Universul, iulie 1926 (Anul 44, nr. 148-174)

1926-07-22 / nr. 166

Uşurinţa şi iuţeala cu care săpunul Sunlight atacă murdăria de pe haine şi pânză şi o în­depărtează, face din Sunlight o minune şi mijloc de economie de muncă garanţie de pu­ritate pe fiecare carton sau tabletă. lever Brotters Ltd., Port Sunlight (Engintera) Repr. Generali: Otto & Alfred Her­zog, S. A. Bucureşti Pasa­ejul Comedia 2. HAINE de DAME Colecțiunea noa­stră da haina pentru iarnă find complet! gata rugăm onor. cli­entelă şi pe toţi comercianţii de această branşă să ne militeze SOLOMON MBS Cd. Bucureşti (al. Văcăreşti 51 Pî?) Telefon 66 I 60 EPILEPTIC/LORE ^ 5 ' NERVOȘILOR* ^ Exportate de V. fradoe/ti AC ffi/ano Deporitor pentru Poman/o. O Sartore/ti.București Str. Coda-Carageoft- 70. Pentru D om nit Medic/, la cerere ti03Tft£ GRATK­/rc •ia roore farmacii ft dropuern­ _________ AUTOMOBILE DE OCAZIE diferite mărci vinde cu avantagii de plată GARAJUL NOEL București, Calea Griviței 187­­1000 ■I la M­A­ŞINI TEXTILE 1 tun nentru lână, Selfactor, 400 fuluri, 1 Dreikrempe­satz, 6 războaie mecanice (sistem Schwabe), Urzitoare şi maşina de învelit urzeala, maşini de depănat, maşini de tuns ţesă­turi, Kardenrauh maşină, 2 paie cu cilindri, 2 spalatoare, nule cu manivelă, 1 centrifugală cu transmisie dedesubt, 1 Fud pent­u lână artificială, de vânzare. Toate maşinile sunt în­ stare ireproşabilă şi se pot vedea în funcţiune la Fa, „TAiuHft“ Talmaciu Jud. Sibiu. UNIVERSITY inu’ XL­V.—Sr. 16P Joi 22 IuTrp IS20 Bazargic 19 Duminică, 18 col., s’a făcut în cimitirul „Eroii Neamului“ din localitate, reînhumarea oseminte­lor a 220 eroi, cari n’au putut fi identifica­t. O­semintele au fost strânse de prin diferite cimitire din judeţ, prin îngrijirea d-lui locot. Ma­rin Ciobanu, însărcinat cu admi­nistrarea­ cimitirului. Ele aparţin soldaţilor de naţionalitate sârbă, turcă ş­i bulgară,­­ care au căzut cu ocaziunea luptelor ce s’au dat în Dobrogea, în August 1916. Majoritatea lor aparţin solda­ţilor din regimentul 35 de infan­terie bulgar, care a fost decimat de două companii sârbe. Solemnitatea s-a început la ora 10 dim. în faţa unei nume­roase asistente, în frunte cu d. Ioan D. Georgescu, prefectul ju­deţului, col. Stratilat, C. O-trescu, preşed. consiliului judeţean, C. Caranfil poliţaiu, a numeroşi şefi de autorităţi, ofiţeri şi a­l u­nei companii de onoare din reg. 40 Călugăreni, cu muzică şi dra­pel. Prohoadele au fost cântate de to­ţi preoţii din localitate: ro­mâni, bulgari, greci şi armeni în frunte cu protoereul judeţului, Oprea Dugăeşeanu. A slujit şi muftiul judeţului, pentru turci. Au uimit cuvântări : protoereul Dugăeşeanu, care a adus binecu­vântarea bisericii române ose­mintelor celor cari au murit pe teritoriul ţării noastre. D. colonel Stratilat a adus salu­tul armatei române eroilor de altă naţionalitate, cari prin moarte s’au înfrăţit. D. C. Dumitrescu, preşed. consil. judeţean, aduce salutul judeţului. D. locot.-colonel Barbian, de­leg. div. 9-a C-ta, a ţinut o cu­vântare, pe care a înch­eiat-o cu cuvintele M. S. Regina Maria : »Nu plângeţi pe mormintele ce­lor căzuţi pentru patrie, ci înăl­­aţi imni ori de slavă pentru prea mărirea lor”. D. locot. Copaciu, delegatul I. P. S. Patriarhului României şi al d-lui ministru de război, a descris epopeea neamului nostru şi luptele ce s’au desfăşurat pe câmpiile României, în ultimul război. După aceea muzica militară a intonat imnurile regale român şi sârb, după care s’a procedat la reînhumarea eroilor, în două gropi comune. Intr'una cei de o­­rigină sârbă şi bulgară şi într’­­una cei de origină turcă. Oraşul a fost pavoazat cu a­­ceastă ocaziune cu drapele cer­nite. Trebue relevat faptul, că deşi au fost reînhumaţi un număr de câteva zeci de soldaţi bulgari n’a asistat la solemnitate nici un reprezentant al acestei comuni­tăţi ci numai 2—3 persoane de această naţionalitate. „ Universul d in ţară II _______________ w mm alei la Suit — Sent cel neidentificati, de origină străină — Doi bandiţi terorizează judeţul Tulcea l­ npta lor ca Jandarmii in pădurea Babadag. — Un Jandarm rănit. Tulcea 19 Iulie Prin luna Aprilie, apăruse în oraşul Babadag dezertorul Stanciu A. Ionescu din reg. 33 inf. Cu toate urmăririle cercu­lui de recrutare Tulcea, nu a pu­tut fi prins. In timpul când vagabonda a făcut cunoştinţă cu un anume Nae Tomescu fost chelner. S-au întovărăşit amândoi ca să se a­­puce de hoţii Prima lovitură au dat-o spăr­gând prăvălia lui Stancu Nico­­laf din centrul oraşului,­ furând bani şi diferite lucruri de va­loare. In ziua de 30 iunie şi-au fă­cut apariţia ca bandiţi de co­dru în pădurea Babadag, când au luat deja un pădurar o ar­mă cu 2 ţevi Plutonierul-major Ichim Gheorghiu, şeful secţiei de jan­darmi din Babadag, care a prins numeroase bande de tâl­hari, având informaţiuni des­pre apariţia lor, se puse în ur­mărirea lor. In ziua de 2 Iulie, şeful de secţie fiind informat că bandiţii s‘ar afla prin viile Babadagului a plecat cu o patrulă de 8 jan­darmi între care Tudor I. Vasi­le, şeful postului Slava-Rusa. După o urmărire de o zi în­treagă, n‘au fost găsiţi, iar pe la ora 5 d. a. patrula s'a des­părţit în două. O parte condusă de şeful sec­ţiei Babadag a luat-o pe şo­seaua Babadag-Slava-Rusă, iar o parte condusă de şeful postu-lui Hin Sil­ovo-Tîn au prin nătu­i­rea Babadagului. In întunericul nopţii, patrula a dat peste bandiţi, cari au fost somaţi să se predea. Bandiţii au răspuns cu focuri de armă şi s-a încins o luptă de vre­o jumătate de oră, în care plutonierul Tudor Vasile a fost rănit la o mână şi la pi­cioare. Sosind şi şeful secţiei Baba­dag cu patrula sa, care începu urmărirea, bandiţii au dispă­rut. In ziua de 3 iulie d. căpitan Panaitescu, comandantul com­paniei de jandarmi, plecând la Babadag, după ce concentrase jandarmii din secţiile Topolog şi Casincea, a plecat în­­urmări­rea bandiţilor prin pădure, dar fără nici un rezultat. In ziua de 8 iulie, bandiţii apărură pe teritoriul comunei Enişala, ducându-se la parche­tul de lemne al d-lui inginer Rozenthal, unde găsindu-1 i-au luat 250 lei şi un ceas de ar­gint. In ziua de 13 iulie, pe ş­o­­şeaua Babadag, bandiţii au je­fuit pe notarul comunei Cea­­murlia de sus de 100 lei, pe Ion Tudor din Tulcea de 500 lei şi pe Carol Wagner de 4000 lei. Tot în pădurea Babadag, ban­diţii au jefuit pe comerciantul Nicolae Gh. Nicola din comuna Ceamurlia de sus, care mergea să ia marfă din Babadag, de 12.000 lei. Cu toate urmăririle, până în prezent bandiţii nu au fost prinşi. Activitatea Soc. „Moldova întregi­tă“ In Basarabia Tânăra societate clujană, în­jghebată acum doi ani de stu­denţii cari urmează cursurile Universităţii din Cluj, din Mol­dova, Basarabia şi Bucovina, şi-a reînceput activitatea, în Basara­bia de sud. După o oprire de câteva zile în Galaţi, unde s-au ţinut con­ferinţe soc­iale-culturale şi higie­­nice însoţite de demonstraţii cinematografice în faţa trupelor garnizoanei Galaţi, studenţii au trecut la Ismail. Aci, în ziua de 12 iulie, a avut loc în faţa unui public select o şedinţă destinată intelectualilor, deschisă de vi­cepreşedintele dr. Diacicov, care a arătat, că este una din princi­palele misiuni ale soci­et­aţei Moldova întregită, combaterea boalelor sociale. D. dr. Costişco, într’o cuvân­tare interesantă, pune la punct toată chestiunea sifilisului şi ur­mările nenorocite ale acestei plăgi sociale. Se rulează filmul „Din grozăviile lumei“ (sifili­sul). Selectul public a ovaţionat îndelung pe conducătorii aces­tei societăţi. I Sinuciderea unui tânăr Cluj, 20 Alaltăeri, Kulm Alexandru, în vârstă de 18 ani, din corn. Vlaha (jud. Cluj) s’a sinucis, descărcân­­du-şi un glonţ de carabină mi­litară în tâmpla dreaptă. A mu­rit pe loc. Pricinele desperatei lui hotărâri nu se cunosc. S’a ordonat autopsia cada­vrului şi s’a orânduit o anchetă O doamnă morf­no­­mană s’a sinucis .Cluj, 20 Ieri după amiază, s’a sinucis prin strangulare, d-na dr. Le­­bermann, soţia medicului din Pincota (jud. Arad). Doamna aceasta era în vârstă numai de 22 ani. Era stăpânita de patima morfinomaniei, ceeace i-a prici­nuit o sdruncinare a nervilor. Internată într-o clinică de boale nervoase din Cluj, aproape in­trase în convalescenţă şi peste câteva zile, urma să fie trimisă acasă. Dar pe neaşteptate, a ce­rut, să i se îngăduie, să plece să-şi vadă familia. Medicii i-au refuzat aceasta. Enervată, tânăra doamnă Le­ bemann a folosit un­­ moment, când a rămas liberă şi s’a spân­zurat de lampa electrică, din odaia, pe care o avea la clinica. Ştiri diferite Iaşi 19 Iulie ÎNTRUNIREA CONSILIULUI MUNICIPAL. — Membrii consi­liului municipal a ţinut azi o şe­dinţă destul de agitată. Printre alte chestiuni a fost şi o inerpelare asupra situaţiei fi­nne­re a comunei Iaşi. D. primar Petrea, a anunţat că au fost desfiinţate toate posturile de diurnişti. IN CHESTIA DISOLVARII CAMEREI DE COMERŢ.­ Din nou perzistă ştirea că foarte cu­rând, Camera de comerţ din Iaşi va fi disolvată, neţinându-se sea­mă de hotărî­rea comitetului Uni­unii Camerelor de comerţ care a fost contra acestei disolvări. In explicaţia acestei măsuri, se arată, că numai adunarea ge­nerală a Uniunii avea dreptul să se pronunţe şi nu consiliul ei de direcţie, care nu avea competinţa pentru aceasta. FALIMENTE.— Curtea de apel secţia I-a a judecat apelul firmei fraţii Leon & comp. din Doftana, contra declarării în stare de fali­ment de către tribunalul Bacău. Curtea a amânat pronunţarea hotărî­rei. IURT DE OBIECTE SFINTE. Hoţi au intrat în biserica Sf. Sava şi au furat din pridvorul bisericiei numeroase obiecte sfin­te de valoare. EFTENIREA PAINEI.—In şe­dinţa de cri a Consiliului comu­nal, d. primar Petrea a declarat că până în 2 săptămâni preţul pâinei albe va fi redus la 10 lei kgr. RESTAURAREA UNEI BISE­RICI ISTORICE. — De astăzi, s’au început lucrările de restau­rare a bisericei istorice Aronea­­nu, din apropierea Iașului, cu sprijinul co­nisiunei monumen­telor istorice. Deva CULTURALE. — D-l prof. Moisil, directorul muzeului din Bucureşti, a ţinut în seara de 16 crt., o conferinţă la şcoala nor­mală despre „Columna lui K­a­­iari", arătând, în proecţiuni, cele mai însemnate părţi ale Colum­nei, reprezentând momente im­portante din istoria daco-ro­­mană. CURSURILE AGRICOLE. — Cu 50 auditori învăţători şi pre­oţi sub conducerea d-lui Voina au început în Vaidei şi vor dura 4 săptămâni. Prefectura subven­ţionează aceste cursuri cu 40.000 lei. Coţmiani INCENDIU. — Un incendiu a izbucnit la gospodăria locuitorii lui Ştefan Scvarciuc, din corn. Tăuteni-Cernăuţi, arzând com­plet un grajd, 2 cai, o luncă, 11­01 şi un hambar cu grâne. Pagu- J­icele se ridică la 200.000 lei. Cau­za incendiului nu se cunoaşte. PEŢURI MAXIMALE. — Con­siliul comunal al oraşului Coţ­­mani a fixat nouă preţuri maxi­male, ceva mai r­eduse ca până în prezent. F.­Neamț BALNEARE. — Au sosit în lo­calitate în viligiatură familiile: Ioan Florea (Bugeac), Moi­sa Weintraub (Horodniceni), H. Se­gal (Bacău), Aneta Canarias (Brăila), Varadi (Bucureşti), Cos­­tea Vangheli (Griviţa), Samuel M. Haras (Bucureşti), Joe Peltz­­man (Brăila), Otilia Stoleriu (Bu­­cerea), Sofia Jucov (com. Vâlcov), Isac Goldenberg (Bucureşti), Mo­ritz Schwartz (Bozleni), Mendel Lempart (jud. Soroca), Gh. Stro­­tftu (Bucureşti), Moritz Gram­­bard (America), Marcu B. Sand­­berg (Iaşi), Clar Wajs (Bucu­reşti), Iulian Şerban (Galbeni), Adela Vaman (Galaţi), Raşela Vaisman (Galaţi), Golda Weis­­man (Galaţi), Gh. Băltăreţu (Bu­cureşti), Maria şi Elena Arghiro­­pol (Bucureşti), Maria Petrov (Bucureşti), S. Dobroveni, B. Grimberg, R. Grimberg, Maria Leibovici (Bucureşti), d-na Abra­­movici (Brăila), Clara Schwartz, Z. I Martin Sopon (Galaţî), Hen­­rieta Tanentap (Bucureşti), Lu­­creţia Anghelina (Tulcea), Mirn­­berg Zuner (Bârlad), Milea Dul­­berg (Bucureşti), Marcovici Bog­dan (Focşani), Eufrogîna Marco­­vici (Focşani), Olga Crivescu, Li­dia Zacurneac (Chişinău), Israel Pascal (Ploeşti), Simon Vladimir (Chişinău), Anastase Mândrescu (Chişinău), Lupu Goldenberg (Bucureşti). Oradea DE LA PRIMĂRIE. — Se pare, că şi la primăria municipiului nostru a început o eră nouă, în ceea ce priveşte activitatea edili­tară a nouilor membri, cari compun actuala Comisie interi­mară, aflată sub preşedinţia d-lui G. Tulbure, fost inspector Şcolar. In mai puţin de o lună, cetă­ţenii şi-au făcut deplina convin­gere că edilii orădeni lucrează şi lucrează chiar cu spor. In pri­mul rând, observăm că o bună parte din această activitate e rânduită spre îndreptarea unor stări de lucruri, intolerabile, moştenite de la predecesorii pă­rinţi ai municipiului şi desigur că după ce lucrările vor fi re­puse la punct, vom putea înre­gistra fapte noul menite a de­termina progresul administra­ţiei comunale. Astfel se şi explică numeroa­seie şedinţe ale Comisiei interi­mare. In ultima şedinţă, între alte chestiuni s’a ridicat şi aceea a bodegii ce funcţionează în chiar loialul Primăriei. Ceea ce este interesant, e constatarea că a­­ceastă „bodegă“ nu este exploa­tată de însăş concesionara ei, d-na Russu, văduva unui medic român mort de curând, ci de că­tre un evreu, foarte priceput in administrarea In doze potrivite ■a „băuturilor alcoolice” S’a de­cis în această privinţă ca men­ţionata ,,bodegă“ să fie lichidată în termen de opt zile­­* O altă chestiune mai impor­tantă desbătută în şedinţa acea­sta, a fost propunerea făcută primăriei de unii cetăţeni de a contribui la cheltuelile necesare începerea lucrărilor de canalizare pe străzile lor. Comisia a apro­bat desigur propunerea şi a de­cis începerea neîntârziată a a­­cestor fel de lucrări. Edilii no­ştrii s-au mai ocupat şi cu problema abatorului co­munal, care se Ştie că în pre­zent nu corespunde nevoilor re­ale ale populaţiei orăşeneşti şi de aci marele pericol al ,,tăierii clandestine“ a porcilor, care pe­riclitează sănătatea publică, in­tru cât este dela sine înţeles că un control medical în această privinţă este ca şi inexistent. Ca o soluţie tranzitorie s’a decis ca porcîi să se­­­­ie şi’n abatorul Frohlic, când se va putea exer­cita un control eficace sanitar­­veterinar până când se va stu­dia şi rezolva şi problema aba­torului comunal, la Oradea. Tot din punct de vedere sani­tar, s’au propus şi s’a decis să se ia severe măsuri sanitare în ce priveşte curăţenia ce trebue să existe în piaţa oraşului. MAMA CRIMINALA. — Am scris zilele trecute cum în apro­pierea găinei Valea lui Mihaiu un lucrător de la gară a găsit în­­tr’un lan de tutun o lădîţă în care se afla — aruncat — un prunc nou născut. Cercetările în­treprinse de organele poliţieneşti au condus la descoperirea dena­turatei mame, ce și-a aruncat fructul unei dragoste nevinovată, in persoana tinerei evreice Her­mina Fridman Ilona, originară din Satu-Mare. Numita cu prilejul interoga­torului ce-i sta luat, a recunos­cut, declarând că a născut co­pilul la Oradea în casa văduvei Kohn Ignacz şi după câteva zile întovărăşită de cei doi fraţi ai eî, au mers în gara Valea lui Mihaiu şi-j au aruncat copilul în lanul de tutun în speranţa că va fi găsit de cineva şi-l va cre­şte. După săvârşirea faptei, toţi trei au luat drumul spre Satu- Mare şi s’au oprit intr’o comună de lângă Halmei la o soră a lor, unde au şi fost descoperiţi de poliţişti, Hermina ascunzându-se între perne şi plăpumă în casa aurorei sale! Vor­ba aceia tocmai ca struţul, care ca să scape de urmărirea vânătorului, îşi vâră capul în nisip. Atât mama criminală cât şi fraţii ei complici au fost depuşi in închisoarea locală, urmând ca în contra lor să se deschidă ac­ţiune publică, cu atât mai mult cu cât văduva Kohn, a declarat că în mai multe rânduri a împie­dicat pe Hermina să nu-şî su­grume copilul. EVADAREA UNUI PUNGAŞ. După multe greutăţi agenţii poliţiei respective reuşiseră să facă o preţioasă captură cu prilejul arestării periculosului hoţ şi spărgător Dajka Gyula, cunoscut client şi urmărit de mai toate poliţiile din Transil­vania, pentru isprăvile lui. De curând Dajka fusese tri­mis la Alba Iulia pentru a fi anchetat în legătură cu nişte mari furturi săvârşite a­­colo. Terminând acolo, poliţia l-a trimis la Oradea sub paza agentului Tan­cea Ioan ; pe drum însă în apropiere de Ora­dea, Dajka a sărit din tren le­gat aşa cum era şi s’a făcut ne­văzut. La sosirea în Oradea, Tancea raportează de „fuga prizonierului“ său şi în schimb intră el la răcoare, până i se va face formele de dare în judeca­tă pentru scăpare de arestat... . ARESTAREA UNOR BANDE DE ŢIGANI HOŢI. — In ul­timele zile, poliţia noas­tră a reuşit să facă capturi in­teresante In domeniul infracto­­rilor şi celor certaţi cu legea penală ca şi cu morala publică. E vorba, că beciul poliţiei s’a umplut cu vre-o 20 ţigani, con­stituiţi în două bande : una sub conducerea periculoşilor crimi­nali ţiganii Lakatos Dudu şi Kovács Gyula, iar cealaltă com­pusă tot din ţiganii, dintre cari 8 inşi sunt membrii aceleiaşi familii în care criminalitatea lombroziană îşi află o bună a­­plicare,­­ e vorba de familia ţigănească a lui Resmüves Gyu­la. Ambele bande de ţigani, în ul­timul timp băgase spaima în satele din Bihor ca şi în cen­trele mai importante din ju­deţ. Nu se dau îndărăt de la crimă şi loviturile date de aceşti ţigani sunt pline de În­drăzneală şi ferocitate. E de­­ajuns să menţionăm cu fraţii Resmu­veş au ucis o biată fe­meie săracă în hotarul comunei Biharia,, căreia i-au furat­ o bucată de slănină, pe care au mâncat-o în apropierea cada­vrului victimei, precum şi sdrenţăroasele ei haine, cari după ce le-au spălat de sânge le-au dus... ţigăncilor acasă, îm­­părţindu-le tot frăţeşte... Când cercetările vor fi îndru­mate spre desvăluirea comple­­tă a isprăvilor acestor două bande de periculoşi hoţi şi cri­minali, vom expune pe larg în­drăznelile lor crime şi jafuri la drumul mare, — cum este de pildă jefuirea negustorului Kohn Moor din Săcueni, de marfă în valoare de peste 200 mii lei. AUTOMOBIL CÂȘTIGAT LA LOTERIE. — Eri­dim. s’a făcut tragerea loteriei aranjate de către o societate romano-catolică. Pre­miul era un automobil ce valo­rează 3.400.000 lei. Automobilul a fost câştigat de doi chelneri ti­neri, fără tată şi fără mamă. Ei, sunt Aurel Vlaicu şi Ştefan Ra­­■­ţiu în etate de 17 şi 18 ani. Este interesant de amintit, că cei doi­­ copii nu aveau nici banii necesari pentru bilet şi cei 100 lei au fost plătiţi de către ambii, punând fiecare câte 50 lei. O CAZARMA PENTRU SER­GENŢII DE POLIŢIE. — Prefec­tul poliţiei d. Crăineanu, se ocu­pă de îmbunătăţirea situaţiei ser­genţilor de poliţie ai oraşului no­stru. In scopul acesta, d-sa a fă­cut propuneri oraşului, pentru a se înfiinţa o cazarmă. Dat fiind faptul că salariile acestor func­ţionari sunt atât de mici, autori­tăţile vor trebui să se îngrijească de soarta lor. De aceea planul d-lui prefect, care de altfel inten­ţionează să facă în cazarmă şi o popotă pentru sergenţi, este lău­dabil şi credem că va fi susţinut de către primăria oraşului nos­tru. Hotin JEFUIRI.—Patru necunoscuţi înarmaţi, au pătruns în casa lo­cuitorului Parfenîe Topau, din Silăuţi, de unde au furat mai multe lucruri casnice. După je­­furîe, hoţii s’au retras în pădu­rea Silăuţi, trăgând focuri de armă. JEFUIRE. — O trăsură cu 8 pasageri ce mergea la gara Lipcani, a fost atacată de 2 indivizi necunoscuţi, din care unul îmbrăcat militar, înarmaţi cu revolvere şi ciomege, au rănit 2 pasageri uşor cu re­volverul, şi pe un altul cu cioma­gul, spărgându-î capul, după care au dispărut. FURT. Necunoscut! introdu­­cându-se in casa evreului Nahim Ghes, din Secureni, i-au furat o brăţară de aur, un ceas de aur, un ac cu briliante şi alte multe obiecte de argint şi lucruri cas­nice­ STAREA TIMPULUI este fru­moasă, cu călduri mari. Toate se­mănăturile se prezintă bine, îi promit o recoltă abondentă Focşani SERBARE LOCALA PENTRU­ O LEGE DE INTERES GENE­RAL.­­ Parlamentarii judeţului Putna au fost primiţi de popu­laţia oraşului Focşani şi a ju­deţului, cu o deosebită solem­nitate, ca recunoştinţă pentru că au reuşit să facă să se vo­teze legea pentru combaterea falsificării vinului. Gara Focşani a fost frumos împodobită şi străzile oraşului pavoazate. La sosirea trenului din Bucureşti, din sute de piep­turi au isbucnit urale „să tră­iască“ la adresa d-lui Ion P. Ră­­dulescu-Putna, şeful organiza­ţiei partidului, celorlalţi parla­mentari, d-lui general Averescu şi d-lui ministru Garoflid. Apoi podgorenii au ţinut cu­vântări ocazionale, după care d. deputat Rădulescu-Putna şi d. senator Gogu Georgescu, au po­vestit peripeţiile prin cari a tre­cut votarea legii. Lumea de la gară a mers cui steaguri la localul prefecturii, unde cu­vântările au continuat. Pentru a se aduce mulţumiri d-lui prim-ministru Averescu şi ministru Garoflid, s’a hotărît o nouă întrunire cu delegaţii din judeţ. — O mare mulţime de podgo­reni şi cetăţeni s’au întrunit în grădina publică, spre a mulţu­mi parlamentarilor de Putna, pentru votarea legii contra spir­tului. Au vorbit: C. I. P. Rădulescu-Putna, de­putat . Greutăţile prin cari a trecut această lege, spune d-sa, care a fost combătută cu ener­gie de partidul liberal, n’au fost de mică însemnătate, fiind ne­voie de intervenţia personală a d-lui general Averescu, dat find că în această sesiune nu se a­­nunţase nici un proiect de lege. D. Ianculescu, podgorean, de­clară că deşi nu aparţine nici unui partid politic, totuş adu­ce omagiile sale d-lui ministru Ga­roflid, partidului şi d-lui I. P. Rădulescu-Putna, raportor al a­­cestei legi, prin a cărui stăruin­ţă s’a obţinut legea. D. V. Şerban, avocat, exprimă bucuria sa pentru parlamenta­rii putneni, cari numai după 15 zile poate să expună alegă­torilor activitatea lor. D. Vlădoianu-Panciu, podgo­rean, mulţumeşte tuturor ace­lora cari au contribuit la vota­rea acestei legi. Au mai vorbit d-nii senatori Gogu Georgescu şi Rădulescu- Vidra. După întrunire, a urmat ban­chetul, în gr­uina publică. D. Rădulescu-Puina toastează pen­tru d. general Averescu şi pen­tru d. ministru Garoflid. D. G. Tomulescu, deputat, scoate în evidenţă contribuţia largă şi importantă a d-lui Ga­roflid pentru votarea acestei legi. D. dr. Câmpeanu, arată că nici odată un parlament n’a lucrat atât de mult, într’un interval atât de limitat. Au mai vorbit: d. prefect Au­relian Chiţulescu, d-nii senatori Gogu Georgescu şi Rădulescu- Vidra, d. profesor Savel Rahti­­van, d. V. Chele, avocat, d. pro­fesor Th. Iordănescu, d. colonel Bănescu şi preotul Bălănescu. Banchetul s’a sfârşit la orele 4 p. m. DELA CONSILIUL DE RĂZ­BOI. — Azi a venit spre jude­care, în faţa consiliului de răz­boi al diviziei VI, recursul sol­datului Hodor Mihai, din reg. 8 inf. Buzău, acuzat pentru de­zertare la inamic în timp de război şi condamnat de consi­liul de război Braşov la 5 ani contumacie, cu drept de opozi­ţie. Judecat pentru a doua oară de aceeaş instanţă, care m­en­­ţinându-şi sentinţa, trimite re­cursul spre judecare la consi­liul de război Focșani, unde ră­mâne condamnat la cinci ani muncă silnică. — Pe ziua de 16 crt., s’a ter­minat judecarea recursului plu­tonierului de jandarmi Niță Mi­hai, șeful postului Jugureni-Bu­­zău, acuzat pentru lovire care a cauzat moartea individului Copătoiu Constantin. După citi­rea actului de acuzare de către d. raportor local. Prună, se pro­cedează la audierea martorilor. Apărarea, susţinută de d-nii avocaţi colonel N. C. Homori­­ceanu şi loan P. Ioan, a dovedit neculpabilitatea acuzatului şi greaua condamnare de 3 ani dată de cons. de război Braș­ov. Ministerul public, prin d. co­misar regal Palade, a făcut un aspru rechizitoriu. Consiliul, prin d. președinte colonel Muscalu, condamnă pe acuzat la 8 luni închisoare. A­­părarea a făcut recurs. Clui Cititi ini ligii Miamin_ II lunaru­m Failet^mil ziarului .rulTăî ' Din 21 Iulie Măcelarul dela Verdun In româneşte de B. P- E?* Putin cam uluit, căzând în mijlocul unei societăţi atât de stinsă, foarte aţ&ţat, mai ales, de neaşteptata întrerup^ Llătoriei mele şi destinata necunoscută ce avea să mi se va îmi veni deodată, în minte, pe când ma ospătăm cu o inunată potârniche, că mă găsiam într un punct cu deose­­re interesant al zonei de operaţiuni. La douăzeci dle kilometri spre nord-vest, pe aceeaş linie rară, se găsia calea ferată dublă de la Charnevile la Mezieres,­­ acel timp reşedinţa. M. S. împăratului şi ştabul Statului Major General, în timp ce, la patruzeci de kilometri spre ud-Est, pe linia care, de la Sedan, se urca pe valea Meusei­­­sus, se găsia Stenay, cartierul general al A. S I. şi K. Kron­­ninz-ul german. La gândul unor aşa de senzaţionale vecina­­ţi, fui cuprins de un sfânt tremurat și prinsei a mânca cu iuit mai cuviincios urmarea prânzului meu. Ce-o să mi se mai întâmple, mein Gott ? O să-mi fie înv Iduit oare vreodată și mie să privesc unul sau altul din ieste auguste chipuri ? La această perspectivă, care nu era de aruncat în afară de domeniul posibilului, inima îmi bătea în piept, sufletul meu german tresălta de loialism şi de exaltare patriotică. Mă vedeam trecut în revistă pentru luptă sau de gardă de onoare de vreunul din aceşti eroi, în­cununaţi cu laurii biruinţă, primind în persoană, poate, un ordin din gura acestor personagii aproape divine. Mă închi­puiam felicitat de unul dintre ei în urma vreunei isprăvi de vitejie ori, soartă funebră, dar nu mai puţin glorioasă, rănit de moarte şi dându-mi sufletul în preajma acestor auguste prezente.Gândul meu se întorcea atunci la Dorothea mea, a cărei carne frumoasă eu o gustasem mai dinainte şi tocmai în ve­derea unei asemenea tragice soarte, şi, parcă îmi plăcea să-mi închip,­­ durerea şi mândria ei, totdeodată, când avea să pri­mească, în amintirea mea şi ca împlinirea celei de pe urmă dorinţi a mea, crucea pe care ar fi prins-o în drapelul negru, alb şi roşu al sicriului meu, mâna majestoasă a împăratului ori serenissimele degete ale Kronprinz-ului. Dar cu depanarea acestui vis şi cu potolirea foamei, a­­junsesem la ceasul două şi jumătate. Era timpul să trec ia­răşi pe la Kommandatură. Găsii acum pe maior și îmi păru că recunosc un ofițerul acesta voinic, foarte mustăcios și straș­nic închingat într’o uniformă plină de decorații, pe unul din­tre aceia pe cari îi văzusem mâncând în bufetul gării. — Prim-locotenent Hering ? Foarte bine. Vă așteptam. Instrucăile pe cari le am pentru d-voastră arată că trebue să vă duceţi, pe cele mai repezi căi, la Dun-pe-Meusa, îmi dete ordinul de drum şi îmi aduse la cunoştinţă că drumul cel mai iute era de a mă urca într’un tren care avea să treacă peste un ceas prin gara Sedan şi care avea să mă ducă numai în două ceasuri la destinație. — Călătorie bună, Herr Oberleutnant, și să ne faci treabă bună pe­ acolo. Dun-pe-Meusa... îmi amintiam că mai auzisem rostindu­­se cândva acest nume... Dun-pe-Meusa!... Unde dracul... Ah !... îmi adusei aminte de Sosthene Rossignol, care îmi dăduse lecții de limba franceză la Magdeburg. El îmi vorbise de Dun-pe-Meusa, unde îşi avea părinţii. Cercetai hărţile ca să identific localitatea. Se găsia cam la vreo doisprezece kilome­tri mai sus de Stenay şi tot cam la atâţia kilometri de la linia întâi a frontului la Verdun. Nu era tocmai în prima linie, dar era destul de aproape. Ce era să fac acolo, departe de regi­mentul meu şi de ce eram trimis acolo ? Trenul în care mă suii era o linie laterală uşoară, alcă­tuită numai din vagoane de clasa întâia şi din vagoane-salon de-ale Companiei franceze din Est. Cei cam vreo sută de călă­tori cari ocupau fotoliile sau îi însufleţiau coridoarele îmi părură că sunt din aceeaş lume ca şi aceea pe cari o văzusem în bufetul gării la Sedan : ofiţeri de Stat-Major sau de la Ma­rele Cartier, cu dunga roşie corabie la pantaloni, funcţionari militari, cu vulturul la şapcă, husari cu fireturi, ulani cu plastron , doctori cu caduceul pe gulerul negru, intendanţi burtoşi, svelţi ataşaţi de cabinet ori de cancelarie. Zării un general din Gardă, cu epolet împletit pe umăr şi fireturi la mânecă. Printre cei vre-o doisprezece civili, doi sau trei gent­lemeni cu pălărie verde şi cu mustaţa ceruită, cu diamant la cravată şi cu trabucu ’n gură, se putea fără prea multă îndo- j­ială, să fi aparţinut poliţiei secrete de campanie. Mai multe cucoane cu vorbăria sonoră şi cu luxoase mantouri de blană isbucniau în toane de rîs şi îşi desfăşurau bateriile de coche­tărie în îngâmfarea cam greoaie a bărbaţilor. Nu cunoşteam pe nimeni şi mă simţeam prea sfios ca să încerc a lega vreo convorbire; dar nici mie nu-mi spuse ni­­meni vre­o vorba. Impresia mea de mari manevre, de Kriegs­­piel, (joc de războiu) şi de serbare militară, creştea şi ar fi ajuns dominantă, de n’ar fi fost priveliştea cinematografică care se desfăşura de-a lungul liniei şi-ţi amintea brutal reali­tatea războiului. Trenurile, cu cari ne încrucişam, nu semănau cu al nos­tru şi nu erau deosbite de convoiurile zburlite şi voluminoase pe cari le întâlnisem în număr atât de mare de la Thionville încoace. Pe line şi împrejurimi se executau lucrări enorme la cari se necăjiau pionierii noştri şi la cari fusese rechiziţio­naţi, pe lângă bogate contingente de prizonieri, civili în mare număr : terasamente, săpături de tranşee, construcţii de ba­­race şi de hambare, tăeri de copaci, punere de şini pentru­ drum de fier şi de fire telegrafice. Pe măsură ce înaintam, se îmulţiau şantierele- La Villi­­ers, o nouă linie începea să dubleze pe a noastră dinspre Meusa. La staţia Autrecourt se împătria şi se afunda în inima ţinutului. Trenul, care în drum îşi lăsase pe câte unii dintre călă­tori, se goli aproape de tot la Stenay. Generalul, ofiţerii de Stat-Major, poliţiştii şi cucoanele cu blănuri se coborîră aci.­ Se iscă atunci pe peron vorbărie multă în mijlocul zăngănitu­­lui de săbii şi zurnuitului pintenilor. Se auziau sforăind auto­­mobilele. : (Va urma)’

Next