Universul, iunie 1926 (Anul 44, nr. 122-147)

1926-06-01 / nr. 122

Atenţiune Onor. Public consumator Rog nu cumparati Brânzeturi din alta parte, până nu încer­caţi la magazinul nostru. Vânzarea in detail cu preţ de en­­tros. TOM& ILIESCU & STANCU­ DINCA Plate Bibescu Vodă Nr 10. De vânzare 2 cârâituri, de pluguri cu mo­­tor „baba” 42 C. P., cu 5 brazde, în perfectă stare de Întrebuinţa­re, având foarte multe piese de rezerva noui de mare valoare, predabile imediat. Pot fi văzute oricând la Fabri­­ca de zahăr BOD (lângă Braşov).­­V. " V1.­" .”" ..................... Soldăm cu vama veche Lei 3d m' ^F0N"absolut nescrovit Lei 45 m­ siTlsacun ■ am A­­fl PERCAL francez BaCI pentru cămăși I A: AQk mn. OXFORD dife kfSI ‘vZe rite dese­uri I al Kft U1 IENET Lanț» l»d wv garantat la spălat Lei ŞBju£*Wte Lei 100 lat 100 cm I A! «AA m.CREPON ba­­fel Si IUU iader dublu lat B «AA m. POPLIM cu ftsSI l*U desen pentru­­ lenjerie bărbătească E aâ 14A m. GABARDIN, Lei law latlflOcm. I ai 4£A m- MAROCANI Lei luv lat 100 cm. I aî 4BA nu OLANDA k«l 199U veritabilă lat 200 cm. Pânzărie, Stofe, Mătăsuri Olandă, Ciorapi ENGROS şl DETAIL Vinde cu preţurile cele maL convenabile MAGAZINUL FI.ORGHIDANSFii Str. Pânzari No. 11 BUCUREŞTI COVOARE orientale, Caramanturl« Scoarţe, se repară artistic şi se spală la „MAGAZINUL PERSAN“ Calea Victorie lr 124, cOlt Amzel CUMPĂR COVOARE PERSANE Of«r prafuri maxim« PARtiHEIE«STEJAR vinde en detail si en gros din producția pro­prie Soc. fin. Foresteră din Loma, str. Arcului ? Tel- 53­*6. 5612 De vânzare Mobile de lux di­­n Plan Blu­th­­ner Nr. 14, în strada Carmen Sylva Nr. 7, în fond, vizibil 4-6 u. m.____________________53112 MINISTERUL JUSTIȚIEI Directur­a judiciară D-l Berman S. Olivembaum, domiciliat in București a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de „Olivembaum'1 în acela de „Olivier'1, spre a se numi Berman Olivier. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opoziţiune în ter­menul prevăzut de alineatul 11 al zisului art. 1. ____5317 EFORIA SPITALELOR CIVILE BUCUREŞTI Direcţia Silvică alegii Nr. 12894/28 Mai 1926 PUBLICAŢIE I Se publică spre cunoştinţ.. ge­nerală că în ziua de 13 Iulie 1926, ora 11 se va ţine licitaţie publică, cu oferte închise la se­diul­ Administraţiei Eforiei Spi­talelor Civile din Bucureşti, Bu­levardul Elisabeta Nr. 5 pentru vânzarea de veci a terenului în suprafaţă de circa 13 ha. fâ­­neaţă după proprietatea Craşană din jud. Ialomiţa cuprins în­tre pădurea Craşani, moşia Ba­­liciu de Sus, şi moşia Craşani de Jos.­ , , Estimaţia­ este de 15.000 lei hectarul, iar garanţia provizorie de 10.000 lei. Ori­ce informaţiuni se dau în­tre orele 9—12 la Adiţia de mai sus.­­Directorul Pădurilor, C. Bosoancă p. subdirector, Varlam. ‘ 3241 CONTABIL Post vacant Uniunea Iunie cor­­tiegri şi roşii, efect sar­antat intrebuin tând praful GANDAC D. — Moartea păduchilor de lem­uf întrebuinţând PADUCW. — Se găsese a e vânzare la DROGHERIA l. ST­R.MAN, Str. Lip­scani 104 vis-arvis de grădina si bise­rica Sît Gh­eorghe. 64e PELICULELE FOTOGRAFICE Sunt de calitate rară Cele mai sensibile Cele mai clare Gradaţiune admirabilă Nu se rulează la developai Ortocromatice-Antihalo. De vânzare în toate magazinele bune de articole fotografice Concesionar Martin Badt Bucureşti, str. Jules Michelet 16 Telefon 46/4 5126 Corespondent sau coraspon­tfand­, parted In limba francasi fl români eventual fl germana, sa ca­­ută spre imediată angajara, O* ‘ “ E Oferte «* Implaunl cu pretan­­inție sunt a sa adrasa la anca Românească, Arad. 5518 Canari de distinşi la toate expoziţiile c­u numeroase me­dalii de aur şi ‘ argint. In Decembrie 1985 câştigat con­cursul organizat pentru crescători. Marea medalie a Uniune! din Viena şi medalia de argint a societăţii crescătorilor germani de canari din Berlin Mal am de vânzare şi câţiva canari olandezi. Sosirea In stare vie garantată. Anexaţi mărci pentru răspuns Max Zi­schang, crescător de canari aleşi Graz, Kindermanngasse 18 2 FUMĂTORI I^IT^EBUI &TJW Ele parfameaza admirabil gura şi respiraţiunea şi distrug urâtul şi nesuferitul miros al tutunulu La FUmacii, Droguerii şi Par umerii.________ • PUBLICAŢI­UNE Se aduce la cunoştinţa genera­lă că în ziua de 3 iunie 1926 o­­rele 11, se va ţine licitaţie publi­că la „Vila Lucia" din T.­Ghiol­­sat, pentru vânzarea a 56 bucăţi paturi de fier, şi 80 bucăţi pa­turi de lemn uzate, precum şi o căruţă de subsistenţă sistem ru­sesc. Licitaţia se va ţine orală în conformitate cu dispoziţiunile art. 72—83 din legea asupra comptabilităţei generale a sta­­tului Concurenţii vor depune o ga­ranţie de 10 la sută valoarea o­fertei. Direct,. Casei v­uncii C. F. li (sa) Dr. Demetriad­ No. 13472/926, ziua de Hare UNIVERSUL Ami t­g.-Sr. 122 és Mart? 1 iunie 1026 Azi se întrebuinţează numai excelenta lamă „CULTURA NAŢIONALA“ editează operele clasice şi lucrările de frunte ale contimporanilor, români fi streini, răspân­dind­u-le pe un preţ accesibil fiecărei pungi. Volumele apărute ls „CULTURA NAŢIONALA'­ conţin un ms­­terist sies, cars IntereseM* Îndeaproape pe toţi intelectualii. lată câteva din lucrările a­ărute în ultimul timp la „CULTURA NATIONALA" I P. ISFIRESCU BASMELE ROMANILOR — Cu­legere din cele mai bune bas­me ale „unchiatului sfătos”.— Ii 45. I. AGARBICEANU DOUA IUBIRI.­­ Cele mai stră­lucite pagini ale marelui pro­zator ardelean. - Lei 60. GH. BRAESCU SCHIŢE VESELE. — Satira vie­­ţii cotidiane. — Lei 45. AL. LASCALOU-MOLDOVANU HOTARE Şl SINGURĂTĂŢI.­­ Emoţionante fragmente din viaţa ţărănescă. — Lei 45. C GANG PRIN VIROAGE Şl COCLA­­URI. — Note din răsboiu, scrise cu o sinceritate rară.— Lei 40. CEZAR PETRESCU­ SCRISORILE UNUI RĂZEŞ. - Lei 45. DRUMUL CU PLOPI. - Lei 50. Cele mai bune nuvele ale scri­itorului care a fixat în pagini vibrante sbuciumările sufletu­lui de după răsboiu. RABINDRANATH TAGORE NAŢIONALISMUL. — Expune­­rea limpede a adevăratului naţionalism constructiv.­­— Lei 45. KARL KAUTSKY DE LA DEMOCRAŢ­IE LA RO­BIE DE STAT. — Fruntaşul socialist, polemizând cu Trotzky, pune în lumină marile gre­şeli ale regimului bolşevic.— Lei 40­­. VANDERVELDE SOCIALISMUL ŞI AGRICUL­TURA. — Rostul mişcării şr socialiste în ţările agricole.— Lei 40. PAUL ZARIFOPOL VEDENII. — C’e mai puternice nuvele fantastice din literatu­ra modernă. — Lei 75. H. SPENCER INDIV OUL ÎMPOTRIVA STA­TIU­ f Tf I „S On/X/# J. &J. THARAUD UMBRA CRUCII - Romanul vieţii evreeşti. — Lei 50. HORTENSIA PAPADAT-BEN­GESCU APE ADANCI. — Lei. 55. ROMANTA PROVINCIALA. - Lei 60. Două volume de proză, în care sufletul femeii este a­­nalizat cu o pătrundere, une­ori crudă, de o observatoare sinceră și obiectivă. CH. DROUHET VASILE ALECSANDRI SI SCRII­­TORI­ FRANCEZI - Lei 100. EM. DORIAN DE VORBA CU BALANUL MEU. — Versuri din războiu. — Lei 45. BENJAMIN CONSTANT ADOLF. — Romanul unei iubiri nenorocite. — Lei 42. LUCRĂRILE APARUTE LA „CULTURA NAŢIONALA" SE GĂSESC DE VANZA-rE LA TOATE LIBRĂRIILE DIN ŢARA ŞI LA EDITURA IN BUCUREŞTI, STR. PARIS No. 1 O CARTE ■ UNA SI **«■ S10ASA E CEL MAI FOLO­­SITOR DAR DE SĂRBĂTORI MIHAIL EMINESCU POEZII LIRICE. — Lei 11. POEZII. — Cea mai bună ediţie a poeziilor lui Eminescu, în­grijită de d. Bogdan­ Duică prof. universitar. — Lei 100. POEZII FILOZOFICE. - Lei l­. DUILIU ZAMFIR­ESCU VIAŢA LA ŢARA. — Singurul roman românesc, care s'a vân­dut până azi In 50.000 exem­plare. — Lei 50. O MUZA. — Schiţe satirice şi a­­mintiri din diplomaţie. •— Lei 50. TANASE SCATIU. — Rom­anu­l ruinei clasei boereşti, portre­tul precis al parvenitului. *— Lei 51. BARBU DELAVRANCEA SULTĂNICĂ. — Cele mai strălucite nuvele ale marelui prozator. — Lei 50. A DOUA CONŞTIINŢA.­­ Dra­­ma sufletului modern. — Lei 50. PARAZIŢII. — Viaţa înaltei so­cietăţi bucureştene, romanul desrădăcinaţilor. — Lei 50. RADU D. ROSETTI­­ SPICUIRI. — Cele mai duioase­­ poezii, cele mai spirituale epi­grame, cele mai colorate pa­gini de proză ale d-lui Radu D. Rosetti, întrunite Intr'o in­teresantă antologie. — Lei 40. PRIN PRAVOSLAVNICA RU­SIE. — Rusia ţaristă şi credin­cioasă, Rusia dinaintea revo­luţiei, văzută de un călător care iubeşte gluma şi pitores­cul. — Lei 42 DINCOLO DE HOTARE. — Note de drum, dintr’o călăto­rie la Londra, instructive, — şi distractive. — Lei 45. ION MINULESCU ROŞU, GALBEN ŞI ALBASTRU. Romanul răsboiului, satira crudă a laşităţii „sedentari­lor”. - Lei 100. r»t? îrAoo v r-TT n»r\TP îmctt »*t — lei 100 ROMANŢE PENTRU MAI TÂR­ZIU. — Lei 35. Poetul cel mai discutat, cel mai contestat şi cel mai lău­dat, întruneşte în aceste două volume definitive opera, care i-a creat marea faimă de as­tăzi. I. SLAVICI CEL DIN URMA ARMAŞ. — Ultimul roman al marelui nos­tru scriitor. — Lei 100. AMINTIRI — Eminescu, Cara­­giale, Coşbuc, Maiorescu, Creangă, Alecsandri, etc., zu­grăviţi de omul care i-a cunos­cut de-aproape. — Lei 50 ! I. A. BASARABESCU ! MOŞ STAN. — Pagini uneori­­ vesele, alte ori duioase pentru­­ cei mici. — Iei 45 O CARTE BONA ŞI FRU­MOASA PRINDE SINE ORI­CĂRUI INTELECTUAL PRAHOVA (8 locuri) PARTIDUL POPORULUI : P. P. Negulescu, Gh. D. Nicolescu­, P. Bulfînski, Th. St. Stănescu. OPOZIŢIA UNITA: Dr. N. I­upu, Petre Suciu, C. G. Brezea. I nu, Ion G. Pardos. ARAD ! (9 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Va­ I­sile Goldiş, Cornel Iancu, Pe­tru Marsion, Bela Parecz, Jus­tin Montic, Dumitru Opătean,­­ Hane Beller, Eugen Spinanţia. BLOCUL NAŢ.-TAR­ANESC: Justian Marsieu. IAŞI (8 locuri) PARTIDUL POPORULUI : Petrovici Ion, Pogonat Petru, Po­­povici Omer, Popovici Sava preot, Tăcu Dimitrie, Barbulescu .OPOZIŢIA UNITA: Bujor Paul.­­ L. A. N. C., Cuza C. Alex. ISMAIL (4 locuri) PARTIDUL POPORULUI : Catarg­ Barbu, Popa Ion, Zapo­­roscenko Vladimir. OPOZIŢIA UNITA : Stere Const LAPUŞNA (8 locuri) PARTIDUL POPORULUI : Teodor Neaga, dr. Danii Ciugu­­reanu, Vladimir Cristi, Chirii Gucium­a, Gheorghe Djionat, An­drei Dumitrescu. PARTIDUL LIBERAL : Inculeţ Ion. OPOZIŢIA UNITA : dr. N. Lupu. MARAMUREŞ (4 locuri) PARTIDUL POPORULUI Ilie Mosolygo, Gh. Arghirescu, Victor Man. OPOZIŢIA UNITA : Gavrilă Iuga. MEHEDINŢI (7 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Di­­mitrie Burileanu, Tilică Ioanid, Gh. Ionescu Nica, Mihail Kivu, C. Delescu, V. Ciochina OPOZIŢIA UNITA : Vi­sile Ră­­dulescu. MUREŞ (6 locuri) PARTIDUL POPORULUI: dr. Aurel Banciu, dr. Bernardy, Gh. Nicolae S. Suciu, dr. Szoboszlay Ladislau, Dimitrie Virgil. OPOZIŢIA UNITA: dr. Alex. Vaida Voevod. MUSCEL (4 locuri) PARTIDUL POPORULUI : dr. Cristian Muscoleanu. PARTIDUL LIBERAL: C. I. Brătianu. OPOZIŢIA UNITA : Ion Miha­­liche, Alexandru Muşetescu. NASAUD (3 locuri) PARTIDUL POPORULUI : dr. Victor Moldovanu, dr. Laurenţiu Manea. L. A. N. C.: I. C Cătuneanu. OPOZIŢIA UNITA : Gheorghe Giulea. NEAMŢ (4 locuri) PARTIDUL POPORULUI: N. Calmuschi, Gh. D. Lalu, Victor Isăsescu, Mircea Manoilescu.­­ CETATEA ALBA (7 locuri) PARTIDUL POPORULUI : Ser­­giu Niţă, Calust M. Asvadurov, Pavel­­ Nicolescu­, Daniel Ha­ase, Sergi­­­e I. Gutnic, Ion I.­ Co­­mănescu. OPOZITIA UNITA : C. Stere. CIUC (5 locuri) PARTIDUL POPORULUI : Vir­gil Cioflec, Dezideriu László, Iosif Wilier. VALCEA (5 locuri) PARTID. POPOR­: Popescu bazar. Rădulescu Tom­a. Manole­­scu Nicu. PARTIDUL LIBERAL: I. G. Duca. OPOZIŢIA UNITA: Andrei Li­­vezeanu. OLT (4 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Be­hamt Teodor, Gîgurtu P. L, in­giner. PARTIDUL LBERAL: Ali­­mănişteanu Al. OPOZIŢIA UNITA: Căpăţi­­neanu, D-tru Gh. CALIACRA (4 locuri) PARTIDUL POPORULUI: C. Doctorul Popescu, Gheorghe Gro­ Bu, Alexandru Mavroianu. OPOZIŢIA UNITA : Constantin Angelescu. CARAS (3 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Ion Lupaş, Ion Ţeicu, Corneliu Bo­­jinca. L. A. N. C.: A. C. Curs. OPOZIŢIA UNITA: Mihail Ga­spa­r. TECUCI (4 locuri) PARTIDUL POP.: Iancu An­­gh­elescu, Ghiţă Dimitru şi Ian­cu Pariş, N. Brăescu. TELEORMAN (6 locuri) PARTIDUL POP.: Stan Ghi­­ţescu, Mihai C. Vlădescu, Ion I. Beca, Stan Popescu şi Anton Ma­­rinescu. OPOZIŢIA­ UNITA: Edtard MARTO.­ALBA (cinci locuri) PARTIDUL POPORULUI: Eu­gen Goga. Simn Ioan preot. OPOZIŢIA UNITA: Iuliu Ma­­niu, Vlad Aurel, Pop Ioan. ARGEŞ (6 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Ge­neral Iancovescu, Ioan Popescu, N. D. Popescu, Col. N. Homori­­ceanu. PARTIDUL UBERAL: Vinti­­lă I. Brătianu OPOZIŢIA UNITA: Armand M. Omînescu. BACAU (i locuri) POPORULUI: Ge­­neral Al. Averescu, Berea Gh., Grigore Carp, Moldovanu Alex. PARTIDUL UBERAL: Alex. ^ ^ ^ V- 4î- a«* OPOZITIA UNITA: Prof. Bor­­cea Ioan. BĂLȚI ' (6 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Va- Iuță Nicom. Ionescu Ion, Zamfi­­rescu Anton, Sava Dimitrie, Ca­­rasevici Arseni. OPOZITIA UNITA: Eduard Mirto, cetatea alba 15420 guvernul; 5262 naţ.-ţă­­răniştii ; 1892 liberalii. Aleşi : G. Moţoc, I. G. Stoian. JUD. CIUC (2949 guvernul; 95 liberalii. Ales: Dr. Gyárfás Elemér. DOROHOI 7345 guvernul; 2222 liberalii; 3923 L. A. N. C.; 1425 naţ.-ţft­ă­răniştii. Ales: prof. Şt. Zeletin. JUD. FAGARAS 2784 guvernul; 4454 naţ.-ţără­­nniştii; 244 liberalii: 90 L. A. N. C. Ales : Octavian Popa, naţional. JUD. FALCIU 8250 guvernul; 264 liberalii; 215 naţ.-făt.; 170 L. A. N. C. Ales: Frunzete Popor. JUD. HOTIN 2237 guvernul; 1019 liberalii;­­665 nat.-ţăr. Ales: Serghie Gutuie. HUNEDOARA 16407 guvernul; 2945 libera­lii ; 35148 nat.-ţărăniştii. Aleşi: Justin Pop, Isidor Să­tura şi G. G. Mironescu, naţio­nali. IAŞI 11411 guvernul; 2507 opoz. u­­nită; 2515 L. A. N. C.; 2210 Hb. Aleşi: general Ion Popovici şi lt.-col. N. Stoenescu. JUD. MARAMUREŞ 4240 guvernul; 323 liberalii; 1582 naţ.-ţăr.­­ Ales: Dr. loan Rednic. JUD. MEHEDINŢI 22.632 guvernul; 2315 ţără­­niştti; 508 liberalii; 204 L. A. N. C. Aleşi: I. Rădulescu-Motru şi dr. A. Daniel. JUD. MUREŞ 14.330 guvernul; 433 liberalii; 5306 naţionalii. Aleşi: Dr. Ion Hârşin con­tele Teleki Artur. ODORHEI 11814 guvernul; 360 nat.­ţă­răniştii ; 197 liberalii. Ales Sza­­kad­ Peter. JUD. ORHEI 12322 guvernul; 1769 liberalii; 3698 nat ţărăniştii. Aleşi: Dobrovici N. şi Sirea­cei C-tin. JUD. SALAJ 15768 guvernul; 194 liberalii; 12389 naţ.-ţăr.; 255 L. A. N. G Aleşi: Remus Roşea. Elmer. Domihady.­ui JUD. SIBIU 8328 guvernul; 577 liberalii* 8224 naţ. ţărăniştii. •Ales: d. Beu Ilie. * JUD. SOMES 6157 guvernul; 718 liberalii; 9945 naţ.-ţăr.; 223 L. A. N. G. Aleşi : Dr. Victor Muntea­­nu, Aurel Bilciul. preot, naţ.-ţăr. JUD. SOîJtV­A 16845 guvernul; 625 liberalii; 2126 naţ ţărăniştii. Aleşi: Scarlat Arion şi pr. Gh. Cernăuţeanu. STOROJINEŢ 8361 guvernul; 2920 naţ.-ţă­­răniştii; 718 liberalii; 676 L. A. N. C. Ales : Leon Horia.­­ JUD. SUCEAVA 4823 guvernul; 941 liberalii 1 894 L. A. N. C.; 2408 naţ.-ţăr. Ales: Leon Ilolea. JUD. TARNAVA MARE 9108 guvernul; 3164 liberalii; 3996 naţ.-ţurănişti. Ales: Dr. Arthur Connett. JUD. TARNAVA MICA 7678 guvernul; 364 liberalii; 5521 naţ.-ţăr. Ales: Domşa C. Aurel, proto­pop. JUD. TELEORMAN 19474 guvernul; 1331 liberalii; 3361 naţ. ţărăniştii. Aleşi: Iordan Dumitrescu şî Ion Anastasescu. JUD. TIGHINA 12761 guvernul; 623 liberalii; 2097 naţ.-ţăr. Ales: Grigore Crăiniceanu. JUD. TREI SCAUNE 12464 guvernul; 126 liberalii; 797 naţ.-ţăr. Ales: Şandor Iosif TULCEA 4413 guvernul; 6503 opoziţia unită ; 1742 liberalii. Ales: Popescu-Comişani, ţă­răn. Nu au sosit încă­ rezultatele de­­finitive din următoarele 9 jude­ţe : Buzău, Cluj, Constanţa, Dolj, Gorj, Ismail, Lăpuşna, Năsâud şi Vlaşca. alegerile de la Senat Judetu­l Ilfov Guvernul a întrunit in Ilfov ! Aleşi: Petre P. Negulescu, D. 18981 voturi faţă de 5092 voturi Dobrescu, Dr. Al. Obreja, N. Dar­­obţinute de toate partidele de vari. Aurel Alexandrescu, C. opoziţie.­­ Cristorian, C. Miclescu. In fără Rezultate complete JUD. ALBA 4319 guvernul; 600 liberalii; 11206 naţ.-ţărăniştii. Ales: Popovici Petru, potro­­pop; blocul naţ.-ţăr. JUD. BĂLŢI 16619 guvernul; 759 liberalii; 2218 naţ.-ţăr. Aleşi: Grigorie Trelea, Const. Noe. JUD. TURDA 7420 guvernul; 375 liberalii; 5593 naţ. ţărăniştii; 522 L. A. N. C., Ales: col. Al. Eliade. JUD. ifiV.iS - i \L 35306 guvernul; 1684 liberalii; 1,7514 naţ. ţărăniştii. Aleşi: Aurel Ciobanu, Carol Müller, F. Blascovics şi dr. Iu­­liu Tornya. BIHOR 19498 guvernul; 887 liberalii; 1279 L. A. N. C.; 14037 naţ.­ţă­răniştii. Aleşi: Andrei Horvath, Ioan Papp, dr. G. Popa şi Koksan Ion. JUD. CAHUL ♦440 guvernul; 383 liberlii; 5760 naţ.­târ. Ales: Mihail Placicov JUD. CARAŞ 7529 guvernul; 5133 naţ. ţără­niştii; 1086 liberalii; 2074 socia­liştii; 1502 L. A. N. C. I Aleşi: dr. M. Gopşanu şi Gh. I Jianu. 919 OMORUL "din ORCIVAL Excursia Familiei re­­gale a Italiei Roma, 29 (Rador). — Regele şi principesa. Jeanna, s’au Îmbar­cat eri la Civita Vecchia pe yale­­tul regal ..Savoîa’* pentru o ex­­cursiune în Sardinia. O flota compusă din patru dread­nough­­turi, trei crucişătoare şi 22 tor­piloare, escortează vasul regal. O mulţime imensă, care aclama entuziast a asistat la spectacolul strălucit al plecărei. * Roma, 29 (Rador). — Yachtul regal „Savoia", escortat de mai multe distrugătoare, a sosit la Cagliari. Flota Însoţitoare a an­corat în radă, iar yachtul pe care se gasta suveranul a intrat In port. A debarcat împreună cu principesa Ioana, în aplauzele entuziaste şi frenetice ale unei mulţimi enorme. Au plecat in urmă la primărie şi apoi au asistat la punerea te­­meliei noului palat al poştelor Şi telegrafelor. Manifestaţiile de simpatie Şi de admiraţie pentru suveran și principesă au depășit orice mar­gine. ­OX 5 XXO­ Ce a provocat noua scădere a francuin! Paris. 29.— Consiliul de mi­­niştri sa ocupat azi de situaţia parlamentară internă şi de noua scădere a francului. Perei a declarat ziariştilor, că scăderea este provocată de schim­barea survenită in ultimele 24 ore in situaţia parlamentară şi anunţarea posibilităţii că radica­lii vor trece eventual în opoziţie. Consiliul a deliberat asupra mă­­surilor pentru a para lovitura ra­dicalilor. -00 : 000­ Socialist american res­­pins de guvernul englez berlin. 29. — Din Londra se anunţă că autorităţile de imi­grare engleze au refuzat să vi­zeze paşaportul socialistului **­merican, Russell, care voia să ţie In Irlanda o serie de conferinţe. Starea excepţională se menţine la Anglia . Londra. 19 (Rador). — Din pricina grevei minerilor, starea excepţională decretată­­ la 30 Mai a fost prelungită încă cu o lună.1 ---------------------------------------------------------------------­ încăerare Intre comuniştii fascisti şi socialişti la Londra Londra, 29 (Rador).— Alegerea deputatului socialist Hammersmith în periferia Londrei a dat naş­tere la numeroase dezordini cau­zate de comunişti, fascişti şi so­cialişti. A trebuit să intervină politia ca sa restabilească ordi­nea. î Căutăm corespon­denţi harnici la BABA­­DAG, BALŞ, CAREU, SINARI şi MACIN. Ofertele se vor trimi­te secretariatului de redacţie. Feidet«»»*'* starului „Unb­arstdl“ N-rul 20 Din 0 Mai M R€HtBMLD [ai­ Militan­ Anecdote Istorice HARAPNICUL.­LUS CEZIANU Hriaire oamenii publici împotriva cărora s‘a dezlănţuit o­­poziţia cea mai acerbă, pe vremuri, de către liberalii intorşi din năuntru cu apucături de jacobini, a fost Lascar Catargi şeful partidului conservator — şeful albilor, cum li se zicea atriOmul acesta, care-şi începuse cariera ca zapciu în Mol­dova o continuase ca ispravnic şi, recunoscut pentru energia lui reflectată când era vorba de păstrarea ordinei în epoca ceea de tulburări continue, se înnălţase, apoi, până la scaunul de sfetnic al Coroanei: — omul acesta avea, în ochii adversa­rilor de atâtea culori, două cusururi mari, care, de fapt, erai de ali­maţi ,calități.,, er­a abil în politics şi duşman al năzuinţe­lor nelegitime". De aci porecla de viit­ar —­ pe atunci nu şi naţionalizase expresiunea, diplomat—şi calificativul repefienţu la se dedea tuturor celor cari opuneau zăgaz năvalei „copăie­rilor“ la cinurile publice, năvală pe care roşiii o socotiau în­dreptăţită întru cât catindaţii purtau cocarda lui C. A. Rosetti şi se salutau cu formula de la Paris: „Amice al constituţiei”, formulă pe care o întrebuinţau „isnafii" cărora Grigore Serue, Niţă Stere şi Nae Cavaful, comandiri în garda naţională, le zi­­deau, printr'un eufemism tăios, „baionete inteligente“. Ce era această constituţie, cum era ea, adusă din Anglia, să îmbrace pe român, la care amintirea paşei din Rusciuc era încă recentă, şi ce pricepea mahalagiul de la Delea din prin­cipiile abstracte ale acestei Magna Charta, se vede azi, când, a­­ceiaşi oameni sau derivatele lor, guvernează cu stare de ase­diu, cu cenzură şi cu comisii interimare, după ce au trăit cinci­zeci de ani sub regimul ei... Cine te ascultă, însă, cine, mai vârtos, te-ar fi ascultat pe la 1870, când i-ai fi spus ca împroprietărirea lui Cogălniceanu s-a făcut nu pe moşiile lui Eliade Cârciumarescu, ori pe ale lui Capră, din Teleorman, ci pe ale „ciocoilor” reacţionari ; că aşezămintele spitaliceşti, cu totul gratuite până la liberalii ge­neroşi, au fost fundate cu zestrea nu a lui Costiftescu, ci din averile închinate de boierii „vampiri” ; că moşiile seculariza­te, ale mănăstirilor, fuseseră dăruite de „strigoii” conservatori, nu de Niculeştii-Rietz; că nu legionarii din garda naţională ci guvernul „ruginiţilor” a făcut, la 1888, a doua împroprie­tărire a ţăranilor; că, deunăzi, în parlamentul de la Iaşi. ..re­trogradul” Mihail Cantacuzino, nu ţărănistul Mih­alache, şi-a pus, ceil dintâîu, pământul la dispoziţia celor de pe front -- şi că, nu boierii, ci democraţii, cei cu sufletul înnodat de al Pro­letariei dels-sate, şi-au urnit moşiile de la munte la baltă, de pe cum îşi găsiau socoteala sa le aibă la deal sau la vals !... Dar aşa se scrie istoria: conservatorii, reacţionari, fana­rioţi şi bizantini, au trăit pururea din sudoarea săracului -­ pe când liberalii, amici ai constituţiei, altruişti şi robi devotaţi ai poporului, şi-au deschis pieptul, ca pelicanul, ca să hrănea­scă mulţimea de nevoiaşi cari frământă pământul... „Vulpoiul” bătrân n'avea darul vorbei. Se exprima cu greu dar lapidar şi cu o bonomie prefăcută, care exaspera pe adversar. Fraza-i, de câteva cuvinte moldoveneşti, însă, răs­turna un discurs elocvent. La conferinţa, de patru zile, a lui Delavrancea, liberal a-­­­tunci, conferinţă in cursul căreia, cu ocazia desbaterei asupra­­ Mesagiului, oratorul numise pe conservatori „piei roşii“, Ale­xandru Lahovari a trebuit, ca replică, să diserteze, cu verva-i copioasă, două ceasuri întregi, ca să închie, la sfârşitul cu­vântării, cu dojana, rămasă celebră : „Liberalii vorbesc de­­ pieile roşii dar uită să vorbească de pieile care nu roşesc nici­odată !”; — pe când Lascar Catargi, intr'o circumstanţă la fel, când C. C. Dobrescu, ca să protesteze contra faptului că po­liţia din Ploeşti vorbise cam aspru cu un „cetăţean indignat“, ocupase cinci şedinţe, în care vreme făcuse o incursiune largă prin istorie, dela Tutm­es la Loyola şi până la Căpitan Costa­­che, cu conu Lascar s‘a sculat și, în dialectul de peste Milcov, a răspuns doar atâta: — Noi, domnilor mei, avem, aiasta, treburi pe la departa­mente — nu putem s'a di vorbă trig dziua. Reglementul dzice că, după ce mântuie vorbitorul, se pune, aiasta, moţiunea, la vo­t S'o punem la vot — şi vom vidă. La vot, se înţelege că majoritatea nu s’a rostit nici pentru Faraon, nici pentru­­capul iezuiţilor — ci pentru... Căpitan Costache. Dar era autoritar, bătrânul — și autoritatea lui se impu­nea fără adesea, să fie nevoie de a se rosti el. Ca exemplu e faptul că, față cu el, în consiliu, nici un ministru nu fuma—­­nici Jacques Lahovari, le bouillant Achile, cum i se zicea pen­tru temperamentul lui excesiv de viu. De altfel, când era vorba să cheme pe cineva la respectul datoriei, nu se jena să întrebuinţeze procedeuri de zapciu, ori cine ar fi fost persoana căzută în vină. Aşa,­Intr'o seară era convocat consiliul de miniştri. La teatru juca Monnet Sully. Cei doui Lahovari, cari, spre scandalizarea opoziţiei, făceau amândoi parte din guvern — nu ca acuma!— se duseseră la teatru şi uitaseră de consiliu. Catargi vine la minister, expediază fiârtiile curente şi, când trece în sala de consiliu, constată că lipsesc doui colegi. — Dar domnii fraţi Laovaru ? întreabă pe cei de faţă. Se cer relaţii, prin telegraf, prefectului de poliţie, şi acesta face cunoscut că miniştrii sunt la spectacol. Ci conu Lascar, a­­tunci, chiamă pe Scarlat Dimitrescu, telegrafistul consiliului, şi-i porunceşte — Să te duci mata la teatru şi să spui domnilor fraţi Lao­varu să poftească la consiliu. Dacă vor să rămâie la comedie, să nu se facă miniştri. Şi a adăugat: — Mata să nu te intimidezi. Să le spui aşa cum zic eu, fiindcă nu vorbeşti mata — eu vorbesc ! Şi bieţii miniştri, cât erau ei de Laovaru, au părăsit tea­trul la jumătatea actului şi au venit la minister ca să facă act de supunere. Se petrecuse un incident, la Iaşi. Fleva, leader al opozi­ţiei, făcuse o comunicare, pe care o sfârşise, conform tradi­ţiei, cu : (Va urma) .

Next