Universul, aprilie 1926 (Anul 44, nr. 76-98)
1926-04-01 / nr. 76
„SPETEA" film Snitt Mai gira iaiaea de Étic PROSPECT de EMISIUNE IT" "Se aduce la cunoştinţa Domnilor acţionari ai Primei Societăţi Române pentru fabricarea de hârtie „Letea“, că Consiliul de administraţie în şedinţa din 12 Martie 1926 a hotărît Sporirea capitalului social cu 24.000.000 lei prin emisiunea unnui număr de 40.000 anţidin la purtător în valoare nominală ide 500 lei fiecare. ffii ■ Această emisiune se ,va,face în modul următor: 1) Acţiunile vor fi rezervate vechilor acţionari în proporţie de una acţiune nouă pentru două acţiuni vechi; 2) Dreptul de preferinţă se va exercita de către Domnii acţionari la Banca Românească din Bucureşti în intervalul dela 1—30 Aprilie 1920, prezentându-se spre ştampilare atât vechile acţiuni cât şi chitanţele provizorii ale emisiunii din anul 1925 «lela No. 2001—3000; 3) La subscriere se va vărsa câte 100 lei de fiecare acţiune subscrisă; 4) Restul vărsămintelor se va face la epocile ce se vor fixa 3fi Consiliul de administraţie, treptat cu nevoile Societăţii; 5) Nouile acţiuni vor purta cuponul de dividend pe întreg anul 1926. Acţionarii care nu-şi vor exercita dreptul de preferinţă In intervalul dela 1—30 Aprilie 1926 vor pierde acest drept, iar acţiunile nesubscrise vor rămâne la dispoziţia Consiliului de administraţie, care le va distribui cum va crede de cuviinţă. Consiliul de administraţie VIŢE ALTOITE Cele mai renumite varietăţi indigene şi străine pentru Vinuri albe, negre, tămâioase şi struguri de masă Selecţiune garantată, desvoltare şi sudură ireproşabilă Adresaţi comenzile la: Administraţia Moşiei Brâncoveni-RomanatS Ofîciul OSICA Catalog gratis la cerere: 4750 BICICLETE La Franţaisa „Diamant“ Model 1996 pentru Turism şi curse AU SOSfiT la: s. R. A. şi LEONIDA & Co. Unite Bucureşti Calea Victoriei No. 53 Vânzare engros şi detaliu Pentru revânzători preţuri şi condiţioni speciale Aparate Fotografice începând de la Lei 1200. buc. Filme Plăci Obiective Binoclu De vânzare la toate magazinele.— Cataloage gratis la cerere prin Reprezentanţa: Str. Al. Lahovari 30, Bucureşti. Telefon 69121 I .................. .........imn hij t ii ii I iii im ii—I iî ii imm Reclama e sufletul comerţului VI55 IT A d-lui A. C. Cuza la Focşani 50 Martie Aseară, la orele 8, au sosit în localitate, venind cu automobilele dinspre Buzău, d. prof A. C. Cuza, insolit de d-nii dr. Victor Petcu, colonel Niculcea şi alţii Oaspeţii au fost întâmpinaţi la bariera oraşului de un mare număr de cetăţeni, cu muzica In frunte, la 9 seara, d. Cuza a luat contact cu fruntaşii mişcării Ligii, din oraş şi judeţ, discutând chestiuni in legatură cu candidaturile Ligii la viitoarele alegeri pentru parlament Cu aceasta ocazie, autorităţile civile şi militare au luat severa măsuri de ordine spre a preîntâmpina eventuale manifestaţiuni Totul s’a petrecut insă in cea mai perfectă linişte. Azi, la 8 dim., d. Cuza a plecat spre Tecuci. □OCP Diplomele Universităţilor străine Privitor la lămuririle cerute de mai mulţi cititori asupra diplomelor, emanate de la Universitaţile din ţările străine, ministerul instrucţiunii ne-a făcut cunoscut că se menţin toate dispoziţiile legilor in vigoare dinainte de război. Studiile, din Statele cu cari avem legături de reciprocitate, se echivalează de minister cu studiile similare din ţară, dacă sunt studii secundare şi de Universitate, dacă sunt universitare In caz de dubiu asupra valoarei unei diplome, candidaţii pot fi supuşi şi la oarecari probe, după aprecierea organelor competente. ooo 99Universul“ în Ţară Iaşi 29 Martie FRIGUL ÎMPIEDICA MUNCILE CÂMPULUI. Un frig simţitor continuă in toată Moldova. Din această cauză munca agricolă nu a început şi nu se poate face însămânţarea grâului de primăvară, ceea ce produce multă Îngrijorare agricultorilor. l'ji .•: Piaţa este In completă stagnare. Comercianţii nu vând mai nimic şi zilnic se înregistrează numeroase proteste. POLITICE. — D-nii Iorga «l Manîu au chemat telegrafic la Bucureşti pe diferiţi fruntaşii ai partidului naţiona 1 din Iaşi11 In fruite cu d. Nicu Cânănău, preşedintele partidului naţional 1b-EPIDEMIE. — La şcoalâ.Nltre Dame de Sion, s’a constatat un nou caz de scarlatină, pacienta fiind o elevă. ‘ txV- a NENOROCIRE. — A fost internat la spitalul Sf. Spiridon frânarul Marcu Rapakovski, având ambele picioare fracturate. Numitul este victima unui incident de cale ferată. NUMIRI In comisiunea pentru Inspectarea farmaciilor din Iaşi au fost aleşi d-nii d-nu Sănătescu, Fetrovici şi farmacistul Adaca CÂINII TURBAŢI. In ultimele zile şi-au făcut apariţia la Iaşi !Numeroşi câini turbaţi, cari au muşcat pe mai multe persoane.ARESTARE.— Poliţia a arestat pe Const Timofte, originar din Bucureşti, care venind la Iaşi s’a dat drept agent la poliţie, escrocând pe numeroşi cetăţeni. DELA SF. SPIRIDON.— Colegiul medical al casei Sf. Spiridon Intrunîndu-se a desemnat pe d. dr Petre Niculaescu să facă parte din consiliul superior sanitar, ca reprezentant al acestui colegiu. ÎNTRUNIREA OFIŢERILOR DE REZERVA. — Ofiţerii de rezervă din oraş şi judeţ s’au in- trunit in localul primăriei şi au decis să participe la congresul general al U. O. R, ce se va ţine la Bucureşti, în Aprilie. PREMII PENTRU AUTORI DRAMATICI. — Comitetul de lecură al teatrului Naţional întrunindu-se, a acordat premii de câte 5000 lei d-lor Gheorghe Peretz, autorul piesei „Prăbuşirea“, Kiriţescu, pentru „Eroul**, colonel Manolache, pentru „Nebunul“, Morcovescu-Teleajen, pentru „Moșnenii” și Adrian Pascu, pentru „Irina“. CADAVRU GĂSIT. — In apa pârâului Nicolina s'a găsit cadavrul unui necunoscut. După Îmbrăcăminte pare a fi un basarabean. Cadavrul prezintă numeroase lovituri. E vorba de o crimă. MORATORIU. — Tribunalul S. III a acordat un moratoriu de 6 luni comerciantului Solomon Lieberman, din strada Cuza-Vodă. EXAMINE AMANATE. Examenul de capacitate pentru ocuparea posturilor de pretori, care urma să se ţie azi, a fost amânat pentru 26 Aprilie. Deasemeni, a fost amânat examenul de română pentru membrii corpului didactic primar din provinciile alipite. JUDICIARE. — Consiliul de război a II a achitat pe căp. Const. Niculescu, şeful detaşamentului de pontoane din Ştefăneşti, acuzat de abuz de încredere. — Curtea de apel ala respins apelul perceptorului P. Răduceanu, acuzat de delapidare, menţinându-l In stare de arest. EDILITARE. — Administraţia comunală a decis facerea lucrărilor pentru mărirea debitului apei cu care e alimentat oraşul. Debitul va fi sporit cu 3.000 mc. zilnic. DEMISIA PREFECTULUI DE JUDEŢ. — D. P. Fântânaru, prefectul de judeţ inaintându-şi de- I misia, a fost delegat cu gerarea afacerilor d. Victor Farra, secretarul general al comisiunii judeţene. ANCHETĂ. — Reprezentanţii parchetului au făcut azi o nouă descindere la fabrica de metalurgie „Moldova” cercetând împrejurările în care a izbucnit incendiul la această fabrică. Noua mişcare la magistratura D.. Ştefan Praporgescu, primpreşedinte la secţia I a trib. Si-biu, cu titlul de consilier de Curte de apel, a fost Înaintat consilier la Curtea de apei din Oradea, în locul d-lui Titu D. Panu, transferat D. Vasile Dan, preşedinte la secţia II a trib. Sibiu, cu titlu de consilier de Curte de apel, a fost Înaintat prim-preşedinte la secţia I a aceluiaş trib., cu acelaş titlu în locul d-lui Ştraporgescu. D. Partenie Crişan, prim grefier la Curtea de apel din Cluj, a înaintat preşedinte la secţia II a trib. Sibiu în locul d-lui Vasile Dan. D. Nic. B. Ionescu, judecător provizoriu la Mihăileşti (Buzău), a fost confirmat cu titlu inamovibil In funcţiunea ce ocupă. D. Ovidiu Racotă, judecător la trib. Oraviţa, e numit judecător inamovibil la judecătoria Sebeş mixtă (Sibiu), în locul d-lui N. N. Gheorghiu, transferat. D. Nic. G. Boltuş, ajutor de judecător la judecătoria Piteşti rurală, a fost mutat la judecătoria Piteşti urbană, In locul d-lui C. Vişinescu. Înaintat. D. Hr. Argeşeanu, ajutor de judecător la judecătoria Rociu (Argeş), e mutat la judecătoria Piteşti rurală. In locul d-lui N. G. Bohuş. D. P. Varga, e numit ajutor la judecătoria Şosea Montană (Caras), în locul vacant ■ D. Anton Bileţchi, impiegat la corpul portăreilor trib. Cernăuţi, e inaintat portărelul III la ace-* laş trib., in locul d-lui AL N. Boureanu, transferat Au fost puşi in retragere din oficiu pe ziua de 1 iunie 1926, pentru limită de vârstă d-nii : Ioah Szabó, director de carte funduară cl I, la judecătoria Tinea (Bihor) ; L. Pentek, director de carte funduară cl. III, la judecătoria Satu-Mare, Th. Sonea, director de carte funduară cl I la judecătoria Tășnad (Sălaj). UNIVERSUL Chişinau 29 Martie NOUA CAPITALA A REPUBLICE! MOLDOVENEŞTI. — După informaţiile căpătate dela autorităţile militare din localitate, Sovietele au hotărît permutarea Capitalai republiei Moldoveneşti din oraşul Bafta, în oraşul Bîrşula, un importând oraş pe cale ferată Olesa. S’a format o comisie specială care a plecat la Birzula pentru a studia probabilitatea plasării tuturor ■ Instituţiilor publice. SOVIET SUPERIOR BISERICESC. — Din Moscova se anulată că, după aşezarea Mitropolitului Petre din Moscova, guvernul bolşevic a înfiinţat un soviet superior bisericesc sub preşedinţia episcopului din Mov Ten I, Constantin Biserica din Rusia se va administra de către acest soviet superior, compus din 7 episcopi şi care este un fel de sinod bolşevizat. GREVA AVOCAŢILOR— Greva avocaţilor fiind incetată, desbaterile procesului comuniştilor din Galaţi şi Chişinău, care se judecă de o lună şî ceva la Consiliul din Chişinău, a fost reluat, dându-se cuvântul apărării. Primul dintre avocaţi pledeazăavocatul Eliad Românul. Se speră că In cursul acestei săptămâni procesul se va termina. Roman JUDICIARE. D. Isidor Jurist, reprezentantul societăţeî , Distribuţia“ din localitate , a fost dat in judecata micului parchet, de către directorul poliţiei, pentru contravenţie la legea speculei. Motivul e că, timp de trei ani, a frustrat sistematic pe Laudstein la acelaşi butoi de benzină grea cu cantitatea de 48 kgr, ceea ce face o pagubă de 80.000 de lei în dauna clientului. Afacerea s’a deferit parchetului. CULTURALE. — Societatea culturală „Miron Costin’’ din localitate a avut alaltăeri o şezătoare. A voribt d. Romulus Cândea, rectorul Universităţii din Cernăuţi despre ,,Ideea latină In veacul al XVIII“ A urmat o producţie muzicală. Husi DELA CAMERA AGRICOLA. Camera agricolă a ţinut eri d. a., ultima şedinţă sub preşedinţia ,d-lui N. Tiron care şi-a prezentat demisia din această demnitate, alegându-se In locul d-sale d. dr. veterinar G. Ionescu. A fost primită şi demisia d-lui C. Ilgaş din demnitatea de delegat al consiliului Uniunii Camerelor agricole. In locul său 3’a ales d. inginer silvic Andrei Ionescu, şeful ocolului Creţeşti. „ Seara la 8, membrii Camerei au oferit d-luî Tiran un banchet la restaurantul ..Princiar”. LIPSA PEŞTELUI.— Sărbătoarea ..Buna Vestire’’ şi aceea a Floriilor au trecut, fără ca populaţia să aibă un dram de peşte. Dealtfel acest aliment de prima necesitate lipseşte de câteva luni de pe piaţa noastră, cu toate că ne găsim la câţiva kilometri departe de Prut Am căutat să aflu cauzele acestei crize totale şi din cele ce mi s’a spus rezultă că In apele Prutului, nu se mai pescueşte de mult. Nu-i peşte — acesta e răspunsul tuturor. E ceva de necrezut, dar adevărat. Oricum, autorităţile aveau datoria ca cel puţin de sărbătorile cari au trecut să ne aducă peşte dela Galaţi, unde se găseşte îndeajuns. SERBAREA SADIREI POMILOR. — După sărbători va avea loc aci serbarea anuală a sădirei arborilor. In acest scop d. Ing. Ionescu şeful ocolului Creţeşti a lansat un apel către autorităţi şi şcoli, cerând concursul tuturor pentru buna organizare a acestei serbări şî punând la dispoziţie pue.ţlî şi personalul necesar, pentru ca plantaţiile ce se vor face să reuşească pe deln’dpiîililîli nu reuşească pe deplin. RECTIFICARE. — Intr’una din corespondenţele anterioare am spus că d. avocat Sufleţel a demisionat din barou, în loc să arătăm că a demisionat din consiliul de disciplină a baroului. 0, P—Neamţ UN TALHAR PRECOCE. — In strada Cogălniceanu se află o mică prăvălioară de mărunţişuri a doamnei Horovitz. Proprietara şedea singură. Intru’una din serile trecute când lumea încă circula pe stradă femeea se pomeneşte cu un băiat tânăr de vre-o 15 ani, care o somă pe un ton poruncitor să-i dea bani. Micul bandit îi dădu câteva lovituri, în urma cărora victima căzu jos leşinată. In urmă căută prin sertarul tejghelei, de unde fură 2400 lei Hoţul fugi apoi pe uşa de dindos. D-na Horovitz, trezindu-se, a reclamat poliţiei. D. subcomisar Rusu care era de serviciu se puse în urmărirea tâlharului. Pe la 11 şi jumătate noaptea a observat un tânăr în faţa cinematografului Regal. Părându-i-se suspect îl invită la poliţie, unde mărturisi că el este autorul tâlhăriei din strada Cogălniceanu. Banii au fost găsiţi. El e David Popa, originar din jud. Bacău. A fost înaintat parchetului, care la depus în arestul preventiv. CRIMA DIN GHINDOANI. — Petrache Antachi din Ghindoani a intrat cu plugul şi a început să are pe o porţiune de pământ a lui David Năstase, cu care se află In duşmănie. S’a iscat între el o ceartă violentă. Năstasâ, văzându-se încălcat în drepturile sale, a descărcat un foc de armă In adversarul său, omorându-1 pe loc. După această ispravă criminalula venit în oraş şi s’a predat parchetului, care l’a depus. „ NENOROCIRE.— Lucrătorul Vasile Cucoş pe când aşeza nişte butuci In depozitul fălăricît de cherestea din Crăcoani a fost lovit în cap de un butuc şi a murit. DIVERSE. — D. comsar Atanasiu a fost avansat director cl. 3 şi numit şef al poliţiei Buhuşi. Cahul O DESCOPERIRE PLĂCUTĂ. In ziua de 28 Martie, pe când, d-ra Mănescu, a cărei mamă a decedat acum câtva timp, voia să dea de pomană o rochie a mamei sale, a observat că rochia atârna mult mai greu de cât avea greutatea obişnuită. Cercetând cu mai multă minuţiozitate această rochie, s’a putut constata că la centură, erau cusuţi un număr mare de galbeni de aur. PROPAGANDIST PENTRU BRAZILIA ARESTAT. — Şeful siguranţei locale, d. Palade, a prins pe un anume Caraghios din com. Pandachia, care îndemna prin propagandă, pe locuitori să emigreze în America. SINUCIDERE. — Atanasie Libomir, din Goteşti, şi-a descărcat un foc de armă în piept. Starea lui e gravă. —Severin EPIDEMII. — In oraş bântue cu furie boala „Oreillon“. Epidemia s’a întins şi tn trupele garnizoanei. La reg. 95 inf. majoritatea militarilor sunt bolnavi. EXCURSIUNE..— A sosit In localitate un grup de excursionişti studenţi sârbi din Belgrad. Ei au vizitat instituţiile noastre culturale şi locurile istorice. Mâine vor pleca spre Bucureşti. ARESTAREA UNUI POLIŢIST. — Agentul Nicu Bălteanu din poliţia locală a fost arestat şi inaintat poliţiei din Braşov, de care era urmărit pentru executarea unei pedepse de 6 luni. ■OXIXO Evacuarea Izatoroanului scoalei raormate de fete din T.Severin — MOBILIERUL ARUNCAT IN STRADA. SUTE DE ELEVE RAMASE FARA ADAPOST.— Sâmbătă seam, a fost evacuat din localul ce-1 ocupa până acum, internatul școalei normale de fete din bul. CaroL Paturi, saltele, băili, au fost aruncate pe aleele bulevardului pe un timp urât şi ploios. Mare parte din mobilier s-a stricat din cauza ploii. Această evacuare a produs o penibilă impresie în public, care e profund, revoltat de cele întâmplate. Câteva sute de eleve sunt ameninţate să nu mai urmeze la şcoala şi faptul grav este că majoritatea fiind din alte județe, nu au nici posibilitatea să găsească gazde. Ami AUif.Ok. /m»jd . kvint INFORMATION! MIERCURI ■ „Universul“ spre a pune la Îndemâna cetăţenilor, a tipărit noua lege electorală care se poate procura numai cu 1 lei exemplarul de la toţi vânzătorii de ziare din ţară. ■ D. N. I. Moruzi, a fost numit referent stagiar la biroul şi arhiva buletinului legislativ şi al colecţiilor de legi în consiliul legislativ, în locul nou înfiinţat. Camera de agricultură din jud. Mehedinţi a fost disolvată. vată. Până la 15 Mai, când va fi aleasă noua Cameră, afacerile vor fi girite de o comisie interimară, compusă din d-nii : M. Nicoară, I. L Băbeanu, H. Lazăr, Tilică Ioanid şi C. Ciovanache. S3 Au fost confirmaţi ca primari de municipii dr. I. Robu la Arad şi I. B. Georgescu la Craiova. * CĂUTĂM URGENT DEPOZITAR CU GARANŢIE, PENTRU DESFACEREA ZIARELOR, IN PITEŞTI. * Au fost confirmate alegerile comunale din Roman, Blaj, Silistra, Slobozia (Ialomiţa), Băileşti, Curtea-de-Argeş, Mihăileni şi Gura Humorului..S-a aprobat trecerea comunei Crângu Bundulea din judeţul Ilfov, de la plasa Pantelimon, la plasa Săruieşti. Min. de interne a anulat invalidarea pronunţată de consiliul comunal din Cluj, în persoana d-lor consilieri de drept: D. Hâncu, A. Pora, A. Domide şi Traian I.Dragoş, şi a confirmat ca primar al acelui municipiu, pe d. dr. Theodor Mihali. Deasemenea a confirmat şi membrii delegaţi anei permanente. ♦ In VESELIA DE PAS 11, familia NIŢA PITPALAC vizitează Galeria Oglinzilor, palatul de la Versailles, Trianonul, turnul Eiffel şi-şi ia rămas bun de la Paris. Banii : I. Teişanu, N. Măleanu, Al. Ivaşcu, St. Forrnak, Gh. Stelorian, Al. Govela, C. S. Popescu şi P. Stratilescu, subdirectori în min. instrucţiunii, au fost medaliaţi cu „Răsplata muncii pentru învăţământ”, clasa 1. B Membrii societăţii generale a funcţionarilor publici sunt convocaţi in adunare generală ordinară pentru ziua de 2 Mai, orele 9 dim., în localul propriu din Bucureşti, piaţa Victoriei. B Persoanele caritabile, care vor să îndulcească de sărbători traiul unui copilaş ameninţat de tuberculoză, sunt rugaţi să trimită obolul lor d-nei Elisabeta Feiti, str. Marginii 21 prin str. Tunari. BD. Martin Thoilman Binder, notar judeţean la prefectura Alba, a fost numit pretor al plăţii Sieu (Năsăud) în locul d-lui dr. I. Monda, demisionat. B D. N. Moscu, poliţai al târâşului Haţeg şi Dogmu, poliţai al oraşului Târgovişte, au fost transferaţi unul în locul altuia B D. Lascăr Potlogeanu, comisar-şef, în poliţia gării Chitila, făcând o razie în trenul de Chişinău, a prins pe T. Davidov din Sulina, cunoscut pungaş voiajor, în momentul când încerca să opereze pe un călător, care se afla pe scara unui vagon. Numitul a fost inaintat siguranţei. „ Membrii „Reuniuni artistico-educative‘‘, a prof. de muzică, desemn, educaţie fizică şi lucrul manual, se vor întruni azi. Miercuri, ora 6 d. a., în localul cercului didactic din Bucureşti, str. Gutenberg 6. D. lt.-colonel Oroveanu de la cabinetul ministrului de război, a fost decorat cu „Steaua României’’ în gradul de ofiţer, cu însemnele militare de pace. Min. de interne a anulat constituirea consiliului comunal din Tighina. D. N. Nicolaescu, director general a fost înaintat pe ziua de 1 Aprilie, subadministrator al Casei şcoalelor.*• D. V. Candrea a fost numit inspector şef al regiunii a IlI-a şcolară. • Se aduce la cunoştinţa tuturor medicilor, veterinarilor şi farmaciştilor, cari au făcut campania în fostele armate austro-ungară şi rusă, să înainteze ministerului de război, direcţia 6-a sanitară, următoarele acte: act de naţionalitate, act din care să reiasă data obţinerii titlului academic respectiv de la facultăţile respective; „Monitorul Oficial” în care li s’a publicat dreptul de liberă practică în ţară şi act din care să reiasă situaţia militară actuală. Au fost decoraţi: d. dr. St Cerkez, preşedintele Uniunei Camerelor de comerţ şi de industrie cu „Coroana României” în gradul de mare ofiţer; Chr. D. Staicovici, vice-preşedintele Camerei de comerţ şi de industrie, Comandor al ordinului „Steaua României”; Gh. Christodorescu, directorul general al Uniunei Camerelor de comerţ şi de industrie, Comandor al ordinului „Steaua României”. Bi Eri s’a sancţionat legea pentru modificarea statutelor Societăţii de credit industrial. D-nii I. Aleman, director regional silvic, L Timoc, inginer consilier silvic. I. Pop, protopop în comuna Mărişel şi Leon Scridou fost prefect, au fost numiţi pe termen de 1 ani, membri în consiliul de administraţie al soc. „Regna”. STUDENŢEŞTI ♦ Membrii cercului studenţesc „Alexandru Sihleanu“ sunt invitaţi la întrunirea generală ce se va ţine Vineri 2 Aprilie, ora 9 jura. dim, în localul liceului „Regele Ferdinand" din R.Sărat. MILITARE □ Pe ziua de 1 Aprilie, d. general Mărdărescu va trece la inspectoratul III general de armată, în locul d-lui general Petala. D. general Petala N. va trece la inspectoratul II general de armată, în locul d-luî general Eli Stratilescu, ieşit la pensie. ♦ D. Emil Negruţiu a fost reales primar al oraşului Odorhei. Cum de inspectoratul II general depind şi toate şcolile militare, d. general Petala a plecat în Franţa pentru o lună, spre a studia organizarea şcoalelor militare de acolo. ŞCOLARE . Pentru întocmirea unui anuar, foştii elevi şi absolvenţii şcoalei de meserii din Piteşti, sunt rugaţi să arate direcţiunii şcolii . Câţi ani au urmat cursurile şcoalei, anul absolvirii, meseria învăţată şi ocupaţia actuală. ♦ D. N. Regman, inspector secundar, a fost numit inspector general al Învăţământului secundar din Ardeal. ♦ D. I. Vidu, maestru compozitor, a fost numit inspector general al învăţământului muzical în şcolile normale. „ La 20 Aprilie se va ţine examenul de capacitate pentru ocuparea catedrelor vacante de pedagogie din învăţământul normal al băeţilor şi fetelor. Comisiunea examinatoare se compune din d-nii : C. Rădulescu-Motru, G. G. Antonescu şi P. Gârboviceanu. ♦ Examenul pentru învăţătorii minoritari ce urma să se ţină în vacanţa Paştelui, s’a amânat în luna August. SANITARE . D. profesor dr. M. Manica Haide a fost numit membru în consiliul sanitar superior, în locul d-lui profesor dr. D. Ionescu, demisionat. D. dr. Deşliu Gh., a fost însărcinat provizoriu pe ziua de 1 Aprilie 1928 a face serviciul de medic al spitalului şi circ. Ciumuleşti, jud. Fălticeni, in locul vacant. S’au făcut următoarele numiri de membri in Consiliul sanitar superior, şi în comisiunile medico-legala si balneară: In Consiliul sanitar superior: d. dr. P. Nicolaescu, delegat de epitropia Sf. Spiridon din Iaşi ; d. prof. dr. Manicatide ; d. dr. Theodor Mironescu, delegat de colegiul medical al Eforiei spitalelor civile din Bucureşti ; medic veterinar Gl. Ionescu-Br..ia, delegat de direcţiunea generală zootehnică şi sanitară veterinară; farmacist loan Mihalcescu, delegat de Asociaţia generală a farmaciştilor din România şi dr. P. Niculescu, din partea Asociaţiei generale a medicilor. In Comisiunea medico-legală 1 d-nii : prof. dr. Mina Minovici, profesor dr. V. Babeş, profesor dr. N. Gheorghiu, profesor dr. C. Daniel, profesor dr Al. Obregia, profesor dr. D. Ionescu şi profesor dr. Zaharia. In Comisiunea balneară : d-nuii dr. Niculescu P., ca director medical al staţiunei Govora ; Movilă Sever, ca proprietar de stabiliment balnear ; directorul fondului religionar din Cernăuţi, ca proprietar de ape minerale de băut; profesor Snacu, ca chimist de chimie analitică ; dr. Zaharia ca chimist specialist în ape minerale ; profesor Racoviţă Emil, din partea Oficiului naţional turistic. SPORTIVE □ La Madrid se dispută cupa Madridului între cei mai buni campioni mondiali în lupte greco-romane. Printre campioni e și compatriotul nostru Const. Angelescu. Pentru luptele de finală, luptătorul român este bine clasificat. Foileton al ziarului „Universul“ N-rul. 14 Din 31 Martie Berrin Béraud Ce-am văzut la Moscova Traducere de A. P. N. L'am rugat să nu facă aşa ceva. Definiţia pe care o aştepea şi care, era a sa, avea, pentru mine (pentru noi toţi, „micii burghezi din Occident”), mai mult preţ decât prikaz-ul Sovietic asupra limitării dreptului de vot pe care vroia să mi-1 citească, ori frazele îndeajuns de cunoscute ale Manifestului din 1848, îl rugai să lase în pace soneria. Dealtminteri, nimeni nu răspundea. ..... — Ei, urmă , Kamenev, în adevăr, este foarte simplu : im burghez este un exploatator. Făcui pe omul care cade din cer. — Exploatatori ? zisei eu. Mai aveţi încă dintr'ăştia cu toată Revoluţia ? — Aida, aida, zise presidentul Sfo-ului, o ştii prea bine. N‘am putut distruge toate exploatările, nici a egaliza salariile. Suntem într’o perioadă de tranziţie. Este sigur, vail că noi şi-am realizat de loc comunismul. — Atunci, comuniştii sunt în opoziţie ? — Nu. Sunt la putere. Proletariatul exercită dictatura şi tin a spune că, regim burghez în mâinile burghezilor, capitalismul de Stat, se preface în regim revoluţionar prin simplul fapt că trece în mâinile ţăranilor şi lucrătorilor. . . I ’ Vom mai vorbi de asta. Dar în privinţa salariilor, am auzit că la Baku, lucrătorii câştigă câte 18 ruble pe zi, iar inginerii câte 180 de ruble. — Nu putem da câte 180 ruble la toată lumea. — Dar, puteţi da câte 180 ruble orişicui. Acesta era mijlocul cel mai bun de a nu depăşi spiritul de egalitate care însufleţi Revoluţia. — Nu e nicăeri scris că munca manuală trebue să fie deopotrivă cu munca intelectuală. — O primă acordată inteligenţei, prin urmare ! — Da. — Instrucţiei ? — Fără îndoială. — Sunt încântat că vă aud spunând aşa. Dar atunci ce mai e cu proletarul, acela a cărui soartă este de a fi massa, marele număr, menit numai muncii cu braţele ? Ce o să facă el cu 18 ruble ? Sărman dictator ! Trebue să i se fi urît ca să tot oprime pe funcţionarii aceştia, cari sunt, ce-i dreptul, „oamenii săi”, dar’ cari câştigă de douăzeci de ori mai mult decât el şi mănâncă de cincizeci de ori mai bine. Pun prinsoare că, pentru a face schimbul, dictatorul proletar ar vrea să fie cu mult mai puţin demn de această mândrie dar să fie mai căptuşit cu ruble... — Vă înşelaţi. Lucrătorii noştri aşteaptă. Ei ştiu ce vom face noi mai târziu. Suntem judecaţi prea devreme, suntem discutaţi acum. Dar, peste douăzeci de ani, veţi vedea. — Aşa spun toţi inventatorii neluaţi în seamă. — Vorbesc foarte serios Este adevărat că, nici de aproape, nici pe departe nu am realizat comunismul. Dar, peste douăzeci, treizeci de ani, cel mult. U. R. S. S. va fi evoluat îndeajuns, pentru ca să fie, în toată lumea, modelul regimului socialist. — Afară numai dacă nu va evolua în sens contrariu şi să fiu mea fiţi atunci da cât sicdgrama da Stata conservatoare, formând un cordon sanitar între Asia şi o Europă şi mai roşie decât dv. Nici eu nu glumesc. D. Herriot l-a citat pe d. Krassin în faţa tribunalului dv.... peste douăzeci de ani. Şi d. Herriot spunea: „Peste douăzeci de ani se va vedea dacă dv. ați păstrat mai multe sau dacă noi am dobândit mai multe”. — Se va vedea, îmi spuse. — Dar dacă, zisei, peste douăzeci de ani noi o să fim Roșii, dv., burghezii, ne veți trimite ambasadori ? Nu auzii drept răspuns decât un hohot de râs, o cascadă, care se potolia pe măsură ce scoboram treptele scării. XI BOMBE MOSCOVITE E vorba numai de bombele care se reduc la sgomotul dopurilor : Pienistye, schauwein... sau şampanie. Capitolul acesta putea să fie intitulat: Montmartre-Moscova. Chefuri 2 Da, adevărat, o petrecere tristă, şi îngândurată, plină de griji, o petrecere de cheflii ajunşi la ananghie, cari îşi caută în van trecutul îrntr'o tară în care amintirea a ajuns un delict. Să spun că petrec . Am făgăduit că n’o să fac floricele. Să spunem, numai atât, că lumea cată să nu moară de Plictisul roşu, care ’ntrece plictisul hughenot, în măsura în care stepa întrece predica pastorului. Dar este oare îngăduit să faci chef la Moscova ? Este interzis, fără a fi, totuş. Dar, în sfârşit, este interzis. Totuş barurile se deschid în fiecare seară, afară de Lunia. Iar atunci sunt închise, pentru că Lunia este ziua de odihnă a Sovietului jazzurilor. Se tolerează deci localurile de petrecere, cari, în zidurile lor afumate şi bine astupate, au păstrat o înfăţişare veche de nouă ani, un aer bun de pus în sticle la păstrare, un aer bun aUsui sSwtteis» s.U pi sjt ssss$ i estul mak % . Cum regimul sovietic tolerează aşa ceva ? A fost nevoit s’o facă. Moscova numără un milion de locuitori; pofi să le faci orice acestui milion de oameni chinuiţi de grija de ce vor mânca a doua zi, — orice, numai să nu le distrugi iluzia plăcerii. Chiar pe timpul teroarei, bolşevicii ţinură teatrele deschise ; cu asta şi cu pâine neagră au putut rezista. Acum, când vin vremurile mai puţin disciplinate, trebue albită pâinea şi înmulţite jocurile. Şi atunci, unul după altul, localurile de petrecere s’au deschis iarăş. Şi, cum poporul mormăia, i s’a dat pretextul, care a fost dat de exploatarea desfrâului de către moralişti în toate vremurile şi sub toate regimurile : „Câţi oameni nu trăesc după astea!...“ Cât despre Moscova, nimic mai adevărat în această privinţă. Trebuesc văzute nopţile acelea de pe Tverskaia, care, după miezul nopţii, este un fel de stradă Pigalle a noastră, mai puţin reclamele luminoase. Aici totul se petrece în umbră, o umbră tălăzuitoare, în care fiinţe negre se urmăresc tăcute, prin strigătele birjarilor invizibili şi nenumăraţi, în timp ce toţi caii Walpurgiei parcă bat nicovala pe caldarâm cu copitele lor răsunătoare. Dar demonul care mână balul acesta este un demon posomorit. Aci, ca şi în toată ţara sovietică, râsul a murit ; ai zice că bătrânii l-au luat cu ei în groapă, în braţele acelea înţepenite de foame şi de furia neputincioasă. Şi astfel se poate vedea lucrul acesta de nespus: oameni cari se îmbată cu obrazul împietrit. O astfel de beţie capătă un fel de măreţia. Dar este o privelişte întunecată şi care te desamăgeşte repede, ( ,(Va urmai» ^ L.