Universul, iulie 1926 (Anul 44, nr. 148-174)

1926-07-01 / nr. 148

m­ai ILI?. Nr. 148 POntfD&TöK 8 LU1G1 CiaZSpyillan T£LS^.N:: Direcția 13/12— 64/04 I [Küií­mn­ül Desbaterile recente din Ca­mera Comunelor, privitoare la relaţiunile anglo-ruseşti şi, in deosebi,, declaraţii unite făcute de preşedintele consiliului bri­tanic, ,d. Stanley Baldwin, şi de ministrul afacerilor străine, d. Austen Chamberlain,­ în legă­tură cu acţiunea revoluţionară internaţională, a­ sovietelor ru­seşti, prezintă­ un interes poli­tic european de­­ primul ordin, atât pentru statele, care au crezut de cuviinţă să lege rela­ţi­uni diplomatice şi comerciale cu sovietele, cât şi pentru sta­tele, care ar fi dispuse să ur­meze aici ele acteea­ politică de apropiere şi de luare de con­tact cu conducătorii de azi ai Rusiei. In primul rând a reieşit din »«este interesante desbateri, re­gretul adânc al tuturor bărba­ţilor de stat britanici, — afară de d. Lloyd George, bineînţe­les, — că s’a urmat o politică de apropiere faţă de Rusia so­vietică. Politică greşită a fost aceea a apropierei de soviete, de­oarece, azi, s’a făcut dovada deplină, că guvernul nominal din Moscova, sau guvernul o­­cult şi de fapt de-acolo, a cău­tat şi caută să profite în modul cel maii scandalos, de stabilirea relaţiunilor diplomatice, spre a organiza mişcarea revoluţiona­ră, în ţara respectivă. Din numeroasele documente, publicate recent de guvernul englez, reiese cu prisosinţă că Moscova a uneltit, prin nume­roşii săi agenţi internaţionali, împotriva siguranţei statului britanic , că prin mijlocirea di­rectă a comisarului sovietic de la finanţe, s’a trimis bani gre­viştilor, spre a rezista , că ade­văraţii instigatori se găsesc toţi In serviciul internaţionalei a IlI-a. S’a afirmat în Camera Comunelor, de pe banca mini­sterială, că sovietele urmăresc prin propaganda tor criminală, distrugerea statului britanic, şi s’a mai spus, — fapt demn de reţinut, — că de cinci ani, de când s’au reluat relaţie nile po­litice şi economice cu Rusia, Anglia n’a obţinut nici un re­zultat favorabil pentru comer­ţul şi industria sa, dar, in schimb, a dat prilej, sovietelor, să desfăşoare, în stil mare, pro­paganda şi acţiunea lor revolu­ţionară în toate teritoriile şi dominionurile imperiului bri­tanic. Lordul Birkenhead, secreta­rul de stat al Indiei, a tratat, Rusia sovietică, cu o severita­te excesivă, dar bine meritată. El a spus : „Această ţară, unde domneşte cruzimea şi sângele, a fost odinioară un mare impe­riu, iar azi a căzut, graţie bol­şevicilor, în putreziciune“. Şi guvernul Marii Britanii, nu se va mărgini la protestări platonice, ci va trece la acte. Nu este exclusă eventualitatea expulzării tuturor agenţilor so­vietici, cari mişună pe lângă ambasada roşie din Londra,­­ agenţi aflaţi în slujba interna­ţionalei a IlI-a. Guvernul Bald­win, sprijinit de naţiunea în­treagă, va interzice, sub toate formele, orice propagandă co­munistă, în toate teritoriile bri­tanice. In repetate rânduri, în coloa­nele „Universul“-ui, am atras atenţiunea asupra pericolului, ce-­l prezintă pentru statele mici, reluarea raporturilor di­plomatice cu Rusiia sovietică. Iată că azi, o mare putere, ca Anglia, a fost silită să recu­noască, în faţa opiniei mondia­le, rezultatele dezastruoase pe care le-a dat, după cinci ani de experienţă, politica de apro­piere şi de contact cu Rusia. Statele din Mica înţelegere, care, în ultimul timp, — atrase de mirajul înşelător al slavis­mului, — s’au arătat dispuse să reia relaţiunile cu sovietele, ar fi bine să tragă lecţiunile cuvenite din experienţa en­gleză. Aceleaşi lecţiuni trebuie­­să tragă şi policianii de la noi, care au pledat şi pledează în favoarea reluării raporturilor diplomatice cu sovietele ruseşti, când ele refuză, nu numai să recunoască statutul legal al Ba­sarabiei, dar continuă să i­n­­voace drepturi (?) de posesiune asupra acestui teritoriu româ­nesc. Accidentul de automobil de pe şos. Bucu­reşti-Pioeşti — 5 necunoscuţi grav răniţi — Un accident de automobil s’a întâmplat Duminică d. a., lângă corn. Baloteşti, în următoarele Împrejurări : Lângă această comună, şoseaua face o curbă pronunţată tocmai în apropierea unui pod de be­ton. Şoseaua este ridicată şi de amândouă părţile sunt văi des­tul de adânci. Automobilul „Ford’’ 2650 B., proprietatea d-lui I. B. Constan­­tinescu, venind în plină viteză­­dinspre Ploeşti a făcut virajul prea scurt, şi s’a răsturnat în vale, dându-se de trei ori peste cap. In maşină se aflau cinci chel­neri din Bucureşti, cari au fost răniţi destul de grav. Şoferul Dumitru Samoil, con­ducătorul maşinei, s-a ales cu leziuni la mâini.­­ Toţi răniţii, afară de şofer, au­­ fost urcaţi într’un automobil ce venea gol din Ploeşti şi aduşi în Capitală. Şoferul a rămas plângând lângă maşina stăpânului său, complet sfărâmată. Până în prezent nu se ştie ci­ne sunt răniţii, nici unde se află internaţ. De la Paris la Golful Persic In 26 ore cu avionul Paris, 28. — Căpitanul Arra­­chard şi fratele său, plecaţi Sâmbătă dimineaţa din Paris spre golful Persic, au aterisat eri, la Bassarah, după ce au parcurs 4375 km., în 26 ore şi 30 minute, bătând toate recor­durile de până acum in linie dreaptă. Pagini OEVUH !£££££., M 3 Pagini Joi 1 iulie 1926 Redacția: Coresp. cu provincia 2/23—35/31 CURIOZITĂŢI ——Ban—— TAXE ASUPRA CALATORI­LOR. — Un decret, la Atena, institue asupra grecilor cari vor călători în străinătate între A­­prilie şi Octombrie o taxă de 10 lire sterline pentru femeile singure, 5 lire pentru copiii sub 14 ani, 15 pentru familiile cu peste 3 persoane. Sunt exceptaţi cei care călătoresc­­— serios — pentru cauză de boală, funcţio­nării, studenţii, grecii aşezaţi în străinătate, emigranţii. CEL MAI MARE OM. — Ce­­rându-se elevilor , de şcoală din Augusta (America) să desemne­ze pe cei 12 oameni mai mari din lume, ei au răspuns în or­dinea următoare : Pasteur, Cris­­tof Croumb, Washington, Fran­klin, Wilson, Florence Nightin­gale, Jeanne LLArc, Socrate, Entenberg, Livingstone, Stephen­­ son.-----------p xr.x n----------­ Regete Ilions si Spatsiai despre Liga Naţiunilor —INTERVIEWUL LUI ROBERT DE FLERS — Paris, 20. — Fiind intervievat de Robert de Flers de la Figaro, asupra intenţiilor Spaniei în pri­vinţa Ligii Naţiunilor, regele Al­fons a răspuns astfel: „Am fost şi sunt partizan foar­te convins şi foarte călduros al Ligii Naţiunilor, dar mi se pare că s'au săvârşit unele greşeli. Cred că ar fi fost mai bine ca Gemiania să fi fost admisă de la început, în fugă, şi astfel sar fi înlăturat multe greutăţi mari. Am impresia că Spania nu-i tratată aşa cum se cuvine, adică nu i se acordă un loc permanent în consiliu, conform dreptului ei. „Dacă nu vom căpăta satisfac­­fia legitimă datorită trecutului şi prezentului Spaniei, vom putea fi puşi în situaţia de a nu ne mai interesa atât de mult de Liga Naţiunilor. Aceasta ar fi pentru noi o datorie de demnitate, dar dorim din tot sufletul o împă­care". . . ! ^BiafeLad! * Regele a mai vorbit în termeni călduroși de curajul, disciplina și spiritul de jertfă ale poporu­lui francez* Valliany ALFONS AL XIII-LEA ” ’ DIE---------* Zece ani dela liberarea orașului Verdun Paris, 28 (Rador). — Orașul Verdun a sărbătorit a 10-a ani­versare dela eliberare, In pre­zența mareșalului Petain, a d-lui Poincaré și a generalului Jordana. Comemorarea lui Mihail Eminescu Adunat în faţa Arenelor române din parcul Carol, publicul por­neşte în procesie la Bellu, la mormântul poetului Noua Constituție polonă — Dreptul preşedintelui Republicei de a dizolva Parlamentul şi de a promulga decrete-legi — Noul proect de constituţie, care a fost depus la Dietă în ziua de 18 iunie şi a cărui discuţiune va începe luna viitoare, a produs in cercurile politice o vie eferves­cenţă care s a manifestat prin numeroase comentarii prin pre­să, discursuri, broşuri şi altele. Vechea Constituţie din 17 Mar­tie 1921 va suferi modificări în­semnate. La articolul 25, se prevede con­vocarea Dietei pentru luna Sep­tembrie în loc de Octombrie. Pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Dietei, se cere majoritatea absolută in loc de o treime și convocarea trebuie să se facă in termen de 30 zile. La sfârşit, un aliniat prevede, că Dieta convocată în Septembrie, în sesiune extraordinară, va fi închisă după patru luni de la de­punerea proectului de buget de către guvern. Dacă în acest timp nu se obţine votul necesar, pro­­ectul de buget va dobândi forţă de lege şi v­a fi publicat în Bu­­­letinul legilor ca o ordonanţă a­­ preşedintelui republicei. Se ştie, că Polonia nu are încă un buget anual definitiv, ci un buget provizoriu trimestrial. Un proect de buget pentru întreg exerciţiul 1926 a fost depus, care prevede 1.788 milioane zloţi la cheltueli şi 1.528 milioane la ve­nituri. Ar urma deci un deficit de 260 milioane. Dar predeceso­rul d-lui Klamer, actualul minis­tru de finanţe, d. Zdziechowski, în timp de cinci luni reuşise să realizeze 70 milioane economii. Nu mai rămâne decât un defi­cit de 190 milioane, pe care noul proect îşi propune să-l acopere printr-o majorare de 10 la sută a tuturor impozitelor şi prin augmentarea preţului alcoolului. Mai sunt prevăzute şi 40 mili­oane economii la administraţiile publice şi întreprinderile Statu­lui. Modificarea cea mai importan­tă a Constituţiei o cuprinde ar­ticolul 26, care dă dreptul preşe­dintelui Republicei să disolve Camerele in două cazuri: a) în urma resoluţiei Dietei şi a Se­natului luată cu o majoritate de două­ treimi, a asistenţei, cu con­diţia ca să fie prezenţi cel puţin jumătate din numărul total al deputaţilor şi senatorilor; b) după simpla propunere a Consi­liului de miniştri. Nouile alegeri generale trebuie să se facă în termen de 120 zile în loc de 90. Articolul 35 prevede dreptul pentru preşedintele republicei de a cere într’un termen de 30 zile, printr’un mesagiu motivat, revi­zuirea unei legi­ votate. In cazul când legea este votată din nou fără modificare ,cu o majoritate absolută, atunci Preşedintele or­­­­donă publicarea sa. Un alt drept dat preşedintelui Republicei este acela de a pro­mulga decrete-legi în timpul cât Camerele sunt închise. In ter­men de cincisprezece zile de la deschiderea Parlamentului, ace­ste decrete-legi vor fi prezentate Dietei, spre ratificare; în genere ele nu vor putea prevede vre­o modificare constituţională. To­tuşi, in virtutea unui decret-lege special, preşedintele republicei poate fi autorizat să promulge şi o eventuală modificare a Consti­tuţiei. Decretele-legi se promulgă după propunerea Consiliului de miniştri. Sesiunea ordinară actuală se va închide la sfârşitul lunei Iu­lie. O. Gr. I. Rolul presei in realizarea păcei — Discursul lui Stresesmann la baschetul asocia­ţiei presei străine din Berlin .— Berlin, 28 (Rador). — Eri a fost al douăzecilea banchet a­­nual organizat de Asociafia Pre­sei Străine. Au asistat numeroşi reprezentanţi ai corpului diplo­matic, ai guvernului Reichului şi Parlamentului. Decanul corpului diplomatic, nunţiul Pacelli şi Stresemann au răspuns cuvântării rostite de pre­­şedintele Asociaţiei, subliniind ro­lul presei mondiale pentru reali­zarea năzuinţelor generale de pace. Stresemann a arătat, că po­­litica externă a Germaniei sa în­drumat pe calea păcii, oricât de­­ grea şi de spinoasă este încă a­­ceastă cale. Stresemann este con­vins că marile idei ale operei de la Locarno se vor impune, împo­triva tuturor dificultăţilor, ca bază pentru viitoarea orientare a relaţiunilor internaţionale şi a tuturor tratatelor viitoare. Europa ar fi osândită la sterilitate, dacă nu ar putea găsi calea spre pace şi înţelegere. Cu privire la actuala situaţie economică internaţională, care trebue readusă la marile idei ale unor schimburi echilibrate de mărfuri, Stresemann a remarcat că în actuala luptă pentu stabi­lizarea valutei franceze, nimeni­­ nu există în Germania care să nu dorească consolidarea republicei vecine. Mare cutremur in regiunea Mediteranei şi Egeei Roma, 28 (Rador).— Se anunţă din Rodos că cutremurul de eri a distrus 2000 de case în micile insule ale Arhipelagului. DEZASTRUL N’A FOST AŞA DE MARE IN GRECIA Atena, 28 (Rador). — Prime­le veşti asupra cutremurului de pământ, de alaltăeri, In regi­unea Egeei, au fost exagerate. Mişcarea sismică a fost in toa­tă regiunea Ciprului până la Marea Ionică, având ca centru Creta şi Cicladele. A fost mai Intensă in Creta. In oraşul Can­­dia 11 case au fost complet dis­truse, 26 pe jumătate şi alte 59 mai puţin vătămate. Satele din împrejurimile Candiei au sufe­rit de asemenea oarecari strică­ciuni. Victime omeneşti nu au fost. Au fost insă câţiva răniţi. Muzeul din Candia, mai cu seamă, unde sunt păstrate an­tichităţile descoperite de Evans, a suferit oarecari pagube, cari nu au putut fi încă stabilite. Guvernul a luat toate măsu­rile să vină in ajutorul sinis­traţilor şi să protejeze antichi­tăţile. CUTREMURUL A AVUT O ÎNTINDERE FOARTE MARE Roma, 28. — In oraşele din sudul Italiei s'a înregistrat un cutremur violent al cărui centru a fost coasta Asiei Mici. Foarte greu a fost încercată insula Rhodos. In localitatea Arhanghel s’au dărâmat 600 case. In alte 3 oraşe s’au produs pagube însemnate. In total s'au dărâmat 2000 de case. Un copil a fost omorît. Nu­mărul răniţilor este foarte ma­re. In sudul insulei s’a­­dărâmat un far. Cutremurul s'a propagat până în Africa de Nord. La Sira­cusa s-a produs o panică, cu care ocazie au fost rănite mai multe persoane. Noui demonstraţii anti­­italiene în Iugoslavia Belgrad., 28. — Cu ocazia rati­­ficării unei părţi a convenţiuni­­lor cu Italia, au fost eri demons­trating anti-italiene la Zagreb şi la Sarajevo. In acest din ur­mă oraş au fost arestate câteva persoane. Poliţia a reuşit să re­stabilească liniştea. Legea chiriilor în Germania Berlin, 28 (Rador). —■ Reich­stagul a rezolvat definitiv arti­colul suplimentar la legea pen­tru ocrotirea chiriașilor , care prevede prelungirea acestei legi până la 1 Iuni» l«g* Datoria de stat sovietică La 1 Iunie, datoria de Stat sovietică se ridica — după cum sunt informate ziarele financiar­­e franceze — la 588,376,000 ru­ble, adică înregistrând un spor de 23,1, față de luna precedentă. ----------00 : 00---------­ Un canal navigabil între Triest şi Dunăre Doi ingineri din Turin au propus municipalităţii oraşului Triest proectul unui canal na­vigabil intre Triest şi Dunăre, mai sus de Viena. Ei au oferit proectul comunei, cerând să fie trimis la apropiata expoziţie tehnicii din Basilea, Palatul Academiei române Proectul d-lui arhitect Gh. Placipiariu-aiesnu premiat de Academie Situaţia is Spania e tot turbure Madrid, 28. — La Barcelona şi Valencia au fost lupi® de stradă. Guvernul a reuşit să restabilească liniştea. Sâmbă­tă seara s’au luat la Madrid măsuri excepţionale, de­oarece s’a crezut că câteva regimente se vor răscula. N'au fost insă incidente grave şi astăzi se­ poate spune, că revolta a fost înăbuşită în toată ţara. ---------CCB----------* Rădici Iar vorbeşte ATACURI CONTRA LUI PASICI Belgrad, 28. — Şeful partidului ţărănesc-croat, Ştefan Rădici, a ţinut o întrunire pe insula dal­­matină, Curzola. Despre Pasici a spus că nu are nici un sentiment pentru croaţi, pe cari îi conside­ră ca o creaţie artificială a Aus­triei. In dalmatieni vede numai nişte italieni. Convenţiunile cu­ Italia nu sunt aşa defavorabile cum cre­de opinia publică. Totuşi ar fi fost altfel, dacă ar fi fost în gu­vern şi croaţii. Numai Pasici este autorul acestor convenţiuni, îndreptate contra croaţilor. Dar totul depinde de aplicarea lor. Şeful partidului democrat, Ljuba Davidovici, a declarat la o Întrunire la Kruşevatz, că Pasici nu va mai veni la putere, fiind­că nu vrea lupta contra corup­ţiei. CIOCNIRI LA O ÎNTRUNIRE La întrunirea convocată de ra­­dicişti în Bajmok, aproape de Suboliţa, s-au produs ciocniri sângeroase între radicişti şi vo­luntarii de război, nemulţumiţi cu politica agrară a partidului radicist. Au fost 10 răniţi grav şi 30 răniţi mai uşor. ----------0 , 0----------- FIL­AF­ Nisip pe străzi. Sergenţii şi-au pus chiverile lăcuite şi mănuşi albe. Din când în când, îşi încearcă ţignalele înăbuşite în fundul palmei, ca să vadă dacă funcţionează. Pe treptele Poştei apar figurile nelipsite de la 10 Mai şi Bobo­tează. Un aparat cinematografic se fi­­şează în poziţie. Doamnele din faţă surîd languros, vecinii îşi acoperă repede chelia. — Ce să fie ? întreabă unii. — De ce nu citiţi jurnalele ? răspunde un subcomisar necăjit că n’a eşit din serviciu de două­zeci şi patru de ore. De­odată, mare mişcare pe strada Enei. Din gangul Băei Centrale es o mulţime de inşi, tineri şi bă­trâni, strânşi în fracuri ante­be­­lice sau pierduţi în lărgimea celor împrumutate, cu părul de pe jobene ciufulit de isbitura pragului de sus, scârţâindu-şi ghetele de lac şi potrivindu-şi mereu căvălăriile atârnate de beregată ori înfipte la piept. Un deputat are ghete galbene şi le mângâe mereu cu batista. Unul face pe preşedintele de vârstă şi le comandă: — Puneţi-vă mănuşile!... Nu p’alea roşii! Albe n’ai?... De ce n’ai spus?... Aveam la club câ­teva perechi... Şi dumneata, pu­teai să te razii... Domniul de colo !... Potriveşte-ţi cămaşa, c’a eşit afară!.. — N’am decât pieptar — ci e mai scurt de cât vesta!... In sfârşit, totul se aranjează şi trăsurile pornesc cu ei. Trecătorii s’apropie de băiaşii cari îşi petrecuseră muşteriii pâ­nă la poartă. — Ce s’a întâmplat? — Nimic... Astăzi se deschide parlamentul... Mulţi au venit di­rect de la gară... Cică­ au chel­tuit toţi banii în alegeri şi nu mai au pentru hotel... Pân’o în­cepe deverul... Pe urmă o să fie bine şi de noi.... De azi-diminea­­ţă de când îi frecăm şi le tăiem bătăturile, şi tot a rămas de lu­cru pentru toată seziunea­­, Don Jore fi rtni I a nnsiuirt unui u ui­fi-LA uumnijA iuara Legendele şi basmele ce ne-au le­gănat copilăria, când ne vorbesc de Domniţele vechi, ne spun că Dom­niţele de atunci, trăiau singuratice în castelul părinţilor, fără grije de necazurile şi suferinţele poporului, lucrând la izvoade frumoase, iar în ciasurile de odihnă, alergau în turnul castelului şi acolo, cu mâna straşină înaintea ochilor, aşteptau nerăbdă­toare să răsară pe poteca ce şer­puia în zare, Făt-frumosul, visat ca să-şi interneeze un cămin... Basmele de atunci îşi rup firul, căci acum începe o poveste adevă­rată, a celei mai frumoase Domniţe, care însă trăieşte aci pe pământ, a­­lături cu noi, pentru alinarea sufe­rinţelor noastre. Domniţa Ileana, un copil încă, şi-a îndreptat primii ei paşi din viaţă, pe cărarea suferin­ţei. In odăiţa mică luminoasă, în pa­latul din dosul Mănăstire! Cotroceni, am avut cinstea să stau de vorbă cu Domnita Ileana... In aşteptare, privi­rea îmi căzuse pe o carte frumos im­primată : istoria Mânăstirei Arges ! pe când deodată, simt în juru-mi un zgomot uşor... ca un fâlfâit de aripi... mă întorc si am in fata-mi pe Dom­nita Ileana... Un moment am avut iluzia că un fluture alb — atras de mirosul trandafirilor din cameră — a dat năvală prin fereastra deschisă... Nu m'am desmeticit de­cât atunci când Domniţa Ileana a început să vorbească. ...Şi ce frumos, ce cuminte vor­beşte Domniţa Ileana. Naturală, sim­plă, îndu­şătoare, cu ochii ei mari cu privirea deschisă, ce par­c'ar vrea să pătrunză cele mai nebănuite adâncimi ale sufletului... ,,Aş dori să am bani mulţi, mulţi „de tot, să pot alina orice suferinţă, „să şterg orice lacrimă !... Să vezi „spitalul militar... ce mizerie, bolnavi „câte 2 într'un pat, şi apoi bolna­vilor le trebue carne bună şi nu toa­­­,te zilele şi ci bieţii nu au“. Apoi cu o bucurie de copil: „Am umblat 2 zile prin Bănci, si „toţi, toţi mi-au dat. Am strâns un „milion cinci sute de mii, dar tot mai „trebue, tot mai trebue!...“ Şi Domniţa vorbeşte, vorbeşte mult şi de toate, căci toate le ştie, şi-şi frânge degetele ei albe şi sub­ţiri, de grija celor ce suferă ! In clipa aceea, ca'ntr’un film, mi-a trecut prin minte, mii şi mii de ti­neri şi tinere, tot de vârsta Dom­niţei Ileana, care-şi trec viaţa petre­când şi dansând nebuneşte, fără grija aproapelui lor !... Tinere fecioare, şi voi tineri ado­lescenţi, opriţi-vă o clipă din vârtejul danţului, priviţi pe Domniţa Ileana şi luaţi pilda ei. Daţi, daţi numai, o fărimitură — din ce cheltuiţi pentru plăcerea voastră de o clipă — pen­tru aproapele vostru, căci vouă vă daţi... Alinaţi suferinţa celor de azi, pentru fericirea voastră de mâine ! Şi voi copilaşi, voi ăştia micuţi, care nu ştiţi gustul plăcerilor, daţi şi voi din ce puteţi... Lipsiţi-vă o zi numai de costul unei bonboane, pe care părinţii voştri vi-l dă zilnic şi daţi-i bolnavilor si celor care suferă ! Si atunci, Domniţa voastră nu va mai fi îngrijorată, şi nici mânuţele nu şi Ie va mai frânge... Iar când va suna ceasul ca de pe cărarea în­depărtată să răsară Făt-frumos ,ur­situl ales de D-zeu, să ne ia pe Dom­niţa Ileana. Domniţa noastră ori­cinde va fi Ea, nu vă va uita nici pe voi... nici pământul... nici freamătul codri­lor şi nici cântecele ce i-au legănat copilăria din ţara ei scumpă. Alice Petre Sturdza Marele complot politic­­ Smirne Procesul conspiratorilor — De la corespondentul nostru — Constantinopol, 28. — In ziua de 26 col., a început procesul conspiratorilor. După introducerea inculpaţilor preşedintele tribunalului a dat cuvântul procurorului general Medjîb bey, care a citit actul de acuzare. Documentul acesta, care se bazează pe mărturisiri şi do­vezi, ne poate da o ideie gene­rală a procesului. Complotul nu este decât opera comună a organizaţiei lui Kara Kemal,—şeful partidului, care a condus imperiul otoman la ru­ină — şi a partidului progresist, — partidul opoziţiei, care luptă împotriva salvatorilor ţarei. In rechizitoriul său, procuro­rul general a cerut pedeapsa cu moarte pentru conspiratori. A doua zi, tribunalul­ a ascul­tat pe Laz Ismail şi Gurdji Yu­suf. Acesta din urmă, după ce a tăgăduit învinuirile aduse, a re­­cunoscut în cele din urmă că a primit o sumă importantă de la unul din acuzaţi, spre a duca nişte arme la Smirna. Au fost ascultaţi apoi nume­roşi martori. A In junii uni »Éri sédé — Cazul ciudat al artistei Regine Flory. Ancheta Judecătorului din Westminster — Zilele trecute a Început la Londra ancheta Judecătorului din Westmin­ster, cu privire la sinuciderea artistei Régine Flory, de care se ocupă pe larg, toate ziarele engleze și fran­ceze.­­­ La bara martorilor s’a prezentat mai întâi d. Viterbo. Din răspunsurile lui, s’a constatat că­ Régine Flory, după numele ei a­­devărat Marie-Louise-Artaz, s’a năs­cut acum treizeci și patru de ani, la Marsilia, că nu avea decât pe mama ei, cu care a întrerupt de altfel orice legături, și că trăia singură la Paris, cu o doamnă de companie, d-na Del­­court. D. Viterbo a spus judecătorului că Régine Flory a mai încercat acum doi ani să se sinucidă din pricina drago­stei și că era morfinomană. D. Pierre-Francois Samiany, detec­tiv particular francez, a spus că el a fost angajat de d-na Delcourt, acum șase săptămâni, spre a supraveghea pe artista Flory, care era obsedată de ideea sinuciderei. El a mai declarat că de îndată ce a aflat că artista își rezervase un loc, în aeroplan, spre a pleca la 16 iunie la Londra, el a părăsit în grabă Pari­sul, ca să prevină pe Sir Albert Butt, directorul teatrului Drury Lane, că aceea pe care era însărcinat s’o su­pravegheze intenționa să-l­ ceară un angajament și că dacă acesta îi va fi refuzat, ea se va sinucide. Sir Alfred Butt, a declarat: — „Am considerat în­totdeauna pe Régine Flory ca o mare artistă, dar de șapte ani ea n’a mai jucat la Lon­dra. „Zilele trecute, un detectiv fran­cez a venit să mă vadă, spre a mă pune în curent cu misiunea sa și a mă înștiința totdeodată despre inten­­tiunile Reginei Flory. „Pe urma am aflat că artista a so­sit la Londra, dar că nu s’a găsit nici o armă la ea. Detectivul a revenit să mă vadă și am luat toate măsurile pentru ca să poată auzi convorbirea mea cu artista. Tocmai primisem o scrisoare din partea ei, în cari­ îmi cerea o întrevedere. I-am acordat-o «filar in tear» acelei zile. la ora zece. La ora indicată, Régise Flory a venit şi mi-a spus : — „Aşi vrea să fac un angajament pentru un teatru din Londra“. „I-am răspuns că era cu neputinţă. — „Trebuie să părăsesc Parisul, fiindcă nu mai pot sta acolo, mi-a răspuns ea, dar in aceeas clipă, arti­sta s’a sinucis şi a căzut chiar în braţele detectivului, care asculta la uşă. Urmarea se ştie. Régine Flory a murit chiar în ambulanţă“. După depoziţiile altor martori, ju­decătorul a dat verdictul : „Sinuci­dere într’o clipă de nebunie“. ----------0 : 0----------­ Suveranii Spaniei la Paris Paris, 28 (Rador). — Suveranii Spaniei au sosit Duminică di­mineaţa la Paris. Paris, 28 (Rador). — Preşe­dintele republicei a oferit as­tăzi un dejun în onoarea Suve­ranilor spanioli. Academia de bele arte, fiind prezenţi şi membră celorlalte, patru academii, a primit pe re­gele Spaniei .---------00 : 00-------— Mina­m­­ezi m­­■rtahla Vinformation primeşte ştirea din Ukraina, că consiliul econo­miei naţionale a hotărît să cum­pere în Germania fabrica de lo­­comotive Rheinmetall şi să o transfere la Longansk. Preţul cumpărării este de 7 500.000 mărci, plătibil un ter­­men de cinci ani.

Next