Universul, mai 1926 (Anul 44, nr. 99-122)

1926-05-01 / nr. 99

*! UNIVERSUL BAD-NAUHEIM BAIA STATULUI HESS­A Linia ferată — Hamburg — (Berlin) Frankfurt — a. main • Baiei 1 45 minute de la Frankfurt a. main ------­Prospect­­ B. 53 prin Bad u. Kurverwaltung Bad-Nauheim și birourile de voiaj Bae termală de sare (30,5 — 34,40 Celsius) bogată în acid carbonic, renumită în toată lumea. Neîntrecută la boli de Inimă, artere. Reuma, gută, Bronchid, boala măduvei, spinăret, boli de nervi şi de femei. Tot felul de distracţii - Tot felul de sporturi — Toate mijloacele moderne de euri (Loc de recreaţie plăcut şi frumos) — Pensiune excelentă cu preturi moderate. 4 | GPZMMZ——IIMIIEIIIIWI IIIBUMIEfit HIWWW'gmflBPIWM'IflBraBrcillf lElia—IIHIIIll i­HWftUTIlin­g ■■■IBII■IiIMBIII £P/L£Pnc/Lonr nepros/ioar £*por/ofe c/e U* ft o cfoe/fi & C. f*zi/an o. O ep­ozitor pentru Hornon/o: O | orfore/ff. Breurej// Sfr O o cfo- Corone o M2 fa Pentru no/nn/V Pfecf/c/, /o cerere, M05 IRE GRATUITE _____'Io r o pre ferm ac// j/ arogi/ er// Le Roi des CentiFrices Savon den ti Fr ice de iuxe ta presentation ia p/us pratique tavez vos dents comme vos mains ~ avec du Savon Gibbsf li. PATE et SAVON DENTIFRICE Gibbs ^ lap/us an ci enne Suvonnerie du Monde ia mei/ieure Eau dentiFrice ___ _ ________ }D<mö touted led Papfu/rueried. Drogwerveö et Mag/zőmő de Luxe j Repréento/U pour la Roturuche.Up SC für OHA US. ff^Strcula Biserica iariBurareau­ EAu de Gibbs l­any 5. 1 Bine asortat în en gros LIBRĂRIE, MĂRUNŢIȘURI și JUCĂRII — AR11F1CH cu prețul Fabrice! — Ilustrate serpentine si coristi p. serbări F­ănică Teodorescu — Str. Carol 99, Bu­curești — 9 „SUSSOLOL-ROMAN" Societate anonimă minieră român­ă a lucrătorilor din industria petrolului MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI, DIRECŢIA MINELOR PUB­LICAŢIUNE­­• Se aduce la cunoştinţa genera­lă că în ziua de 15 Mai a. c. ora 11, se va ţine licitaţie publică la Ministerul Industriei şi Con­e­rţu­­lui In Cabinetul Directorului Minelor, Cal. Victoriei No. 133, In conformitate cu dispoziţiunile art. 72—83 din legea contabilită­ţii publice, pentru vinderea ur­mătoarelor cantităţi de tiței Kr. 15.445.672 disponibil de im­pozit minier de 2 la sută pe 1924, kgr. 1.008.248 redevenţă din sche­la Gura-Ocniţei dela soc. Rou­manian Consolidated Oilfields, kgr. 410.826 redevenţă din schela Zemeş-Tazlău de la soc. Steaua­ Româână, kgr. 245.801 ţiţei de Moreni depozitat la soc. Concor­dia. Concurenţii pot oferta pentru întreaga cantitate scoasă în vânzare sau pentru fracţiuni din această cantitate, care insă să nu fie mai mici de un lot repre­zentând cantitatea datorată de o exploatare într’o anumită schelă. Condiţiunile de licitaţie şi car­­tele de sarcini, conform cărora se face această vânzare, se pot ve­dea în fiecare zi de lucru dela orele 10—13, la Direcţiunea sus menţionată. Concurenţii pentru a fi admişi la licitație vor depune odată cu oferta garanţia de 10 la sută din pretul total oferit, care poate fi In numerar, efecte publice garan­tate de Stat, sau recipisa orică­rei ■ administraţiuni financiare pentru consemnarea acestei ga­ranţii. , Supra-Oferte nu se primesc, f 28 Aprilie 1926. 4­3144 p. conformitate Director, Indiscifrabil PUBLICATIONS 1 Societatea Ocrotirea Orfanilor din Război, Delegaţia Consiliu­lui Central Bucureşti, Calea Şer­­ban-Vodă nr. 22, va ţine licita­ţie publică cu oferte Închise în conformitate cu art. 72—83 din Legea Contabilităţii Publice în ziua de 12 Mai a. c. orele 10 di­mineaţa pentru aprovizionarea cu lemne de foc, obiecte de îm­brăcăminte, pân­­ă americă etc., şi vinderea unei camionete Ford şi diverse parfumerii, pudre, e­­senţe de rom etc. Doritorii n­oua parte la aceas­tă licitaţie se pot adresa pentru informatiuni la sediul Societăţii In orice zi de lucru intre orele 10--12 dimineaţa. BOLI LUM15T3 SEsol. Blenoragia $i compiiealin­e­lor D-lUI REICHSTADT Cons. 9—1 şi 5-8 Cal. Victoriei 50, Pasaj imobiliare sqmaţiune Se face cunoscut Domni­­lor acţionari cari nu au e­­fectuat vărsăm­ântul al II- lea de lei 75 de fiecare ac­ţiune, la acţiunile din Emi­siunea 11-a, că se acordă un ultim termen până la î6 Mai 1996, pentru plata acestui vărsământ. Contrariu, Societatea va proceda în conformitate cu articolul 170 din Codul de Comerţ. 5094 Lili JOKTlNIaL1 pentru iluminatul oraşelor, gră­dinilor, conacurilor, fabricilor, etc. Economice, simple şi uşor de ir «lat LA M .w*«.­^ELE J. WAPPNER - lea Victoriei No. 49 si Strada Lipscani No. 85 - BUC­.JKESTl -mm® Kantate de Cauciuc Parvesl­rl cu 2 fete Croieli elegante, găsifi la Fabrica „BERNHARD“ Str. Colţei Nr. 20 Etc. Tel. 61/60 _______________________4454 Dr. A. BARASCH Dela Facultatea din Paris Fost elev al PROF. FOURNIER GENITO-imiNARE, DE PIELE SI SIFILITICE — BOALELE PARULUI - îngrijirea feţei, (Coşuri, pistrui, pete, negi, etc.). Consult. 9—19 % şi 2—S. Calea Victoriei 108 (fost 118). — -----—- 4713 BOLNAVII DE STOMAC sunt oameni foarte necăjiţi. Viaţa lor e un chin, căci puterea, buna dispoziţie, sănătatea, agerimea minţii, snierea de muncă, toate depind de elul cum funcţionează stomacul. De aceia datoria fiecăruia este să ve­gheze, căci din uşoară deranjare de stomac, se poate ajunge până la ulcer, după ce bineînţeles, se va trece, prin diverse forme de gastrite, dispepsii, gastralgii, etc. BOLILE DE STOMAC luate In pri­pă, se vindecă uşor, şi In scurt timp. Pentru a ştie cum, scrieţi imediat o carte poştală către FARMACIA VOREL din Piatra­ N., şi veţi primi g­ratuit interesanta broşură . Bolile e stomac, descrierea lor, modul lor de vindecare şi regimul de mân­care, numărul broşurilor ce vă tri­mit gratuit, fiind mic, vă rugăm lu interesul Dv. a nu întârzia. Vă veţi adresa direct FARMACIA VOREL Piatra«. "ÎNGRIJIREA SISTEMATICA a Tenului se face prin întrebuin­ţarea renumitelor preparate C­­A Flora Crăpăturile pielei, cauzate prin schimbările anotimpului Pistrui, Coşurile si Petele de pe obras dispar In curând prin int­ebuin­­ţarea zilnică a Cremei „Flora“­­Săpunul şi Pudra „Ploru» re­­dau catifelarea tenului. A se cere la Farmacii, Drognerii şi Parfumerii, r­eprezentanta­­i Depozit General E. Lindenberg & L. Cioara, Bucureşti, str. Ste­­lea 23 Din cauza p­ecarii de vân­zare urgent Sorea Sza­plin contra oraşului BRAŞOV cu preţ extrem favorabil (circa 14.000 m2, m 2 cu 25 Lei, a­­proape gratuit). Dr. Carol Grasser, advocat Timişoara-Fabrica, str. 7 I. Klein 21 a. Citiţi „VESELIA“ Se va scumpi pâinea în Capitală Eri, brutarii din Capitală s’au dus la primărie să ia răspun­sul la memoriul, pe care l-au depus acum trei zile şi în care cereau să se ia măsuri, ca pre­ţurile fainei să nu depăşească cu mult, preţurile pâinii. Ei au adus la cunoştinţă, că dela data în um­nării memoriului făina s’a mai scumpit, aşa că azi cumpără făina de cal. I. cu 16 lei 75 kgr., cea de cal. II, cu 15 lei 25 şi cea de cal. III, cu 13 lei, aşa că nu le mai convine să vândă pâinea albă cu 12 Iei şi cea neagră cu 10 lei. Brutarii au primit răspunsul că chestiunea e încă în studiu, şi Luni, li se va putea da rezulta­­tuL* Aseară, brutarii nu siunt o în­trunire la sediul sindicatului lor, luîndu-se hotărfrea, cu dacă primăria nu va lua măsuri până Luni, ca preturile faunei să nu întreacă cu mult preturile pfli­­nei albe și negre, cu începere de Marti, să nu mai fabrice decât jimblă (frunzelă) care se poate fabrica de orice greutate și vin­de cu orice preț.­­ Economice-Finan­ciare [lilHUiMifMllHl Deslaraţiunile Inginerilor Gomisline­ Danubiene. GALAȚI, 28. — După ultimele informatiuni primite, lucrările de dragare a canalului dela Sa­lina n'au avansat intru nimic, ba­ra a crescut la o adâncime care permite numai trecerea vaselor de tonagiu mic, iar gurile Dună­rii sunt ameninţate să fie complet împotmolite de aluviunile ce sunt aduse de furtună. STADIUL LUCRĂRILOR încă din ianuarie a. c., din ca­uza vânturilor variabile şi foarte puternice, lucrările de dragare a canalului au trebuit să fie între­rupte. Această întrerupere a pro­vocat o enormă scădere în adân­cimea canalului navigabil de la îmbucătură. Toate vapoarele care îşi regulaseră calajul pe baza a­­dâncimei barei, anunţată de ser­viciul de pilotaj al C. E. D., când au ajuns la Sulina, au fost ne­voite să-şi uşureze din carne spre a putea trece canalul, operaţie care a produs consternare prin­tre navigatori şi pierderi colosa­le comerţului. Spre a se preveni scăderea ba­rei, Comisiunea de la gurile Du­nării a început lucrări pentru prelungirea vechilor diguri, spe­rând că forţa apelor de la Dună­re va spăla aluviunile aduse dela mare. Ce s’a întâmplat insă ? La primul vânt puternic, digurile de piatră, de notat că fiecare piatră aşezată și betonată era in greuta­te de două vagoane, împreună cu saltelele de fascome, au fost i­­nundate și furtuna le-a t&ftt In mare. Când inginerii resident ai Comisiunei veneau cu pilotinele la faţa locului constatau cu groa­ză cum natura îşi bătea joc de lucrările lor. A doua zi lucrările începeau dela capăt pentru ca la cel de al doilea vânt să se repete dărâmarea digurilor. CE AU VĂZUT !*E. C. E. D. Am anunţat că, în urna alar­mei data de ziarul nostru, care a deşteptat şi organele conducătoa­re ale comerţului şi industriei, delegaţii supleanţi în C. E. D. s’au Îmbarcat pe iachtul „Caro­lus Primus’* şi au plecat la Suli­na spre a studia situaţia la faţa locului. In prima zi s’a ţinut în pala­tul Comisiunei din Sulina o con­sfătuire la care au participat d-nii : Ludovic Robinsohn, dele­gat supleant englez, Gaston Phi­lippe Mouille, delegat francez, Eugen Bonachi, delegat român, Ihirry şi inginerii residenţi E. T. Ward (englez), Figari (italian), Magnusen (Danez) şi Vasilescu (român). Delegaţii supleanţi ai Comisiu­­nei s’au arătat surprinşi de ma­rea scădere a adâncimei barei şi au cerut inginerilor explicaţiuni. Inginerii au demonstrat că, în ciuda tuturor lucrărilor ce se exe­cută, furtuna readuce aluviunile şi astfel bara este intotdeauna în primejdie, înainte de a se îmbarca pe o pilotină, unul din delegaţii su­pleanţi, reprezentantul unei pu­teri amice ţării noastre, văzând marele număr de vase încărcate ce nu pot eşi la mare, s’a expri­mat : Uitaţi-vă, ce nenorocire. Nici nu m’am gândit că voi vedea a­­tâtea bastimente ce nu pot trece canalul. Nu ştiu unde vom ajun­ge, dar e păcat de economia a­­cestei ţări, care fatal merge spre distrugere". Delegaţii şi inginerii au fost profund mişcaţi de această sin­ceră declaraţie şi însoţiţi de d. căpitan Herter, comandantul­ por­­tului Sulina, s’au Îmbarcat pe pilotine şi s’au transportat până la îmbucătură. Primele explicaţiuni asupra lucrărilor executate au fost date de inginerul danez Magnusen. După ce s’a măsurat bara, ingi­nerul englez E. T. Waurd, şeful serviciului technic a C. E. D. a ţinut să facă delegaţilor su­pleanţi şi tuturor celor de faţă declaration)­ de o importanţă covârşitoare. Inginerul Waard a declarat că, după multe zile şi nopţi de chib­zuinţă asupra fenomenelor ce se petrec la gurile Dunării, a a­­juns la concluzia că lucrările au fost greşit ordonate şi că ni­mic nu poate ajuta ca braţul Sulina să fie întreţinut in bună stare. „Fluctuafiunile cu scăderea şi ridicarea adâncim­ei barei vor continua, trecerea vapoarelor nu va putea fi asigurată şi cu pro­fund regret (in să vă declar că canalul de la Sulina este defini­tiv condamnat şi maximum in doi ani de zile el va fi complet împotmolit". — Cum se poate aşa ceva ?— a ripostat d. Robinsohn.— dele­gat supleant al Angliei. — Da, canalul este definitiv condamnat şi trebue să ne gân­­dim la o nouă soluție. — Eu nu cred în această posi­bilitate, a răspuns d. Mouille, de­legat supleant al Franţei. — Poate că nu, dar inginerii savanţi cari urmează să vină, vor avea să decidă, a replicat inginerul Waard. îşi poate oricine închipui ce figură au făcut delegaţii su­pleanţi ai Comisiunei când au auzit declaraţiile sincere ale­­ inginerului englez. 4 li miilÉiiirpiai Ilii O delegaţie de comercianţi de alimente la d. ministru al muncii. — Comercianţii au redactat un memoriu Am vorbit la vreme de mişcarea întreprinsă de comercianţii din Capi­tală în scop de a obţine o serie de completări şi modificări in tezea re­­paosului duminical, completări şi mo­dificări impuse de experienţa făcută dela promulgarea legii şi până azi. Comercianţii membri ai câtorva societăţi s-au grupat in ultima vreme într’un „Sindicat”, trimiţând câţiva delegati la d. ministru al muncii, spre a-i expune doleanţele categoriei lor. D. ministru Trancu-Iaşi a ascultat cu multă luare-aminte expunerea a­­mănunţită făcută de delegaţii comer­cianţilor şi le-a cerut să se pună de acord, prezintând o serie de propu­neri concrete şi unitare. O nouă în­trevedere a fost fixată între aceşti delegaţi şi de ministru al muncii, ur­mând ca chestiunea să fie din nou discutată şi să se ia hotărâri în prin­cipiu.­­ Punctul de vedere de la care se pleacă este acela al obligativităţii menţinerii repaosului duminical şi al respectării dreptului câştigat pentru funcţionarii comerciali. CE CUPRINDE MEMORIUL COMER­­CIANŢILOR DE ALIMENTE Membrii diverselor asociaţii ale co­mercianţilor, punându-se de acord, un memoriu unic a fost redactat, cuprin­zând modificările pe care aplicarea de până acum a Iezii le-a arătat ca absolut necesare. După ce se arată că unii din func­ţionarii comerciali înţeleg adeseori să procedeze în modul cel mai puţin ci­vilizat, intrând în prăvălii, sub motiv că controlează respectarea legii, şi adresând chiar cuvinte olensătoare, memoriul propune, argumentat, urmă­toarele modificări : magazinele de co­loniale şi de alimente vor fi deschise la amiazi, cu obligaţia pentru patroni de a da drumul la masă personalului pe rând, conform unor tablouri afi­şate în magazin şi puse în vedere, spre a se putea controla în orice mo­ment respectarea lor. Pe de altă par­te, dat fiind faptul că închiderea unui magazin de alimente nu se poate fa­ce brusc, în interval de câteva minu­te, ci e necesar ca, mai ales pe căl­duri, alimentele să fie acoperite, izo­late și puse la ghiaţă, ca să nu se altereze, închiderea magazinelor de a­­ceastă categorie urmează să se facă la ora 9 seara, iar Sâmbăta şi în a­­jun de sărbători la 10 seara. Aceasta în scop de a se lăsa publicului putin­ţa furnizării cu cele necesare, cât şi în vederea evitării desordinei care domneşte azi în privinţa închiderii magazinelor. UN NOU AVANTAGIU PENTRU FUNCŢIONARII COMERCIALI Memoriul prevede, în schimb, un re­al avantagiu pentru funcţionarii din întreprinderile cu băuturi spirtoase, legiferând obligaţia, pentru aceste în­treprinderi, de a ţine închis până la ora 12, lăsând astfel personalului pu­tinţa de a se odihni, de a se duce la biserică şi de a se recrea. Următor propunerilor făcute, Dumi­nica şi sărbătoarea până la amiază nu vor fi deschise decât cafenelele şi cofetăriile, toate celelalte prăvălii (cârciumi, bodegi, etc.) fiind închise. •­ D. ministru al muncii va primi pe delegaţii ''„—«rcianţilor, în această chestiune, în ziua de 4 Mai, când se va da o formă definitivă nouilor dis­poziții ce urmează să fie introduse în legea repaosului duminical. COTA APELOR DONARÎil Pe ziua de 20 Aprilie PORTURILE Corabia 855 360 T. Măgurele 35­* 304 Zimnicea 370 377 Giurgiu 375 375 Oltenița 344 394 Călărași 348 346 Cerna-Vodă 366 366 Hârşova 383 384 Brăila 356 351 Galați 342 340 Tulcea 223 222 Ismail 222 220 Chilia Nou» 187 180 ’ViiiV .... .Ju Raziaş 328 338 Drencova 274 285 Orșova 345 353 T. Severin 410 422 Cetate 375 386 Calafat 370 380 Bechet 365 370 Ce­i ca expoziţia dela Salonic ? Am informat pe cititorii noş­tri despre amânarea expoziţiei internaţionale dela Salonic, pen­tru ziua de 15 octombrie a. c. Ni se spune că nici nu s’a început construirea pavilioanelor. O ne­înţelegere pare să se fi ivit între industriaşii din Salonic şi cei din Pireu şi Atena, aceştia d­in urmă nevăzând cu ochi buni d­esvolta­­rea prea mare a portului Salonic în detrimentul Pireului şi Ate­nei. Se poate că aceste neînţelegeri să fie trecătoare. Guvernul are datoria să se informeze lămurit dacă expoziţia de la Salonic se va mai deschide la 15 Octombrie sau dacă a fost amânată sine die. E bine să se știe aceasta din timp, ca Industriașii noștri să nu facă pregătiri zadarnice, în vederea organizării proiectatului pavilion Imăsm Sabota. p p" \ Pil­p!­ m­­­ara Brăila 28 Aprilie OBORUL Cerealele s’au vândut: 40 care porumb cu 525—600 ; 23 orz cu 680—685 ; 2 ovăz cu 620. VANZARI PRIN BURSA S’au vândut 3 vag. fasole cu 70.000 Iei vagon linie. 3 vagoam­­orz cu 62.250 lei din doc. 2 jum. vagoane porumb cu 59 mii iei vagonul, porumb sârbesc flotant, s’a vândut cu 114 sillingi tona, In cantitate de 80 vagoane, grâu sârbesc 15 vagoane, de 76 kgr. la hl. cu 7 la sut., corpuri străine, cu 227 sillingi tona, 10 vagoane porumb românesc cu 59 mii lei vagonul tona. NAVLUL FLUVIAL’ S’a închiriat un șlep de 650 to­ne, a voiaja dela Făcăeni la Bră­ila, cu 500 lei pe zi, cu 15—50 zile stalii. Slep de 580 tone, a voiaja dela Calafat—Brăila, cu 1400 lei va­gon pe termen de 26 zile. In străinătate Deschiderea Liverpool Grâu. Tendința calmă. Mai necotat. Iulie 11,6 3/8. Septem­brie 10,8 1/2. Porumb. Necotat * Celelalte cursuri nu au sosit din cauza descărcărilor electri­ce. închiderea Chicago Grâu: Tendinţa fermă. — Mai 164 1/2; Iulie 1441/8; Septembrie 1371/4-Porumb: Tendinţa susţinută. Mai 72 7/8 ; Iulie 77 3/4; Septem­brie 80 1/2. Ovăz: Tendinţa susţinută. — Mai 41 1/2; Iulie 42 5/8; Septem­brie 43. Secară: Tendinţa aproape sus­ţinută. — Ma­l 88 3/8 ; Iulie 91 1/4; Septembrie 92 3/4. închiderea Winnipeg Grâu: Tendinţa neregulată. — Mai 156 5/8; Iulie 155 3/8; Oct. 136 3/4. Ovăz : Mal 50 3/8; Iulie 50 5/8 Greva minerilor din Salgótarján (Ungaria) MAJORITATEA MUNCITORI­LOR SE HRĂNESC CU FRUNZE FIERTE Budapesta, 29. — Două mii de lucrători de la minele de cărbuni din Salgótarján, au declarat greva generală, deoarece direcţia minelor a redus zilele de muncă la 2—3 zile pe săptămână. Vestea acestei greve a provo­cat la Budapesta o adevărată panică mai ales în Adunarea na­ţională, unde se zvonise că mai multe sute de muncitori vor veni să facă o manifestaţie. Intr’adevăr, politia, cu mare greutate, a convins pe muncitori să nu plece la Budapesta în nu­măr mare, ci sa trimită o dele­gaţie la ministrul de comerţ Walko, care o va primi azi Deputatul socialist Esztergá­lyos a declarat în Cameră, că situaţia minerilor este îngrozi­toare. Ei sunt nevoiţi să se hră­nească cu frunze verzi fierte, iar 70 la sută din ei sunt goi, fără haine. 28 Aprilie Congress! Industria­şilor germani Berlin, 29 (Rador). — Miercuri s’a deschis întrunirea plenară a congresului industrial german din Berlin. In discursul său de inaugurare, cancelarul Reichu­­lui trage o paralelă Intre situa­ţia actuală politică şi economică a Germaniei, faţă de situaţia de la sfârşitul războiului, şi con­stată o considerabilă îmbunătă­ţire. Oratorul a declarat că pentru însănătoşirea completă a econo­miei, va fi nevoie de linişte in politica externă. In primul rând se cere evacuarea zonei renane d* «ta* o&mtu «tata*. Anni XIIV. - nr. 99 Sâmbăta 1 Mai 19211 SCH­IMB­UL Pe ziua de 29 Aprilie DEVIZE STRĂINE (Descrii­erea) [ VALUTE EFECTIVI , ■»«*_’ ^ BURSA OFICIALA DE DEVIZE Devize in PETROLIFERE ROMANE ———■——=-==-=-=■=====•■ '*rg ober ____=^4«^=»=« Oferite cerute încheiate On pa am . ... . ___________________________— . 28 Aprilie 1 Paris . . . 8,58 — — — . . „ .­­ ... . Londra . . 1262 1259 — — Astra Româna 9,0 Zurich0rk $0 2-'' - - Steaua Română 492 Prags . . I 7,68 — — Concordia 500 Bruxelles. 9,25 — — — Viena. . . 36, 5 — — —- Petrol-Block 400 ’ Milano . . 10.44 — — Berlin . . 61,80 — — — Redevenfa 40« I Zurich Paris Londra Napoleonul aur. 980,­1606 ____________________________Francul francez P.w București I 1.99*'^ 11,85 12­45 „ elvețian 49—49^ Berlin . . 123,15 721 — belgian 9,25—9,50 A­msterd.. 207.90 1218 12,0991,, Lira sterlină . 1240—1260 New-York 5,17, *1, 30,33 4,86 "l,, „ italiană. 10.35-10.60 Londra. . 25,16 147,50 — Dolarul . . 257—269 Paris ... 17 — 147,40 Cor. cehoslovacă 7,65—7,70 Milano .. . 21,77 'I, 121,80 .21.02’, Sheifling anstr. 35,­3?,— Budapesta 72,40 — 27.80 Marca germană 60.­62.— Praga 15,33 1 89,75 164,18 Coroana ungară 36,75 -37,— Belgrad 9,11 53,50 27.60 Dinarul . . . 4.45- 4.50 Viena . 73 42,80 — Leva • • , • 1.80— 1,'5 Varșovia. 50,50 — — Zlotul • . . 29.—30 Bruxelles — 407 136,53 Lira otomană 125 -130 Zurich ... — 586.50 25,15'1, Drahma 3.50—4. B­URS­A Bu­­cu­reşti» TÂRG OFICIAL de la 11 la 12 dimineaţa) Scrisuri funciare rurale 5 la sală 46; Scrisuri urbane Bucu­reşti 49,34, 49,45 ; Banca de scont 340; Petrol Govora 2050 ; Petro­lul românesc 2800; Astra română 8200 ; Concordia 2540, 25 ; Credit minier optat 3030, 35, 40, 45, 50, 40 ; I. r. d. p. optat 1560, 65, 60, 65, 60, 70; Idem pui (două vărs.) 1050, 70; Idem (complect vărs.) 1425 ; Petrol Block 640; Mica 690, 95, 90; Reşiţa 1400, 395 ; Ge­nerala asig. 2500. IN TÂRGUL LIBER După închiderea bursei ofi­ciale, cursurile au oscilat între cifrele de mai jos : a două cifră indică, totdeauna ultimul curs de încheiere, sau cursul la care elevele au rămas oferite. Cursurile cu asterisc sunt cursuri noui; celelalte sunt ul­tm­ele cusuri anterior rămase EFECTE CU DOSANDA FIXA Renta 1913 4 1/2%. 140—160 „ externă 4% 70—75 „ „ 5% 85-90 Impr nat 1916 55—55 1/2 Impr. unirii 1916 56.1/4—56.1/2 Impr. refac. 1920 57—57.1/2 Renta împropr. 1920 45%—45% Obl. jud. 4.1/2%. 57-59 610—615 Com. Bucur. 4%. 43—45 •Scris. rur. 5% 45.%—46 •Scris urb. Buc. 5%. 49—49.% Scris. urb. Iași 5 %. 41.1/2—42 Bonuri Casa Rurală 5% 55—60 Obl. soc. loc. cft. 5% 55—65 BĂNCI - B-ca Naf. opt. cup. 5375 —5400 B-ca Națională pui 5200—5250 M. Blank ex. cup. 965—975 . B-ca Agricolă ex. cup. 208—215 . B-ca rom vechi ex. cup 620—625­­ . B-ca rom. em. VII ex. cup. 605—610 *B-ca de Scont ex. cup. 335—340 Dacia­ Traiană 280—300 Viticolă ex. cup. 250—260 Fortuna 375—400 Comerț ?i credit, din Praga 100-105 Sindic, agr. Ialomița 170—175 Bank Of. Rotim. Ltd. 4000—4200 Banca de cred. rom. 555—560 B-ca gen a­găr. rom. ex. cup. 400—403 Comerț Craiova ex. cup. 720—730 Banca comercială rom. 530—540 29 aprilie ’Franco-română ex. cu­p. 530—340 B-ca Sind. agr. Ilfov 470—480 Țărănească 190—200 Cerealiștilor 345 -350 Banca Minelor *1' 720—730 Banca Carpaților 415—420 Albina, Sibiu 760—770 PETROLIFERE •Astra rom. optată 8150—8200 Steaua română 4050—4070 Speranța opt. ex. cup. 2150—2200 Speranța pui ex. cup. 1825—1850 •Petrol rom. optate 2750—2800 Petrol rom. pui 2675—2725 •Petrol Block 630—640 Rom. belg. de petr 1150—1200 Generala Petroliferă 300—310 •Concordia 2500—2525 ‘Credit minier (opt.) 3030—3040 Idem pui (un vărs.) 2­00—2130 •dem pui (2 vărs.) 2290—2300 ‘I. R. D. P. optate 1560—1570 Idem pui (un vărs.) 990—1005 • Idem pui (2 vărs.) 1050—1070 Redevență 590—600 Sospiro 510—320 Foraju optate 600—330 România petroliferă 460—465 Petrolul 270—280 Prahova 150- 260­­Petrol Govora opt. ex. cup. 2040—2050 Idem pui ex. cup. 1900—1925 Subsolul român (2 vărs.) 380—390 NAVIGAȚIE România 660—670 Maritima Brăila 160—170 Dunărea *10 420 S. R. D. 660-670 SOC DE ASIGURARE Dacia România 3500--3550 Generala 2550—2575 Naţionala 1150 Agricola optate 1150 Urania 2300—2350 Steaua României 1025—1030 DIFERITE SOCIETĂȚI Postav Bukuşi 1100— U25 Cartea românească *20—430 Forestiera Drajna 1200—1250 Credit tech. ex. cup. 340—345 Clădirea românească ex. cup. 400—410 •Mica 675—690 Carpatina 530—540 Credit extern ex. cup. 360— 370­­Reşița 1380—1390 Soc. „Universul“ 3800—3850 Fabrica Letea veche 800—810 Fabrica Vulcan 670—680 Soc. marilor hoteluri 860—670 Lignitul 730—740 S. T. B. 80—385 Govora Călim. part. 150—135 Soc. de locuințe eftin. 150—155 JeiiBla ttaililalBi Sursei io Mni — întâmpinarea remizierilor.­­ Chestia valutară - Comitetul bursei din Capitală s’a întrunit Mercuri in palatul Ju Camerei de comerţ şi industrie, bu sub preşedinţia d-luî N. Bălănes­­tri cu asistat de d. Pândele Icono- Lîu, secretarul burseî. Au luat parte d-nîl: Elly Ber­­kowîtz, M. A. Georgescu, prof. dr. Em. Brancovîci, V. Oroveanu, I. du Pu­lidi, I. Gr. Dumitrescu, Pa- ae­raît Gr. Ionescu, ing. V. Alt- Bre­mănişteanu, A. Gusty, O. Kauf­mann, N. N. Boeru şî D. Tănă- ver­sescu. I­ 1 A fost cîtît şi aprobat proce- ce­­sul verbal al şedinţei precedente «P din precedente din 21 crt 80 S’a luat notă de adresa minia-­tel terului de industrie şi comerţ, Pe care înaintează cererile d-lor­­ Sarasj şi d-lor Chiriţescu pentru c/j postul de mijlocitori oficial^ ur- ®*’J m£nd să se Ue seamă de aceste­­ cereri la o eventuală vacanţă. 1 ^ da Comitetul sesizat de o intâm- ^ pinare a remizierilor, cari cer­e, suprimarea garanției de 30.000 11 1**1 pentru fiecare remizier, du­pă lungi discuțiuni s’a hotărlt menținerea acestei garanții care va fi depusă la sindicatul rin burse d­in șase rate lunare de tat 5000 lei Iu. de FIXAREA ALEGERILOR PEN- tre TRU CAMERA ARBITRALA asi Luîndu-s e tn discuțiune ches­­ti­unea alegerilor pentru cele «1 șapte locuri de arbîtrj dela Ca-­a­mera arbttrală, a fost fixată jj,c data alegerilor fe ft Kot o, * ^ Cererea de înscriere a d-lul ales Loewentoa în Corporativ urseî a fost amânată Pent­ru o nouă şedinţă. , CHESTIUNEA VALUTARA 1 Restul şedinţei a fost consac­rat chestiuni valutare, care d upă declaraţiile d-lui N. Bălă­­escu, rămâne o chest­iune vie şî ’ebue serios discutată. A­stfel, după un schimb de ederi intre membrii ombcetu­­ii, după ce s’au adus cazulî ouerete de înstituţiuni cari fae peculaţîuni mari asupn leului, a hotărlt tn principiu A se int îrvină la organele compettote entru: a) un control căi mat­eriat ti 'leace al operaţiunilor dt ds* he; b) Limitareat cu teninţd dt desfiinţare, a autortiţiunUor ate băncilor doi Ardei și care peculează cu valuta nostrtă . 4 ­ratat de comat Bughiaro-iupslaT Belgrad, 29 (Rador). . Confe­ri­ţa pentru încheerea nui tra­it de comerţ între Ul­alna şi îgoslavia a adoptat îl şedinţa, e ori textul proectulu acestui ratat Delegaţia ungar pleacă stăzi la Budapesta sp* a au-, ane guvernului texte definit­V. Delegaţia se va Ilpoia 1 B­elgrad, Miercuria viitor*, spre relua negocierile tnprivint* .y icheerei unei con­ven­­iii vetofe

Next