Universul, iunie 1926 (Anul 44, nr. 122-147)
1926-06-11 / nr. 131
2 kban MOARTEA MUŞTELOR Lupta contra boaielor contagioase Nimic mai supărător ca înţepăturile muştelor şi mai desgustător ca muştele în mâncare. Tuberculoza, Febra Tifoidă, Holera, Antraxul, (Calacul) etc., se desvoltă în localităţile unde sunt multe muşte. Oamenii şi vitele mor când sunt muşcate de Musca Columbaco. Treieresc distruse. Pentru aceasta întrebuinţaţi „Musca D o" care poate distruge până la 12 milioane muşte, şi care în 2 luni s’ar reproduce la 500.000 milioane în 6 luni (Maiu-Octombre) î20 miliarde de miliarde păziflva de muşte „Musca D o" Se vinde la toate farm. drog. si parf. din tară Depozit general VRENfiU Z. LIVOVSHI Farmacist, Buzău. 2085 PĂDUCHII de LEMN CU ti UALE LOKî Se stârpeşte radical şi garantat prin gasificare din Camere şi Mobile numai la ,.SALVUH( din Str Octavian No. 8 Primul şi singurul institut autorizat de Onor, Serv San. Sup sub No 48141912 în urma experienţelor cu mare succes in faţa somităţior noastre medicale. Feriţi-vă de întreprinderi similare care pe lângă lipsa de specialitate sunt lipsiţi şi de scrupule luând banul publicului pe degeaba şi adresaţi-vă cu încredere numai la Laboratorul SULVUM Octavian 8 Strada 6574 Căderea poreiii şi mătreaţa vor rămâne ca amintire după 2 spălături cu SOPEX patent un produs englez cu renume mondial. Efect hotărâtor şi instantaneu şi asupra paraziţilor de cap (păduchii) îndulează şi fresessă în special părul scurt la Doamne şi Domnişoare SOPEX este minune în ştiinţă Podoaba capului este părul de voiţi a-l salva, înainte de pâine cumpăraţi SOPEX Trimite în toată ţara cu poşta contra sumei anticipat de Lei 40, un tratament. Reprezentantui Deportar General Societatea B. Ionescu, Strada Balcescu No. 27 Brăila. De vânzare şi la principale farmacii, drognerii şi frizerii Unde nu veţi găsi, adresaţi-vă depozit Brăila, Marele Institut de Domnişoare le trimit mostre gratis şi franco. La acest articol scepticismul şi neîncreereă trebue absolut înlăturate 466 uiti BĂILE EFORIEI KRETZULESCU DIN CÂMPULUNG-MUSCEL Având secţiunile de: Hidroterapîe, Aer Comprimat, Inhalaţii, pulverizaţii, Haihaduri, etuve, împachetări, masajuri, băi igenice, de putnă, simple şi cu săruri, (iod, sare, pucioasă, acid carbonic) aburi, bazimuri reci şi calde duşuri scoțiene, etc. Se deschid la 25 Iunie. Se închid la 15 Septemvrie. 546p Constipaţia şi Hemoroizii se vindecă uşor şi sigur cu L AX IN Purgativul Ideal din fructe. Gust plăcut şi uşor de luat. Curăţă sângele şi redă sănătatea. Recomandat da toate somităţile medicale. Se găseşte la toate farmaciile şi drogheriile din ţară. „ . . Depozitul General pentru Romănia ! S. BNKE!.$TEi!fâ FLAVIAN Calea Moşilor 100, Susureşti PIT şi FULGI HIGIENICI spălaţi sistematic în maşini cu aburi vinde fabrica „HIGIENA“ Str. Dr. Felix No. 39 (Piaţa Ruşeşti), Tramvaie 8, 10, 11, 15, 17, 19 şi 20. Marca depositată „IR1DE SĂPUN Colorant-comprimat LANOCHRAG, MATASS etc., etc. pentru vopsit: BB „SUPER-IR1DE“ ” VOPSEA de STOFE In praf extra-concentrat lase artin, lini, Bite, laser uteli. Specialitate în culoarea Bois de rose FRATELLI GABBÎAMI-București De vânzare pretutindeni, pentru Desvelirea monumentului eroilor dorohoeni Dorohoi, B Duminică, 6 Iunie e. ■'a făcut desvelirea monumentului eroilor din oraşul şi jud. Dorohoi Lucrarea este opera sculptorului Georgescu. La ora 10 dim. s'a oficiat un parastas in catedrală de către preoţii Grigorescu, Furtună, Sandovici şi Munteanu. Dela catedrală lumea a mers la monument. Aci s‘a oficiat de aceiaşi preoţi un Tedeum, după care s’a făcut desvelirea. Au vorbit pr. dr. Grigorescu, protoereul judeţului din partea clerului, preamărind faptele eroilor din reg. 29 şi 69 inf.; d. col. Sion Demir, preşed. comitetului, care, după ce aminteşte de faptele ostaşilor pe câmpul de luptă, predă monumentul primarului oraşului Dorohoi. D. Gh. Ivanciu din partea soc. ortodoxe a femeilor române şi a fraţilor luptători din Mărăşeşti; d. Calinic Istrate din partea basarabenilor; d-nii Gh. Tomaziu, fost prefect, C. N. Iancu, directorul şc. normale şi Ştefan Scriba, primarul oraşului. După cuvântări a urmat defilarea în ordinea următoare: şcolile primare, liceul de băeţi, seminarul Pimen-Mitropolitul, delegaţii tuturor comunelor din judeţ cu drapele, cohorta cercetaţilor din Noua Suliţă (Hotin) şi reg. 29 inf. în frunte cu ofiţerii. Au impresionat plăcut corurile frumoase, executate de tinerii basarabeni şi basarabence, veniţi special la această solemnitate. La ora 1 d. a. s-a dat un banchet în saloanele prefecturei unde, pe lângă ceilalţi invitat, a luat parte de general Florescu, comand. div. 8-a din Cernăuţi şi sculptorul Georgescu. Seara, la ora 8, a fost retragere cu torţe. Dim. Raileanu ----------□ • □---------Responsabilitatea penală a medicilor Şedinţa de Duminică 6 c., a Cercului de studii penale a fost consacrată discuţiunilor asupra interesantei comunicări a d. av. I. G. Periţeanu, asupra responsabilităţii penale a medicului. Cel dintâi ia cuvântul d. dr. Eraclie Sterian. D-sa constată, că chestiunea responsabilităţii penale a medicului nu trebuia misă în discuţie publică, fiindcă ea creează în marele public curente de neîncredere în profesia medicală. Când doctrina însăşi nu este fixată asupra acestei responsabilităţi, fiind greu de stabilit vinovăţia medicului, chestiunea este prematur pusă. Citează cazuri în care această responsabilitate este îndoelnică. Medicina este o ştiinţă experimentală şi pentru asigurarea progresului medical, medicul trebuie să se bucure de o imunitate absolută, încheie d-sa. D. dr. D. D. Niculescu regretă că chestiunea responsabilităţii penale a medicului n’a fost adusă în discuţia penaliştilor mai de mult, fiindcă s’ar fi evitat multe pacoste familiilor. Arată că încă din 1903 d-sa a agitat această chestiune. Se pronunţă pentru responsabilitatea penală a medicului ori de câte ori se constată ignoranţa, nepriceperea sau negli■ tenţa sa. D. dr. lonescu constată că chestiunea responsabilităţii penale a medicului departe de a coborâ prestigiul medical, din contră îl ridică. Cine fuge de responsabilitate înseamnă că nu are conştiinţa împăcată. D. dr. Zambilopici din Brăila arată că responsabilitatea penală a medicului este cel mai bun prezervativ contra acelora, cari execută arta medicală fără cunoştinţa şi precauţiunile dictate de ştiinţa medicală. D. dr. Petre Nicolescu, docent universitar, constată că discuţiunile urmate n’au adus o contribuţiune reală la soluţionarea problemei, din contră ele au fost prea puţin obiective, iar exemplele aduse departe de a evidenţia responsabilitatea penală a medicului, din contra arată cât de vagi şi şubrede sunt criteriile pe care s’ar baza. Se pronunţă contra resprtnsabilităţei penale. Discuţiunile s’au amânat din cauza orei înaintate, pentru Duminică 13 cu când vor vorbi penaliştii : Vintilă Dongoroz, Decusara, Pella şi Iulian Teodorescu. ( ----------- ---------Sinuciderea din Tg.Frumos Iaşi, 8 Impiegatul de mişcare din Tg. Frumos, Dumitriu, a încercat să se sinucidă, trăgându-şi un glonţ de revolver în tâmplă. In stare gravă a fost dus la spital UNIVERSUL Curier judiciar Condamnaţi Trib. Ilfov a. I. sub preşedinţia dl-lui Judecător Strelicescu, * condamnat la un an Închisoare corecţională pe George DInescu pentru înşelăciune şi la doi ani juni. pe minorul Soare A. Ene, pentru lovituri cauzatoare de moarte. Primul fiind impiegat la Poşta Centrală serviciul mandatelor, a sustras câteva mandate expediate şi şi-a Însuşit valoarea lor (circa 50 mii lei). Secundul, certându-se cu socrul său Ban Cocoiu, din corn Cutuleţii-Plătăreşti pentru un rest de 200 lei din zestrea ce i se făgăduise şi primind de la acesta două palme In vălmăşagul smucelii, — a pus mâna pe un ciomag şi l-a lovit crunt pe bătrân prăbuşindu-l In şanţul şoselei. Socrul a murit curând dură aceea, ginerele a fost depus la Văcăreşti şi după o lungă prevenţie osândit ert. Lacuna legii D. dr. Ovidiu Gherghele fost consilier de Curte de apel, pus în disponibilitate la 1 August 1924, spre a i se regula drepturile la Pensie, a cerut ministerului justiţiei ca, până ce formalitatea complicată şi tărăgănată a comisiunîi pensiilor se va desăvârşi şi pensia cuvenită d-sale va fi fixată, ministerul să-l servească mai departe toate drepturile d-sale de salar şi retribuţie (în raport cu funcţii, şî gradul in magistratură). Ministerul însă i-a respins cererea. Iar comîsiunea s’a pronunţat asupra pensiei cuvenite fostului înalt magistrat abia la Octombrie 1925, adică după 14 luni. In contra acestui tratament, magistratul a făcut recurs In contenciosul administrativ Ia (Curtea de casaţie s. III) susţinând, că ministerul este dator să-î servească retribuţia integrală a gradului şi sarcinei d-sale din momentul ce s’a dispensat de serviciile d-sale (după anii de slujbă, Împliniţi) şi până ce-i va plăti efectiv pensia datorită» înalta Curte, sub preşedinţia d-lii ema Bott*«,« judecat Marţi recursul, l’a admis; a declarat ilegal returul ministerului de a satisface cererea fostului consilier şi a Invitat autoritatea să reintre in legalitate. Arestat d r. jude-instructor Gh. Niculescu- Bolintin a arestat Marţi şi depus la Văcăreşti, pe Herman Iosif, vânzător In librăria Alcalay şi pe Elena Finkelstein, din calea Şerbiin Vodă, pe cel dintâi sub învinuirea că a furat Însemnate cantităţi de mărfuri din magazinul patronilor săi (librăria Alcalay, iar pe seconda, fiindcă a cumpărat cu bună ştiinţă de provenienţa lor, mărfurile furate. Recurs admis La Braşov, stăruieacă să fie aplicat regimul rechiziţiei clădirilor particulare spre a se satisface mereu crescânda criză de locuinţe pentru funcţionari şi militari. Unul dintre proprietarii de case din Braşov, d. dr. Ilea Ilenei, a făcut recurs la casaţie (s. III) contra ordonanţei comisiunei locale de rechiziţie, prin care i s’a rechiziţionat etajul I al locuinţei Recursul a pus la discuţiune două chestiuni de drept: neconstituţionalitatea regimului rechiziţiilor în regiunile libere şi scoase de sub orice stare de lege excepţională şi caracterul nerechiziţionabil al clădirilor reconstruite sub scutul „legii pentru încurajarea construcţiilor“. Curtea a trecut peste primul motiv şi a dezbătut pe cel de al 2-lea. Recurentul dovedind că imobilul său se prăbuşise din cauza zăpezilor căzute anul trecut şi că astfel i-a făcut reparaţiuni radicale asemuitoare unei adevărate reconstrucţii, a susţinut că intră la prevederile legii Patru încurajarea construțiilor a cerut anularea hotărâriide rechiziție. înalta curte a admis de acest motiv, recursul și a anulat decizia atacată dispunând a fi scos de sub regimul rechiziției imobilul recurentului. Neregulile dela închisori Unt jude-instructor Papadoxal şi procuror Răşcanu, delegaţi să instruiască în afacerea neregulilor dela închisorile statului, s’au înapoiat Marţi în Capitală şi au început coroborarea materialului de dovezi şî mărturii dobândit, vreme de cinci zile de Investigaţii. De astădată străduinţele magistratului instructor s’au desfăşurat numai la Închisoarea Focşani şi la activitatea lui Ştefan Teodorescu, directorul ei S’au descoperit pe seama prevenitului 3 isprăvi grave şi categorie delictuoase : 1. Teodorescu a obţinut dela minister (prin directorul general al închisorilor, d. Cernat) aprobarea unei facturi de lei 50 mi pentru o pretinsă furnitură de mături. In justificarea subii, e) a anexat la dosarul gestiune! o factură fictivă, pe numele unui Boldeanu- Olt, cu prilejul cercetărilor locale, s’a stabilit la Bol» deanu e lăcătuş de meserie Şî că nu viaţa lui n’a furnizat mături închisorilor statului. Strâns cu a sa, Teodorescu a mărturisit că factura a confecţionat-o el; că semnătura lui Boldeanu a scris-o subalternul său, Boţârleanu, diriginte de lu- crări al închisorii; și că suma încasată în contul închisorii și-a însușit-o. 2. S’a dovedit că Teodorescu tsi alesese furnizori numai dintre aceia cari îi asigurau comisioane cât mai grase din valoarea facturilor. 3. Cu ocazia verificării dosarului cu facturi s’a dat de urma încă unei înşelăciuni. Teodorescu a cerut de la firma Negrutz şi Rein & Co. din Focşani o factură — pe 300 mii lei — pentru cercuri şi nituri de butoaie, fără să fi cumpărat in realitate decât pentru suma de lei 100.000. Spre a nu trezi bănuiala comercianţilor, a făgăduit că restul mărfurilor le va lua ulterior. De fapt însă şi-a ordonanţat suma întreagă, directorul general i-a aprobat-o şi Teodorescu a defraudat astfel statul cu încă 200 mii lei. Cercetările continuă. • D. jude-instructor Papadopol a dispus era arestarea lui Botârneanui, fost diriginte al închisorii Focșani (transferat apoi, în aceeași calitate împreună cu Teodorescu la închisoarea Doftara), sub învinuirea de complicitate la escrocherie. Arestarea directni închisorii din T.Mireş 8 Iunie In urma unor denunţuri ci s'ar fi comis incorectitudini In administraţia închisorei locale, d. jude de instrucţie Porao a început cercetări fi găsind acuzările aduse directorului închisorei, Ion Bucur, destul de precise, a ordonat arestarea acestuia. După formarea dosarului, d. procuror Vulpe a ordonat depunerea numitului ft deschiderea acfiunei publice. Dosarul fiind secret, nu ni s'au comunicat decât unele din punctele de acuzare si anume: exces In funcţiune, luare de mită,, delapidare, eliberarea celor unchişi înainte de termen, permise de a umbla în oraş, neexecutarea pedepselor, reducerea hranei deţinuţilor, etc. ‘ESotS* Cereţi, la depozitarii de ziare, la chioşcuri 5i la librării, romanele GOSTA BERLONG si NACH PARIS, într’o aleasă traducere românească, precum şi „Vieţi zdrobite“ de Demetrius, publicate in editura ziarului „Universul“. Adunarea generală a „Sindicatului de arte frumoase“ „Sindicatul artelor frumoase“ a ţinut adunare generală in sala de conferinţe a Univ. populare de la Ateneul Român, sub preşedinţia d-lui M. Bunescu. D-sa citeşte darea de seamă despre activitatea sindicatului. Arată că sindicatul posedă astăzi o avere de circa 400.000 lei şi un inventar in lucrări de artă şi „cărămizi“ ale C. A. F. pentru 1.000.000 lei. Anunţă formarea comit. C. A. F., sub preşedinţia de onoare a M. S. Reginei. Expune planul C. A. F. şi începerea tratativelor pentru obţinerea unui teren aparţinând M. S. Regelui, situat in str. Ştirbey-Vodă. D. Chirovici, casier, expune situaţia financiară pe anii 1924—26. D. preşedinte cere apoi adunării descărcarea d-lui casier şi a întregului comitet, ceea ce se aprobă. D. Han propune rămânerea vechiului comitet; d. Şirato propune pe d-nii Bunescu, Chirovici, Corneliu Michailescu şi d-na O. Greceanu, cari au lucrat in mod efectiv în vechiul comitet. Cam în acelaş sens vor- beşte şi d. Ţincu. D. Bunescu propune candidatura d-lui Vermont. Biuroul de alegere se constituie astfel: d. N. Vermont, preşedinte de vârstă; d. Corneliu Michailescu, secretar ; d-nii Chirovici şi T. Soroceanu, scrutători. Votează 37 membri, întrunind majoritatea şi declarându-se aleşi în comitet d-nii: G. Petraşcu, M. Bunescu, d-na O. Greceanu, St. Dimitrescu, F. Storck, Corneliu Michailescu, C. Medrea, F.Şirato, I. Jalea, N. Tonitză şi Gh. Chirovici; cenzori, d-nii : I. Strâmbu, N. Vermont şi d-na Cuţescu-Storck. La constituirea biuroului au fost aleşi în unanimitate de către: comitet, d-nii : M. Bunescu, preşedinte ; G. Petraşcu şi F. Storck, vice-preşedinţi ; Gh. Chirovici, casier; Corneliu Michailescu, secretar general. --------- O o O ---------■ Medalierea membrilor expediţiei Amundsen Roma, 8.— Institutul geografic din Roma a decernat lui Amundsen, Nobile şi Ellsworth medalia de aur pentru expediţia întreprinsă la pol. • Pilotul Larsen a fost numit membru de onoare al institutului, iar restul membrilor echipajului au primit medalia de argint. Nobile a fost numit apoi profesor pentru construcțiile aeriene la politechnica din Neapole. ----------00 : 00--------— Donatiuni pentru muzeul militar din parcul Carol Ministerul de razboiu mulţumeşte autorităţilor şi persoanelor de mai jos, pentru donaţiunile făcute muzeului militar naţional,din parcul Carol: donatiunea „le musée de lAnnée de l’hotel des invalides“ cuprinzând: două broşuri, 1 album, 145 fotografii şi 4 colecţii cu cărţi poştale privitoare la acel muzeu ; donaţiunea ministerului cultelor şi artelor, constând dintr’un tablou pictură, întitulat „Doina în tranşee’’, executat de pictorul Stoica; donaţiunea primăriei oraşului Sibiu, constând din : 3 scuturi, 3 arme, 12 stindarde, 1 şea. 1 arbaletă, 1 coif, 1 archeluză din secolele XV, XVI, XVII , dona Iţiunea d-lui Balaşu din Orăştia, I constând dintr’o harta, lucrată I de serv. geografic din Viena, re- prezentând Austria şi România, tipărită în 1856, cuprinzând 20 I planşe legate pe pânză ; donaţiunea d-lui C. R. Sturdza, constând dintr’o fotografie, reprezentând pe sergentul voluntar Gh. Donici, mort eroic în războ-iul pentru întregirea neamului; I donaţiunea d-lui general Radu Rosetti, constând din : 2 schiţe înrămate, reprezentând activitatea „Societăţii Naţionale de Cruce Roşie“ în războaiele 1877-1878 şi 1916-1918; donaţiunea d-lui lt.col. Frunzescu, constând din: (3 uniforme militare una austriacă şi două romilueşli); 1 armă austriacă şi una mască germană contra insectelor, capturate la Mărăşeşti; 1 tun de lemn un mic ■niatură; 1 cuşcă bavareză, capturată la Jiu; 1 lampă electrică germană şi 16 diferite broşuri ; donaţiunea d-lui căpit. în rez. Drăguşani„ constând din următoarele obiecte, în parte trofee de război : 3 pistoale, 1 pumnal, 4 săbii şi 4 arme ; precum şi donaţiunea lt.-col. Popescu Cil., din artilerie, constând dintr’o hartă cu planul de acţiune al artileriei armatei I-a, în ofensiva proectată la Nămoloasa în timpul războiului naţional (Iulie 1917). Aceste donaţiuni vor fi expuse în muzeul militar naţional purtând numele donatorilor. Anul XLIV»—Hr. 131 Vineri ?I Iunie 1926 BaHaMMBH MininMHH întâmplări din Capitală Escroci arestaţi D. comisar Vrânceanu a arestat,eri, pe Gh. Athanasiu, de 52 ani, lăcătuş la c. f. r, care In complicitate cu Alexandru Călinescu, electrician, domiciliat In str. Sturza, au săvârşit mai multe escrocherii. Gh. Athanasiu, flăcău tomnatic, avea mereu nevoie de bani şi Inventa fel de fel de escrocherii spre a smulge bani dela femei credule. El le făcea propuneri de căsătorie, şi când se apropia „ziua logodnei", le cerea bani de cheltueli. Odată In posesiunea banilor, logodnica era abandonată şi cu banii escrocaţi se aranjau chefuri cu alte femei. Una dintre victimele lor este femeia Elena Najîţă, din str. C. A. Rosetti 11 bis, care a fost înşelată cu 5000 lei. Gh. Athanasiu a mai escrocat şi pe femeia Anica Regenof, din str. Aurel Vlaicu 154, cu 5000 lei, promiţându-l că-i va procura un vagon de lemne. Femeia prevăzătoare nu a avut Incredere In el şi i-a cerut o garanţie. Athanasiu l-a lăsat atunci In gaj cinci acţiuni ala soc. ,,Petrolul Naţional", spunând că valoarea lor reală e de 15 mii lei, când In realitate ele n’au nici o valoare, fiind din acele emise de Nicu Filipovici. Călînescu a fost şi el arestat şi ambii vor fi înaintaţi parchetului. Nenorocirea dela boiangeria Schmidt Anghel Dobre, lucrător la boiangeria Schmidt, din str. Isvor, pe când spăla cu benzină nişte mătase, nu se ştie prin ce împrejurare, benzina a luat foc şi el s’a ales cu grave arsuri la cap şi mâini. A fost dus la spitalul casei meseriilor. Trie starea bandei „Ghiară de lup“, comisar G. Vasilescu, de la siguranţa Capitalei, a arestat in cartierul Moşilor, banda de spărgători „Ghiara de lup“, care băgase spaima in cartier. In urma anchetei făcute de poliţişti, membrii bandei în număr de patru, au mărturisit 8 spargeri. La gazda lor s-au găsit numeroase lucruri de furat. Bandiţii Constantin Stănescu, zis Ghiară de lup, Ion Enescu, zis Baba, Neculai Stoica zis Urâtu şi Florica Ionescu zisă şi Fortiţica au fost Înaintaţi parchetului. Otrăvire In urma unei vii discuţii familiare, femeia Stela Rădulescu, de 22 ani, din strada Raion 147, a încercat să se sinucidă, bând 100 gr. tinctură de iod. Starea sinucigaşei fiind gravă a fost internată la spitalul Colţea. O cărămidă cade in capul unui trecător Erîdim. o cărămidă căzând de pe schela construcţiei din calea Victoriei 118, a lovit un cap pe d. Loto Brun, din str. Isvor 105, care trecea intr’un taxico, rănindu-l destul de grav. D. Brun a fost pansat la o farmacie din apropiere şi transportat apoi acasă. accidentul de tren din gara Mogoşoaia Cu trenul de Constanţa a fost adus ieri, în gara de Nord, Instalatorul Petre Niculescu, din şos. Colentina 3, care a fost călcat de un tren de probă în apropiere de staţia Mogoşoaia. Nenorocitul avea o rană gravă la cap şi altele mai uşoare Pe corp El a fost ridicat din tren şî transportat la posta de ajutor unde î s’au dat primele îngrijiri medicale şî apoi internat la spitalul Colţea. Starea lui este extraM de gravă, întrucât bara de fier dela locomotivă spărgându-i capul, i-a ajuns şi creerul. încercare de sinucidere a unei eleve Autorităţile poliţieneşti şi Salvarea au fost înştiinţate Marţi seara, pe la ora 8, că la şcoala de nai, din b-dul Basarab 36, s'a menaj, din b-dul Basarab 36, s’a Comisarul circumscripţiei a 10-a, care a plecat imediat la şcoală a găsit în dormitor în nesimţire pe eleva Victoria Trandafirescu, de 16 ani, din anul al III-lea, care băuse o cantitate de acid fenic concentrat. Sinucigaşa a fost ridicată şi dusă la spitalul Filantropia. Starea sinucigaşei fiind gravă nu i s-a putut lua nici o declaraţie. ————————■ cercetaşi decoraţi Au mai fost distinşi cu „Crucea Comemorativă 1916—1918" următorii cercetaşi, pentru serviciile îndeplinite cu devotament în timpul războiului: Alexiu I. Ştefan, Bălăşel T. Constantin, Burcuş St. Constantin, Dumitrescu A. Grigore, Dumitrescu Mihail, Georgescu Dumitru, Ghenovici A. Alexandru, Ghenovici A. Niculae, Gogulescu P. loan, Negrescu Constantin, Pangl. B„ Popa N. Vasile, Popescu C. loan, Săvescu I. Ion, Ştefănescu I. Dumitru, Titulescu D. Titu, Vasiliu Nicolae (Hârşova). Cu medalia „Victoria** au fost distinşi cercetaşii : Berea G. Emilian, Nicolaescu I. Nicolae, Sabareze Iuliu. Brevetele se găsesc la Comandamentul Marei Legiuni (strada Latină, 10). --------------------------- f Sbor peste muntele Blanc Paris, 8 (Rador). — Aviatorul Thoret a sburat peste muntele Blanc, cu o avionetă având un motor de 40 H. P. —-------xxx— UNIVERSUL COPIILOR Nr. 24 cu următorul sumar: Mâna cea tainică, povestire, O. TAFRALI; Cenuşăreasa, versuri, ARTUR ENAŞESCU; Ţigănuşul (roman pentru copii), I. VITASSU; Ţuguilă ’n ţări străine, MIHAIL NEGRU; Căciuliţa roşie (teatru), RADU GYR şi N. MILCU; Povestea lui Albastru- Impărat, ALEXANDRU POGONAT; Frunza nucului, (versuri), I. CONSTANTINESCU-JIBLEA; Câinele pictorului, MARY NICOLAU; Distracţii Instructive, ILIE ALGAZI; De toate, QUIDAM; Rubrica Filatelică, A. V. LECCA; Tudorică şi Andrei, (pagină hazlie), PASCAL; Duelul lui Caram d’Ach, (poveste fără cuvinte), PASCAL. Poşta Redacţiei, Corespondenţa jocurilor. NOUL CONCURS DISTRACTIV. Ilustraţiuni în text de PASCAL, GILLY şi IORDACHE. * 3b curând în foileton Măcelarul de la Verdun Kronprinz-ul Urmarea celebrului roman Nach Paris Emile Zola. Inundaţia trad• de B»JV171B1JIN Gáspár se încumetase să se ducă chiar până la marginea acoperişului. El izbuti să prindă o bârnă și o trase sus cu vânjoasele sale brațe de luptător ■ — Trebue să ne apărăm, strigă el. Jacques, la rândul lui, se trudia să opnască o prăjină lungă în trecerea ei. Petre îl ajuta. Eu îmi blestemam bătrâneţea, care îmi sleise puterile, lăsându-mă slab ca un copil. Dar apărarea se organiza, un duel, trei bărbaţi împotriva unui fluviu. Gaspar, ţinând bârna lui, aştepta bucăţile de lemn din care curentul făcea arme împotriva zidurilor, şi le opria cu asprime, la o mică depărtare de ziduri. Câteodată izbitura era aşa de tare încât îl răsturna Jacques şi Petre manevrau lângă el prăjina cea lungă, ca să îndepărteze şi ei orice lucru de casă. Lupta asta nefolositoare ţinu aproape un ceas. Ei îşi pierdeau capul puţin câte puţin, înjurând, blestemând apa. Gaspar o lovia, ca şi când s’ar fi luat cu ea la luptă dreaptă, o pocnia ca pieptul unui om. Iar apa îşi păstra tăcuta-i încăpăţânare, fără nici o rană, de nebiruit. Atunci Jacques şi Petre se opriră pe acoperiş, istoviţi; pe când Gaspar, într’un ultim avânt, lăsă curentul să-i smulgă bârna care începu să ne lovească zidurile la rândul ei. Lupta era cu neputinţă , Maria şi Veronica se aruncaseră una în braţele celeilalte. Ele repeţiau, cu glas sfâşiat, pururea aceeaşi frasă, o frază de groază pe care o aud neîncetat la urechile mele . — Nu vreau să mor !„ Nu vreau să mor! Roza le împresura cu braţele. Ea căuta să le mângâie, să le îmbărbăteze; şi chiar ea, clănţănind, ridica faţa şi striga fără voie: “ — Nu vreau să mor ! Numai mătuşa Agata nu zicea nimic- Ea nu se mai ruga, nu se mai închina. Năucită, ea îşi plimba privirile, şi se mai încerca să zâmbească, când întâlnea ochii mei-Apa lovia acum ţiglele. Nu era de nădăjduit nici un ajutor. Dinspre biserică tot mai auziam glasuri; două felinare trecuseră o clipă In depărtare; şi tăcerea se Întindea din nou, luciul de apă galbenă îşi desfăşura imensitatea-i goală. Oamenii din Saintin, cari aveau luntre, trebue să fi fost surprinşi înaintea noastră. „ Gaspar urma totuşi să colinde acoperişul. El ne chemă deodată şi ne zise: — Băgaţi de seamă!... Ajutaţi-mă. Ţineţi-mă bine. El reluase o prăjină, şi pândia un lucru negru, enorm, a cărui massă plutia încetişor spre casă. Era un larg acoperiş de şopron, făcut din scânduri trainice, pe care apele îl smulseseră în întregime, şi cam plutea ca o plută. Când acoperişul acela se apropia, el îl opri cu prăjina sa; şi simţind că e ţârit, ne strigă să-l ajutăm. Noi il apucarăm de mijloc şi-l ţinurăm bine.Apoi cum intră în curent, pluta veni singură lângă acoperişul nostru şi aşa de tare chiar, încât o clipă ne temurăm ca să n’o vedem sfărâmându-se în mii de bucăţi. Gaspar sări bărbăteşte pe acea plută, ce ne-o trimetea întâmplarea. El o străbătu la toate părţile, spre a se incredinţa de trăinicia ei, pe când Petre şi Jacques o ţineau la marginea acoperişului. El râdea şi zicea vesel: — Am scăpat, bunicule, am scăpati... Femeile să nu mai plângă !... O adevărată luntre. Uitaţi-vă, picioarele nu-mi sunt udate. Şi o să ne ţie pe toţi. O să fim pe ea ca la noi acasă ! El crezu totuş că-i bine s’o întăriască. Apucă deci bârnele ce pluteau, le legă cu frânghii, pe cari Petre le adusese pentru orice întâmplare, părăsind odăile de jos. El căzu chiar în apă; dar, la strigătele noastre, răspunse din nou râsul lui. Apa îl cunoștea, el făcea vinot o leghe din Garona. Urcându-se iar pe acoperiș, el se scutură, exclamând : — Haide, să ne suim pe plută, să nu pierdem vremea. Femeile îngenunchiară. Gaspar trebui să ducă pe Veronica și pe Maria în mijlocul plutei, unde le făcu să şadă. Roza și mătuşa Agata alunecară singure pe ţiglă şi se aşezară lângă fete. In clipa aceea m'am uitat spre biserică. Emilia sta mereu acolo. Ea se rezema acum de un coş, şi-şi ţinea copiii în sus, căci apa îi şi ajunsese până la mijloc. — Nu te întrista, bunicule, îmi zise Gaspar. O s’o luăm în trecerea noastră, ți-o făgăduiesc. Petre și Jacques se urcară pe plută. Am sărit și eu pe ea. Pluta’era destul de trainică spre a ne duce pe toți, cu toate că se cam apleca într’o parte- Gaspar părăsi în sfârșit cel din urmă acoperișul, spuindu-ne să luăm prăjini pregătite de el spre a ne sluji de lopeţi. Şi el avea una foarte lungă, de care se slujii cu multă dibăcie. Ne supuneam poruncilor lui. După ordinul său, ne rezemarăm cu toţii prăjinile de ţigle , să ne depărtăm. Dar pluta era parcă înţepenită de acoperiş. Cu toate strădaniile noastre, nu puteam s’o îndepărtăm. La fiecare Încercare nouă, curentul ne întorcea cu furie spre casă. Şi manevra asta era una din cele mai primejdioase, căci ciocnireiameninţa la fiecare dată să zdrobească scândurile pe cari ne aflam. Atunci ne simţirăm iar slăbiciunea. Credeam că am scăpat, şi tot mai eram ameninţaţi de ape. îmi părea chiar rău, că femeile nu mai sunt pe acoperiş ; căci în fiecare clipă, le vedeam prăvălite, târâte în apa furioasă Dar, când am spus să ne adăpostim iar pe acoperiş, au strigat cu toţii: — Nu, nu, să mai încercăm. Mai bine să murim aici ! Gaspar nu mai râdea. Ne reînoirăm silinţele, apăsând prăjinile cu puteri îndoite. Lui Petre îi dădu în sfârşit prin gând să se urce iar pe povârnişul de ţigle şi să ne tragă la stânga cu o frânghie; în chipul ăsta el putut să ne scoată afară din curent; apoi, după ce sări iar pe plută, dădurăm la larg cu câteva lovituri de prăjini. Dar Gaspar își reaminti făgăduiala ce-mi făcuse de a lua și pe biata noastră Emilia, al cărei urlet plângător nu mai contenia. Pentru asta trebuia să străbatem strada, în care domnia acel groaznic curent, împotriva căruia luptasem adineauri. El mă întreba cu privirea. Eu eram sdruncinat; niciodată nu dusesem asemenea luptă cu mine însumi. Aveam să primejduim opt vieți. Și totuș, după ce mă codii o clipă, n’avui puterea să-mi astup urechile la acea chemare jalnică. — Da, da, zisei lui Gaspar. E peste poate, nu putem pleca fără ea. El lăsă capul în jos, fără nici o vorbă, şi cu prăjina lui începu să se slujească de toate zidurile rămase în picioare. Plutiam pe lângă casa vecină, treceam pe deasupra coşarelor noastre. Dar când am dat în uliţă, am scos un ţipăt. Curentul, care se prinsese iar, ne ţâra din nou, ne înapoia acasă.V& turma! !