Universul, august 1926 (Anul 44, nr. 175-200)

1926-08-01 / nr. 175

Sentimentele româneşti ale d-lui Barabas Bella Arad, 28 Iulie In ziua de 26 Iulie, consiliul comunal şi-a ţinut şedinţa obiş­nui­nd­­ discutându-se — printre altele — chestia teatrului ma­ghiar din localitate, in favoa­rea căruia a vorbit d. Barabas Bella senatorul Aradului. Ple­doaria d.lui Barabas—ţinută In ungureşte — a fost spusă nu nu­mai pe ton foarte ridicat, dar in­ca, a strecurat insulte la adresa artei româneşti, spunând că tru­pele de teatru româneşti să fie tratate cu un regim aspru, spre a nu mai putea juca in oraşele unde majoritatea populaţiei nu este românească. Cele spuse de către faimosul domn Barabas, fiind tălmăcite in româneşte — de către un ve­cin — a cerut cuvântul d. Şte­fan Ciuceanu, directorul şcoalei normale de băeţi din localitate, care a rugat pe d. preşedinte al consiliului ca ,în viitor, vorbirile ungureşti să fie traduse, cu toate expresiile întrebuinţate de vor­bitori. De asemenea d. Ciuceanu a constatat cu regret că chiar ro­mânii din consilii vorbesc un­gureşte şi dă ca exemplu pe d. Voştinar Gh., socialist. UNIViiiSVl ' ’ ,tr" 30 iulie­­: Ancheta, condusă aci de d. prim-procuror Paraschivescu, a constatat mari nereguli in întoc­mirea situaţiilor, care se trime­teau lunar ministerului de jus­tiţie, asupra lucrărilor efectuate. In acele situaţiunî s’au găsit trecute aceleaşi lucrări, cu di­­mensiuni schimbate. Principalul zid de beton armat a fost trecut de 2 orî, încasându-se sute de mii de lei, pentru el. Se caută a se stabili acum de unde începe complicitatea arhi­tectului A. Vârnav, diriginte al lucrărilor. D-sa este căutat de parchetul­­de Covurlui și s’au dat telegra­me să fie adus la Galaţi. CUM SE FACEAU FRAUDELE * D. jude instructor Cucu a constatata că şi arhitectul Cer­­chez dele ministerul de justiţiei avea cunoştinţă de neregulele ce se făceau de principalul arhitect antreprenor, C. Manea. Astăzi dom., arhitectul Manea ii fost adus la cabinetul de ins­trucţie şi supus unui interogato­riu de 4 ore. Arhitectul a decla­rat, că lucrările palatului de justiţie , pe care-l luase în intre-­­ prindere, au început la declara-­­ rea războiului, iar în 1916 lu­crările au fost întrerupte. • Reîncepute în 1919, au fost duse cu mijloace reduse până a­­nul trecut,, când arhitectul a fost înlăturat în locul său,a fost instalat pe ja­n­tier de inginer Margulies, ca­re a luat conducerea lucrărilor în numele primăriei. FRAUDATORUL CERE AJU­­TORUL... JUSTIȚIEI Pentru acest fapt, arhitectul Manea a dat în judecată minis­terul de justiţie, cerând 3 mili­oane lei, plata lucrărilor făcute şi a materialelor rămase pe şan­tier. Procesul este pendinte la trib. de Ilfov N. R.­­ D. arhitect Varnav a venit ori la redacţie ca sa ne dovedească cum nu fusese ares­tat la Galaţi şi în acelaş timp să ne dea o scrisoare, în care se afirmă că s-a cerut ministe­rului de justiţie să numească o comisie de recepţie pentru lu­crările conduse de d-sa şi d. Manea). EXPERTIZA Imediat ce au fost descoperite fraudele, a fost însărcinat de inginer Corneliu Ionescu, direc­torul docurilor din Galaţi, să facă o expertiză. La expertiză s-a constatat că în situaţiile de lucrări făcute de inginerii însarcinaţi cu dirija­rea, au fost trecute lucrări i­­nexistente, în valoare de câteva milioane. După expertiza d-lui inginer C. Ionescu, arhitectul Manea s’a adresat tribunalului şi a obţinut o nouă expertiză, făcută de d. inginer C. Iosipescul. Din acea­sta, rezultă, că acele lucrări au fost făcute. După informaţi­uni culese la parchet, reese că arhitecţii Ma­nea şi Vârnav spre a putea in­casa de mai multe ori costul lu­crărilor, ticluiau planuri cari nu corespundeau realităţii. * Eri se svonise­ că arhitectul Vârnav ar fi fost arestat pe stradă. D-sa a fost la Galaţi şi ime­diat ce a aflat că este căutat de parchetul de Covurlui, s’a îna­poiat la Bucureşti. Este căutat însă de poliţie. După câte ni se spune, cerce­­tarile vor fi îndreptate într’un cadru foarte larg, spre a se a­­fla în amănunt, amestecul unor protectori înalţi ai celor doi ar­hitecţi. P. H. * + U­niversul14 In ţara Fraude­i de a construcţia palatului de justiţie din Galaţi — Corectările parcheta!«!. — Ia căutarea arhi­tectului Vârnav — Ce ne spune d. ministru Cudalba ! 'Am căutat pe d. ministru al justiţiei la ruinister şi după­ o lungă aşteptare, întrucât venise­ră numeroşi deputaţi şi prefecţi In audienţă, l'an­ văzut. D-sa ne-a autorizat să spunem că la Galaţi n’a vorbit cu nici­­un ziarist. Deci cele publicate de Dimineaţa ca spuse de d. mi­nistru, nu sunt spuse de d-sa. Şi ne-a mai spus, că palatul de justiţie de la Galaţi e o ru­şine. D-sa a primit un raport de ex­pertiză şi a însărcinat parchetul să-şi facă datoria. Fiind rândul justiţiei să-şi desfăşoare atribuţiile, ministrul n-are niciun amestec. ■­— sau, cum zice d. ministru Cudaibu: „ministrul nu știe nimic". . Şapte înetaţi în Călăraşi, 29 Iulie Copiii: Maria P. Oprea de 13 ani, Anica Nestea de 7 ani, To­ma S. Nestea de 4 ani, Ecaterin D. Stan de 12 ani şi Aneti I. Frâncu de 12 ani, toţi din Jegă­­lia, plimbâmdu-se cu barca pe Borcea şi fiind prinşi intr’iin am­for, barca s‘n răsturnat şi cate cinci s'au înecat. Lui Radu G. Radu din Maltezi pe când pescuia în Borcea, i-a luat vântul pălăria. înotând după ea s’o prindă, a fost luat de curent şi s'a înecat. Fata Roza St. Costea de fel din Gătaea, jud. Timiş Toron­tal, s'a dus să facă bae, în Ialomiţa, lângă Ţândărei. Apa fiind adâncă şi ea neştiind să înoate, s'a tuc­­ ­urt ie b­ijuter ! In valoare de 120003 Iei , Cernăuţi, 28 Iulie Eii dimineaţă s'a furat din locuinţa const­ierului Curţii de apel, Claudius Stefanelli, din str. Tancu Zotta 9, mai multe bi­juterii în valoare de 120.000 lei­ Datorită zelului comisarului de poliţie, Amster Adolf, autorul furtului a putut fi prins îm­preună cu obiectele furae. Acesta e­ste un anume Melnic Iţîc, din Noua Suliţă. Iată cum s’a petrecut furtul * Pe la ora 5 dim., hoţul s’a stre­curat printr’o fereastră în locu­inţa d-lui Stefanelli şi de Pe o măsuţă de noapte a furat bijute­riile şi anume: un cong de aur cu lanţ şi trei inele de aur din­tre cari două cu briliante. Pe la ora 10 dim., s’a prezentat un tânăr cu două inele cu bri­liante la farmacistul Vasen Die­trich, din str. Cuciurul Mare, voind a le vinde cu suma de lei 2000. Farmacistul informftndu-se la ceasornicăria Goldhauer toll din acea stradă­ de valoarea vne- i iilor a aflat că acestea au o va-1 loare mult mal mare şi părân- j c’u-i cazul suspect a cerut tână-j rului să-l urmeze la poliţie. Ace­sta insă a dispărut lăsând inele­le farmacistului care a sesizat poliţia, care la rândul ei a între­prins cercetările respective. Comisarul de poliţie Adolf Kunsier împreună cu agenţii Şo­mer şi Eidlich, In urma semnal­mentelor date au reuşit să prin­­­­dă pe Iţîc Melnic, în comuna Noua Suliţă. Melnic cu actele dresate a fost înaintat parchetului. * * Atacat banditesc de la moşia din Şerbăneşti ! “ Cernăuţi, 29 iulie O bandă de 12—15 indivizi în­­narm­­aţi cu arme sistem austriac şi revolvere, parte din ei îmbră­caţi 1,1 haine militare a încercat să atace conacul moşiei, propri­etatea d-lui Emanoil Capri din Şerbăneşti. Indivizii fiind sim­ţiţi de proprietarul moşiei au­­descis foc asupra conacului. I­ersonalul moşiei văzându-se a­­tacat a deschis şi el foc. Lupta a durat o jumătate de oră în care timp servitorul Pauline Ion a fost uşor rănit la picior. Ban­diţii au dispărut spre comuna Calafimleşti jud. Rădăuţi. S-au format potere pentru urmărirea ■0 : 0- Cur­arul bailor şi ai sta­lunilor «51 materice Călimaneşti Suntem în plin sezon. Zilnic vin vizitatori spre a urma cura de apă de Căciulata, direct la sursă şi băile medicamentoase de la Călimăneşti şi să respire aerul dătător de viaţă. Anul acesta, locuinţe sunt mai multe şi se găsesc mai cu uşurinţă, ca în alţi ani, graţie locuitorilor cari prin economii şi muncă, au căutat să împo­dobească localitatea prin noui şi frumoase construcţii. In localitate sunt restaurante de toate categoriile , atât pen­tru cei cu dare de mână cât şi pentru cei cu mijloace res­trânse. Starea sanitară e bună. Medi­cul comunal, d. Păunescu, se­condat de subchirurgul Breazu, depune multă sârguinţă şi co­muna este totdeauna curată şi bine întreţinută, având con­cursul neobosit al d-lui primar Ungureanu şi întregului consi­liu comunal, care caută ca pu­blicul vizitator să fie mulţumit. Serviciul poştal, destul de a­­glomerat de lucrări pe timpul sezonului, funcţionează în cele mai bune condiţiuni, graţie har­nicului diriginte al oficiului, d. Chilibaru, care fără preget lucrează atât ziua cât şi până noaptea târziu, secondat de vrednicii săi funcţionari. Ordinea în staţiune şi regle­mentarea circulaţiei este sub stricta supraveghere a energi­cului plutonier, şef de post al secţiei de jandarmi din locali­tate, d. Neamţu. Niciun accident de automobil nu s’a înregistrat în staţiune şi nici făcătorii de rele n’au scos capul. In parc, la sursă și în Ostrov cântă muzica reg. 2 vânători „Regina Elisabeta“. O muzică foarte bine organizată, care a fost inspectată de către d. col. Vlăduţ, inspectorul general al muzicilor militare din ţară şi care a fost găsită foarte bine. Publicul a încurajat mult a­­ceastă muzică și cu ocaziunea „Kermezei“, dată în seara zi­lei de 18 Iulie în cornul din Ostrov sub patronajul d-nei co­lonel Gr. Cornip’oiu, s’a re­alizat un frumos beneficiu în folosul muzicii acestui regi­ment.* Intre Călimănești și­­Tiblea există un pod foarte lung, de fier, care a fost lăsat de la ju­­mătate în OH în 1916, de către armata noastră sora a împiedica înaintarea duşmanilor. Această porţiune din pod a fost scoasă din apă de către inamic şi trasă la mal, legând capetele din stânga şi dreapta prin o prelungire de lemn. Şi astăzi această porţiune de pod de fier, stă ne malul Oltului, riscând a fi demontat, piesă cu piesă, de către ce.­ ce au nevoie de fier brut. E o podoabă acest pod şi bine ar fi de s’ar ridica această avuţie naţională, care a început să ruginească. —00 :00—" Evadarea unor deţinuţi la Câmpulung (Muscel) 29 Iulie Aseară, la intrarea trenului de persoane in gara locală, din va­­gonul-penitenciar au evadat trei deţinuţi. Dându-se alarma la o­­pr­irea trenului, în staţie, la faţa locului au sosit imediat poliţaiul I. A. Heia, comisarul Măescu şi procurorul general Ionescu. S’au format îndată potere, cari au plecat pe urmele evadaţilor. PRINDEREA UNUI EVADAT Unul din evadaţi, Ghiţă N. Pe­tre, care are de înpăşit o pedeap­să de 5 ani închisoare pentru crimă, în săritură rănindu-se la un picior de lanţurile cu care era legat, n’a putut fugi. O patrulă de soldaţi l-a descoperit lângă şoseaua naţîonală, la 150 m. de­parte de staţie. Ceilalţi doi, n’au putut fi prinşi. Primul se numeş­te Victor Săvulescu zis Ogaru, adus dela închisoarea Văcăreşti, fiind in prevenţie pentru crimă, iar celălalt Alexandru Silvăşanu, adus de la Ocnele­ Mari, condam­nat la 10 ani pentru omucidere. CUM AU EVADAT Cu un ferăstrău, care nu se ştie care a ajuns în mâinile lor, re­ 6 deţinuţi au tăiat un picior al patului, cu care au îndoit gra­tiile de la fereastra din fund a vagonului. Este inexplicabil, cum, în timp de două minute, de la inspecţia gardianului şi până la oprirea trenului, au putut sări prin mica deschidere a ferestrei trei inşi, dintre cari doi cu lan­ţuri de picioare. Numeroase potere au pornit în căutarea evadaţilor. •0:0- Epi'opi inc'dentu'ui de a Săr^ts-Monteoru Buzău, 29. — Incidentul local. : Stătescu, avocat C. Docea s'a ter­minat cu eșirea lor pe teren. S’au­ bătut cu pistolul , s’au­­ tras câte un foc fără nici un­­ rezultat, iar adversarii nu sau împăcat. ---------------------------­ Ştiri diferite Craiova FAPTA UNOR INCENDIARI. — Necunoscuţi au incendiat ma­­şina de treerat a d-lui Yag’.le Bojucă din corn. Zăi­oi, care se afla pe teritoriul com. Am­ărăşti. Pagubele se urcă la 70.000 lei. Bănueli sunt asupra lui Petre Nică și Bebe Dănciulescu. ACCIDENT MORTAL. — Me­canicul Dumitru Bârnă, din Ru­dari, pe când lucra la o maşină de treerat, a fost apucat de cu­reaua ma­şinei şi omorât pe loc. FRATRICID. — Constantin Motoalcă, din com. Verbiţa a a­­plicat o lovitură cu un resteu de fier în capul fratelui săl­ An­­ghel, care a murit pe loc. INSPECŢIA D-LUI DIREC­TOR GENERAL AL POŞTE­LOR. — D. Petre Papacostea, di­rectorul general al poştelor a sosit în localitate în inspecţie in­opinată. D-sa a găsit totul în regulă, în ce priveşte adiţia. Totodată d-sa a cercetat şi diferitele reclama­­ţiuni, aduse de către diferite per­soane din localitate, serviciului telefonic. D-sa a părăsit oraşul în ace­­eaş zi, inapoindu-se cu automo­bilul la Bucureşti. DE LA CAMERA AGRICOLA­­AzI a fost adunarea generală a Camerei agricole de Dolj. Des­­bater­e, destul de importante, le vom comunica prin poştă. ÎNCEPUT DE INCENDIU. — La magazinul d­e manufactură al lui Aderca Morgenstein s’a declarat un incendiu. Au ars mai multe pachete de bumbac și diferite mărfuri. Focul a fost stins cu ajutorul locatarilor și al personalului din magazin. Focul a luat naștere de la un circuit electric. PRUNCUCIDERE.— Fata Ri­na Turturică, din Botoşeşti-Pala a născut un copil de sex femi­nin, pe care l-a îngropat în piv­­niţa caselor. ALEGERI COMUNALE.— La 29 August, se vor tine in Geolo­­cul-Mare,­­ Ghergeşti, Ciugureşti şi Castrele Traian alegerile a câte 9 consileri şi 3 supleanţi. a Braşov NOU­ CONSILIU JUDE­ŢEAN. „ Miercuri d. a. în sala de şedinţe a prefecturei judeţu­lui s’a făcut constituirea noului consiliu judeţean. Şedinţa a deschis-o de prefect dr. I. Luţicu, care după câte­va cuvinte introductive, a dat pre­şedinţia de vârstă protopopului I. Ham­zea d­in Zărneşti. Procedându-se la alegerea bi­roului, acesta se constitue in mo­­dul următor : Preşedinte, con Băncilă ; vice­­p­eşcuinţi dr. W. Depner şi Papp Indie ; secretari, Gh. Preşmerea­­nu şi dr. Cosum Nic. P­enesiori, V. Bediţeanu şi R. Horvath. Se procedează apoi la alege­rea diferitelor comisiuni, ca : ad­ministraavă şi financiară, de lucrări­ publice, economică, de culte şi învăţământ şi comisiu­­nea sanitară şi sociala. In toate aceste coniisiuni s’a căutat a se alege oameni de spe­cialitate. Şedinţa s’a terminat la ora 9 Seara. In legătură cu alegerea de vi­­ce-preşedinte ţineai să menţio­năm următoarele : După cum se vede au fost a­­leşi in acea calitate doi minori­tari. Nu avem nimic de obiectat contra principiului adoptat de a fi reprezentanţi şi puşi în func­ţii destul de onorabile minorita­rii, dar contra persoanelor alese de data aceasta trebue să facem o mică obiecţie. Unul din vice-preşedinţi, dr. Papp Endre, din Săcele, este u­­nul dintre cei mai mari şovinişti unguri, care ca şi Szelle Bela a înjurat şi asuprit pe români. Contra numitului au fost multe reclamaţiuni. In timpul refugiu­lui sub conducerea sa a fost je­fuită populaţia română şi chiar azi nu se sfieşte a unelti contra Statului Român. Alegerea sa în funcţia de vii­ce-preşedinte al consiliului ru­­tean a indignat foarte mult populaţia românească, avân­d în vedere că, destui români onora­bili puteau fi aleşi în locul ace­stui şovinist. Dar, asupra activităţi şovi­­nviste a d-lui Papp Endre, vom reveni. SINUCIDERE. — Veronica Fazakas din Braşov, str. Neagră 39, a încercat să se sinucidă,­­­uând o cantitate de sodă caus­tică dizolvată. Transportată la spitalul public şi urma îngriji­rilor date a scăpat cu viaţă. Cauzele acestui act disperat sunt de ordin familiar. MUSCATA DE PISICA TUR­BATA. — Servitoarea Estera Sara din Braşov, fiind muşcată de o pisică turbată, care a mu­rit a doua zi, a fost trimisă la institutul antirabic din Cluj, pentru tratament. — Un câine turbat al lui Moi­­se Hegy din Str. Sf. Petru a muşcat, pe copii femeii Bardos. Copii au fost înaintaţi institu­tului an­tirabic, iar câinele îm­­puşent. CÂND FEMEILE SE CEAR­TA. — Femeile Fekete Bela şi Damfy, Benoo din str. Magiei 7, luânduse la ceartă pentru nişte datorii, cearta a degenerat în bătae, complicată cu haine şi păr rupt. Circ. II a arestat pe eligerante. EXCROCUERIE. — Gules D­tr. de fel din Arad, lucrător la fabrica dr. Schiel, după ce a furat de la colegii săi suma de 4.000 lei a dispărut. FURTURI. — D. Gh. Oprea­nu din str. înfundată ”, a reclamat poliţiei, că în lipsa sa de acasă, necunoscuţi s-au introdus în lo­cuinţă prin chei false, furându-i din nişte saltare, bani şi biju­terii, în valoare de 104.000 lei.­­ A fost arestată femeia Ila­­ţegan Elisabeta, care a fost sur­prinsă furând mai multe lu­cruri casnice femei Marien Bo­­bescu. Cu actele dresate a fost înain­tată parchetului, Turda INAUGURAREA MONUMEN­TULUI EROILOR DIN G11IGO­­FîEŞTIi— In mica comună Gri­­goreştî din acest judeţ, care nu­mără numai 120 case, s’a inau­gurat în ziua de 25 curent, cu mare solemnitate, monumentul în amintirea celor 30 eroi morţi pentru patrie. La ora 2 d. a. lângă frumosul monument ridicat in mijlocul talului, 6 preoţi înconjuraţi de mii de români veniţi din satele vecine au oficiat un parastas penru pomenirea eroilor, ale că­ror nume s’au înscris în lespezi­le de marmoră ale monumentu­lui. In timp ce preoţii cântau ,,în veci pomenirea lor“, se tră­geau salve de foc, impresionând şi mai mult norodul adunat. Pânza care acoperea monumen­tul a fost trasă, iar monumen­tul se acopere­au coroane şi buchete de flori naturale. Bătrânul preot al satului Hí­rfán, a început seria cuvântăntă­­rilor, arătând cum acest sat şi-a dat jertfa cuvenită pentru idea­lul naţional, după cum şi în tim­pul procesului Memorandului de la Cluj şi-a dat jertfa prin­ moar­­tea a 12 locuitori. Dirigintele învăţător Ioan Ţa­­rălungă, după ce face o d­are de seamă, aduce mulţumiri locuito­rilor cari au contribuit la ridi­carea monumentului. Au mai vorbit d-nil Ioan Ghe­­riş, preotul Căpâlnean şi alţii aducând elogii celor morţi. La ora 6 d. a., a fost o pro­ducţie şcolară, teatru, recitări, în curtea şcoalei. Seara, stu­denţii cercului „Valea Arieşu­­lui“ au jucat „Pe-aicea nu se trece“. A urmat tombolă și dans până la ziuă. SERBARE MILITARĂ. — In ziua de 1 August a. c. in parcul oraşuluî Turda, vor fi mari ser- bări organizate de regimentul vânătorilor de munte din Abrud în folosul muzicei acelui regi­ment. Storul inet DELA SERBAREA SOC. „AR­­BOROALA“. — Pentru comple­tarea stîriî publicată în n­ ra! de la 27 c., adăogăm următoarele: Seara pela ora 21 in ajunul serbării numitei societăţi, s’a pre­zentat la prefectul judeţului Storojineţ, care era la restau­rant, un membru al soc. ,,Arbo­­roasa“ şi a solicitat eliberarea cu­venitei autorizaţiunî. Prefectul, d. Simion Bota, i-a pus in vede­re solicitatorului, că nea­vând nîci un funcţionar la dispoziţie să vină a doua zi pentru autorî­­zaţiune, şi­­ se va elibera. Fapt ce s’a şi întâmplat In ziua de 11 crt., a fost ser­barea ,,Şcoalei de arte şi meserii“ din Crasna Ilschi, la care a luat parte şi d. prefect al judeţului. După serbarea de la Crasna Jischi d .prefect al judeţului a plecat noaptea la Adâncată la serbarea soc­ ..Arboroasa“. In.­rând în sală şi rugând să­ i se prezinte casierul societăţii spre a plăti, a fost bruscat de unul din membri societăţii. Prefectul simţîndu-se cu drept cuvânt jig­nit şi necerându-i-se scuzele cu­venite, a părăsit sala de petre­cere. CRIMA UNUI SOŢ. — Nicola. Mîhailiuc, din com. Mariniceni, a-a­bătut pe soţia sa aşa de grav că peste 3 zile a încetat din viaţă. INCENDII. — In noaptea de 24 spre 25 cor., a izbucnit un In­cendiu la casa lui Ştefan Pole­­niuc din Pătrăuţi de sus, arzând casa cu atenansele şi şapte porci. Casa n’a fost asigurată. In zua de 26 cor., s’a incendiat . In ziua de 26 cor., s’a in­cendiat stodoala lui Vasile loan Crucico, din Adâncată. finii' ALIV.—fiir. 1*5 fium­imră I ft gust Curier judiciar Dela contenciosul administrativ In urma conflictului ivit la ministerul de lucrări publice în­tre titularul acestui departament și d. director general al podu­rilor și șoselelor, D. Băntescu, ministerul lucrărilor publice a dat două deciziuni : una la 28 Aprilie, prin care i­ s-a luat de­legaţia de director general al podurilor şi şoselelor şi a doua la 28 Aprilie prin care a fost suspendat din această înaltă funcţie până la terminarea an­chetei administrative, orânduită spre a fi cercetată activitatea şi gestiunea d-lui Bănescu ca di­rector general. Ambele deciziuni ministeriale au fost atacate la contenciosul administrativ care, după noua Constituţie, se judecă întâi la Curtea de apel, p. III. Curtea de apel, în completul de vacanţă, a judecat ori această acţiune. D. inginer D. Bănescu a sus­ţinut că prima decizie, privitor la luarea delegaţiei e­dată cu violarea legei statutului funcţio­narilor publici, cari le asigură stabilitatea şi în mod expres prevede că nu poate fi transfe­rat un funcţionar, de la un servi­ciu la altul, ca şi chiar în grad, fără avizul conform, al comisiu­­nei constituită în acest scop. Ori, în cazul d-lui inginer Bă­nescu, nu s-a luat avizul acelei comisiuni și nici un serviciu egal cu cel avut de d-sa, nu există, există. A doua decizie a suspendărei, dată în baza art. 43 din regu­lamentul legei de organizare a corpului tehnic, susține d. Bă­nescu, nu poate modifica legea care nu prevede decât suspen­darea în caz de urmărire pe­nală. Curtea a rămas în deliberare. Pus in libertat , Gh. Iliescu, pretorul plăgii Slă­vești din județul Teleorman, a fost arestat pentru că în timpul alegerilor a craorît în bătae pe tânărul Păun Nedelea din comu­na Tătărăştii de jos. Mai târziu, judecătorul de instrucfie de pe lângă tribunalul Teleorman l-a pus în libertate pe o cauţiune de 5.000 loi. împo­triva ordonanţei de punere in li­bertate, parchetul de Teleorman a făcut apel la Camera de pu­nere sub acuzare, care l-a res­pins. De la Camera de pu­nere sub acuzare din această instanţă a judecat următoarele principale apeluri: al şoferului Gh. Terentiac, ares­tat de d. judecător de instruc­ţie al cab. 4, învinuit că a căl­cat pe str. 13 Septembrie pe o bătrână, în vârstă de 70 de ani, care a şi încetat din viaţă. Ape­lul i-a fost respins, fiind men­ţinut arestat. — f­em­eea Dumitru Stap Gri­­gore, a fost arestată de d. jude­cător de instrucţie al cabinetu­lui 3, învinuită că a provocat a­­vort femeei Paraschiva Pandrea care a încetat din viaţă. D. judecător de instrucţie Ji admite liberarea fixându-i o cauţiune de 50.000 lei, făcând a­­­­pel la Camera de punere sub a- I cuzare, i s’a admis acest apel J reducându-i-se cauţiunea la 3000 I lei Bancrutar In urma cercetărilor făcute la cabinetul 2 instrucţie, d. procu­ror Ionel Petrescu a deschis ac­ţiune publică pentru bancrută simplă împotriva d-lui inginer Jean G. Băleanu, care avea o întreprindere comercială, care a dat faliment. Reconfirmări de mandate In­eface­rea fter­gurii şi de la direcţia Incnisorilor Secţia de vacanţă a tribuna­lului comercial, în urma con­cluziilor puse de d. procuror Al. Procop. Dumitrescu, a reconfir­mat mandatele de arestare emi­se de d. judecător de instrucţie al cap. 5, împotriva lui Jean Co­cea, directorul închisorei Galata şi St. Teodorescu, directorul în­chisorei Doftana, învinuit de grave nereguli în gestiunea di­recţiilor respective. Confirmare de man­date S­­IV a trib. Hfov a confirmat ori mandatul de arestare emis de d. judecător de instrucţie al cap. 4, împotriva lui Anton Dragom­irescu perceptorul cir­cumscripţiei Dascălul­ Oneaţa şi a lui Costică Marica, agentul a­­cestei percepţii, învinuiţi de fals şi sustragere de bani pu­blici. Liberare pe cauţiune D, judecător de instrucţie al cap. 3, locţiitor Gh. Brezeanu,­­ a admis cererea de liberare a a-­­ gentului de portărel, Alex. Pe­trescu, învinuit de falsificarea li­nei semnături pe o citaţie. I s’a fixat o cauţiune de 2000 lei. Dela inriinîfil® mi­litare S. I a consiliului de război al corpului li armată a judecat pe soldatul Teodor Gheorghe din reg. 39 infanterie trimis în ju­decata pentru dezertare la ina­mic şi pactizare cu trupele duş­mane. Consiliul l-a achitat, în unanimitate. o­r­O Jandarm dezarmat și maltratat Satu Mare 29 Iulie In com. Pomi, (jud. Satu Ma­re), un român ademenit fiind și-a dat casa cu chirie lui Zeko­­vics Mâr. Acesta a deschis în a­­ceastă casă o cârciumă. In anul curent i-a expirat însă contrac­tul. Cu toate rugăminţile pro­prietarului nu a voit să se mute. Fiind dat în judecată, judecă­toria a dat ordin de evacuare, iar cu executarea a fost însărci­nat de dr­. Vasile Selejan, avocat din Seini, executorul judecăto­resc și doi consilieri comunali. Prezentându-se la cârciuma lui Mor, acesta a închis prăvălia și se plimba prin curte. Comisia a cerut atunci con­cursul jandarmilor, cari au tri­mis un caporal înarmat. Mor văzând pe jandarm s-a dus spre el și l-a lovit cu pumnul în nas umplându-l de sânge. Pe când acesta își ștergea cu batista sân­gele, Mor i-a luat arma, cu care a început să atace comisia. O luptă în toată regula s-a în­cins între evreu şi cei doi consi­lieri, cari au reuşit să-i smulgă arma. Văzându-se dezarmat, a fugit spre Satu Mare, reuşind să-şi piardă arma în oraş, ascuns de consângenii săi Poliţia a luat întinse măsuri pentru prin­derea lui Mor­, Marile serbări dela mănăstirea Put­a In amintirea primului conpes studenţesc şi a primei serbări româneşti dela mănăstirea Put­­na în anul 1871, din îndemna­ şi străduinţele marelui poet Mihail Eminescu, cercul stu­denţesc „Arboroasa“ din Cer­năuţi ridică un bust poetului în curtea Sf. Mănăstiri organi­zând cu această ocazie O MARE SERBARE SUB ÎNALTUL PA­TRONAJ AL A. S. R. PRINCI­PESA ILEANA, PENTRU ZIUA DE 9 AUGUST a. c. ^ Cea mai bună legătură de cale ferată spre a ajunge la mănăstirea Putna (Bucovina) este linia Bucureşti-Cernăuţi, gara Dorneşti, unde va sta la dispoziţie în dimineaţa zilei de 8 August, ora 10, o garnitură specială de tren, automobile şi autobuze. Cei cari vor să vină cu o zi sau două mainte, se vor opri la Rădăuţi, unde vor lua infor­maţii pentru cartiruire la far­macia Iasinski, (lângă gară). S-a acordat 50 la sută reduce­re pe C. F. R., astfel că biletul de la ducere, se va utiliza gra­tuit la întoarcere, pe baza legi­­timaţiei dată de comitetul ser­­i­bării. Cercul studenţesc „Arboroasa“ din Cernăuţi roagă pe toţi acei cari au­­primit liste de subscrip­ţie pentru strângerea fondului necesar ridicării unui monu­­ment lui M. Eminescu la mâ­­năltirea Putna (Bucovina), să trimită listele şi banii colectaţi, cel mai târziu până la 1 August. ----------00 : 00---------­ Impresionat și reforc­­e­re din Iaşi Copilul Radu, în etate de 7 ani, fiul d-lui colonel dr. Gheor­­ghe Irimescu, aflându-se la vie, a fost lovit, în cap, de un cal. Fiind adus la Iaşi, copilul a în­cetat din viaţă. 29 iulie • la jurat unei candid­aturi şi a n­aoi nume .­­ Iaşi, 30 iulie Se cunoaşte împrejurarea în care a fost invalidat la Senat d. I. Mendelsohn, reprezentantul Camerei industriale din Iaşi. Mo­tivul a fost că numitul nu­­ ar fi numind Mendelsohn, ci iLie sin Idei. Acum insă numitul vo­ind să-şi pună iarăș candidatura din partea Camerei industriale, cu numele de ILie sin Idei, s’a hotărât că nu i se poate prim­i candidatura, deoarece în regis­­trele Camerei industriale nu fi­­gurează nici un membru cu nu­mele de Ilîe Sin Idei. -00:00- Vine apă mare la Galafti 39 Inile Apele Dunării vin din ce in ce mai mari. Au stricat digu­rile şi au inundat lanuri în­tregi de porumb pe malul do­brogean. Aseară, locuitorii de pe malul drept, s-au refugiat in Galaţi, de teama inundaţii­lor. Zilnic sunt aduse aci sute de vite cornute şi oi. Pe malul stâng, apa a ajuns la o mică distanţă de depozi­tele de cărbuni şi cherestea de la Vadul lui Rlişcu. După ploaia de emi, cartierul din valea oraşului a fost pen­tru a treia oară inundat. ---------D : : □--------­ . Moscova-Paris fără escala Paris, 29 (Rador). — Aviatorii Girier și Cordilly străbătând fă­ră escală 2600 kilometri delft Moscova la Paris, au aterizat pe aerodromul Bourge. F^H«t^n­i zlamlMl «UMIVE^SOL“ Din 3 Iulie Măcelarul dela Verdun In româneşte de A. P. N. I — Ei bine, haidem, făcui, schimbându-mi gândul şi dis­— Ei bine, haidem, făcui, schimbându-mi gândul şi dis­prin aerul spălat şi limpede se împrăştia o lumină al­băstruie. Părăsind partea de jos a oraşului, ne suirăm pe de­­luşoarele povârnişului, pe râpa care îl domina la răsărit suporta casele vechi din oraşul de sus. Urme de întărituri, metereze prăbuşite, o fărâmă de poartă marturisiau, cu muş­­chiul de pe ele, că fusese acolo pe vremuri o veche cetate, prăbuşită acum. O frumoasă biserică ogivală între un podiş şi un cimitir, îi ocupa vârful încovoindu-şi, sub mângâierea razelor de soare, nervurile-i înflorate, în care se amestecau începând cu stilul primitivilor până la goticul flam­boiant, moaşte din mai multe secole. . Partea aceasta din oraşul de sus avusese de suferit mai mult ca cel de jos. Cele mai multe case fusese prăpădite şi nu mai era nici una întreagă- Biserica însăşi nu mai ere de­­ gât o ruină care-ţi sfâşia inima. Mă­­iu instalasem nici un serviciu al nostru în această parte a oraşului şi nu se vedea nimeni pe aici. Numai un mic post de observaţie îşi înălţa baraca pe ruinele unei case. O senti­nelă picată acolo în picioare, rezemat cu spatele de gheretă. Din vârful acestei înălţimi, după cum îmi spusese Herr Moral, vederea era foarte întinsă, descoperind de toate laturile o pri­velişte minunată şi foarte felurită. La picioarele noastre, strada cea lungă din partea de jos a oraşului era pe marginea râului cu îndoitul şir al acoperişurilor sale roşcate ori cu că­priorii carbonizaţi. Pe la mijlocul său, podul pieziş făcea le­gătura cu insula, împestriţată cu morile-i prăbuşite, cu pâlcul ei de case, de arbori, de grădini cu legume şi bancurile­ de nisip. Dincolo de canal, se întindea locul gării, cu soborul de bărăci militare, cu împletitura de linii frământate de o miş­care tainică şi războinică. La dreapta şi la stânga, Meusa şer­puia, cenuşiu şi mlădioasă, printre păşune in voia unduerilor şi a împotmolirilor. Spre miază-noapte, şerpuia în spre Stenay, brodând cu îndoiturile sale, liniile rigide ale canalului şi ale căii naţionale No. 64. La miază-zi, se inela încetişor în spre Brieulles, făcând apoi un mare ocol către Sivry şi Consen­­voye, unde frontul nostru se lega. Umblând printre ruinele din jurul postului nostru de ob­servaţie, zăbovirăm ca să studiem cu busola pe hartă şi bi­noclul la ochi, regiunea din sud-est, care ne interesa mai mult, căci acolo se făceau lucrările noastre. Von Kubitz, care făcuse pe acolo, împreună cu colonelul Schwarzmuth, două sau trei inspecţii, identifica uşor primele planuri: Brandeville, Bichéville, pădurea de la Ecurey, de la Grande Montagne, Plat-Chene, Sivry, Vilosnes-sur-Meuse. Mai departe, se estompau toate şi se pierdeau în albas­trul cerului. Linia frontului trebuia să treacă prin pădurea de la Consenvoye, ferma Ormont, Plobas, pădurea Le Comte, fiind fixat la stânga de lanțul îndoit numit Jumelles d’Ornes, la dreapta de lunga creastă a pădurii Forges. Mai departe, abia deslușindu-se, era, sau mai de­grabă se ghid­a, dunga marilor poziţii franceze, cota Talou, cota Pipe­rului, înălţimile de la Hardaumont, având, la mijloc, o ridică­­tură mică şi nedesluşită, care, ne dădurăm seama că trebuia să fie fortul Douaumont Şi departe, departe, de nu puteam vedea nici cu cehii, nici cu binoclul, dar totuş nemişcat şi în­fipt ca un piron de foc în imaginaţia noastră. Verdun-Tocmai ne întorceam pe la miază-noapte de biserică, la punctul nostru de plecare, când contele von Kubitz îmi făcu un semn însoţit de o interjecţie- Un personagiu în uniforma hussarilor din gardă era pe locul părăsit de noi şi privia în direcţiunea de vest, cum făcusem şi noi cu pufin mai înainte. — E baronul von Werthau, îmi şopti von Kubitz, unul din aghiotanţii Alteţei Sale Imperiale Kronprinz-ul. Ne apropiarăm. La paşii noştri, noul venit se întoarse. — Max ! exclamă el vesel. Cum îți mai merge ? — Foarte bine, foarte bine, scumpe prietene. Prin ce fe­ricită împrejurare... — Cea mai banală din toate, Max, cel puțin pentru mine care nu o cunosc de­cât sub forma unui plic voluminos care ne-a sosit azi dimineață de la Mezieres şi pe care îl transmi­tem comandamentului Inspecției Etapelor de la Dun-pe-Meusa, lucru de care m’am achitat nu mai mult de­cât acum o ju­mătate de ceas. După schimbul acesta de cuvinte, Max mă prezintă: — Prietenul meu, prim-locotenent von Hering. — Hering, adăugai eu cu modestie, căci nu vroiam să­­ roșesc de loc că nu eram nobil. — Care se va căsători cu d-ra von Treuttingen, se încăpă- j țână marele dolihocefal blond. — Asta da, spusei eu, și cred că în curând. Baronul mă primi nu se poate mai bine. Era un bărbat tânăr, cu trăsăturile pline de distincție, cu ochiul extrem de voioi, cu surâsul puţin dezamăgit, dar plin de spirit şi de voie bună. Pe epoleţi purta cele două steluţe de căpitan, la guler şi la peltiţe galonul galben şi roşu al gărzii iar, la pantaloni, lampasul dublu roşu al ofiţerilor de ordonanţă ai împăratu­lui. Numai­de cât prinsei mare drag de el. — Și cum îi merge Alteței Sale Imperiale ? întrebă con­tele von Kubitz. — Willy ?..., Willy e nu se poate mai bine. Uite, vrei să-l­­ vezi . Tocmai se vede. Și ne arată pe cordeaua drumului, care, de cealaltă parte­ a Meusei, ducea spre Aincreville, un automobil cât un punct de mare, mergând cu iuțeală. — El este, spuse baronul von Werthau. E Willy. Sunteţi curioşi să ştiţi unde se duce . Vă pot satisface. Willy duce la Varennes pe vestitul călător suedez Sven Hedin, care este oas­petele nostru de câteva zile. II duce să viziteze un sector dră­guţ, bine ales, şi, fără îndoială, o să-l pue să asiste la o mică,, bătălie. Numai niţel de aţi avea răbdare, şi o să auziţi, pro­­nunţându-se un atac din­spre Argonne. Sven Hedin, cârti, este unul dintre cei mai buni propagandişti neutri ai noştri,’e va trage apoi, spre slava armatei germane, o minunată post veste de război, care va face înconjurul lumii- Nişte bieţi oa­­­meni vor fi plătit, cu pielea lor această reclamă. Nu-i scump. (Va urma] ] ■rul: 40 ■

Next