Universul, iulie 1926 (Anul 44, nr. 148-174)

1926-07-01 / nr. 148

0 r; Hunt BIT.— Hr 148 Jnl I Me 1928 Completarea cadrelor — Chestiunea reangajaţilor — în articolul, publicat in „Uni­versul" din 17 iunie c., am ară­tat importanţa completărei ra­dinelor armatei, problemă, care tra­buie să precedeze oricare altă chestiune de reorganizare. In mod natural se punea, ca urmare imediată, chestiunea o­­fiţerilor. S’a anunţat iu aceea?­si Că „d. general Mircescu, mi­nistru de război, a însărcinat o comisiune ca să alcătuiască un nou proect al legii reangajaţilor Până acum nu ştim ce a lu­crat acea comisiune ; ştim insă cum a fost constituită. Din membrii acestei comisii au făcut parte un ofiţer din jus­tiţia militară şi un intendant. Care era rostul acestor doi o­­fiţeri nu se poate preciza, fiind­că nici ofiţerul din justiţie şi nici intendantul nu pot avea o idee precisă despre misiunea şi nevoia reangajaţilor în corpurile de trupă. Trecând peste aceste conside­­raţiuni asupra constituirei comi­­siunii, să cercetăm acum cum­ ar fi, după cele mai autorizate păreri publicate în revistele mi­litare, modificările ce se impun legii reangajaţilor, astfel ca in­stituţia lor să satisfacă nevoilor organice şi, în acelaş timp, să asigure numărul necesar de re­angajaţi. Din punct de vedere organic, instituţia reangajaţilor este o instituţie modernă; începuturile ei corespund cu începuturile ar­matelor naţionale, cu cadru­ri sâmbure de pace permanent şi recrutate prin sistemul termenu­lui de serviciu limitat sub arme. Nevoia reangajaţilor a crescut cu atât mai mult, cu cât terme­nul de serviciu sub arme s-a re­dus şi ca mijloc de edificare voiu reaminti numai că atât timp cât termenul de serviciu sub arme era de trei ani, în anul al 3-lea de serviciu se puteau avea gradaţi în termen capabili de a fi prea buni instructori pentru recruţi, aşa că nevoia reangaja­ţilor, ca instructori imediaţi ai trupei, nu era simţită. Legea din 1911 a rezolvat chestiunea în sensul de a se asigura elemen­tele necesare unei bune gospodă­rii a unităţilor. Prin reducerea termenului de serviciu la 2 ani, cu tendinţa im­pusă de nevoile economico-soci­­ale de a se mai reduce încă, re­zolvarea problemei instructori­lor imediaţi ai trupei prin gra­daţi în termen nu se mai poate face. Gradaţii din anul al 2-lea de serviciu nu sunt şi nu pot fi complet pregătiţi pentru func­ţiunea de instructor. Va trebui deci să se satisfacă acestei nevoi prin reangajaţi. Iată dlar, care este problema a cărei rezolvare se cere azi din partea comisiunei numită de mi­nister : Să asigure un număr în­semnat de reangajaţi coman­danţi de subimpărţiri şi instruc­tori imediaţi ai trupei. Acei ne­cesari gospodăriei unităţilor, este suficient numărul de astăzi. Reangajaţii pe care îi cerem , comandanţii de subimpărţiri, trebuesc să trăiască în contact permanent cu trupa ce comandă, ziua şi noaptea. Ca consecinţă, nu pot fi ţinuţi prea mult timp în condiţiuni aşa de grele, ci numai un timp limitat. După acest timp, pe care îl so­cotim de 3, maximum 4 ani, re­angajatul trebuie trecut într'o situaţiune mai favorabilă, prin înaintare, sau congediat. Cum nu toate elementele pot să fie înaintate, chestiunea con­­gedierei celor ce prisosesc, după 3—4 ani de serviciu, trebue asi­gurată ca normă , deci congedi­­erea trebue înlesnită prin avan­taje acordate de lege, fie prin preferirea foştilor reanga­jaţi în anumite funcţiuni publi­ce, fie prin acordarea unei prime de concediere care s'ar putea a­­corda după 3 ani de serviciu ca reangajat, sporindu-se treptat până la al 5-lea an de serviciu, după care reangajatul va trebui să intre în prevederile legei de pensiuni. Prin acest sistem, pa lângă că s'ar asigura reînoirea conti­nuă a cadrului acestei categorii de reangajați prin elemente ti­nere, s-ar asigura încă un nu­măr însemnat de grade inferi­oare şi specialişti, foarte bine pregătiţi pentru mobilizare, la vatră. Pentru elementele care se de­dică definitiv carierei de rean­gajat, elementele necesare gos­podăriei unităţilor şi corpurilor, legea actuală trebueşte modifi­cată în sensul unor avantaje materiale şi morale mai favora­bile. Cum avantajele materiale pot fi foarte variate, mă voiu limita a indica unele din avantajele morale ce trebuesc asigurate re­angajaţilor de carieră. In prima linie ,este chestiunea emulaliunei lor prin sporirea treptelor erarhice la cari pot fi înaintaţi. Nu este în gândul nostru, de a asigura pătrunderea reanga­jaţilor în rândul ofiţerilor, des­pre a căror distincţiune socială avem vederi speciale, dar cre­dem că nu este nici un inconve­nient de a asigura asimilarea lor în soldă şi funcţiuni ofiţerilor subalterni. Acest lucru s'a făcut în Serbia, înainte de război, când unii reangajaţi erau asimilaţi in soldă căpitanilor, acelaş lucru s’a făcut în Germania în timpul războiului când reangajaţii au fost asimilaţi în funcţie căpita­nilor, fără a fi totuşi ofiţeri, pri­mind numai titlul de „Feldwebel- Hauptmann In a 2-a linie, trebue să se a­­sigure reangajatului un serviciu mai puţin obositor cu cât înain­tează în vârstă. Astăzi, cel mai înalt grad de pace pentru rean­gajat este cel de plutonier ma­jor, grad care corespunde func­­ţiunei de ajutor al căpitanului în chestiunile de serviciu, admi­nistrative şi de gospodărie. A­­ceastă funcţiune reţine la servi­ciu, pe cei mai bătrâni reanga­jaţi din răsăritul Soarelui până seara târziu, pe când cei mai ti­neri, sunt mai puţin ocupaţi. Acest anachronism trebuie în­lăturat. Acestea fiind vederile noastre în chestiunea reangajaţilor, cre­dem că d. ministru de războiu va ţine socoteala de ele, atât in ce priveşte sensul modificărilor ce se impun legei reangajaţilor, cât şi ce priveşte constituirea comisiei din ofiţeri cunoscători ai chestiune!. Dela Telsani opizaţiunile militare germane învăţăminte pentru sol — Cercurile oficiale franceze Sunt în curent cu tot ce­ se pe­trece în Germania, cu privire la organizaţiunile militare, care sun­t camuflate, sub diferite for­me, în ciuda tuturor tratatelor de pace existente. Generalul Bourgeois aduce da­te sigure şi reale în privinţa ar­matei germane. Armata germană, în momen­tul de faţă, este tot atât de for­midabilă, ca şi înainte de 1914. Ea e prevăzută cu cadre perma­nente, cu stat majoare şi cu ar­me, fiind împărţită pe comanda­mente şi unităţi, ca orice armata modernă. Pentru un och­i superficial a­­ceastă armată nu există, de­cât sub forma de forţe poliţieneşti; însă, pentru un cunoscător a­­dânc, al stărilor de lucruri, ar­mata germană există, sub diferite forme şi numiri, intrecand, cu mult, prevederile tratatelor de pace. ,, ,. In afară de cei 100.000 soldaţi, de pace, autorizaţi prin tratate, Germania a fost autorizată şi pentru înfiinţarea a 150.000 poli­ţişti. Dar, aceşti poliţişti, auto­rizaţi numai ca poliţişti comu­nali, au fost ridicaţi la efectivul de 180.000, purtând felurite nu­miri : 50.000 poliţia comunală; 30.000 poliţia criminală, 100.000 în Schutzpolizei. Acesteia din urmă au 60.000 oameni, care trec prin diferite şcoli de Pplirie, drept formă, dar, şn realitate, nu sunt altceva decât centre de instrucţie şi de pregătire a cadre­­lor necesare pentru unităţi mo­­bilizabile (produc ofiţeri şi sub­ofiţeri pentru război). _ . . . Ceilalţi 40.000 (din cei 100.000)­­din Schutzpolizei, sunt încazar­­maţi şi înregimentaţi în „centu­­rii‘‘ (companii), în „kommandós (batalioane) şi în „oberkomman­­dos‘‘ (regimente). , . ,. Alţi 40.000 oameni, autorizaţi de conferinţa ambasadorilor, cu angajări pe 12 ani, ca şi oame­nii din reichswehr, aveau desti­naţia să servească tot poliţiile , în realitate, însă, au îngroşat e­­fectivul de pace al armatei isC’r­, late. In cele din urmă, Germania a cerut, marilor puteri, ca întrea­ga Rhenanie să fie evacuată de ocupanţi, pentru ca să aşeze, în­­napoia zonei demilitarizate, uni­tăţi de poliţie (în realitate uni­tăţi regulate militare), organiza­te în­ batalioane armate cu puşti­i CU mitraliere. Există asemenea irganizaţiuni : în Colonia, (6000 oameni); în Marele­ ducat de Baden (o brigadă cu 2 regimen­te) , iar, pe frontiera zonei de­­militariza­re,„este înşirată asocia­­ţiunea Viking — o admirabilă asociaţiune de tineri gata să treacă la primul semnal de alar­mă: frontiera. Ce încheiere putem trage, de ac­i, pentru noi ? Ochii noştri, în afară că tre- Bue să privească — încontinuu — spre răsărit, spre apus şi spre sud; dar să ştie ce se petrece şi la­­ frontiera franco-germană; căci şi de acolo va scăpăra scân­teia unui nou conflict armat. * Istoria se repetă : După înfrân­gerile suferite de prusieni, în 1806, la Jena şi la Auerstadt, îm­păratul Napoleon, intrând trium­fător în Berlin, a impus Germa­niei o pace în sensul ca să nu mai tulbure liniștea Europei — prin AT IMPUNE O ARMATA REDUSA. DAR GERMANIA S’A ÎNAR­MAT SI S’A PREGĂTIT, IN TĂCERE SI IN ASCUNS, TIMP DE PESTE 60 DE ANI. PENTRU CA IN 1870 SA INGENUNCHE FRANTA. ISTORIA SE POATE IAR AS REPETA. ACUM, GERMANIA NU ESTE INGENUNCHIATA ; CU ATAT MAI MULT EA SE VA PREGĂTI. TOT IN TĂCE­RE, PENTRU CA, INTR'O ZI, SA FIE DATA. SA PROVOACE UN NOU MĂCEL EUROPEAN, D­IN CARE VOM FI ATRASI. FATAL, SI NOI. Ţara noastră nu poate fi bă­nuită că e animată de sentimen­te războinice, dimpotrivă, dore­ște pacea , dar trebue să luăm măsuri de siguranță. * Si vis pacem, para bellum. Colonel N. Negreanu * -00 : 00- Mavîno. BUGETUL MARINEI ENGLEZE. — Printre cheltuelile bugetare, în An­glia, bugetul naval ocupă un loc din­tre cele mai importante. Amiralita­tea engleză este, totuș, nevoită să facă oarecari economii bugetare. Pentru perioada dela 1 Aprilie a. c., la 31 Martie 1927, bugetul mari­nei se ridică la suma de 58 milioa­ne 100.000 lire sterline, care e supe­rior fată de bugetul anului precedent. La constructiunile noui se găsește a­­fectată suma de 9 milioane lire, fată de 7,235 milioane din anul prece­dent­ UNIVERSUL Siluajia reangajatiur pensionari S® ijapaiae modificarea legal din 1913 — Primim următoarea întâm­pinare : De la modificarea legii de re­angajare din anul 1913 și până in prezent, nimeni nu s’a gândit la soarta noastră, spre a aduce vre-o modificare art. 22, 23 și 29 din legea de reangajare din anul 1913. Art. 22 din această lege, pre­vede trei feluri de înlesniri la ieşirea la pensie şi anume: a) O funcţiune la stat; b) împroprietărirea gratuită pe una din moşiile statului; c) Un ajutor de 2500 lei, plătit odată pentru totdeauna. Art. 23, prevede că, reangajaţii din categoria A, de sub art. 2 (combatanţi şi cornişti), să pri­mească oricare din cele 3 feluri de înlesniri; iar cei din catego­ria B (plutonierii de administra­ţie) numai funcţiunea, sau aju­torul de 2500 Iei; iar ceilalţi re­angajaţi (sanitari, etc.), numai ajutorul de 2500 lei. Ministerul de război, este sin­gur în drept să hotărască care din cele trei feluri de înlesniri se poate acorda unui reangajat, ţinându-se seamă pe cât va fi cu putinţă şi de dorinţa reangaja­tului. ■ Art. 29 prevede că, ajutorul de i ajuu­­tsi ai anii la art. 22 şi 23, este destinat să servească celui căruia s'a acordat, ca un mic capital de pornire, spre a se pu­tea îndeletnici cu vre-o între­prindere comercială sau indus­trială. Această lege, pe baza cărei ne-am reangajat şi noi, a fost binevenită în ajutorul reangaja­ţilor în anul 1913, dar astăzi, nu mai corespunde acelor timpuri căci, în anul 1913, cine avea un capital de 2500 lei, putea să se îndeletnicească foarte uşor cu un comerţ oarecare şi dacă voia să cumpere pământ, putea cum­păra cel puţin 7 ha. şi loc de ca­să , iar astăzi, cu 2500 lei, nu poate cumpăra nici măcar un costum de haine de proastă ca­litate. Astăzi cine ar voi să cumpere 7 ha. pâmânt de cultură şi un mic loc de casă, ar trebui să plă­tească cel puţin 400—500 mii lei. Afară de aceasta, ne-a mai dat o bună lovitură şi legea de îm­proprietărire din anul 1920, căci, în loc să ne împroprietărească cu plată, ca şi pe ceilalţi cetăţeni după cum luase dispoziţii de ge­neral Răşcanu, fostul ministru de război în acel timp, ne-a ex­clus de la aceasta, motivând (Casa centrală de împroprietă­riri) că, noi reangajaţii avem drepturile de împroprietărire prevăzute de legea de reangaja­re. Ori, această lege prevede nu­mai pentru plutonierii cornişti şi combatanţi. Astfel fiind, cerem ca de art. 22 din suscitată lege să se bu­cure toţi reangajaţii din toate categoriile. Să se modifice alo­c ca în loc de 2500 lei să se dea un ajutor mai mare pentru totdeauna, ser­vind ca un mic capital de porni­re pentru o întreprindere co­mercială sau industrială. Să se anuleze al. I de sub art. 23, adică să se generalizeze pen­tru toate categoriile de reanga­jaţi (combatanţi, de adiţie, sani­tari, etc.), astfel ca fiecare să aibă dreptul a primi funcţiune, pământ, sau bani. Cerem aceasta căci, nu vrem să fim victimele celor cari ne-au fost inferiori (cari au făcut ser­viciul militar sub noi) şi astăzi sunt împroprietăriţi. Mai mult reangajaţi Buletin informativ • La solemnitatea de la 1 Iulie a. c., ce va avea loc în garnizoana Sibiu, cu ocaziunea promovării noii­lor sublocotenenţi, din toate armele, vor asista: M.M. L.L, Regele şi Regina, d. general Mir­cescu, ministrul de război, d. ge­neral Lupescu, şeful marelui stat major al armatei şi toţi ins­pectorii generali de armată şi in­spectorii tehnici de arme.­­ Concursurile generale pe ar­ma cavaleriei, care s'au desfăşu­rat la Târgovişte, s’au încheiat cu succes îmbucurător. Premiile au fost acordate sub preşedinţia d-lui general Mircescu, ministru de război. • D. general-adj. I. B. Flores­­cu, secretarul general al minis­terului de război, va pleca în concediu; în timpul absenței, postul său va fi girat de d. ge­neral Anton Rădulescu, coman­dant de brigadă. • Consiliul superior al arma­tei se va întruni. Sâmbătă, 3 iulie c. ora 8 a. m., spre a discu­ta diferite chestiuni studiate de marele stat major al armatei. © In cursul verei se va ţine un congres internaţional juridic la Bruxelles, la care vor fi trimişi şi delegaţi militari. © Comisia pentru înaintarea o­­fiţerilor invalizi a rezolvat ulti­mele cereri primite la ministerul de război. © La 1 Iulie c., se vor termina cursurile şcolii speciale a ofiţeri­­lor de administraţie de la Bacău. © Elevii secţiei intendenţei a şcoalei superioare de război, cari au făcut o călătorie de studii, cu privire la geografia şi cunoaşte­rea bogăţiilor ţării, în diferite centre industriale şi comerciale din ţară, se vor înapoia, în cu­rând, în Capitală.­­ In ziua de 23 c., s-a orga­nizat la Botoşani, de către co­mandantul reg. 8 roşiori, d. co­lonel Andronescu, o foarte reu­şită serbare cu caracter sportiv şi cultural. La aceste serbări a luat parte un ajutor de 2500 lei, drept ca­­profund impresionat de progra­mul executat.­­ Plutonierii sanitari şi plu­tonierii de administraţie întrea­bă când vor fi împroprietăriţi, întrucât, prin legea de reangaja­re din 1913, ei nu au acest drept la eşirea la pensie, ci numai la un ajutor de 2500 lei, drept ca­pital de pornire. Ori, ce pot să întreprindă ei cu 2500 lei ? Credem şi noi că ar fi drept să intre toţi reangajaţii în preve­derile art. 22 din legea din 1913, căci situaţia de astăzi nu mai­­ corespunde împrejurărilor. Buletin extern GENERALUL AMERICAN PER­­HING, IN FRANŢA. — Generalul John Perhinz, fost romandant su­prem al trupelor americane în Fran­ţa, în timpul războiului mondial, vi­zitează cimitirele de pe frontul fran­cez. El va alege locurile unde vor fi ridicate monumente în amintirea trecerii corpurilor de trupe america­ne. MAREŞALUL PILSUDSKI, a fost numit preşedinte al consiliului supe­rior de război al armatei poloneze. ŞEFUL MISIUNEI MARITIME FRANCEZE IN POLONIA, — amira­lul Eugéne Jollivet, a încetat din viată, la Varşovia. MANEVRE IN ELVETIA. — In lu­na Septembrie a .c., vor fi manevre mari, anuale, care vor fi executate de 2 divizii. In prima jumătate a lunei Septembrie va evolua divizia III-a in regiunea Sarine și Singine între Berna și Fribourg. In jumă­tatea a Il-a a lunei Septembrie vor fi manevrele diviziei IV-a, în regiu­nea Lenzbourg-Wohlen­lac de Hallwil. CONCENTRĂRI DE REZERVIŞTI IN FRANŢA. — Anumite categorii de oameni de trupă şi de ofiţeri de re­zervă francezi, vor fi concentrate. Durata concentrărilor variază de la o categorie la alta — şi nu va fi mai mare ca 30 de zile — fiind împăr­ţite pe serii, cuprinse între 16 Iulie şi 28 August a. c. Ofiţerii vor fi chemaţi astfel : 28 zile, sublocotenenţii şi locotenenţii; 21, zile căpitanii şi maiorii; 7 zile, lt.­colonelii şi colonele. dsn şi „COURS DE TACTIQUE GENE­­RALE“ de colonelul francez Culman. Noua ediţiune a acestei cărţi, cu­noscută ofiţerilor studioşi de la noi, pune la punct chestiunile de tactică generală, ilustrate cu numeroase e­­xemple extrase din marele război mondial. Autorul îşi sistematizează planul său, în lucrare, dându-i o des­­voltare potrivită nouei organizări a unei armate moderne, ce ar fi che­mată să rezolve principalele proble­me într’un viitor conflict armat. In­troduce şi întrebuinţarea carelor de­­ luptă, precum si aplicaţii asupra a-­­viaţiei in marile unităţi terestre si aeriene. Cele mai proaspete idei ce domnesc astăzi asupra întrebuinţării tuturor armelor luptătoare, în jocul antegărzilor în bătălia modernă şi luarea contactului cu inamicul, — sunt redate într’un chip Înţelegător şi instructiv pentru doritorii de a­­semenea studii importante. ESERC1TO E NAZJONE. — Rlvis­­ta per l’ulficiale italiano. Roma. Nr. 5. —- Câteva legiuiri militare. — Campania din Italia din 1815. —Bă­tălia de la Custoza. — Artileria con­tra carelor de luptă. — Sistemul de­fensiv al unui ploton de mitraliere grele, instalarea telegrafului de tip J ușor. — Bilanțul militar extern. —­ Greutatea echipamentului purtat de infanterist. — Istoricul cartografiei din veacul a­ XVIII-a şi până în zi­lele noastre. — Studiu statistic asu­pra anuarului militar. — De la o lună la alta. —Miscellanea. — Note mili­tare externe. — Recenzii. Corespondenţa noastră Iorgu Gh. Nicolau, Nicoreşti-Tecuci.— a) Aveţi vârsta mai mare decât aceea cerută de regu­lament. Totuşi faceţi cerere pen­tru dispensă, la direcţia şcoale­­lor militare, ministerul de război. b) După obţinerea dispensei fa­ceţi înscrierea la liceul pe care îl alegeţi d­v. c) Actele le puteţi prezenta în ajunul începerii exa­menului. Traian Baciu, stud. Oradea.— Dacă v’aţi înscris in facultate cu liceul, aveţi nevoe de amânare pentru studii până la vârsta de 27 ani; dacă aţi fost’ înscris pe bază de studii de seminar, trebue să daţi angajament faţă de ministe­rul cultei«'. Soceanu, Craiova.—a) Trebue­a va înscrieţi şi să daţi examen pentru clasa IV de liceu. b) Aveţi vizita medicală (elimi­natorie); daţi teze în scris (elimi­natorii); şi oralul—asupra materi­ilor claselor precedente. c) Liceul îl alegeţi dv. Puteţi a vă prezen­ta şi în localitatea dv. Un elev din Bacău. — a) Cu 6 clase nu puteţi fi admis în şcoala pregătitoare de ofiţeri ac­h­ei. ,b) Mai bine alegeţi altă cale. Obţineţi gradul de sergent şi treceţi la cursul pregătior de la Iaşi. Apoi veţi fi admis în i şcoa­­la de ofiţeri. Un grup de tineri T. R. 52 din conting. 1925. — Nu a fost nici un elev înaintat, până acum, din promoţia id­v. Credem c& se va aveai grije de dv. Remus Ponta, Tg.-Ocna.— Ca mai sus. Un grup de cititori ai ziarului. 1) Gradul de sergent—dacă pu­teţi să-l obţineţi; 2) Un an şcolar; 3) Nu e nevoe de­­.şcoala secun­dară; 4) Puteţi intra sau ca vo­luntar (8 min), sau ca sortar (21 ani); 5­) La Braşov şi Oradea- Mare, pentru infanterie; la Raş­­vor, pentru­ artilerie; la Sibiu, pentru cavalerie; la Bucureşti pemru geniu, aeronautică şi do­menii militare; la Constanţa, pentru marină; la Bacău, pentru administraţie. F. Căp., Braşov.— a) Să intraţi voluntar în armată; b) .Să obţi­neţi gradele de fruntaş, caporal şi sergent; c) In primul an, să treceţi­­clasa IV-a de liceu; d) In gradul de sergent şi cu 4 cla­se de liceu, treceţi la un curs pregătitor de 10 luni la Iaşi; e) Apoi, după aceste 10 luni, veţi intra în şcoala militară pentru o­­fiţerii activi; f) După 2 ani In a­­ceastă din urm­ă şcoală veți fi promovat la gradul de subloco­tenent activ. ----------0 : 0---------* URODONALUL-întinereşte inima 2s­e hr­ozite? III In stare normală nu trebue sa simţiţi bătăile inimei Dv. Aveţi palpitaţii ? Infepfiteri Sa faimă? Aceasta înseamaâ că svea acid arie! Reumatismul Guta Calcule Sciatica Obezitatea Inima ca şi ceilalţi muşchi nu este la adăpost con­tra regurgitărei residuală, de care poate suferi sub două forme distincte, dar care mai totdeauna, din nenorocire, merg laolaltă. Mai întâi se oboseşte peste o sută făcând să circule un sânge vicios gras, vâscos, cu atât mai mult că pe deoparte vasele, fi­ind incrustate cu cristale aratice, şi a pierdut su­pleţea şi deci sunt supuse la o muncă mai grea, iar pe de o altă parte, nervi vaso­motori cari comandă acest organism isprăvesc prin a se irita, fiind îm­bibat de un lichid toxic, care il face să bată câmpii. In al doilea rând ţesăturile chiar pot fi invadate în mod ndirect de acidul uric, care se comportă cu aceiaş indiscreţie brutală, ca şi cu muşchii braţului, ai coapsei, ai spatelui sau cu articulaţiile, oricare ar fi ele şi provoacă desordine, însă adăugând la toate acestea o circumstanţă mai gravă, aceea că inima dat fiind nobleţea fun­ţiunei ei, este mai vulnera­bilă, deci mai puţin tolerantă. Comunicări­i Academia de medicină (10 Nov. 1908) Academia de Ştiinţe (14 Dec. 1908) După cum precipitaţiile acidului uric s’au manifes­tat în muşchiul inimei, în învelişul ei sau celulele ei, se zice că este vorba de o «miocardită» de «en­­docarditâ», «pericardită» sau «valvulită». Limbagiul poporului care este întotdeauna aproape de adevăr zice că reumatismul sau guta s’a urcat la inimă. Insă când cineva își dă seama de starea aceasta de lucruri pricepe imediat gravitatea formulei. Care este concluzia practică care se poate trage­­ de aci ? Este foarte simplu! Nu este decât o singură con­cluzie, aceea de a preveni cu orice preţ supraproducţi­­unea de acid uric, atunci când inima începe să su­fere. Şi cum nimic nu este superior sau cel puţin comparabil cu URODONALUL care disolvă acidul uric după cum apa caldă dizolvă zahărul, remediul este găsit. Dacă simţiţi «înţepături» în inimă sau palpitări, băgaţi de seamă, trebue să aveţi cristale de acid uric în organismul Dv. şi Arterele de vanzsrs eterna! prin farmacii şi droguerii Repreprezeniscţa Generală ! Br&gueria STAN9AI5D, 2S St?, lorilor Bucuraşi! io! «Mi sl iifiif fi Pasta si Praful de Dinii Apa de Gură B DCOL San! cela mal perfosffonate pasira iatre­­tsaerea Hygiene! dârei A se cere la Farmacii, Droguerii şi Pariamerii Reprezentanţa şi Depozitul general E. Lindenberg 11. Cioara BUCUREŞTI, Siratta Stoica 23 FeriiS­ va­rs contrafaceri V cumpăraţi numai maşinele originala „DEEtRING" testioare, Seceratoare, Legătoare Renumat« mondial ai paginilor de recolta „DEERING" provine în mars parta din uşurinţa lor de tracţiune Construcţie robustă şi solidă. Lagările cu suluri şi cu bile. Livrare promptă din depozitul Bucureşti. Orice de­scnsiund un depozit interniioHol­luster Corporation Becarastî, Bulevardul Carol No. 4 V.ott-és /- ■ PARCHETE de STEJRA DUȘUMELE de BRAD PERFECT USCATE, SUPERIOARE, FURniZEAZA „RiHOUâ“ S. A. pentru industria lemnului LACK, BLAU & Co. St­r. HELIADE OBOR 43 5711 Telefon 23E« — BUCUREȘTI — 'Uf'. ■i-v VIZITAT ț­ara. Expoziţia permanentă de Automobile ,GIRONI‘ 59 Strada Grigore Alenadrasca 59 Unde găsiţi 50 AUTOMOBILE de ocazie d­ife­­rite mărci, IN PERFECTĂ STARE, cu Preturi de reclamă . PASTA TMIMM DE OB­STI SI APAdeGIJRA Dr.TRICOT­ET _ _____ DIN PARIS _/////////////////////////////////^^^^^ SINGURA CARE ALBESTE SI CONSERVA’EMAIUUL DINTILOR REPREZENTANTI 51 DEPOZITARI 3 COMPTUAQUI FARMACEUTIC FRANCO-ROMÂN 28str.NEGUSTORI Reclama e sufletul comerţului Ku­şt­ara pereche Pantru a spăla fireturi, mătăsuri, lenge­rle şi ori­ce produse fine Lux nu strânge lânurile, le spălat LIVER BROKERS LIMITED Port Sunlight (Englitera) 5224 Repr. Generală: OUG­4 Atfrsd Hsrzog S.A. BUCUREȘTI Pasagîul Comedia, 2. m iE DA TI PAROLDI COLOAREA faataraîă iaire^alsfâad reaamlfal ^regenerator A se cere la Farmacii și Drogueri|

Next