Universul, iulie 1926 (Anul 44, nr. 148-174)
1926-07-01 / nr. 148
mai ILI?. Nr. 148 POntfD&TöK 8 LU1G1 CiaZSpyillan T£LS^.N:: Direcția 13/12— 64/04 I [Küiímnül Desbaterile recente din Camera Comunelor, privitoare la relaţiunile anglo-ruseşti şi, in deosebi,, declaraţii unite făcute de preşedintele consiliului britanic, ,d. Stanley Baldwin, şi de ministrul afacerilor străine, d. Austen Chamberlain, în legătură cu acţiunea revoluţionară internaţională, a sovietelor ruseşti, prezintă un interes politic european de primul ordin, atât pentru statele, care au crezut de cuviinţă să lege relaţiuni diplomatice şi comerciale cu sovietele, cât şi pentru statele, care ar fi dispuse să urmeze aici ele acteea politică de apropiere şi de luare de contact cu conducătorii de azi ai Rusiei. In primul rând a reieşit din »«este interesante desbateri, regretul adânc al tuturor bărbaţilor de stat britanici, — afară de d. Lloyd George, bineînţeles, — că s’a urmat o politică de apropiere faţă de Rusia sovietică. Politică greşită a fost aceea a apropierei de soviete, deoarece, azi, s’a făcut dovada deplină, că guvernul nominal din Moscova, sau guvernul ocult şi de fapt de-acolo, a căutat şi caută să profite în modul cel maii scandalos, de stabilirea relaţiunilor diplomatice, spre a organiza mişcarea revoluţionară, în ţara respectivă. Din numeroasele documente, publicate recent de guvernul englez, reiese cu prisosinţă că Moscova a uneltit, prin numeroşii săi agenţi internaţionali, împotriva siguranţei statului britanic , că prin mijlocirea directă a comisarului sovietic de la finanţe, s’a trimis bani greviştilor, spre a rezista , că adevăraţii instigatori se găsesc toţi In serviciul internaţionalei a IlI-a. S’a afirmat în Camera Comunelor, de pe banca ministerială, că sovietele urmăresc prin propaganda tor criminală, distrugerea statului britanic, şi s’a mai spus, — fapt demn de reţinut, — că de cinci ani, de când s’au reluat relaţie nile politice şi economice cu Rusia, Anglia n’a obţinut nici un rezultat favorabil pentru comerţul şi industria sa, dar, in schimb, a dat prilej, sovietelor, să desfăşoare, în stil mare, propaganda şi acţiunea lor revoluţionară în toate teritoriile şi dominionurile imperiului britanic. Lordul Birkenhead, secretarul de stat al Indiei, a tratat, Rusia sovietică, cu o severitate excesivă, dar bine meritată. El a spus : „Această ţară, unde domneşte cruzimea şi sângele, a fost odinioară un mare imperiu, iar azi a căzut, graţie bolşevicilor, în putreziciune“. Şi guvernul Marii Britanii, nu se va mărgini la protestări platonice, ci va trece la acte. Nu este exclusă eventualitatea expulzării tuturor agenţilor sovietici, cari mişună pe lângă ambasada roşie din Londra, agenţi aflaţi în slujba internaţionalei a IlI-a. Guvernul Baldwin, sprijinit de naţiunea întreagă, va interzice, sub toate formele, orice propagandă comunistă, în toate teritoriile britanice. In repetate rânduri, în coloanele „Universul“-ui, am atras atenţiunea asupra pericolului, ce-l prezintă pentru statele mici, reluarea raporturilor diplomatice cu Rusiia sovietică. Iată că azi, o mare putere, ca Anglia, a fost silită să recunoască, în faţa opiniei mondiale, rezultatele dezastruoase pe care le-a dat, după cinci ani de experienţă, politica de apropiere şi de contact cu Rusia. Statele din Mica înţelegere, care, în ultimul timp, — atrase de mirajul înşelător al slavismului, — s’au arătat dispuse să reia relaţiunile cu sovietele, ar fi bine să tragă lecţiunile cuvenite din experienţa engleză. Aceleaşi lecţiuni trebuiesă tragă şi policianii de la noi, care au pledat şi pledează în favoarea reluării raporturilor diplomatice cu sovietele ruseşti, când ele refuză, nu numai să recunoască statutul legal al Basarabiei, dar continuă să invoace drepturi (?) de posesiune asupra acestui teritoriu românesc. Accidentul de automobil de pe şos. Bucureşti-Pioeşti — 5 necunoscuţi grav răniţi — Un accident de automobil s’a întâmplat Duminică d. a., lângă corn. Baloteşti, în următoarele Împrejurări : Lângă această comună, şoseaua face o curbă pronunţată tocmai în apropierea unui pod de beton. Şoseaua este ridicată şi de amândouă părţile sunt văi destul de adânci. Automobilul „Ford’’ 2650 B., proprietatea d-lui I. B. Constantinescu, venind în plină vitezădinspre Ploeşti a făcut virajul prea scurt, şi s’a răsturnat în vale, dându-se de trei ori peste cap. In maşină se aflau cinci chelneri din Bucureşti, cari au fost răniţi destul de grav. Şoferul Dumitru Samoil, conducătorul maşinei, s-a ales cu leziuni la mâini. Toţi răniţii, afară de şofer, au fost urcaţi într’un automobil ce venea gol din Ploeşti şi aduşi în Capitală. Şoferul a rămas plângând lângă maşina stăpânului său, complet sfărâmată. Până în prezent nu se ştie cine sunt răniţii, nici unde se află internaţ. De la Paris la Golful Persic In 26 ore cu avionul Paris, 28. — Căpitanul Arrachard şi fratele său, plecaţi Sâmbătă dimineaţa din Paris spre golful Persic, au aterisat eri, la Bassarah, după ce au parcurs 4375 km., în 26 ore şi 30 minute, bătând toate recordurile de până acum in linie dreaptă. Pagini OEVUH !£££££., M 3 Pagini Joi 1 iulie 1926 Redacția: Coresp. cu provincia 2/23—35/31 CURIOZITĂŢI ——Ban—— TAXE ASUPRA CALATORILOR. — Un decret, la Atena, institue asupra grecilor cari vor călători în străinătate între Aprilie şi Octombrie o taxă de 10 lire sterline pentru femeile singure, 5 lire pentru copiii sub 14 ani, 15 pentru familiile cu peste 3 persoane. Sunt exceptaţi cei care călătoresc— serios — pentru cauză de boală, funcţionării, studenţii, grecii aşezaţi în străinătate, emigranţii. CEL MAI MARE OM. — Cerându-se elevilor , de şcoală din Augusta (America) să desemneze pe cei 12 oameni mai mari din lume, ei au răspuns în ordinea următoare : Pasteur, Cristof Croumb, Washington, Franklin, Wilson, Florence Nightingale, Jeanne LLArc, Socrate, Entenberg, Livingstone, Stephen son.-----------p xr.x n---------- Regete Ilions si Spatsiai despre Liga Naţiunilor —INTERVIEWUL LUI ROBERT DE FLERS — Paris, 20. — Fiind intervievat de Robert de Flers de la Figaro, asupra intenţiilor Spaniei în privinţa Ligii Naţiunilor, regele Alfons a răspuns astfel: „Am fost şi sunt partizan foarte convins şi foarte călduros al Ligii Naţiunilor, dar mi se pare că s'au săvârşit unele greşeli. Cred că ar fi fost mai bine ca Gemiania să fi fost admisă de la început, în fugă, şi astfel sar fi înlăturat multe greutăţi mari. Am impresia că Spania nu-i tratată aşa cum se cuvine, adică nu i se acordă un loc permanent în consiliu, conform dreptului ei. „Dacă nu vom căpăta satisfacfia legitimă datorită trecutului şi prezentului Spaniei, vom putea fi puşi în situaţia de a nu ne mai interesa atât de mult de Liga Naţiunilor. Aceasta ar fi pentru noi o datorie de demnitate, dar dorim din tot sufletul o împăcare". . . ! ^BiafeLad! * Regele a mai vorbit în termeni călduroși de curajul, disciplina și spiritul de jertfă ale poporului francez* Valliany ALFONS AL XIII-LEA ” ’ DIE---------* Zece ani dela liberarea orașului Verdun Paris, 28 (Rador). — Orașul Verdun a sărbătorit a 10-a aniversare dela eliberare, In prezența mareșalului Petain, a d-lui Poincaré și a generalului Jordana. Comemorarea lui Mihail Eminescu Adunat în faţa Arenelor române din parcul Carol, publicul porneşte în procesie la Bellu, la mormântul poetului Noua Constituție polonă — Dreptul preşedintelui Republicei de a dizolva Parlamentul şi de a promulga decrete-legi — Noul proect de constituţie, care a fost depus la Dietă în ziua de 18 iunie şi a cărui discuţiune va începe luna viitoare, a produs in cercurile politice o vie efervescenţă care s a manifestat prin numeroase comentarii prin presă, discursuri, broşuri şi altele. Vechea Constituţie din 17 Martie 1921 va suferi modificări însemnate. La articolul 25, se prevede convocarea Dietei pentru luna Septembrie în loc de Octombrie. Pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Dietei, se cere majoritatea absolută in loc de o treime și convocarea trebuie să se facă in termen de 30 zile. La sfârşit, un aliniat prevede, că Dieta convocată în Septembrie, în sesiune extraordinară, va fi închisă după patru luni de la depunerea proectului de buget de către guvern. Dacă în acest timp nu se obţine votul necesar, proectul de buget va dobândi forţă de lege şi va fi publicat în Buletinul legilor ca o ordonanţă a preşedintelui republicei. Se ştie, că Polonia nu are încă un buget anual definitiv, ci un buget provizoriu trimestrial. Un proect de buget pentru întreg exerciţiul 1926 a fost depus, care prevede 1.788 milioane zloţi la cheltueli şi 1.528 milioane la venituri. Ar urma deci un deficit de 260 milioane. Dar predecesorul d-lui Klamer, actualul ministru de finanţe, d. Zdziechowski, în timp de cinci luni reuşise să realizeze 70 milioane economii. Nu mai rămâne decât un deficit de 190 milioane, pe care noul proect îşi propune să-l acopere printr-o majorare de 10 la sută a tuturor impozitelor şi prin augmentarea preţului alcoolului. Mai sunt prevăzute şi 40 milioane economii la administraţiile publice şi întreprinderile Statului. Modificarea cea mai importantă a Constituţiei o cuprinde articolul 26, care dă dreptul preşedintelui Republicei să disolve Camerele in două cazuri: a) în urma resoluţiei Dietei şi a Senatului luată cu o majoritate de două treimi, a asistenţei, cu condiţia ca să fie prezenţi cel puţin jumătate din numărul total al deputaţilor şi senatorilor; b) după simpla propunere a Consiliului de miniştri. Nouile alegeri generale trebuie să se facă în termen de 120 zile în loc de 90. Articolul 35 prevede dreptul pentru preşedintele republicei de a cere într’un termen de 30 zile, printr’un mesagiu motivat, revizuirea unei legi votate. In cazul când legea este votată din nou fără modificare ,cu o majoritate absolută, atunci Preşedintele ordonă publicarea sa. Un alt drept dat preşedintelui Republicei este acela de a promulga decrete-legi în timpul cât Camerele sunt închise. In termen de cincisprezece zile de la deschiderea Parlamentului, aceste decrete-legi vor fi prezentate Dietei, spre ratificare; în genere ele nu vor putea prevede vreo modificare constituţională. Totuşi, in virtutea unui decret-lege special, preşedintele republicei poate fi autorizat să promulge şi o eventuală modificare a Constituţiei. Decretele-legi se promulgă după propunerea Consiliului de miniştri. Sesiunea ordinară actuală se va închide la sfârşitul lunei Iulie. O. Gr. I. Rolul presei in realizarea păcei — Discursul lui Stresesmann la baschetul asociaţiei presei străine din Berlin .— Berlin, 28 (Rador). — Eri a fost al douăzecilea banchet anual organizat de Asociafia Presei Străine. Au asistat numeroşi reprezentanţi ai corpului diplomatic, ai guvernului Reichului şi Parlamentului. Decanul corpului diplomatic, nunţiul Pacelli şi Stresemann au răspuns cuvântării rostite de preşedintele Asociaţiei, subliniind rolul presei mondiale pentru realizarea năzuinţelor generale de pace. Stresemann a arătat, că politica externă a Germaniei sa îndrumat pe calea păcii, oricât de grea şi de spinoasă este încă această cale. Stresemann este convins că marile idei ale operei de la Locarno se vor impune, împotriva tuturor dificultăţilor, ca bază pentru viitoarea orientare a relaţiunilor internaţionale şi a tuturor tratatelor viitoare. Europa ar fi osândită la sterilitate, dacă nu ar putea găsi calea spre pace şi înţelegere. Cu privire la actuala situaţie economică internaţională, care trebue readusă la marile idei ale unor schimburi echilibrate de mărfuri, Stresemann a remarcat că în actuala luptă pentu stabilizarea valutei franceze, nimeni nu există în Germania care să nu dorească consolidarea republicei vecine. Mare cutremur in regiunea Mediteranei şi Egeei Roma, 28 (Rador).— Se anunţă din Rodos că cutremurul de eri a distrus 2000 de case în micile insule ale Arhipelagului. DEZASTRUL N’A FOST AŞA DE MARE IN GRECIA Atena, 28 (Rador). — Primele veşti asupra cutremurului de pământ, de alaltăeri, In regiunea Egeei, au fost exagerate. Mişcarea sismică a fost in toată regiunea Ciprului până la Marea Ionică, având ca centru Creta şi Cicladele. A fost mai Intensă in Creta. In oraşul Candia 11 case au fost complet distruse, 26 pe jumătate şi alte 59 mai puţin vătămate. Satele din împrejurimile Candiei au suferit de asemenea oarecari stricăciuni. Victime omeneşti nu au fost. Au fost insă câţiva răniţi. Muzeul din Candia, mai cu seamă, unde sunt păstrate antichităţile descoperite de Evans, a suferit oarecari pagube, cari nu au putut fi încă stabilite. Guvernul a luat toate măsurile să vină in ajutorul sinistraţilor şi să protejeze antichităţile. CUTREMURUL A AVUT O ÎNTINDERE FOARTE MARE Roma, 28. — In oraşele din sudul Italiei s'a înregistrat un cutremur violent al cărui centru a fost coasta Asiei Mici. Foarte greu a fost încercată insula Rhodos. In localitatea Arhanghel s’au dărâmat 600 case. In alte 3 oraşe s’au produs pagube însemnate. In total s'au dărâmat 2000 de case. Un copil a fost omorît. Numărul răniţilor este foarte mare. In sudul insulei s’adărâmat un far. Cutremurul s'a propagat până în Africa de Nord. La Siracusa s-a produs o panică, cu care ocazie au fost rănite mai multe persoane. Noui demonstraţii antiitaliene în Iugoslavia Belgrad., 28. — Cu ocazia ratificării unei părţi a convenţiunilor cu Italia, au fost eri demonstrating anti-italiene la Zagreb şi la Sarajevo. In acest din urmă oraş au fost arestate câteva persoane. Poliţia a reuşit să restabilească liniştea. Legea chiriilor în Germania Berlin, 28 (Rador). —■ Reichstagul a rezolvat definitiv articolul suplimentar la legea pentru ocrotirea chiriașilor , care prevede prelungirea acestei legi până la 1 Iuni» l«g* Datoria de stat sovietică La 1 Iunie, datoria de Stat sovietică se ridica — după cum sunt informate ziarele financiare franceze — la 588,376,000 ruble, adică înregistrând un spor de 23,1, față de luna precedentă. ----------00 : 00--------- Un canal navigabil între Triest şi Dunăre Doi ingineri din Turin au propus municipalităţii oraşului Triest proectul unui canal navigabil intre Triest şi Dunăre, mai sus de Viena. Ei au oferit proectul comunei, cerând să fie trimis la apropiata expoziţie tehnicii din Basilea, Palatul Academiei române Proectul d-lui arhitect Gh. Placipiariu-aiesnu premiat de Academie Situaţia is Spania e tot turbure Madrid, 28. — La Barcelona şi Valencia au fost lupi® de stradă. Guvernul a reuşit să restabilească liniştea. Sâmbătă seara s’au luat la Madrid măsuri excepţionale, deoarece s’a crezut că câteva regimente se vor răscula. N'au fost insă incidente grave şi astăzi se poate spune, că revolta a fost înăbuşită în toată ţara. ---------CCB----------* Rădici Iar vorbeşte ATACURI CONTRA LUI PASICI Belgrad, 28. — Şeful partidului ţărănesc-croat, Ştefan Rădici, a ţinut o întrunire pe insula dalmatină, Curzola. Despre Pasici a spus că nu are nici un sentiment pentru croaţi, pe cari îi consideră ca o creaţie artificială a Austriei. In dalmatieni vede numai nişte italieni. Convenţiunile cu Italia nu sunt aşa defavorabile cum crede opinia publică. Totuşi ar fi fost altfel, dacă ar fi fost în guvern şi croaţii. Numai Pasici este autorul acestor convenţiuni, îndreptate contra croaţilor. Dar totul depinde de aplicarea lor. Şeful partidului democrat, Ljuba Davidovici, a declarat la o Întrunire la Kruşevatz, că Pasici nu va mai veni la putere, fiindcă nu vrea lupta contra corupţiei. CIOCNIRI LA O ÎNTRUNIRE La întrunirea convocată de radicişti în Bajmok, aproape de Suboliţa, s-au produs ciocniri sângeroase între radicişti şi voluntarii de război, nemulţumiţi cu politica agrară a partidului radicist. Au fost 10 răniţi grav şi 30 răniţi mai uşor. ----------0 , 0----------- FILAF Nisip pe străzi. Sergenţii şi-au pus chiverile lăcuite şi mănuşi albe. Din când în când, îşi încearcă ţignalele înăbuşite în fundul palmei, ca să vadă dacă funcţionează. Pe treptele Poştei apar figurile nelipsite de la 10 Mai şi Bobotează. Un aparat cinematografic se fişează în poziţie. Doamnele din faţă surîd languros, vecinii îşi acoperă repede chelia. — Ce să fie ? întreabă unii. — De ce nu citiţi jurnalele ? răspunde un subcomisar necăjit că n’a eşit din serviciu de douăzeci şi patru de ore. Deodată, mare mişcare pe strada Enei. Din gangul Băei Centrale es o mulţime de inşi, tineri şi bătrâni, strânşi în fracuri antebelice sau pierduţi în lărgimea celor împrumutate, cu părul de pe jobene ciufulit de isbitura pragului de sus, scârţâindu-şi ghetele de lac şi potrivindu-şi mereu căvălăriile atârnate de beregată ori înfipte la piept. Un deputat are ghete galbene şi le mângâe mereu cu batista. Unul face pe preşedintele de vârstă şi le comandă: — Puneţi-vă mănuşile!... Nu p’alea roşii! Albe n’ai?... De ce n’ai spus?... Aveam la club câteva perechi... Şi dumneata, puteai să te razii... Domniul de colo !... Potriveşte-ţi cămaşa, c’a eşit afară!.. — N’am decât pieptar — ci e mai scurt de cât vesta!... In sfârşit, totul se aranjează şi trăsurile pornesc cu ei. Trecătorii s’apropie de băiaşii cari îşi petrecuseră muşteriii până la poartă. — Ce s’a întâmplat? — Nimic... Astăzi se deschide parlamentul... Mulţi au venit direct de la gară... Cică au cheltuit toţi banii în alegeri şi nu mai au pentru hotel... Pân’o începe deverul... Pe urmă o să fie bine şi de noi.... De azi-dimineaţă de când îi frecăm şi le tăiem bătăturile, şi tot a rămas de lucru pentru toată seziunea, Don Jore fi rtni I a nnsiuirt unui u uifi-LA uumnijA iuara Legendele şi basmele ce ne-au legănat copilăria, când ne vorbesc de Domniţele vechi, ne spun că Domniţele de atunci, trăiau singuratice în castelul părinţilor, fără grije de necazurile şi suferinţele poporului, lucrând la izvoade frumoase, iar în ciasurile de odihnă, alergau în turnul castelului şi acolo, cu mâna straşină înaintea ochilor, aşteptau nerăbdătoare să răsară pe poteca ce şerpuia în zare, Făt-frumosul, visat ca să-şi interneeze un cămin... Basmele de atunci îşi rup firul, căci acum începe o poveste adevărată, a celei mai frumoase Domniţe, care însă trăieşte aci pe pământ, alături cu noi, pentru alinarea suferinţelor noastre. Domniţa Ileana, un copil încă, şi-a îndreptat primii ei paşi din viaţă, pe cărarea suferinţei. In odăiţa mică luminoasă, în palatul din dosul Mănăstire! Cotroceni, am avut cinstea să stau de vorbă cu Domnita Ileana... In aşteptare, privirea îmi căzuse pe o carte frumos imprimată : istoria Mânăstirei Arges ! pe când deodată, simt în juru-mi un zgomot uşor... ca un fâlfâit de aripi... mă întorc si am in fata-mi pe Domnita Ileana... Un moment am avut iluzia că un fluture alb — atras de mirosul trandafirilor din cameră — a dat năvală prin fereastra deschisă... Nu m'am desmeticit decât atunci când Domniţa Ileana a început să vorbească. ...Şi ce frumos, ce cuminte vorbeşte Domniţa Ileana. Naturală, simplă, înduşătoare, cu ochii ei mari cu privirea deschisă, ce parc'ar vrea să pătrunză cele mai nebănuite adâncimi ale sufletului... ,,Aş dori să am bani mulţi, mulţi „de tot, să pot alina orice suferinţă, „să şterg orice lacrimă !... Să vezi „spitalul militar... ce mizerie, bolnavi „câte 2 într'un pat, şi apoi bolnavilor le trebue carne bună şi nu toa,te zilele şi ci bieţii nu au“. Apoi cu o bucurie de copil: „Am umblat 2 zile prin Bănci, si „toţi, toţi mi-au dat. Am strâns un „milion cinci sute de mii, dar tot mai „trebue, tot mai trebue!...“ Şi Domniţa vorbeşte, vorbeşte mult şi de toate, căci toate le ştie, şi-şi frânge degetele ei albe şi subţiri, de grija celor ce suferă ! In clipa aceea, ca'ntr’un film, mi-a trecut prin minte, mii şi mii de tineri şi tinere, tot de vârsta Domniţei Ileana, care-şi trec viaţa petrecând şi dansând nebuneşte, fără grija aproapelui lor !... Tinere fecioare, şi voi tineri adolescenţi, opriţi-vă o clipă din vârtejul danţului, priviţi pe Domniţa Ileana şi luaţi pilda ei. Daţi, daţi numai, o fărimitură — din ce cheltuiţi pentru plăcerea voastră de o clipă — pentru aproapele vostru, căci vouă vă daţi... Alinaţi suferinţa celor de azi, pentru fericirea voastră de mâine ! Şi voi copilaşi, voi ăştia micuţi, care nu ştiţi gustul plăcerilor, daţi şi voi din ce puteţi... Lipsiţi-vă o zi numai de costul unei bonboane, pe care părinţii voştri vi-l dă zilnic şi daţi-i bolnavilor si celor care suferă ! Si atunci, Domniţa voastră nu va mai fi îngrijorată, şi nici mânuţele nu şi Ie va mai frânge... Iar când va suna ceasul ca de pe cărarea îndepărtată să răsară Făt-frumos ,ursitul ales de D-zeu, să ne ia pe Domniţa Ileana. Domniţa noastră oricinde va fi Ea, nu vă va uita nici pe voi... nici pământul... nici freamătul codrilor şi nici cântecele ce i-au legănat copilăria din ţara ei scumpă. Alice Petre Sturdza Marele complot politic Smirne Procesul conspiratorilor — De la corespondentul nostru — Constantinopol, 28. — In ziua de 26 col., a început procesul conspiratorilor. După introducerea inculpaţilor preşedintele tribunalului a dat cuvântul procurorului general Medjîb bey, care a citit actul de acuzare. Documentul acesta, care se bazează pe mărturisiri şi dovezi, ne poate da o ideie generală a procesului. Complotul nu este decât opera comună a organizaţiei lui Kara Kemal,—şeful partidului, care a condus imperiul otoman la ruină — şi a partidului progresist, — partidul opoziţiei, care luptă împotriva salvatorilor ţarei. In rechizitoriul său, procurorul general a cerut pedeapsa cu moarte pentru conspiratori. A doua zi, tribunalul a ascultat pe Laz Ismail şi Gurdji Yusuf. Acesta din urmă, după ce a tăgăduit învinuirile aduse, a recunoscut în cele din urmă că a primit o sumă importantă de la unul din acuzaţi, spre a duca nişte arme la Smirna. Au fost ascultaţi apoi numeroşi martori. A In junii uni »Éri sédé — Cazul ciudat al artistei Regine Flory. Ancheta Judecătorului din Westminster — Zilele trecute a Început la Londra ancheta Judecătorului din Westminster, cu privire la sinuciderea artistei Régine Flory, de care se ocupă pe larg, toate ziarele engleze și franceze. La bara martorilor s’a prezentat mai întâi d. Viterbo. Din răspunsurile lui, s’a constatat că Régine Flory, după numele ei adevărat Marie-Louise-Artaz, s’a născut acum treizeci și patru de ani, la Marsilia, că nu avea decât pe mama ei, cu care a întrerupt de altfel orice legături, și că trăia singură la Paris, cu o doamnă de companie, d-na Delcourt. D. Viterbo a spus judecătorului că Régine Flory a mai încercat acum doi ani să se sinucidă din pricina dragostei și că era morfinomană. D. Pierre-Francois Samiany, detectiv particular francez, a spus că el a fost angajat de d-na Delcourt, acum șase săptămâni, spre a supraveghea pe artista Flory, care era obsedată de ideea sinuciderei. El a mai declarat că de îndată ce a aflat că artista își rezervase un loc, în aeroplan, spre a pleca la 16 iunie la Londra, el a părăsit în grabă Parisul, ca să prevină pe Sir Albert Butt, directorul teatrului Drury Lane, că aceea pe care era însărcinat s’o supravegheze intenționa să-l ceară un angajament și că dacă acesta îi va fi refuzat, ea se va sinucide. Sir Alfred Butt, a declarat: — „Am considerat întotdeauna pe Régine Flory ca o mare artistă, dar de șapte ani ea n’a mai jucat la Londra. „Zilele trecute, un detectiv francez a venit să mă vadă, spre a mă pune în curent cu misiunea sa și a mă înștiința totdeodată despre intentiunile Reginei Flory. „Pe urma am aflat că artista a sosit la Londra, dar că nu s’a găsit nici o armă la ea. Detectivul a revenit să mă vadă și am luat toate măsurile pentru ca să poată auzi convorbirea mea cu artista. Tocmai primisem o scrisoare din partea ei, în cari îmi cerea o întrevedere. I-am acordat-o «filar in tear» acelei zile. la ora zece. La ora indicată, Régise Flory a venit şi mi-a spus : — „Aşi vrea să fac un angajament pentru un teatru din Londra“. „I-am răspuns că era cu neputinţă. — „Trebuie să părăsesc Parisul, fiindcă nu mai pot sta acolo, mi-a răspuns ea, dar in aceeas clipă, artista s’a sinucis şi a căzut chiar în braţele detectivului, care asculta la uşă. Urmarea se ştie. Régine Flory a murit chiar în ambulanţă“. După depoziţiile altor martori, judecătorul a dat verdictul : „Sinucidere într’o clipă de nebunie“. ----------0 : 0---------- Suveranii Spaniei la Paris Paris, 28 (Rador). — Suveranii Spaniei au sosit Duminică dimineaţa la Paris. Paris, 28 (Rador). — Preşedintele republicei a oferit astăzi un dejun în onoarea Suveranilor spanioli. Academia de bele arte, fiind prezenţi şi membră celorlalte, patru academii, a primit pe regele Spaniei .---------00 : 00-------— Minamezi m■rtahla Vinformation primeşte ştirea din Ukraina, că consiliul economiei naţionale a hotărît să cumpere în Germania fabrica de locomotive Rheinmetall şi să o transfere la Longansk. Preţul cumpărării este de 7 500.000 mărci, plătibil un termen de cinci ani.