaintat prim-preşedinte la secţia I a aceluiaş trib., cu acelaş titlu în locul d-lui Şt­­raporgescu.­­ D. Partenie Crişan, prim gre­fier la Curtea de apel din Cluj, a înaintat preşedinte la secţia II a trib. Sibiu în locul d-lui Vasile Dan. D. Nic. B. Ionescu, judecător provizoriu la Mihăileşti (Buzău), a fost confirmat cu titlu inamo­vibil In funcţiunea ce ocupă. D. Ovid­iu Racotă, judecător la trib. Oraviţa, e numit judecător inamovibil la judecătoria Sebeş mixtă (Sibiu), în locul d-lui N. N. Gheorghiu, transferat. D. Nic. G. Boltuş, ajutor de ju­decător la judecătoria Piteşti ru­rală, a fost mutat la judecătoria Piteşti urbană, In locul d-lui C. Vişinescu. Înaintat. D. Hr. Argeşeanu, ajutor de judecător la judecătoria Rociu (Argeş), e mutat la judecătoria Piteşti rurală. In locul d-lui N. G. Boh­uş. D. P. Varga, e numit ajutor la judecătoria Şosea Montană (Ca­ras), în locul vacant ■ D. Anton Bileţchi, impiegat la corpul portăreilor trib. Cernăuţi, e inaintat portărel­ul III la ace-* laş trib., in locul d-lui AL N. Boureanu, transferat Au fost puşi in retragere din oficiu pe ziua de 1 iunie 1926, pentru limită de vârstă d-nii : Ioah Szabó, director de carte funduară cl I, la judecătoria Tinea (Bihor) ; L. Pentek, direc­tor de carte funduară cl. III, la judecătoria Satu-Mare, Th. Sonea, director de carte funduară cl I la judecătoria Tăș­­nad (Sălaj). UNIVERSUL Chişinau 29 Martie NOUA CAPITALA A REPU­BLICE! MOLDOVENEŞTI. — După­ informaţiile căpătate dela autorităţile militare din locali­­tate, Sovietele au hotărît per­mutarea Capitalai republ­iei Moldoveneşti din oraşul Bafta, în oraşul Bîrşula, un importând oraş pe cale ferată O­lesa. S’a format o comisie specială care a plecat la Birzula pentru a studia probabilitatea plasării tuturor ■ Instituţiilor publice. SOVIET SUPERIOR BISERI­CESC. — Din Moscova se anula­tă că, după­ aşezarea Mitropolitu­lui Petre din Moscova, guvernul bolşevic a înfiinţat un soviet su­perior bisericesc sub preşedinţia episcopului din Mov Ten I, Cons­tantin Biserica din Rusia se va administra de către acest soviet superior, compus din 7 episcopi şi care este un fel de sinod bol­­şevizat. GREVA AVOCAŢILOR— Gre­­va avocaţilor fiind incetată, des­­baterile procesului comuniştilor din Galaţi şi Chişinău, care se judecă de o lună şî ceva la Con­siliul din Chişinău, a fost reluat, dându-se cuvântul apărării. Pri­mul dintre avocaţi pledează­­a­­vocatul Eliad Românul. Se speră că In cursul acestei săptămâni procesul se va termina. Roman JUDICIARE.­­ D. Isidor Ju­rist, reprezentantul societăţeî , Distribuţia“ din localitate , a fost dat in judecata micului par­chet, de către directorul poliţiei, pentru contravenţie la legea spe­culei. Motivul e că, timp de trei ani, a frustrat sistematic pe L­­au­dstein la acelaşi butoi de ben­zină grea cu cantitatea de 48 kgr, ceea ce face o pagubă de 80.000 de lei în dauna clientului. Afacerea s’a deferit parchetului. CULTURALE. — Societatea culturală „Miron Costin’’ din lo­calitate a avut alaltăeri o şeză­toare. A voribt d. Romulus Cân­­dea, rectorul Universităţii din Cernăuţi despre ,,Ideea latină In veacul al XVIII“ A urmat o producţie muzicală. Husi DELA CAMERA AGRICOLA. Camera agricolă a ţinut eri d.­ a., ultima şedinţă sub preşedin­ţia ,d-lui N. Tiron care şi-a pre­zentat demisia din această dem­nitate, alegând­u-se In locul d-sale d. dr. veterinar G. Ionescu. A fost primită şi demisia d-lui C. Ilgaş din demnitatea de de­legat al consiliului Uniunii Ca­mer­elor agricole. In locul său 3’a ales d. inginer silvic Andrei Ionescu, şeful ocolului Creţeşti. „ Seara la 8, membrii Camerei au oferit d-luî Tiran un banchet la restaurantul ..Princiar”. LIPSA PEŞTELUI.— Sărbă­toarea ..Buna Vestire’’ şi aceea a Floriilor au trecut, fără ca popu­laţia să aibă un dram de peşte. Dealtfel acest aliment de pri­m­a necesitate lipseşte de câteva luni de pe piaţa noastră, cu toate că ne găsim la câţiva kilometri departe de Prut Am căutat să aflu cauzele a­­cestei crize totale şi din cele ce mi s’a spus rezultă că In apele Prutului, nu se mai pescueşte de mult. Nu-i peşte — acesta e răspun­sul tuturor. E ceva de necrezut, d­ar adevărat. Oricum, autorită­ţile aveau datoria ca cel puţin de sărbătorile cari au trecut să ne aducă peşte dela Galaţi, unde se găseşte îndeajuns. SERBAREA SADIREI POMI­LOR. — După sărbători va avea loc aci serbarea anuală a sădirei arborilor. In acest scop d. Ing. Ionescu şeful ocolului Creţeşti a lansat un apel către autorităţi şi şcoli, cerând concursul tuturor pentru buna organizare a acestei ser­bări şî punând la dispoziţie pue.­ţlî şi personalul necesar, pentru ca plantaţiile ce se vor face să reuşească pe deln’dpiîililîli nu reuşească pe deplin. RECTIFICARE. — Intr’una din corespondenţele anterioare am spus că d. avocat Sufleţel a demisionat din barou, în loc să arătăm că a demisionat din con­siliul de disciplină a baroului. 0­, P—Neamţ UN TALHAR PRECOCE. — In strada Cogălniceanu se află o mică prăvălioară de mărunţi­şuri a doamnei Horovitz. Pro­prietara şedea singură. Intru’una din serile trecute când lumea încă circula pe stra­dă femeea se pomeneşte cu un băiat tânăr de vre-o 15 ani, care o somă pe un ton poruncitor să-i dea bani. Micul bandit îi dă­du câte­va lovituri, în urma că­rora victima căzu jos leşinată. In urmă căută prin sertarul tejghelei, de unde fură 2400 lei Hoţul fugi apoi pe uşa de din­­dos. D-na Horovitz, trezindu-se, a reclamat poliţiei. D. subcomisar Rusu care era de serviciu se pu­se în urmărirea tâlharului. Pe la 11 şi jumătate noaptea a ob­servat un tânăr în faţa cinema­tografului Regal. Părându-i-se suspect îl invită la poliţie, unde mărturisi că el este autorul tâl­hăriei din strada Cogălniceanu. Banii au fost găsiţi. El e David Popa, originar din jud. Bacău. A fost înaintat parchetului, care la depus în arestul preven­tiv. CRIMA DIN GHINDOANI. — Petrache Antachi din Ghindoani a intrat cu plugul şi a început să are pe o porţiune de pământ a lui David Năstase, cu care se află In duşmănie. S’a iscat în­tre el o ceartă violentă. Năstasâ, văzându-se încălcat în drepturi­le sale, a descărcat un foc de armă In adversarul său, omo­­rându-1 pe loc. După această ispravă crimina­lul­­a venit în oraş şi s’a predat parchetului, care l’a depus. „ NENOROCIRE.— Lucrătorul Vasile Cucoş pe când aşeza nişte butuci In depozitul fălăricît de cherestea din Crăcoani a fost lo­vit în cap de un butuc şi a mu­rit. DIVERSE. — D. com­sar Ata­­nasiu a fost avansat director cl. 3 şi numit şef al poliţiei Buhuşi. Cahul O DESCOPERIRE PLĂCUTĂ. In ziua de 28 Martie, pe când, d-ra Mănescu, a cărei mamă a decedat acum câtva timp, voia să dea de pomană o rochie a mamei sale, a observat că ro­chia atârna mult mai greu de cât avea greutatea obişnuită. Cercetând cu mai multă mi­nuţiozitate această rochie, s’a putut constata că la centură, erau cusuţi un număr mare de galbeni de aur. PROPAGANDIST PENTRU BRAZILIA ARESTAT. — Şeful siguranţei locale, d. Pala­de, a prins pe un anume Caraghios din com. Pandachia, care îndem­na prin propagandă, pe locuitori să emigreze în America. SINUCIDERE. — Atanasie Li­­bomir, din Goteşti, şi-a descăr­cat un foc de armă în piept. Sta­rea lui e gravă.­ ­—Severin EPIDEMII. — In oraş bântue cu furie boala „Oreillon“. Epide­mia s’a întins şi tn trupele garni­zoanei. La reg. 95 inf. majoritatea mi­litarilor sunt bolnavi. EXCURSIUNE..— A sosit In localitate un grup de excursio­nişti studenţi sârbi din Belgrad. Ei au vizitat instituţiile noastre culturale şi locurile istorice. Mâi­ne vor pleca spre Bucureşti. ARESTAREA UNUI POLI­ŢIST. — Agentul Nicu Bălteanu din poliţia locală a fost arestat şi inaintat poliţiei din Braşov, de care era urmărit pentru executa­rea unei pedepse de 6 luni. ■OXIXO­ Evacuarea Izatoroanului scoalei raor­mate de fete din T.­Se­­verin — MOBILIERUL ARUNCAT IN STRADA. SUTE DE ELEVE RAMASE FARA ADAPOST.— Sâmbătă seam, a fost eva­cuat din localul ce-1 ocupa până acum, internatul școalei norma­le de fete din bul. CaroL Paturi, saltele, băil­i, au fost aruncate pe aleele bulevardului pe un timp urât şi ploios. Mare parte­ din mobilier s-a stricat din cauza ploii. Această evacuare a produs o penibilă impresie în public, ca­re e profund, revoltat de cele în­tâmplate. Câteva sute de eleve sunt a­­meninţate să nu mai urmeze la şcoala şi faptul grav este că majoritatea fiind din alte ju­dețe, nu au nici posibilitatea să găsească gazde. Ami AUif.Ok. /m»­jd­ . kvint INFORMATION! MIERCURI ■ „Universul“ spre a pune la Îndemâna cetăţenilor, a tipă­rit noua lege electorală care se poate procura numai cu 1 lei exemplarul de la toţi vânzătorii de ziare din ţară. ■ D. N. I. Moruzi, a fost nu­mit referent stagiar la biroul şi arhiva buletinului legislativ şi al colecţiilor de legi în con­siliul legislativ, în locul nou înfiinţat.­­ Camera de agricultură din jud. Mehedinţi a fost disolvată. vată. Până la 15 Mai, când va fi a­­leasă noua Cameră, afacerile vor fi gir­ite de o comisie inte­rimară, compusă din d-nii : M. Nicoară, I. L Băbeanu, H. La­­zăr, Tilică Ioanid şi C. Ciova­­nache. S3 Au fost confirmaţi ca pri­mari de municipii dr. I. Robu la Arad şi I. B. Georgescu la Cra­iova. * CĂUTĂM URGENT DEPO­ZITAR CU GARANŢIE, PEN­TRU DESFACEREA ZIARE­LOR, IN PITEŞTI. * Au fost confir­mate ale­gerile comunale din Roman, Blaj, Silistra, Slobozia (Ialo­miţa), Băileşti, Curtea-de-Ar­­geş, Mihăile­ni şi Gura Humo­rului..S-a aprobat trecerea comu­nei Crângu Bundulea din jude­ţul Ilfov, de la plasa Pantelimon, la plasa Săruieşti. Min. de interne a anulat invalidarea pronunţată de con­siliul comunal din Cluj, în per­soana d-lor consilieri de drept: D. Hâncu, A. Pora, A. Domide şi Traian I.Dragoş, şi a confirmat ca primar al acelui municipiu, pe d. dr. Theodor Mihali. Dea­­semenea a confirmat şi mem­brii delegaţi anei permanente. ♦ In VESELIA DE PAS 11, fami­lia NIŢA PITPALAC vizitează Galeria Oglinzilor, palatul de la Versailles, Trianonul, turnul Eiffel şi-şi ia rămas bun de la Paris. B­a­nii : I. Teişanu, N. Mălea­­nu, Al. Ivaşcu, St. Forrnak, Gh. Stelorian, Al. Govela, C. S. Po­­pescu şi P. Stratilescu, subdi­rectori în min. instrucţiunii, au fost medaliaţi cu „Răsplata muncii pentru învăţământ”, cla­sa 1. B Membrii societăţii generale a funcţionarilor publici sunt convocaţi in adunare generală ordinară pentru ziua de 2 Mai, orele 9 dim., în localul propriu din Bucureşti, piaţa Victoriei. B Persoanele caritabile, care vor să îndulcească de sărbători traiul unui copilaş ameninţat de tuberculoză, sunt rugaţi să trimită obolul lor d-nei Elisa­­beta Feit­­i, str. Marginii 21 prin str. Tunari. B­D. Martin Th­oilman Binder, notar judeţean la prefectura Alba, a fost numit pretor al plă­ţii Sieu (Năsăud) în locul d-lui dr. I. Monda, demisionat. B D. N. Moscu, poliţai al tâ­râşului Haţeg şi Dogm­u, poli­ţai al oraşului Târgovişte, au fost transferaţi unul în locul altuia B D. Lascăr Potlogeanu, co­­misar-şef, în poliţia gării Chi­­tila, făcând o razie în trenul de Chişinău, a prins pe T. Da­­vidov din Sulina, cunoscut pun­gaş voiajor, în momentul când înce­rca să opereze pe un călă­tor, care se afla pe scara unui vagon. Numitul a fost inaintat si­guranţei. „ Membrii „Reuniuni artisti­­co-educative‘‘, a prof. de muzi­că, desemn, educaţie fizică şi lucrul manual, se vor întruni azi. Miercuri, ora 6 d. a., în lo­calul cercului didactic din Bu­cureşti, str. Gutenberg 6. D. lt.-colonel Oroveanu de la cabinetul ministrului de război, a fost decorat cu „Steaua Româ­­niei’’ în gradul de ofiţer, cu în­semnele militare de pace. Min. de interne a anulat constituirea consiliului comunal din Tighina. D. N. Nicolaescu, director ge­neral a fost înaintat pe ziua de 1 Aprilie, subadministrator al Casei şcoalelor.­­*• D. V. Candrea a fost numit inspector şef al regiunii a IlI-a şcolară. • Se aduce la cunoştinţa tu­turor medicilor, veterinarilor şi farmaciştilor, cari au făcut campania în fostele armate austro-ungară şi rusă, să îna­inteze ministerului de război, direcţia 6-a sanitară, următoa­rele acte: act de naţionalitate, act din care să reiasă data ob­ţinerii titlului academic respec­tiv de la facultăţile respective; „Monitorul Oficial” în care li s’a publicat dreptul de liberă practică în ţară şi act din care să reiasă situaţia militară ac­tuală.­­ Au fost decoraţi: d. dr. St Cerkez, preşedintele Uniunei Camerelor de comerţ şi de in­dustrie cu „Coroana României” în gradul de mare ofiţer; Chr. D. Staicovici, vice-preşedintele Camerei de comerţ şi de indu­strie, Comandor al ordinului „Steaua României”; Gh. Chris­­todorescu, directorul general al Uniunei Camerelor de comerţ şi de industrie, Comandor al ordinului „Steaua României”. Bi Eri s’a sancţionat legea pen­tru modificarea statutelor So­cietăţii de credit industrial.­­ D-nii I. Aleman, director regional silvic, L Timoc, ingi­ner consilier silvic. I. Pop, pro­topop în comuna Mărişel şi Leon Scridou fost prefect, au fost nu­miţi pe termen de 1 ani, mem­bri în consiliul de administra­ţie al soc. „Regna”. STUDENŢEŞTI ♦ Membrii cercului studenţesc „A­­lexandru Sihleanu“ sunt invitaţi la întrunirea generală ce se va ţine Vineri 2 Aprilie, ora 9 jura. dim, în localul liceului „Regele Ferdinand" din R.­Sărat. MILITARE □ Pe ziua de 1 Aprilie, d. ge­neral Mărdărescu va trece la inspectoratul III general de ar­mată, în locul d-lui general Pe­tala. D. general Petala N. va trece la inspectoratul II general de armată, în locul d-luî general Eli Stratilescu, ieşit la pensie. ♦ D. Emil Negruţiu a fost rea­les primar al oraşului Odorhei. Cum de inspectoratul II gene­ral depind şi toate şcolile mi­litare, d. general Petala a ple­cat în Franţa pentru o lună, spre a studia organizarea şcoa­lelor militare de acolo. ŞCOLARE . Pentru întocmirea unui a­­nuar, foştii elevi şi absolvenţii şcoalei de meserii din Piteşti, sunt rugaţi să arate direcţiunii şcolii . Câţi ani au urmat cursu­rile şcoalei, anul absolvirii, me­seria învăţată şi ocupaţia ac­tuală. ♦ D. N. Regman, inspector se­cundar, a fost numit inspector general al Învăţământului secun­dar din Ardeal. ♦ D. I. Vidu, maestru compo­zitor, a fost­ numit inspector ge­neral al învăţământului muzical în şcolile normale. „ La 20 Aprilie se va ţine examenul de capacitate pentru ocuparea catedrelor vacante de pedagogie din învăţământul normal al băeţilor şi fetelor. Comisiunea examinatoare se compune din d-nii : C. Rădule­­scu-Motru, G. G. Antonescu şi P. Gârboviceanu. ♦ Examenul pentru învăţă­torii minoritari ce urma să se ţină în vacanţa Paştelui, s’a a­­mânat în luna August. SANITARE . D. profesor dr. M. Manica H­aide a fost numit membru în consiliul sanitar superior, în locul d-lui profesor dr. D. Io­­nescu, demisionat. D. dr. Deşliu Gh., a fost în­­­­sărcinat provizoriu pe ziua de 1 Aprilie 1928 a face serviciul de medic al spitalului şi circ. Ciu­­muleşti, jud. Fălticeni, in locul vacant. S’au făcut următoarele nu­miri de membri in Consiliul sanitar superior, şi în comisiu­­nile medico-legala si balneară: In Consiliul sanitar superior: d. dr. P. Nicolaescu, delegat de epitropia Sf. Spiridon din Iaşi ; d. prof. dr. Manicatide ; d. dr. Theodor Mironescu, delegat de colegiul medical al Eforiei spita­lelor civile din Bucureşti ; me­dic veterinar Gl­. Ionescu-Br..i­a, delegat de direcţiunea generală zootehnică şi sanitară veteri­nară; farmacist loan Mihalce­­­scu, delegat de Asociaţia gene­rală a farmaciştilor din România şi dr. P. Niculescu, din partea Asociaţiei generale a medicilor. In Comisiunea medico-legală 1 d-nii : prof. dr. Mina Minovici, profesor dr. V. Babeş, profesor­ dr. N. Gheorghiu, profesor dr. C. Daniel, profesor dr Al. Obregia, profesor dr. D. Ionescu şi profe­sor dr. Zaharia. In Comisiunea balneară : d-nuii dr. Niculescu P., ca director me­dical al staţiunei Govora ; Mo­vilă Sever, ca proprietar de sta­biliment balnear ; directorul fon­dului religionar din Cernăuţi, ca proprietar de ape minerale de băut; profesor Snacu, ca chimist de chimie analitică ; dr. Zaharia ca chimist specialist în ape mi­nerale ; profesor Racoviţă Emil, din partea Oficiului naţional turistic. SPORTIVE □ La Madrid se dispută cupa­ Madridului între cei mai buni campioni mondiali în lupte gre­­co-romane. Printre campioni e și compa­triotul nostru Const. Angelescu. Pentru luptele de finală, lup­tătorul român este bine clasifi­cat. Foileton al ziarului „Universul“ N-rul. 14 Din 31 Martie Berrin Béraud Ce-am văzut la Moscova Traducere de A. P. N. L'am rugat să nu facă aşa ceva. Definiţia pe care o aştep­ea şi care, era a sa, avea, pentru mine (pentru noi toţi, „micii burghezi din Occident”), mai mult preţ decât prikaz-ul Sovietic asupra limitării dreptului de vot pe care vroia să mi-1 citească, ori frazele îndeajuns de cunoscute ale Manifestului din 1848, îl rugai să lase în pace soneria. Dealtminteri, nimeni nu răspundea. ..... — Ei, urmă , Kamenev, în adevăr, este foarte simplu : im burghez este un exploatator. Făcui pe omul care cade din cer. — Exploatatori ? zisei eu. Mai aveţi încă dintr'ăştia cu toată Revoluţia ? — Aida, aida, zise presidentul Sfo-ului, o ştii prea bine­­. N‘am putut distruge toate exploatările, nici a egaliza salariile. Suntem într’o perioadă de tranziţie. Este sigur, vail că noi şi-am realizat de loc comunismul. — Atunci, comuniştii sunt în opoziţie ? — Nu. Sunt la putere. Proletariatul exercită dictatura şi tin a spune că, regim burghez în mâinile burghezilor, capita­lismul de Stat, se preface în regim revoluţionar prin simplul fapt că trece în mâinile ţăranilor şi lucrătorilor. . . I ’ Vom mai vorbi de asta. Dar în privinţa salariilor, am auzit că la Baku, lucrătorii câştigă câte 18 ruble pe zi, iar ingi­nerii câte 180 de ruble. — Nu putem da câte 180 ruble la toată lumea. — Dar, puteţi da câte 180 ruble orişicui. Acesta era mijlocul cel mai bun de a nu depăşi spiritul de egalitate care însufleţi Revoluţia. — Nu e nicăeri scris că munca manuală trebue să fie deo­potrivă cu munca intelectuală. — O primă acordată inteligenţei, prin urmare ! — Da. — Instrucţiei ? — Fără îndoială. — Sunt încântat că vă aud spunând aşa. Dar atunci ce mai e cu proletarul, acela a cărui soartă este de a fi massa, marele număr, menit numai muncii cu braţele ? Ce o să facă el cu 18 ruble ? Sărman dictator ! Trebue să i se fi urît ca să tot oprime pe funcţionarii aceştia, cari sunt, ce-i dreptul, „oamenii săi”, dar’ cari câştigă de douăzeci de ori mai mult decât el şi mă­nâncă de cincizeci de ori mai bine. Pun prinsoare că, pentru a face schimbul, dictatorul proletar ar vrea să fie cu mult mai puţin demn de această mândrie dar să fie mai căptuşit cu ruble... — Vă înşelaţi. Lucrătorii noştri aşteaptă. Ei ştiu ce vom face noi mai târziu. Suntem judecaţi prea de­vreme, suntem discutaţi acum. Dar, peste douăzeci de ani, veţi vedea. — Aşa spun toţi inventatorii neluaţi în seamă. — Vorbesc foarte serios Este adevărat că, nici de aproape, nici pe de­parte nu am realizat comunismul. Dar, peste două­zeci, treizeci de ani, cel mult. U. R. S. S. va fi evoluat în­dea­­juns, pentru ca să fie, în toată lumea, modelul regimului so­cialist. — Afară numai dacă nu va evolua în sens contrariu şi să fiu mea fiţi atunci da cât s­icdgrama da Stata conservatoare, formând un cordon sanitar între Asia şi o Europă şi mai roşie decât dv. Nici eu nu glumesc. D. Herriot l-a citat pe d. Krassin în faţa tribunalului dv.... peste douăzeci de ani. Şi d. Herriot spunea: „Peste douăzeci de ani se va vedea dacă dv. ați păs­trat mai multe sau dacă noi am dobândit mai multe”. — Se va vedea, îmi­ spuse. —­ Dar dacă, zisei, peste douăzeci de ani noi o să fim Roșii, dv., burghezii, ne veți trimite ambasadori ? Nu auzii drept răspuns decât un hohot de râs, o cascadă, care se potolia pe măsură ce scoboram treptele scării. XI BOMBE MOSCOVITE E vorba numai de bombele care se reduc la sgomotul do­purilor : Pienistye, schauwein... sau şampanie. Capitolul a­­cesta putea să fie intitulat: Montmartre-Moscova. Chefuri 2 Da, adevărat, o petrecere tristă, şi îngândurată, plină de griji, o petrecere de cheflii ajunşi la ananghie, cari îşi caută în van trecutul îrntr'o tară în care amintirea a ajuns un delict. Să spun că petrec . Am făgăduit că n’o să fac floricele. Să spunem, numai atât, că lumea cată să nu moară de Plictisul roşu, care ’ntrece plictisul hughenot, în măsura în care stepa întrece predica pastorului. Dar este oare îngăduit să faci chef la Moscova ? Este in­terzis, fără a fi, totuş. Dar, în sfârşit, este interzis. Totuş ba­rurile se deschid în fiecare seară, afară de Lunia. Iar atunci sunt închise, pentru că Lunia este ziua de odihnă a Sovietului jazzurilor. Se tolerează deci localurile de petrecere, cari, în zidurile lor afumate şi bine astupate, au păstrat o înfăţişare veche de nouă ani, un aer bun de pus în sticle la păstrare, un aer bun aUsui sSwtteis» s.U pi sjt ssss$ i estul mak % . Cum­­ regimul sovietic tolerează aşa ceva ? A fost nevoit s’o facă. Moscova numără un milion de locuitori; pofi să le faci orice acestui milion de oameni chinuiţi de grija de ce vor mânca a doua zi, — orice, numai să nu le distrugi iluzia plă­cerii. Chiar pe timpul teroarei, bolşevicii ţinură teatrele des­chise ; cu asta şi cu pâine neagră au putut rezista. Acum, când vin vremurile mai puţin disciplinate, trebue albită pâi­­nea şi înmulţite jocurile. Şi atunci, unul după altul, localu­rile de petrecere s’au deschis iarăş. Şi, cum poporul mor­măia, i s’a dat pretextul, care a fost dat de exploatarea des­­frâului de către moralişti în toate vremurile şi sub toate re­gimurile : „Câţi oameni nu trăesc după astea!...“ Cât despre Moscova, nimic mai adevărat în această pri­vinţă. Trebuesc văzute nopţile acelea de pe Tverskaia, care, după miezul nopţii, este un fel de stradă Pigalle a noastră, mai puţin reclamele luminoase. Aici totul se petrece în um­bră, o umbră tălăzuitoare, în care fiinţe negre se urmăresc tăcute, prin strigătele birjarilor invizibili şi nenumăraţi, în timp ce toţi caii Walpurgiei parcă bat nicovala pe caldarâm cu copitele lor răsunătoare. Dar demonul care mână balul acesta este un demon po­somorit. Aci, ca şi în toată ţara sovietică, râsul a murit ; ai zice că bătrânii l-au luat cu ei în groapă, în braţele acelea în­­ţepenite de foame şi de furia neputincioasă. Şi astfel se poate vedea lucrul acesta de nespus: oameni cari se îmbată cu o­­brazul împietrit. O astfel de beţie capătă un fel de măreţia. Dar este o privelişte întunecată şi care te desamăgeşte repede, ( ,(Va urmai» ^ L.

Next