Universul, iulie 1926 (Anul 44, nr. 148-174)
1926-07-22 / nr. 166
Uşurinţa şi iuţeala cu care săpunul Sunlight atacă murdăria de pe haine şi pânză şi o îndepărtează, face din Sunlight o minune şi mijloc de economie de muncă garanţie de puritate pe fiecare carton sau tabletă. lever Brotters Ltd., Port Sunlight (Engintera) Repr. Generali: Otto & Alfred Herzog, S. A. Bucureşti Pasaejul Comedia 2. HAINE de DAME Colecțiunea noastră da haina pentru iarnă find complet! gata rugăm onor. clientelă şi pe toţi comercianţii de această branşă să ne militeze SOLOMON MBS Cd. Bucureşti (al. Văcăreşti 51 Pî?) Telefon 66 I 60 EPILEPTIC/LORE ^ 5 ' NERVOȘILOR* ^ Exportate de V. fradoe/ti AC ffi/ano Deporitor pentru Poman/o. O Sartore/ti.București Str. Coda-Carageoft- 70. Pentru D om nit Medic/, la cerere ti03Tft£ GRATK/rc •ia roore farmacii ft dropuern _________ AUTOMOBILE DE OCAZIE diferite mărci vinde cu avantagii de plată GARAJUL NOEL București, Calea Griviței 1871000 ■I la MAŞINI TEXTILE 1 tun nentru lână, Selfactor, 400 fuluri, 1 Dreikrempesatz, 6 războaie mecanice (sistem Schwabe), Urzitoare şi maşina de învelit urzeala, maşini de depănat, maşini de tuns ţesături, Kardenrauh maşină, 2 paie cu cilindri, 2 spalatoare, nule cu manivelă, 1 centrifugală cu transmisie dedesubt, 1 Fud pentu lână artificială, de vânzare. Toate maşinile sunt în stare ireproşabilă şi se pot vedea în funcţiune la Fa, „TAiuHft“ Talmaciu Jud. Sibiu. UNIVERSITY inu’ XLV.—Sr. 16P Joi 22 IuTrp IS20 Bazargic 19 Duminică, 18 col., s’a făcut în cimitirul „Eroii Neamului“ din localitate, reînhumarea osemintelor a 220 eroi, cari n’au putut fi identificat. Osemintele au fost strânse de prin diferite cimitire din judeţ, prin îngrijirea d-lui locot. Marin Ciobanu, însărcinat cu administrarea cimitirului. Ele aparţin soldaţilor de naţionalitate sârbă, turcă şi bulgară, care au căzut cu ocaziunea luptelor ce s’au dat în Dobrogea, în August 1916. Majoritatea lor aparţin soldaţilor din regimentul 35 de infanterie bulgar, care a fost decimat de două companii sârbe. Solemnitatea s-a început la ora 10 dim. în faţa unei numeroase asistente, în frunte cu d. Ioan D. Georgescu, prefectul judeţului, col. Stratilat, C. O-trescu, preşed. consiliului judeţean, C. Caranfil poliţaiu, a numeroşi şefi de autorităţi, ofiţeri şi al unei companii de onoare din reg. 40 Călugăreni, cu muzică şi drapel. Prohoadele au fost cântate de toţi preoţii din localitate: români, bulgari, greci şi armeni în frunte cu protoereul judeţului, Oprea Dugăeşeanu. A slujit şi muftiul judeţului, pentru turci. Au uimit cuvântări : protoereul Dugăeşeanu, care a adus binecuvântarea bisericii române osemintelor celor cari au murit pe teritoriul ţării noastre. D. colonel Stratilat a adus salutul armatei române eroilor de altă naţionalitate, cari prin moarte s’au înfrăţit. D. C. Dumitrescu, preşed. consil. judeţean, aduce salutul judeţului. D. locot.-colonel Barbian, deleg. div. 9-a C-ta, a ţinut o cuvântare, pe care a încheiat-o cu cuvintele M. S. Regina Maria : »Nu plângeţi pe mormintele celor căzuţi pentru patrie, ci înălaţi imni ori de slavă pentru prea mărirea lor”. D. locot. Copaciu, delegatul I. P. S. Patriarhului României şi al d-lui ministru de război, a descris epopeea neamului nostru şi luptele ce s’au desfăşurat pe câmpiile României, în ultimul război. După aceea muzica militară a intonat imnurile regale român şi sârb, după care s’a procedat la reînhumarea eroilor, în două gropi comune. Intr'una cei de origină sârbă şi bulgară şi într’una cei de origină turcă. Oraşul a fost pavoazat cu această ocaziune cu drapele cernite. Trebue relevat faptul, că deşi au fost reînhumaţi un număr de câteva zeci de soldaţi bulgari n’a asistat la solemnitate nici un reprezentant al acestei comunităţi ci numai 2—3 persoane de această naţionalitate. „ Universul d in ţară II _______________ w mm alei la Suit — Sent cel neidentificati, de origină străină — Doi bandiţi terorizează judeţul Tulcea l npta lor ca Jandarmii in pădurea Babadag. — Un Jandarm rănit. Tulcea 19 Iulie Prin luna Aprilie, apăruse în oraşul Babadag dezertorul Stanciu A. Ionescu din reg. 33 inf. Cu toate urmăririle cercului de recrutare Tulcea, nu a putut fi prins. In timpul când vagabonda a făcut cunoştinţă cu un anume Nae Tomescu fost chelner. S-au întovărăşit amândoi ca să se apuce de hoţii Prima lovitură au dat-o spărgând prăvălia lui Stancu Nicolaf din centrul oraşului, furând bani şi diferite lucruri de valoare. In ziua de 30 iunie şi-au făcut apariţia ca bandiţi de codru în pădurea Babadag, când au luat deja un pădurar o armă cu 2 ţevi Plutonierul-major Ichim Gheorghiu, şeful secţiei de jandarmi din Babadag, care a prins numeroase bande de tâlhari, având informaţiuni despre apariţia lor, se puse în urmărirea lor. In ziua de 2 Iulie, şeful de secţie fiind informat că bandiţii s‘ar afla prin viile Babadagului a plecat cu o patrulă de 8 jandarmi între care Tudor I. Vasile, şeful postului Slava-Rusa. După o urmărire de o zi întreagă, n‘au fost găsiţi, iar pe la ora 5 d. a. patrula s'a despărţit în două. O parte condusă de şeful secţiei Babadag a luat-o pe şoseaua Babadag-Slava-Rusă, iar o parte condusă de şeful postu-lui Hin Silovo-Tîn au prin nătuirea Babadagului. In întunericul nopţii, patrula a dat peste bandiţi, cari au fost somaţi să se predea. Bandiţii au răspuns cu focuri de armă şi s-a încins o luptă de vreo jumătate de oră, în care plutonierul Tudor Vasile a fost rănit la o mână şi la picioare. Sosind şi şeful secţiei Babadag cu patrula sa, care începu urmărirea, bandiţii au dispărut. In ziua de 3 iulie d. căpitan Panaitescu, comandantul companiei de jandarmi, plecând la Babadag, după ce concentrase jandarmii din secţiile Topolog şi Casincea, a plecat înurmărirea bandiţilor prin pădure, dar fără nici un rezultat. In ziua de 8 iulie, bandiţii apărură pe teritoriul comunei Enişala, ducându-se la parchetul de lemne al d-lui inginer Rozenthal, unde găsindu-1 i-au luat 250 lei şi un ceas de argint. In ziua de 13 iulie, pe şoşeaua Babadag, bandiţii au jefuit pe notarul comunei Ceamurlia de sus de 100 lei, pe Ion Tudor din Tulcea de 500 lei şi pe Carol Wagner de 4000 lei. Tot în pădurea Babadag, bandiţii au jefuit pe comerciantul Nicolae Gh. Nicola din comuna Ceamurlia de sus, care mergea să ia marfă din Babadag, de 12.000 lei. Cu toate urmăririle, până în prezent bandiţii nu au fost prinşi. Activitatea Soc. „Moldova întregită“ In Basarabia Tânăra societate clujană, înjghebată acum doi ani de studenţii cari urmează cursurile Universităţii din Cluj, din Moldova, Basarabia şi Bucovina, şi-a reînceput activitatea, în Basarabia de sud. După o oprire de câteva zile în Galaţi, unde s-au ţinut conferinţe sociale-culturale şi higienice însoţite de demonstraţii cinematografice în faţa trupelor garnizoanei Galaţi, studenţii au trecut la Ismail. Aci, în ziua de 12 iulie, a avut loc în faţa unui public select o şedinţă destinată intelectualilor, deschisă de vicepreşedintele dr. Diacicov, care a arătat, că este una din principalele misiuni ale societaţei Moldova întregită, combaterea boalelor sociale. D. dr. Costişco, într’o cuvântare interesantă, pune la punct toată chestiunea sifilisului şi urmările nenorocite ale acestei plăgi sociale. Se rulează filmul „Din grozăviile lumei“ (sifilisul). Selectul public a ovaţionat îndelung pe conducătorii acestei societăţi. I Sinuciderea unui tânăr Cluj, 20 Alaltăeri, Kulm Alexandru, în vârstă de 18 ani, din corn. Vlaha (jud. Cluj) s’a sinucis, descărcându-şi un glonţ de carabină militară în tâmpla dreaptă. A murit pe loc. Pricinele desperatei lui hotărâri nu se cunosc. S’a ordonat autopsia cadavrului şi s’a orânduit o anchetă O doamnă morfnomană s’a sinucis .Cluj, 20 Ieri după amiază, s’a sinucis prin strangulare, d-na dr. Lebermann, soţia medicului din Pincota (jud. Arad). Doamna aceasta era în vârstă numai de 22 ani. Era stăpânita de patima morfinomaniei, ceeace i-a pricinuit o sdruncinare a nervilor. Internată într-o clinică de boale nervoase din Cluj, aproape intrase în convalescenţă şi peste câteva zile, urma să fie trimisă acasă. Dar pe neaşteptate, a cerut, să i se îngăduie, să plece să-şi vadă familia. Medicii i-au refuzat aceasta. Enervată, tânăra doamnă Le bemann a folosit un moment, când a rămas liberă şi s’a spânzurat de lampa electrică, din odaia, pe care o avea la clinica. Ştiri diferite Iaşi 19 Iulie ÎNTRUNIREA CONSILIULUI MUNICIPAL. — Membrii consiliului municipal a ţinut azi o şedinţă destul de agitată. Printre alte chestiuni a fost şi o inerpelare asupra situaţiei finnere a comunei Iaşi. D. primar Petrea, a anunţat că au fost desfiinţate toate posturile de diurnişti. IN CHESTIA DISOLVARII CAMEREI DE COMERŢ. Din nou perzistă ştirea că foarte curând, Camera de comerţ din Iaşi va fi disolvată, neţinându-se seamă de hotărîrea comitetului Uniunii Camerelor de comerţ care a fost contra acestei disolvări. In explicaţia acestei măsuri, se arată, că numai adunarea generală a Uniunii avea dreptul să se pronunţe şi nu consiliul ei de direcţie, care nu avea competinţa pentru aceasta. FALIMENTE.— Curtea de apel secţia I-a a judecat apelul firmei fraţii Leon & comp. din Doftana, contra declarării în stare de faliment de către tribunalul Bacău. Curtea a amânat pronunţarea hotărîrei. IURT DE OBIECTE SFINTE. Hoţi au intrat în biserica Sf. Sava şi au furat din pridvorul bisericiei numeroase obiecte sfinte de valoare. EFTENIREA PAINEI.—In şedinţa de cri a Consiliului comunal, d. primar Petrea a declarat că până în 2 săptămâni preţul pâinei albe va fi redus la 10 lei kgr. RESTAURAREA UNEI BISERICI ISTORICE. — De astăzi, s’au început lucrările de restaurare a bisericei istorice Aroneanu, din apropierea Iașului, cu sprijinul conisiunei monumentelor istorice. Deva CULTURALE. — D-l prof. Moisil, directorul muzeului din Bucureşti, a ţinut în seara de 16 crt., o conferinţă la şcoala normală despre „Columna lui Kaiari", arătând, în proecţiuni, cele mai însemnate părţi ale Columnei, reprezentând momente importante din istoria daco-romană. CURSURILE AGRICOLE. — Cu 50 auditori învăţători şi preoţi sub conducerea d-lui Voina au început în Vaidei şi vor dura 4 săptămâni. Prefectura subvenţionează aceste cursuri cu 40.000 lei. Coţmiani INCENDIU. — Un incendiu a izbucnit la gospodăria locuitorii lui Ştefan Scvarciuc, din corn. Tăuteni-Cernăuţi, arzând complet un grajd, 2 cai, o luncă, 1101 şi un hambar cu grâne. Pagu- Jicele se ridică la 200.000 lei. Cauza incendiului nu se cunoaşte. PEŢURI MAXIMALE. — Consiliul comunal al oraşului Coţmani a fixat nouă preţuri maximale, ceva mai reduse ca până în prezent. F.Neamț BALNEARE. — Au sosit în localitate în viligiatură familiile: Ioan Florea (Bugeac), Moisa Weintraub (Horodniceni), H. Segal (Bacău), Aneta Canarias (Brăila), Varadi (Bucureşti), Costea Vangheli (Griviţa), Samuel M. Haras (Bucureşti), Joe Peltzman (Brăila), Otilia Stoleriu (Bucerea), Sofia Jucov (com. Vâlcov), Isac Goldenberg (Bucureşti), Moritz Schwartz (Bozleni), Mendel Lempart (jud. Soroca), Gh. Strotftu (Bucureşti), Moritz Grambard (America), Marcu B. Sandberg (Iaşi), Clar Wajs (Bucureşti), Iulian Şerban (Galbeni), Adela Vaman (Galaţi), Raşela Vaisman (Galaţi), Golda Weisman (Galaţi), Gh. Băltăreţu (Bucureşti), Maria şi Elena Arghiropol (Bucureşti), Maria Petrov (Bucureşti), S. Dobroveni, B. Grimberg, R. Grimberg, Maria Leibovici (Bucureşti), d-na Abramovici (Brăila), Clara Schwartz, Z. I Martin Sopon (Galaţî), Henrieta Tanentap (Bucureşti), Lucreţia Anghelina (Tulcea), Mirnberg Zuner (Bârlad), Milea Dulberg (Bucureşti), Marcovici Bogdan (Focşani), Eufrogîna Marcovici (Focşani), Olga Crivescu, Lidia Zacurneac (Chişinău), Israel Pascal (Ploeşti), Simon Vladimir (Chişinău), Anastase Mândrescu (Chişinău), Lupu Goldenberg (Bucureşti). Oradea DE LA PRIMĂRIE. — Se pare, că şi la primăria municipiului nostru a început o eră nouă, în ceea ce priveşte activitatea edilitară a nouilor membri, cari compun actuala Comisie interimară, aflată sub preşedinţia d-lui G. Tulbure, fost inspector Şcolar. In mai puţin de o lună, cetăţenii şi-au făcut deplina convingere că edilii orădeni lucrează şi lucrează chiar cu spor. In primul rând, observăm că o bună parte din această activitate e rânduită spre îndreptarea unor stări de lucruri, intolerabile, moştenite de la predecesorii părinţi ai municipiului şi desigur că după ce lucrările vor fi repuse la punct, vom putea înregistra fapte noul menite a determina progresul administraţiei comunale. Astfel se şi explică numeroaseie şedinţe ale Comisiei interimare. In ultima şedinţă, între alte chestiuni s’a ridicat şi aceea a bodegii ce funcţionează în chiar loialul Primăriei. Ceea ce este interesant, e constatarea că această „bodegă“ nu este exploatată de însăş concesionara ei, d-na Russu, văduva unui medic român mort de curând, ci de către un evreu, foarte priceput in administrarea In doze potrivite ■a „băuturilor alcoolice” S’a decis în această privinţă ca menţionata ,,bodegă“ să fie lichidată în termen de opt zile* O altă chestiune mai importantă desbătută în şedinţa aceasta, a fost propunerea făcută primăriei de unii cetăţeni de a contribui la cheltuelile necesare începerea lucrărilor de canalizare pe străzile lor. Comisia a aprobat desigur propunerea şi a decis începerea neîntârziată a acestor fel de lucrări. Edilii noştrii s-au mai ocupat şi cu problema abatorului comunal, care se Ştie că în prezent nu corespunde nevoilor reale ale populaţiei orăşeneşti şi de aci marele pericol al ,,tăierii clandestine“ a porcilor, care periclitează sănătatea publică, intru cât este dela sine înţeles că un control medical în această privinţă este ca şi inexistent. Ca o soluţie tranzitorie s’a decis ca porcîi să seie şi’n abatorul Frohlic, când se va putea exercita un control eficace sanitarveterinar până când se va studia şi rezolva şi problema abatorului comunal, la Oradea. Tot din punct de vedere sanitar, s’au propus şi s’a decis să se ia severe măsuri sanitare în ce priveşte curăţenia ce trebue să existe în piaţa oraşului. MAMA CRIMINALA. — Am scris zilele trecute cum în apropierea găinei Valea lui Mihaiu un lucrător de la gară a găsit într’un lan de tutun o lădîţă în care se afla — aruncat — un prunc nou născut. Cercetările întreprinse de organele poliţieneşti au condus la descoperirea denaturatei mame, ce și-a aruncat fructul unei dragoste nevinovată, in persoana tinerei evreice Hermina Fridman Ilona, originară din Satu-Mare. Numita cu prilejul interogatorului ce-i sta luat, a recunoscut, declarând că a născut copilul la Oradea în casa văduvei Kohn Ignacz şi după câteva zile întovărăşită de cei doi fraţi ai eî, au mers în gara Valea lui Mihaiu şi-j au aruncat copilul în lanul de tutun în speranţa că va fi găsit de cineva şi-l va creşte. După săvârşirea faptei, toţi trei au luat drumul spre Satu- Mare şi s’au oprit intr’o comună de lângă Halmei la o soră a lor, unde au şi fost descoperiţi de poliţişti, Hermina ascunzându-se între perne şi plăpumă în casa aurorei sale! Vorba aceia tocmai ca struţul, care ca să scape de urmărirea vânătorului, îşi vâră capul în nisip. Atât mama criminală cât şi fraţii ei complici au fost depuşi in închisoarea locală, urmând ca în contra lor să se deschidă acţiune publică, cu atât mai mult cu cât văduva Kohn, a declarat că în mai multe rânduri a împiedicat pe Hermina să nu-şî sugrume copilul. EVADAREA UNUI PUNGAŞ. După multe greutăţi agenţii poliţiei respective reuşiseră să facă o preţioasă captură cu prilejul arestării periculosului hoţ şi spărgător Dajka Gyula, cunoscut client şi urmărit de mai toate poliţiile din Transilvania, pentru isprăvile lui. De curând Dajka fusese trimis la Alba Iulia pentru a fi anchetat în legătură cu nişte mari furturi săvârşite acolo. Terminând acolo, poliţia l-a trimis la Oradea sub paza agentului Tancea Ioan ; pe drum însă în apropiere de Oradea, Dajka a sărit din tren legat aşa cum era şi s’a făcut nevăzut. La sosirea în Oradea, Tancea raportează de „fuga prizonierului“ său şi în schimb intră el la răcoare, până i se va face formele de dare în judecată pentru scăpare de arestat... . ARESTAREA UNOR BANDE DE ŢIGANI HOŢI. — In ultimele zile, poliţia noastră a reuşit să facă capturi interesante In domeniul infractorilor şi celor certaţi cu legea penală ca şi cu morala publică. E vorba, că beciul poliţiei s’a umplut cu vre-o 20 ţigani, constituiţi în două bande : una sub conducerea periculoşilor criminali ţiganii Lakatos Dudu şi Kovács Gyula, iar cealaltă compusă tot din ţiganii, dintre cari 8 inşi sunt membrii aceleiaşi familii în care criminalitatea lombroziană îşi află o bună aplicare, e vorba de familia ţigănească a lui Resmüves Gyula. Ambele bande de ţigani, în ultimul timp băgase spaima în satele din Bihor ca şi în centrele mai importante din judeţ. Nu se dau îndărăt de la crimă şi loviturile date de aceşti ţigani sunt pline de Îndrăzneală şi ferocitate. E deajuns să menţionăm cu fraţii Resmuveş au ucis o biată femeie săracă în hotarul comunei Biharia,, căreia i-au furat o bucată de slănină, pe care au mâncat-o în apropierea cadavrului victimei, precum şi sdrenţăroasele ei haine, cari după ce le-au spălat de sânge le-au dus... ţigăncilor acasă, împărţindu-le tot frăţeşte... Când cercetările vor fi îndrumate spre desvăluirea completă a isprăvilor acestor două bande de periculoşi hoţi şi criminali, vom expune pe larg îndrăznelile lor crime şi jafuri la drumul mare, — cum este de pildă jefuirea negustorului Kohn Moor din Săcueni, de marfă în valoare de peste 200 mii lei. AUTOMOBIL CÂȘTIGAT LA LOTERIE. — Eridim. s’a făcut tragerea loteriei aranjate de către o societate romano-catolică. Premiul era un automobil ce valorează 3.400.000 lei. Automobilul a fost câştigat de doi chelneri tineri, fără tată şi fără mamă. Ei, sunt Aurel Vlaicu şi Ştefan Ra■ţiu în etate de 17 şi 18 ani. Este interesant de amintit, că cei doi copii nu aveau nici banii necesari pentru bilet şi cei 100 lei au fost plătiţi de către ambii, punând fiecare câte 50 lei. O CAZARMA PENTRU SERGENŢII DE POLIŢIE. — Prefectul poliţiei d. Crăineanu, se ocupă de îmbunătăţirea situaţiei sergenţilor de poliţie ai oraşului nostru. In scopul acesta, d-sa a făcut propuneri oraşului, pentru a se înfiinţa o cazarmă. Dat fiind faptul că salariile acestor funcţionari sunt atât de mici, autorităţile vor trebui să se îngrijească de soarta lor. De aceea planul d-lui prefect, care de altfel intenţionează să facă în cazarmă şi o popotă pentru sergenţi, este lăudabil şi credem că va fi susţinut de către primăria oraşului nostru. Hotin JEFUIRI.—Patru necunoscuţi înarmaţi, au pătruns în casa locuitorului Parfenîe Topau, din Silăuţi, de unde au furat mai multe lucruri casnice. După jefurîe, hoţii s’au retras în pădurea Silăuţi, trăgând focuri de armă. JEFUIRE. — O trăsură cu 8 pasageri ce mergea la gara Lipcani, a fost atacată de 2 indivizi necunoscuţi, din care unul îmbrăcat militar, înarmaţi cu revolvere şi ciomege, au rănit 2 pasageri uşor cu revolverul, şi pe un altul cu ciomagul, spărgându-î capul, după care au dispărut. FURT. Necunoscut! introducându-se in casa evreului Nahim Ghes, din Secureni, i-au furat o brăţară de aur, un ceas de aur, un ac cu briliante şi alte multe obiecte de argint şi lucruri casnice STAREA TIMPULUI este frumoasă, cu călduri mari. Toate semănăturile se prezintă bine, îi promit o recoltă abondentă Focşani SERBARE LOCALA PENTRU O LEGE DE INTERES GENERAL. Parlamentarii judeţului Putna au fost primiţi de populaţia oraşului Focşani şi a judeţului, cu o deosebită solemnitate, ca recunoştinţă pentru că au reuşit să facă să se voteze legea pentru combaterea falsificării vinului. Gara Focşani a fost frumos împodobită şi străzile oraşului pavoazate. La sosirea trenului din Bucureşti, din sute de piepturi au isbucnit urale „să trăiască“ la adresa d-lui Ion P. Rădulescu-Putna, şeful organizaţiei partidului, celorlalţi parlamentari, d-lui general Averescu şi d-lui ministru Garoflid. Apoi podgorenii au ţinut cuvântări ocazionale, după care d. deputat Rădulescu-Putna şi d. senator Gogu Georgescu, au povestit peripeţiile prin cari a trecut votarea legii. Lumea de la gară a mers cui steaguri la localul prefecturii, unde cuvântările au continuat. Pentru a se aduce mulţumiri d-lui prim-ministru Averescu şi ministru Garoflid, s’a hotărît o nouă întrunire cu delegaţii din judeţ. — O mare mulţime de podgoreni şi cetăţeni s’au întrunit în grădina publică, spre a mulţumi parlamentarilor de Putna, pentru votarea legii contra spirtului. Au vorbit: C. I. P. Rădulescu-Putna, deputat . Greutăţile prin cari a trecut această lege, spune d-sa, care a fost combătută cu energie de partidul liberal, n’au fost de mică însemnătate, fiind nevoie de intervenţia personală a d-lui general Averescu, dat find că în această sesiune nu se anunţase nici un proiect de lege. D. Ianculescu, podgorean, declară că deşi nu aparţine nici unui partid politic, totuş aduce omagiile sale d-lui ministru Garoflid, partidului şi d-lui I. P. Rădulescu-Putna, raportor al acestei legi, prin a cărui stăruinţă s’a obţinut legea. D. V. Şerban, avocat, exprimă bucuria sa pentru parlamentarii putneni, cari numai după 15 zile poate să expună alegătorilor activitatea lor. D. Vlădoianu-Panciu, podgorean, mulţumeşte tuturor acelora cari au contribuit la votarea acestei legi. Au mai vorbit d-nii senatori Gogu Georgescu şi Rădulescu- Vidra. După întrunire, a urmat banchetul, în gruina publică. D. Rădulescu-Puina toastează pentru d. general Averescu şi pentru d. ministru Garoflid. D. G. Tomulescu, deputat, scoate în evidenţă contribuţia largă şi importantă a d-lui Garoflid pentru votarea acestei legi. D. dr. Câmpeanu, arată că nici odată un parlament n’a lucrat atât de mult, într’un interval atât de limitat. Au mai vorbit: d. prefect Aurelian Chiţulescu, d-nii senatori Gogu Georgescu şi Rădulescu- Vidra, d. profesor Savel Rahtivan, d. V. Chele, avocat, d. profesor Th. Iordănescu, d. colonel Bănescu şi preotul Bălănescu. Banchetul s’a sfârşit la orele 4 p. m. DELA CONSILIUL DE RĂZBOI. — Azi a venit spre judecare, în faţa consiliului de război al diviziei VI, recursul soldatului Hodor Mihai, din reg. 8 inf. Buzău, acuzat pentru dezertare la inamic în timp de război şi condamnat de consiliul de război Braşov la 5 ani contumacie, cu drept de opoziţie. Judecat pentru a doua oară de aceeaş instanţă, care menţinându-şi sentinţa, trimite recursul spre judecare la consiliul de război Focșani, unde rămâne condamnat la cinci ani muncă silnică. — Pe ziua de 16 crt., s’a terminat judecarea recursului plutonierului de jandarmi Niță Mihai, șeful postului Jugureni-Buzău, acuzat pentru lovire care a cauzat moartea individului Copătoiu Constantin. După citirea actului de acuzare de către d. raportor local. Prună, se procedează la audierea martorilor. Apărarea, susţinută de d-nii avocaţi colonel N. C. Homoriceanu şi loan P. Ioan, a dovedit neculpabilitatea acuzatului şi greaua condamnare de 3 ani dată de cons. de război Brașov. Ministerul public, prin d. comisar regal Palade, a făcut un aspru rechizitoriu. Consiliul, prin d. președinte colonel Muscalu, condamnă pe acuzat la 8 luni închisoare. Apărarea a făcut recurs. Clui Cititi ini ligii Miamin_ II lunarum Failet^mil ziarului .rulTăî ' Din 21 Iulie Măcelarul dela Verdun In româneşte de B. P- E?* Putin cam uluit, căzând în mijlocul unei societăţi atât de stinsă, foarte aţ&ţat, mai ales, de neaşteptata întrerup^ Llătoriei mele şi destinata necunoscută ce avea să mi se va îmi veni deodată, în minte, pe când ma ospătăm cu o inunată potârniche, că mă găsiam într un punct cu deosere interesant al zonei de operaţiuni. La douăzeci dle kilometri spre nord-vest, pe aceeaş linie rară, se găsia calea ferată dublă de la Charnevile la Mezieres, acel timp reşedinţa. M. S. împăratului şi ştabul Statului Major General, în timp ce, la patruzeci de kilometri spre ud-Est, pe linia care, de la Sedan, se urca pe valea Meuseisus, se găsia Stenay, cartierul general al A. S I. şi K. Kronninz-ul german. La gândul unor aşa de senzaţionale vecinaţi, fui cuprins de un sfânt tremurat și prinsei a mânca cu iuit mai cuviincios urmarea prânzului meu. Ce-o să mi se mai întâmple, mein Gott ? O să-mi fie înv Iduit oare vreodată și mie să privesc unul sau altul din ieste auguste chipuri ? La această perspectivă, care nu era de aruncat în afară de domeniul posibilului, inima îmi bătea în piept, sufletul meu german tresălta de loialism şi de exaltare patriotică. Mă vedeam trecut în revistă pentru luptă sau de gardă de onoare de vreunul din aceşti eroi, încununaţi cu laurii biruinţă, primind în persoană, poate, un ordin din gura acestor personagii aproape divine. Mă închipuiam felicitat de unul dintre ei în urma vreunei isprăvi de vitejie ori, soartă funebră, dar nu mai puţin glorioasă, rănit de moarte şi dându-mi sufletul în preajma acestor auguste prezente.Gândul meu se întorcea atunci la Dorothea mea, a cărei carne frumoasă eu o gustasem mai dinainte şi tocmai în vederea unei asemenea tragice soarte, şi, parcă îmi plăcea să-mi închip, durerea şi mândria ei, totdeodată, când avea să primească, în amintirea mea şi ca împlinirea celei de pe urmă dorinţi a mea, crucea pe care ar fi prins-o în drapelul negru, alb şi roşu al sicriului meu, mâna majestoasă a împăratului ori serenissimele degete ale Kronprinz-ului. Dar cu depanarea acestui vis şi cu potolirea foamei, ajunsesem la ceasul două şi jumătate. Era timpul să trec iarăşi pe la Kommandatură. Găsii acum pe maior și îmi păru că recunosc un ofițerul acesta voinic, foarte mustăcios și strașnic închingat într’o uniformă plină de decorații, pe unul dintre aceia pe cari îi văzusem mâncând în bufetul gării. — Prim-locotenent Hering ? Foarte bine. Vă așteptam. Instrucăile pe cari le am pentru d-voastră arată că trebue să vă duceţi, pe cele mai repezi căi, la Dun-pe-Meusa, îmi dete ordinul de drum şi îmi aduse la cunoştinţă că drumul cel mai iute era de a mă urca într’un tren care avea să treacă peste un ceas prin gara Sedan şi care avea să mă ducă numai în două ceasuri la destinație. — Călătorie bună, Herr Oberleutnant, și să ne faci treabă bună pe acolo. Dun-pe-Meusa... îmi amintiam că mai auzisem rostinduse cândva acest nume... Dun-pe-Meusa!... Unde dracul... Ah !... îmi adusei aminte de Sosthene Rossignol, care îmi dăduse lecții de limba franceză la Magdeburg. El îmi vorbise de Dun-pe-Meusa, unde îşi avea părinţii. Cercetai hărţile ca să identific localitatea. Se găsia cam la vreo doisprezece kilometri mai sus de Stenay şi tot cam la atâţia kilometri de la linia întâi a frontului la Verdun. Nu era tocmai în prima linie, dar era destul de aproape. Ce era să fac acolo, departe de regimentul meu şi de ce eram trimis acolo ? Trenul în care mă suii era o linie laterală uşoară, alcătuită numai din vagoane de clasa întâia şi din vagoane-salon de-ale Companiei franceze din Est. Cei cam vreo sută de călători cari ocupau fotoliile sau îi însufleţiau coridoarele îmi părură că sunt din aceeaş lume ca şi aceea pe cari o văzusem în bufetul gării la Sedan : ofiţeri de Stat-Major sau de la Marele Cartier, cu dunga roşie corabie la pantaloni, funcţionari militari, cu vulturul la şapcă, husari cu fireturi, ulani cu plastron , doctori cu caduceul pe gulerul negru, intendanţi burtoşi, svelţi ataşaţi de cabinet ori de cancelarie. Zării un general din Gardă, cu epolet împletit pe umăr şi fireturi la mânecă. Printre cei vre-o doisprezece civili, doi sau trei gentlemeni cu pălărie verde şi cu mustaţa ceruită, cu diamant la cravată şi cu trabucu ’n gură, se putea fără prea multă îndo- jială, să fi aparţinut poliţiei secrete de campanie. Mai multe cucoane cu vorbăria sonoră şi cu luxoase mantouri de blană isbucniau în toane de rîs şi îşi desfăşurau bateriile de cochetărie în îngâmfarea cam greoaie a bărbaţilor. Nu cunoşteam pe nimeni şi mă simţeam prea sfios ca să încerc a lega vreo convorbire; dar nici mie nu-mi spuse nimeni vreo vorba. Impresia mea de mari manevre, de Kriegspiel, (joc de războiu) şi de serbare militară, creştea şi ar fi ajuns dominantă, de n’ar fi fost priveliştea cinematografică care se desfăşura de-a lungul liniei şi-ţi amintea brutal realitatea războiului. Trenurile, cu cari ne încrucişam, nu semănau cu al nostru şi nu erau deosbite de convoiurile zburlite şi voluminoase pe cari le întâlnisem în număr atât de mare de la Thionville încoace. Pe line şi împrejurimi se executau lucrări enorme la cari se necăjiau pionierii noştri şi la cari fusese rechiziţionaţi, pe lângă bogate contingente de prizonieri, civili în mare număr : terasamente, săpături de tranşee, construcţii de barace şi de hambare, tăeri de copaci, punere de şini pentru drum de fier şi de fire telegrafice. Pe măsură ce înaintam, se îmulţiau şantierele- La Villiers, o nouă linie începea să dubleze pe a noastră dinspre Meusa. La staţia Autrecourt se împătria şi se afunda în inima ţinutului. Trenul, care în drum îşi lăsase pe câte unii dintre călători, se goli aproape de tot la Stenay. Generalul, ofiţerii de Stat-Major, poliţiştii şi cucoanele cu blănuri se coborîră aci. Se iscă atunci pe peron vorbărie multă în mijlocul zăngănitului de săbii şi zurnuitului pintenilor. Se auziau sforăind automobilele. : (Va urma)’