Universul, iunie 1926 (Anul 44, nr. 122-147)

1926-06-11 / nr. 131

2 kb­an MOARTEA MUŞTELOR Lupta contra boaielor contagioase Nimic mai supărător ca înţepăturile muş­telor şi mai desgustător ca muştele în mân­care. Tuberculoza, Febra Tifoidă, Holera, Antraxul, (Calacul) etc., se desvoltă în localităţile unde sunt multe muşte. Oamenii şi vitele mor când sunt muşcate de Musca Columbaco. Treieresc distruse. Pentru aceasta întrebuinţaţi „M­usca D o" care poate distruge până la 12 milioane muşte, şi care în 2 luni s’ar reproduce la 500.000 milioane în 6 luni (Maiu-Octombre) î20 miliarde de miliarde păzifl­va de muşte „M­usca D o" Se vinde la toate farm. drog. si parf. din tară Depozit general VRENfiU Z. LIVOVSHI Farmacist, Buzău. 2085 PĂDUCHII de LEMN CU ti UALE LOK­î Se stârpeşte radical şi garantat prin ga­­sificare din Camere şi Mobile numai la ,.SALVUH(­ din Str Octavian No. 8 Primul şi singurul institut autorizat de Onor, Serv San. Sup sub No 48141912 în urma experienţelor cu mare succes in faţa somităţ­ior noastre medicale. Feriţi-vă de întreprinderi similare care pe lângă lip­sa de specialitate sunt lipsiţi şi de scrupule luând ba­nul publicului pe degeaba şi adresaţi-vă cu încredere numai la Laboratorul SUL­VUM Octavian 8 Strada 6574 Căderea poreiii şi mătreaţa vor rămâne ca amintire după 2 spălături cu SOPEX pa­tent un produs englez cu renume mondial. Efect hotărâtor şi instantaneu şi asupra paraziţilor de cap (păduchii) îndulează şi fresessă în special părul scurt la Doamne şi Domnişoare SOPEX este minune în ştiinţă Podoaba capului este părul­ de voiţi a-l salva, înainte de pâine cumpăraţi SOPEX Trimite în toată ţara cu poşta contra sumei anticipat de Lei 40, un tratament. Reprezentant­ui Depor­tar General Societatea B. Ionescu, Strada Balcescu No. 27 Brăila. De vânzare şi la principale farmacii, drognerii şi frizerii Unde nu veţi găsi, adresaţi-vă depozit Brăila, Marele Institut de Domnişoare le trimit mostre gratis şi franco. La acest articol scepticismul şi neîncre­ereă trebue­ absolut înlăturate 466 ui­ti BĂILE EFORIEI KRETZULESCU DIN CÂMPULUNG-MUSCEL Având secţiunile de: Hidroterapîe, Aer Comprimat, Inhalaţii, pulverizaţii, Haihaduri, etuve, împachetări, masajuri, băi ig­enice, de put­nă, simple şi cu săruri, (iod, sare, pu­cioasă, acid carbonic) aburi, bazimuri reci şi calde duşuri scoțiene, etc. Se deschid la 25 Iunie. Se închid la 15 Septemvrie. 546p Constipaţia şi Hemoroizii se vindecă uşor şi sigur cu L AX I­N Purgativul Ideal din fructe. Gust plăcut şi uşor de luat. Curăţă sângele şi redă sănătatea. Recoman­dat da toate somităţile medicale. Se găseşte la toate farmaciile şi drogheriile din ţară. „ . . Depozitul General pentru Romănia ! S. BNKE!.$TEi!fâ FLAVIAN Calea Moşilor 100, Susur­eşti PIT şi FULGI HIGIENICI spălaţi sistematic în maşini cu aburi vinde fabrica „HIGIENA“ Str. Dr. Felix No. 39 (Piaţa Ru­şeşti), Tramva­ie 8, 10, 11, 15, 17, 19 şi 20. M­arca depositată „IR1DE SĂPUN Colorant-comprimat LANOCHRAG, MATASS etc., etc. pentru vopsit: BB „SUPER-IR1DE“ ” VOPSEA de STOFE In praf extra-concentrat lase artin­, lini, Bite, laser ut­eli. Specialitate în culoarea Bois de rose FRATELLI GABBÎAMI-București De vânzare pretutindeni, pentru Desvelirea monumen­tului eroilor dorohoeni Dorohoi, B Duminică, 6 Iunie e. ■'a făcut desvelirea monumentului eroilor din oraşul şi jud. Dorohoi Lu­crarea este opera sculptorului Georgescu. La ora 10 dim. s'a oficiat un parastas in catedrală de către preoţii Grigorescu, Furtună, Sandovici şi Munteanu. Dela catedrală lumea a mers la monument. Aci s‘a oficiat de aceiaşi preoţi un Tedeum, după care s’a făcut desvelirea. Au vorbit pr. dr. Grigorescu, protoereul judeţului din partea clerului, preamărind faptele e­­roilor din reg. 29 şi 69 inf.; d. col. Sion Demir, preşed. comite­tului, care, după ce aminteşte de faptele ostaşilor pe câmpul de luptă, predă monumentul pri­marului oraşului Dorohoi. D. Gh. Ivanciu din partea soc. ortodoxe a femeilor române şi a fraţilor luptători din Mărăşeşti; d. Calinic Istrate din partea ba­­sarabenilor; d-nii Gh. Tomaziu, fost prefect, C. N. Iancu, directo­rul şc. normale şi Ştefan Scriba, primarul oraşului. După cuvântări a urmat defi­larea în ordinea următoare: şco­lile primare, liceul de băeţi, se­minarul Pimen-Mitropolitul, de­legaţii tuturor comunelor din judeţ cu drapele, cohorta cerce­taţilor din Noua­ Suliţă (Hotin) şi reg. 29 inf. în frunte cu ofi­ţerii. Au impresionat plăcut corurile frumoase, executate de tinerii basarabeni şi basarabence, ve­niţi special la această solemni­tate. La ora 1 d. a. s-a dat un ban­chet în saloanele prefecturei un­de, pe lângă ceilalţi invitat, a luat parte de general Florescu, comand. div. 8-a din Cernăuţi şi sculptorul Georgescu. Seara, la ora 8, a fost retra­gere cu torţe. Dim. Raileanu ----------□ • □---------­Responsabilitatea penală a medicilor Şedinţa de Duminică 6 c., a Cercului de studii penale a fost consacrată discuţiunilor asupra interesantei comunicări a d. av. I. G. Periţeanu, asupra respon­sabilităţii penale a medicului. Cel dintâi ia cuvântul d. dr. Eraclie Sterian. D-sa constată, că chestiunea responsabilităţii penale a medicului nu trebuia misă în discuţie publică, fiindcă e­a creează în marele public cu­rente de neîncredere în profesia medicală. Când doctrina însăşi nu este fixată asupra acestei responsa­bilităţi, fiind greu de stabilit vinovăţia medicului, chestiunea este prematur pusă. Citează ca­zuri în care această responsabi­litate este îndoelnică. Medicina este o ştiinţă experimentală şi pentru asigurarea progresului medical, medicul trebuie să se bucure de o imunitate absolută, încheie d-sa. D. dr. D. D. Niculescu regre­tă că chestiunea responsabilită­ţii penale a medicului n’a fost adusă în discuţia penaliştilor mai de mult, fiindcă s’ar fi e­­vitat multe pacoste familiilor. Arată că încă din 1903 d-sa a agitat această chestiune. Se pronunţă pentru responsa­bilitatea penală a medicului ori de câte ori se constată ig­noranţa, nepriceperea sau negli­­■ tenţa sa. D. dr. lonescu constată că chestiunea responsabilităţii pe­nale a medicului departe de a coborâ prestigiul medical, din contră îl ridică. Cine fuge de responsabilitate înseamnă că nu are conştiinţa împăcată. D. dr. Zambilopici din Brăila arată că responsabilitatea pe­nală a medicului este cel mai bun prezervativ contra acelora, cari execută arta medicală fără cunoştinţa şi precauţiunile dic­tate de ştiinţa medicală. D. dr. Petre Nicolescu, docent universitar, constată că discu­­ţiunile urmate n’au adus o con­­tribuţiune reală la soluţionarea problemei, din contră ele au fost prea puţin obiective, iar exem­plele aduse departe de a evi­denţia responsabilitatea penală a medicului, din contra arată cât de vagi şi şubrede sunt cri­teriile pe care s’ar baza. Se pronunţă contra resprtnsabilită­­ţei penale. Discuţiunile s’au a­­mânat din cauza orei înaintate, pentru Duminică 13 cu când vor vorbi penaliştii : Vintilă Dongo­­roz, Decusara, Pella şi Iulian T­eodorescu. ( ----------- ---------­Sinuciderea din Tg.­Frumos Iaşi, 8 Impiegatul de mişcare din Tg. Frumos, Dumitriu, a încercat să se sinucidă, trăgându-şi un glonţ de revolver în tâmplă. In stare gravă a fost dus la spital UNIVERSUL Curier judiciar Condamnaţi Trib. Ilfov a. I. sub preşedinţia dl-lui Judecător Strelicescu, * con­damnat la un an Închisoare co­­recţională pe George DInescu pentru înşelăciune şi la doi ani juni. pe minorul Soare A. Ene, pentru lovituri cauzatoare de moarte. Primul fiind impiegat la Poş­ta Centrală serviciul mandatelor, a sustras câteva mandate expe­diate şi şi-a Însuşit valoarea lor (circa 50 mii lei). Secundul, certându-se cu so­crul său Ban Cocoiu, din corn Cutuleţii-Plătăreşti pentru un rest de 200 lei din zestrea ce i se făgăduise şi primind de la a­­cesta două palme In vălmăşagul smucelii, — a pus mâna pe un ciomag şi l-a lovit crunt pe bă­trân prăbuşindu-l In şanţul şo­selei. Socrul a murit curând dur­­ă aceea, ginerele a fost depus la Văcăreşti şi după o lungă pre­venţie osândit ert. Lacuna legii D. dr. Ovidiu Gherghele fost consilier de Curte de apel, pus în disponibilitate la 1 August 1924, spre a i se regula dreptu­rile la Pensie, a cerut ministeru­lui justiţiei ca, până ce formali­tatea complicată şi tărăgănată a comisiunîi pensiilor se va desă­vârşi şi pensia cuvenită d-sale va fi fixată, ministerul să-l ser­vească mai departe toate drep­turile d-sale de salar şi retribuţie (în raport cu funcţii, şî gradul in magistratură). Ministerul însă i-a respins ce­rerea. Iar comîsiunea s’a pro­nunţat asupra pensiei cuvenite fostului înalt magistrat abia la Octombrie 1925, adică după 14 luni. In contra acestui tratament, magistratul a făcut recurs In contenciosul administrativ Ia (Curtea de casaţie s. III) susţi­nând, că ministerul este dator să-î servească retribuţia inte­grală a gradului şi sarcinei d-sale din momentul ce s’a dis­pensat de serviciile­ d-sale (după anii de slujbă, Împliniţi) şi până ce-i va plăti efectiv pensia dato­rită» înalta Curte, sub preşedinţia d-lii em­a Bott*«,« judecat Marţi recursul, l’a admis; a declarat ilegal returul ministerului de a satisface cererea fostului consi­lier şi a Invitat autoritatea să reintre in legalitate. Arestat d­ r. jude-instructor Gh. Niculescu- Bolintin a arestat Marţi şi depus la Văcăreşti, pe Herman Iosif, vân­zător In librăria Alcalay şi pe E­­lena Finkelstein, din calea Şer­bii­n Vodă,­ pe cel dintâi sub în­vinuirea că a furat Însemnate cantităţi de mărfuri din maga­zinul patronilor săi (librăria Al­­calay, iar pe seconda, fiindcă a cumpărat cu bună ştiinţă de provenienţa lor, mărfurile furate. Recurs admis La Braşov, stăruie­­acă să fie aplicat regimul rechiziţiei clădi­rilor particulare spre a se sa­tisface mereu crescânda criză de locuinţe pentru funcţionari şi militari. Unul dintre proprietarii de case din Braşov, d. dr. Ilea I­­lenei, a făcut recurs la casaţie (s. III) contra ordonanţei comi­­siunei locale de rechiziţie, prin care i s’a rechiziţionat etajul I al locuinţei­ Recursul a pus la discuţiune două chestiuni de drept: necon­­stituţionalitatea regimului rechi­­ziţiilor în regiunile libere şi scoase de sub orice stare de lege excepţională şi caracterul nere­­chiziţionabil al clădirilor recon­struite sub scutul „legii pentru încurajarea construcţiilor“. Curtea a trecut peste primul motiv şi a dezbătut pe cel de al 2-lea. Recurentul dovedind că imo­bilul său se prăbuşise din cauza zăpezilor căzute anul trecut şi că astfel i-a făcut reparaţiuni radicale asemuitoare unei ade­vărate reconstrucţii, a susţinut că intră la prevederile legii Pa­tru­ încurajarea constru­țiilor a cerut anularea hotărârii­­de re­ch­iziție. înalta curte a admis de acest motiv, recursul și a anulat de­cizia atacată dispunând a fi scos de sub regimul rechiziției imobilul recurentului. Neregulile dela închisori U­nt jude-instructor Papado­­­xal şi procuror Răşcanu, dele­gaţi să instruiască în afacerea neregulilor dela închisorile sta­tului, s’au înapoiat Marţi în Capi­tală şi au început coroborarea materialului de dovezi şî mărtu­rii dobândit, vreme de cinci zile de Investigaţii. De astădată străduinţele ma­gistratului instructor s’au des­făşurat numai la Închisoarea Focşani şi la activitatea lui Şte­fan Teodorescu, directorul ei­ S’au descoperit pe seama pre­venitului 3 isprăvi grave şi cate­gorie delictuoase : 1. Teodorescu a obţinut dela minister (prin directorul general al închisorilor, d. Cernat) apro­barea unei facturi de lei 50 m­i pentru o pretinsă furnitură de mături. In justificarea sub­ii, e) a anexat la dosarul gestiune! o factură fictivă, pe numele unui Boldeanu- Olt, cu prilejul cerce­tărilor locale, s’a stabilit la Bol» deanu e lăcătuş de meserie Şî că nu viaţa lui n’a furnizat mă­turi închisorilor statului. Strâns cu a sa, Teodorescu a mărturisit că factura a confec­ţionat-o el; că semnătura lui Boldean­u a scris-o subalternul său, Boţârleanu, diriginte de lu-­ crări al închisorii; și că suma încasată în contul închisorii și-a însușit-o. 2. S’a dovedit că Teodorescu tsi alesese furnizori numai din­tre aceia cari îi asigurau co­misioane cât mai grase din va­­loarea facturilor. 3. Cu ocazia verificării dosa­rului cu facturi s’a dat de urma încă unei înşelăciuni. Teodores­cu a cerut de la firma Negrutz şi Rein & Co. din­ Focşani o fac­tură — pe 300 mii lei — pentru cercuri şi nituri de butoaie, fără să fi cumpărat in realitate decât pentru suma de lei 100.000. Spre a nu trezi bănuiala co­mercianţilor, a făgăduit că res­tul mărfurilor le va lua ulterior. De fapt însă şi-a ordonanţat su­m­a întreagă, directorul general i-a aprobat-o şi Teodorescu a de­­frau­d­at astfel statul cu încă 200 mii lei. Cercetările continuă. • D. jude-instructor Papadopol a dispus era arestarea lui Bo­­târneanui, fost diriginte al închi­sorii Focșani (transferat apoi, în aceeași calitate împreună cu Teodorescu la închisoarea Dof­­tara), sub învinuirea de compli­citate la escrocherie. Arestarea directni închisorii din T.­Mireş 8 Iunie In urma unor denunţuri ci s'ar fi comis incorectitudini In admi­nistraţia închisorei locale, d. jude de instrucţie Porao a început cercetări fi găsind acuzările a­­duse directorului închisorei, Ion Bucur, destul de precise, a ordo­nat arestarea acestuia. După for­marea dosarului, d. procuror Vulpe a ordonat depunerea nu­mitului ft deschiderea acfiunei publice. Dosarul fiind secret, nu ni s'au comunicat decât unele din punc­tele de acuzare si anume: exces In funcţiune, luare de mită,, de­lapidare, eliberarea celor unchişi înainte de termen, permise de a umbla în oraş, neexecutarea pe­depselor, reducerea hranei deţinu­ţilor, etc. ‘ESotS* Cereţi, la depozitarii de ziare, la chioşcuri 5i la librării, romanele GOSTA BERLONG si NACH PARIS, într’o a­­leasă traducere româ­nească, precum şi „Vieţi zdrobite“ de De­metrius, publicate in editura ziarului „Uni­­versul“. Adunarea generală a „Sindicatului de arte frumoase“ „Sindicatul artelor frumoase“ a ţinut adunare generală in sala de conferinţe a Univ. populare de la Ateneul Român, sub preşe­dinţia d-lui M. Bunescu. D-sa citeşte darea de seamă despre activitatea sindicatului. Arată că sindicatul posedă a­­stăzi o avere de circa 400.000 lei şi un inventar in lucrări de artă şi „cărămizi“ ale C. A. F. pen­tru 1.000.000 lei. Anunţă formarea comit. C. A. F., sub preşedinţia de onoare a M. S. Reginei. Expune planul C. A. F. şi în­ceperea tratativelor pentru ob­ţinerea unui teren aparţinând M. S. Regelui, situat in str. Ştir­­bey-Vodă. D. Chirovici, casier, expune situaţia financiară pe anii 1924—26. D. preşedinte cere apoi adu­nării descărcarea d-lui casier şi a întregului comitet, ceea ce se aprobă. D. Han propune rămânerea vechiului comitet; d. Şirato propune pe d-nii Bunescu, Chi­rovici, Corneliu Michailescu şi d-na O. Greceanu, cari au lu­crat in mod efectiv în vechiul­­ comitet. Cam în acelaş sens vor-­ beşte şi d. Ţincu. D. Bunescu propune candidatura d-lui Ver­mont. Biuroul de alegere se consti­tuie astfel: d. N. Vermont, pre­şedinte de vârstă; d. Corneliu Michailescu, secretar ; d-nii Chi­­rovici şi T. Soroceanu, scrută­tori. Votează 37 membri, întrunind majoritatea şi declarându-se a­­leşi în comitet d-nii: G. Petra­­şcu, M. Bunescu, d-na O. Gre­­ceanu, St. Dimitrescu, F. Storck, Corneliu Michailescu, C. Me­­drea, F.­­Şirato, I. Jalea, N. To­­nitză şi Gh. Chirovici; cenzori, d-nii : I. Strâmbu, N. Vermont şi d-na Cuţescu-Storck. La constituirea biuroului au fost aleşi în unanimitate de că­tre: comitet, d-nii : M. Bunescu, preşedinte ; G. Petraşcu şi F. Storck, vice-preşedinţi ; Gh. Chi­rovici, casier; Corneliu Michai­lescu, secretar general. --------- O o O ---------■ Medalierea membrilor expediţiei Amundsen Roma, 8.— Institutul geografic din Roma a decernat lui Amund­sen, Nobile şi Ellsworth medalia de aur pentru expediţia între­prinsă la pol. • Pilotul Larsen a fost numit membru de onoare al institutului, iar restul membrilor echipajului au primit medalia de argint. Nobile a fost numit apoi profe­sor pentru construcțiile aeriene la politechnica din Neapole. ----------00 : 00--------— Donatiuni pentru muzeul militar din parcul Carol Ministerul de razboiu mulţu­meşte autorităţilor şi persoane­lor de mai jos, pentru donaţiunile făcute muzeului militar naţional,­­din parcul Carol: donatiunea „le musée de lAnnée de l’hotel des invalides“ cuprinzând: două broşuri, 1 album, 145 fotografii şi 4 colecţii cu cărţi poştale pri­vitoare la acel muzeu ; donaţiu­­nea ministerului cultelor şi arte­lor, constând dintr’un tablou pictură, întitulat „Doina în tran­şee’’, executat de pictorul Stoica; donaţiunea primăriei oraşului Sibiu, constând din : 3 scuturi, 3 arme, 12 stindarde, 1 şea. 1 ar­baletă, 1 coif, 1 archeluză din secolele XV, XVI, XVII , dona­ I­ţiunea d-lui Balaşu din Orăştia, I constând dintr’o harta, lucrată I de serv. geografic din Viena, re-­­ prezentând Austria şi România, tipărită în 1856, cuprinzând 20 I planşe legate pe pânză ; donaţiu­­­­nea d-lui C.­ R. Sturdza, con­­­­stând dintr’o fotografie, repre­zentând pe sergentul voluntar Gh. Donici, mort eroic în războ-­­­iul pentru întregirea neamului; I donaţiunea d-lui general Radu Rosetti, constând din : 2 schiţe înrămate, reprezentând activita­tea „Societăţii Naţionale de Cru­ce Roşie“ în războaiele 1877-1878 şi 1916-1918; donaţiunea d-lui lt.­­col. Frunzescu, constând din: (3 uniforme militare una austriacă şi două romilueşli); 1 armă aus­triacă şi una mască germană contra insectelor, capturate la Mărăşeşti; 1 tun de lemn un mic ■niatură; 1 cuşcă bavareză, captu­rată la Jiu; 1 lampă electrică germană şi 16 diferite broşuri ; donaţiunea d-lui căpit. în rez. Drăguşan­i„ constând din urmă­toarele obiecte, în parte trofee de război­ : 3 pistoale, 1 pum­nal, 4 săbii şi 4 arme ; precum şi donaţiunea lt.-col. Popescu Cil., din artilerie, constând din­tr’o hartă cu planul de acţiune al artileriei armatei I-a, în ofen­siva proectată la Nămoloasa în timpul războiului naţional (Iulie 1917). Aceste donaţiuni vor fi expuse în muzeul militar naţional pur­tând numele donatorilor. Anul XLIV»—Hr. 131 Vineri ?I Iunie 1926 BaHaMMBH MininMHH întâmplări din Capitală Escroci arestaţi D. comisar Vrânceanu a ares­tat,­eri, pe Gh. Athanasiu, de 52 ani, lăcătuş la c. f. r, care In complicitate cu Alexandru Căli­­nescu, electrician, domiciliat In str. Sturza­­, au săvârşit mai multe escrocherii. Gh. Athanasiu, flăcău tomna­tic, avea mereu nevoie de bani şi Inventa fel de fel de escroche­rii spre a smulge bani dela fe­mei credule. El le făcea propu­neri de căsătorie, şi când se a­­propia „ziua logodnei", le cerea bani de cheltueli. Odată In posesiunea banilor, logodnica era abandonată şi cu banii escrocaţi se aranjau che­furi cu alte femei. Una dintre victimele lor este femeia Elena Najîţă, din str. C. A. Rosetti 11 bis, care a fost în­şelată cu 5000 lei. Gh. Athanasiu a mai escrocat şi pe femeia Anica Regenof, din str. Aurel Vlaicu 154, cu 5000 lei, promiţându-l că-i va procura un vagon de lemne. Femeia prevăzătoare nu a avut Incredere In el şi i-a cerut o garanţie. Athanasiu l-a lăsat atunci In gaj cinci acţiuni ala soc. ,,Petrolul Naţional", spu­nând că valoarea lor reală e de 15 mii lei, când In realitate ele n’au nici o valoare, fiind din a­­cele emise de Nicu Filipovici. Călînescu a fost şi el arestat şi ambii vor fi înaintaţi parche­tului. Nenorocirea dela boiangeria Schmidt Anghel Dobre, lucrător la boiangeria Schmidt, din str. Is­­vor, pe când spăla cu benzină nişte mătase, nu se ştie prin ce împrejurare, benzina a luat foc şi el s’a ales cu grave arsuri la cap şi mâini. A fost dus la spitalul casei meseriilor. Trie starea bandei „Ghiară de lup“­­, comisar G. Vasilescu, de la siguranţa Capitalei, a arestat in cartierul Moşilor, banda de spăr­gători „Ghiara de­ lup“, care bă­gase spaima in cartier. In urma anchetei făcute de po­liţişti, membrii bandei în număr de patru, au mărturisit 8 spar­geri. La gazda lor s-au găsit nu­meroase lucruri de furat. Bandiţii Constantin Stănescu, zis Ghiară de lup, Ion Enescu, zis Baba, Neculai Stoica zis U­­râtu şi Florica Ionescu zisă şi Fortiţica au fost Înaintaţi par­chetului. Otrăvire In urm­a unei vii discuţii fa­miliare, femeia Stela Rădulescu, de 22 ani, din strada Raion 147, a încercat să se sinucidă, bând 100 gr. tinctură de­ iod. Starea sinucigaşei fiind gravă a fost internată la spitalul Col­ţea. O cărămidă cade in capul unui trecător Erî­dim. o cărămidă căzând de pe schela construcţiei din calea Victoriei 118, a lovit un cap pe d. Loto Brun, din str. Isvor 105, care trecea intr’un taxico, rănin­­du-l destul de grav. D. Brun a fost pansat la o far­macie din apropiere şi transpor­tat apoi acasă. accidentul de tren din gara Mogoşoaia Cu trenul de Constanţa a fost adus i­eri, în gara de Nord, Insta­latorul Petre Niculescu, din şos. Colentina 3, care a fost călcat de un tren de probă în apropiere de staţia Mogoşoaia. Nenorocitul avea o rană gravă la cap şi altele mai uşoare Pe corp­ El a fost ridicat din tren şî transportat la posta de ajutor unde î s’au dat primele îngrijiri medicale şî apoi internat la spi­talul Colţea. Starea lui este extra­M de gra­vă, întrucât bara de fier dela lo­comotivă spărgându-i capul, i-a ajuns şi creerul. încercare de sinuci­dere a unei eleve Autorităţile poliţieneşti şi Sal­varea au fost înştiinţate Marţi seara, pe la ora 8, că la şcoala de nai, din b-dul Basarab 36, s'a menaj, din b-dul Basarab 36, s’a Comisarul circumscripţiei a 10-a, care a plecat imediat la şcoală a găsit în dormitor în nesimţire pe eleva Victoria Tran­­dafirescu, de 16 ani, din anul al III-lea, care băuse o cantitate de­­ acid fenic concentrat. Sinucigaşa a fost ridicată şi dusă la spitalul Filantropia. Starea sinucigaşei fiind gravă nu i s-a putut lua nici o decla­raţie. ————————■ cercetaşi decoraţi Au mai fost distinşi cu „Cru­cea Comemorativă 1916—1918" următorii cercetaşi, pentru ser­viciile îndeplinite cu devota­ment în timpul războiului: A­­lexiu I. Ştefan, Bălăşel T. Cons­tantin, Burcuş St. Constantin, Dumitrescu A. Grigore, Dumi­­trescu Mihail, Georgescu Dumi­tru, Ghenovici A. Alexandru, Ghenovici A. Niculae, Gogules­­cu P. loan, Negrescu Constan­tin, Pangl. B„ Popa N. Vasile, Popescu C. loan, Săvescu I. Ion, Ştefănescu I. Dumitru, Titules­­cu D. Titu, Vasiliu Nicolae (Hâr­­şova). Cu medalia „Victoria** au fost distinşi cercetaşii : Berea G. E­­milian, Nicolaescu I. Nicolae, Sa­­bareze Iuliu. Brevetele se găsesc la Coman­damentul Marei Legiuni (strada Latină, 10). ---------------------------­ f Sbor peste muntele Blanc Paris, 8 (Rador). — Aviatorul Thoret a sburat peste muntele Blanc, cu o avionetă având un motor de 40 H. P. —-------xxx—­ UNIVERSUL COPIILOR Nr. 24 cu următorul sumar: Mâna cea tainică, povestire, O. TAFRALI; Cenuşăreasa, ver­suri, ARTUR ENAŞESCU; Ţigă­­nuşul (roman pentru copii), I. VI­TASSU; Ţuguilă ’n ţări străi­ne, MIHAIL NEGRU; Căciuliţa roşie (teatru), RADU GYR şi N. MILCU; Povestea lui Albastru- Impărat, ALEXANDRU POGO­­NAT; Frunza nucului, (versuri), I. CONSTANTINESCU-JIBLEA; Câinele pictorului, MARY NI­COLAU; Distracţii Instructive, ILIE ALGAZI; De toate, QUI­DAM; Rubrica Filatelică, A. V. LECCA; Tudorică şi Andrei, (pagină hazlie), PASCAL; Due­lul lui Caram­ d’Ach, (poveste fără cuvinte), PASCAL. Poşta Redacţiei, Coresponden­­ţa jocurilor. NOUL CONCURS DISTRACTIV. Ilustraţiuni în text de PASCAL, GILLY şi IORDACHE. * 3b curând în foileton Măcelarul de la Verdun Kronprinz-ul Urmarea celebrului roman Nach Paris Emile Zola. I­nundaţia trad• de B»­JV171B1JIN Gáspár se încumetase să se ducă chiar până la marginea acoperişului. El izbuti să prindă o bârnă și o trase sus cu vân­joasele sale brațe de luptător­ ■ — Trebue să ne apărăm, strigă el. Jacques, la rândul lui, se trudia să opnască o prăjină lun­gă în trecerea ei. Petre îl ajuta. Eu îmi blestemam bătrâneţea, care îmi sleise puterile, lăsându-mă slab ca un copil. Dar apă­rarea se organiza, un duel, trei bărbaţi împotriva unui fluviu. Gaspar, ţinând bârna lui, aştepta bucăţile de lemn din care cu­rentul făcea arme împotriva zidurilor, şi le opria cu asprime, la o mică depărtare de ziduri. Câte­odată izbitura era a­şa de tare în­cât îl răsturna­ Jacques şi Petre manevrau lângă el prăjina cea lungă, ca să îndepărteze şi ei orice lucru de casă. Lupta asta nefolositoare ţinu aproape un ceas. Ei îşi pierdeau capul puţin câte puţin, înjurând, blestemând apa. Gaspar o lovia, ca şi când s’ar fi luat cu ea la luptă dreaptă, o pocnia ca pieptul unui om. Iar apa îşi păstra tăcuta-i încăpăţânare, fără nici o rană, de nebiruit. Atunci Jacques şi Petre se opriră pe acoperiş, istoviţi; pe când Gaspar, într’un ultim avânt, lăsă curentul să-i smulgă bârna care începu să ne lovească zi­durile la rândul ei. Lupta era cu neputinţă­ , Maria şi Veronica se aruncaseră una în braţele celeilalte. Ele repeţiau, cu glas sfâşiat, pururea aceeaşi frasă, o frază de groază pe care o aud neîncetat la urechile mele . — Nu vreau să mor !„­ Nu vreau să mor! Roza le împresura cu braţele. Ea căuta să le mângâie, să le îmbărbăteze; şi chiar ea, clănţănind, ridica faţa şi striga fără voie: “ — Nu vreau să mor ! Numai mătuşa Agata nu zicea nimic- Ea nu se mai ruga, nu se mai închina. Năucită, ea îşi plimba privirile, şi se mai încerca să zâmbească, când întâlnea ochii mei-Apa lovia acum ţiglele. Nu era de nădăjduit nici un aju­tor. Din­spre biserică tot mai auziam glasuri; două felinare trecuseră o clipă In depărtare; şi tăcerea se Întindea din nou, luciul de apă galbenă îşi desfăşura imensitatea-i goală. Oame­nii din Saintin, cari aveau luntre, trebue să fi fost surprinşi înaintea noastră. „ Gaspar urma totuşi să colinde acoperişul. El ne ch­emă de­odată şi ne zise: — Băgaţi de seamă!... Ajutaţi-mă. Ţineţi-mă bine. El reluase o prăjină, şi pândia un lucru negru, enorm, a cărui massă plutia încetişor spre casă. Era un larg acoperiş de şopron, făcut din scânduri trainice, pe care apele îl smul­seseră în întregime, şi cam­ plutea ca o plută. Când acoperişul acela se apropia, el îl opri cu prăjina sa; şi simţind că e ţâ­ri­t, ne strigă să-l ajutăm. Noi il apucarăm de mijloc şi-l ţinu­răm bine.Apoi cum intră în curent, pluta veni singură lângă aco­perişul nostru şi aşa de tare chiar, în­cât o clipă ne temurăm ca să n’o vedem sfărâmându-se în mii de bucăţi. Gaspar sări bărbăteşte pe acea plută, ce ne-o trimetea în­tâmplarea. El o străbătu la toate părţile, spre a se incredinţa de trăinicia ei, pe când Petre şi Jacques o ţineau la marginea­­ acoperişului. El râdea şi zicea vesel: — Am scăpat, bunicule, am scăpati... Femeile să nu mai plângă !... O adevărată luntre. Uitaţi-vă, picioarele nu-mi sunt udate. Şi o să ne ţie pe toţi. O să fim pe ea ca la noi acasă ! El crezu totuş că-i bine s’o întăriască. Apucă deci bârnele ce pluteau, le legă cu frânghii, pe cari Petre le adusese pentru orice întâmplare, părăsind odăile de jos. El căzu chiar în apă; dar, la strigătele noastre, răspunse din nou râsul lui. Apa îl cunoștea, el făcea vinot o leghe din Garona. Urcându-se iar pe acoperiș, el se scutură, exclamând : — Haide, să ne suim pe plută, să nu pierdem vremea. Femeile îngenunchiară. Gaspar trebui să ducă pe Vero­nica și pe Maria în mijlocul plutei, unde le făcu să şadă. Roza și mătuşa Agata alunecară singure pe ţiglă şi se aşezară lângă fete. In clipa aceea m'am uitat spre biserică. Emilia sta mereu acolo. Ea se rezema acum de un coş, şi-şi ţinea copiii în sus, căci apa îi şi ajunsese până la mijloc. — Nu te întrista, bunicule, îmi zise Gaspar. O s’o luăm în trecerea noastră, ți-o făgăduiesc. Petre și Jacques se urcară pe plută. Am sărit și eu pe ea. Pluta’era destul de trainică spre a ne duce pe toți, cu toate că se cam apleca într’o parte- Gaspar părăsi în sfârșit cel din ur­mă acoperișul, spuindu-ne să luăm prăjini pregătite de el spre a ne sluji de lopeţi. Şi el avea una foarte lungă, de care se slu­jii cu multă dibăcie. Ne supuneam poruncilor lui. După or­dinul său, ne rezemarăm cu toţii prăjinile de ţigle , să ne de­părtăm. Dar pluta era parcă înţepenită de acoperiş. Cu toate strădaniile noastre, nu puteam s’o îndepărtăm. La fiecare Încer­care nouă, curentul ne întorcea cu furie spre casă. Şi mane­­vra asta era una din cele mai primejdioase, căci ciocnirei­­a­meninţa la fiecare dată să zdrobească scândurile pe cari ne aflam. Atunci ne simţirăm iar slăbiciunea. Credeam că am scă­pat, şi tot mai eram ameninţaţi de ape. îmi părea chiar rău, că femeile nu mai sunt pe acoperiş ; căci în fiecare clipă, le vedeam prăvălite, târâte în apa furioasă Dar, când am spus să ne adăpostim iar pe acoperiş, au strigat cu toţii: — Nu, nu, să mai încercăm. Mai bine să murim aici ! Gaspar nu mai râdea. Ne reînoirăm silinţele, apăsând pră­jinile cu puteri îndoite. Lui Petre îi dădu în sfârşit prin gând să se urce iar pe povârnişul de ţigle şi să ne tragă la stânga cu o frânghie; în chipul ăsta el putut să ne scoată afară din curent; apoi, după ce sări iar pe plută, dădurăm la larg cu câteva lovituri de prăjini. Dar Gaspar își reaminti făgăduiala ce-mi făcuse de a lua și pe biata noastră Emilia, al cărei ur­let plângător nu mai contenia. Pentru asta trebuia să străba­tem strada, în care domnia acel groaznic curent­, împotriva căruia luptasem adineauri. El mă întreba cu privirea. Eu e­­ram sdruncinat; niciodată nu dusesem asemenea luptă cu mi­ne însumi. Aveam să primejduim opt vieți. Și totuș, după ce mă codii o clipă, n’avui puterea să-mi astup urechile la acea chemare jalnică. — Da, da, zisei lui Gaspar. E peste poate, nu putem pleca fără ea. El lăsă capul în jos, fără nici o vorbă, şi cu pră­jina lui începu să se slujească de toate zidurile rămase în pi­cioare. Plutiam pe lângă casa vecină, treceam pe deasupra co­şarelor noastre. Dar când am dat în uliţă, am scos un ţipăt. Curentul, care se prinsese iar, ne ţâra din nou, ne înapoia acasă.­­V& turma! !

Next