Universul, septembrie 1926 (Anul 44, nr. 201-226)

1926-09-01 / nr. 201

2 Trecerea „Dombén Express Company“ !a Canadian Pacific Ex­press Company Un net al parlamentului cana­dian schimbă cu începere de la 1 Septembrie 1926 n­um­ele lui „Dominion Lxx P­ress Company" (care este proprietatea lui CA­NADIAN PACIFIC RAILWAY) în „CANADIAN PACIFIC EX­PRESS COMPANY". Schimbarea aceasta se restrân­ge nimic, în ce priveşte schimba­rea denum­irei şi nu atinge atât privilegiile cât şi alte drepturi ale fostei „DOMINION EX­PRESS COMPANY“. Noul nume a fost de aceia a­­les pentru a scoate aiai bine în relief că societatea e canadiană şi sporţinerea la Canadian Pa­cific Railway Company este ex- I pres cceemui.io. Dominion Express Company a fost înfiinţată in anul 1875 prin­­tr'un­ act special al parlamen­tului Canadan și a ajuns de la cela câteva sucursale la activita­tea ei mondiala de azi. Se poate ca în Europa să nu se ştie în general că mărfurile care sunt transportate cu trenuri­le personale sunt în Canada ma­nipulate de o companie express. „CANADIAN PACIFIC EX­PRESS COMPANY" are dreptul exclusiv de a desvolta pe liniile căilor ferate ale Canadian Paci­fic Railway traficul express de mărfuri. . "­ Express company se mai ocu­pă în afară de aceasta cu emite­rea de cecui de voiaj (travellers checque), cari sunt onorate în în­treaga lapte, cu remiteri de bani, trate şi remiteri telegrafice. Toate hârtiile de valoare ale „DOMINION EXPRESS COM­PANY"* cari se află actualmente în circulaţie vor fi onorate în toată lumea fie prn birourile lui „CANADIAN PACIFIC EX­PRESS COMPANY“ fie prin băncile cu care stă în legătură. Biroul central eropean se află la Londra S. W. 1­62/65 Charing Cross şi sucursalele ei se află în fiecare birou a lui „CANADIAN PACIFIC RAILWAY" din întrea­­ga lume.­­ „CANADIAN PACIFIC EX­PRESS COMPANY“ desfășoară în Europa traficul de mărfuri între por linie Liverpool, Sou­thampton, Glasgow, Anvers, Hamburg, I . Llavre și Canada. Directorii lui „CANADIAN PACIFIC EXPRESS COMPA­NY" sunt: Mr. W. S. Stout, Mr. T. E. Me. Donnel, Mr. E. W. Beat­ty, K. C. Mr. C. R. Ib­si­e, Sir H. S. Bolt şi Sir Vincent Mere­dith La gimnaziul din Salina Fiind vacante orele de Mate­matici şi Ştiinţele Fizico-Chimi-­­­ce şi naturale, doritorii a ocupa aceste ore, se vor adresa direc­­ţiunei gimnaziului până la 2­­ Septembrie. Comitetul şcolar o­­­­feră avantagii — peste salariul de la Stat — diurnă lunară, masa, şi locuinţă cu preţ avantagios.­­ Candidaţii vor trebui să fie licenţiaţi sau studenţi în ultimul an la facultatea de ştiinţe. 6150 Arsenalul Trupelor de Geniu PUBUCATIUNE I No. 5595 din 28 August 1926. " Arsenalul Trupelor de Geniu, având nevoie de meseriaşi mili­tari, se aduce la cunoştinţa ti­nerilor din clasa anului 1927, care doresc a fi repartizaţi a­­cestui Stabiliment şi care cu­nosc meseriile : ferărie, tâmplă­­rie, vopsitorie de automobile, ta­piţerie, strungărie, vulcanizare de cauciucuri, electricitate, lăcă­­tuşerie, tin­ich­ige­rie, curelărie, croitorie, zidărie, montare de automobile, ajustaj, cismărie,­­ b­otărie, sudura autogenă, tur­nătorie, galvanoplastie, etc., să anunţe printr’o carte poştală pâ­nă la 15 Septembrie 1926 la re­­şedinţa Arsenalului, Bucureşti, şoseaua Doamnei Nr. 55, numele­­şi pronumele, contigentul din care face parte, meseria ce cu­noaşte, cercul de recrutare a că­ruia aparţine, subcercul, dacă e din Cercul Bucureşti şi No. ma­tricol, comuna de naştere sau de reşedinţă. 6129 _________Direcțiunea 5 C. V. 4 LOCURI Complect cu toate accesoriile ssnosiera® (âyîiamo, poraire au­tomată eft.) lei im SoaiSBJsaafo la 109 Sat. 5 litri fosffisîaă 100 grame uie! Reprexentanta generală pentru România 6893 11. mm l BN­SI & L-ii Im Caisa Victoriei 112 (in faţa bisericei Albc) O singură dată, întrebuinţaţi cu preţ convenabil se găsesc mari cantităţi la: Eftimia Pre■ dokanu & ('o., şos. Mihai Brave 24—26- Telef. ~ L65 6125 «fag »YfipAt EL- Z s tfoV ea a v.tP sr *’•& fca Genito-m­inare, Sifilis, piele îîlectroterapie p. blenoragii cro­nice, prost.atite, impotenţă, etc Cons. 7—10 şi 2—7. Karagheor­ghevici 6, (Banca Naţională) Telef. 38/68. , _____ 6121 Craiova BISERICEŞTI.­ Centrul paro­hial „Craiova“ a ţinut ori o şe­dinţă publică. In localul şcoalei primare „Tudor Vladimirescu“, Pr. A. Brădişteanu a vorbit despre : „literatura contimpora­nă şi moralitatea“, iar preotul E­­lefterie Marinescu a tălmăcit pa­sa­gii din Sf. Scriptură. SĂRBĂTORIRE COLEGIALA. — Cântăreţii bisericeşti din loca­litate, au sărbătorit aseară, la o agapă, pe colegul lor Iancu Fio­­rescu, de la biserica Madona Du­­rcu, care mai este şi directorul şcoalei de cântăreţi din Craiova. Au toastat, pentru sărbătorit: Gr. Popescu-Breasta, Petre Ştefă­­nescu, preşedintele activ al socie­tăţii cântăreţilor bisericeşti din Craiova, pr. Drăghici şi alţii. Turda PENTRU COMBATEREA TU­BERCULOZEI. — La prefectură s’a ţinut o şedinţă a societăţii pentru combaterea tuberculozei în Turda şi s’a hotărit ca din suma de care dispune această societate să se clădească un lo­cal la spatele spitalului jude­ţean din localitate. SERBĂRI AMANATE. — Din cauză că unii miniştri au anun­ţat că vor participa la marite serbări ce se organizează cu o­­cazia punerii pietrei fundamen­tale la impozanta biserică orto­doxă din localitate, aceste ser­bări s’au amânat pentru ziua de 19 Septembrie. INCENDIU. — In ziua de 26 col., în Sânger a isbucnit un groaznic incendiu la locuitorul Turdeanu, căruia i-a ars o șită mare de grâu. Focul abia a pu­tut fi localizat cu ajutorul pom­pierilor din Luduș, cari au folo­sit autocamionul firmei Homner & Farcaş, pus la dispoziţie au­torităţilor. AMENZI. — Poliţia din Tur­da a amendat persoanele mai jos notate, cari au mânat auto­mobilul cu viteză mare prin o­­raş , la 500 lei ucenicul Dionisie Kerekes, care a mânat automo­bilul firmei Iuliu Frenkel din Turda; la 5000 lei pe şoferul Palfi Matei, cu automobilul No. 165, Cluj; la 500 lei, şoferul Va­sile Felecan cu automobilul No. 1, Cluj; la 5000 lei, pe şoferul Ştefan Szabó, cu automobilul No. 166, Cluj; la 3000 lei, pe d. ing. Eugen Guman, proprietarul automobilului No. 58, Cluj. FURTURI. — D. inginer Ber­ger, dela fabrica de sodă din lo­calitate, lăsând bicicleta la poarta fabricii, i-a fost furată. Hoțul a fost descoperit și se a­­flă sub cercetare. — Rozalia Moldovan a fost prinsă cu haine furate dela d. Aladar Iliikert din Turda. Ea a fost predată parchetul­uL IN ATENŢIA AUTORITĂŢI­LOR LOCALE. — Cu ocaziunea mai multor sărbători naţionale, s’au văzut la multe case şi pră­vălii din Turda, că In locul dra­pelului naţional sunt c arborate numai nişte fâşii de cârpe, cari nu au nici un fel de culoare. Credem că autorităţile vor lua măsurile cuvenite. Făgăraş ESCROC CONDAMNAT.—Tri­bunalul local a osândit la 2 ani închisoare pe ţiganul I°an Gh. Cârpnoiu, care a escrocat pe Ion Turcea, din Şinca-Nouă, cu 65.000 lei, cu care convenise să-i facă dintr’un leu doi, şi despre care caz am informat la timp pe ci­titori. BATAE GRAVA DIN RĂZBU­NARE. — Ioan Stoia, din Şona, a fost bătut grav de către fraţii Ion şi Bucur Folea, cari i-au dat mai multe lovituri cu lopeţile în cap şi pe braţe, lăsându-l plin de sânge. Mai mulţi locuitori au ri­dicat pe cel bătut şi l-au trans­portat la spitalul judeţean. La instrucţie, agresorii au de­clarat că l-au bătut răzbunând pe mama lor, pe care cu o lună înainte o bătuse Stoia. Hunedoara GREVA LA UZINELE DIN CA­­LAN. — Muncitorii uzinelor din Călan sunt de vreo câteva zile în grevă, cerând sporirea salariului. Urmează tratative între repre­zentanţii muncitorilor şi inspecto­rul muncii, d. I. Popescu, din Arad. Se speră că se va ajunge cât de curând la o soluţie favorabilă. Sibiu PENTRU DIRECŢIA C. F. R. — O seamă de călători din Ardeal, atât comercianţi, cât şi dintre acei siliţi a-şi căuta să­nătatea în staţiunea balneară Budachi (Basarabia), ni se plâng că legăturile de trenuri cu aceasta provincie sunt de­fectuos întocmite, prin faptul că trebuie să aştepte mult în sta­ţiunile Copşa­ Mică şi Ploeşti. Consultând itinerariul, se con­stată că un sibian, care călăto­reşte spre Cetatea-Albă, trebue să aştepte în Copşa Mică 2 ore iar în Ploeşti 4 ore. Din cele 8 trenuri, cari circulă prin Copşa Mică şi Ploeşti, nu s'a putut face o legătură mai a­­var­tagioEisa călătorilor spre Ce­­tatea­ Albă? Supunem cazul di­recţiei C. F. R. IN NOROCIRE MORTALA. — Săteanul Niculae Cuopea, din Sc.diu, mergând cu carul la mun­că, a fost iovit de oişte cu a­­tâta tărie în­cât peste 20 mi­nute a încetat din viaţă. A TES­TA­REA UNEI MOAŞE. — La clinica obstetricală din Sibiu, a încetat din viaţă, acum câteva zile, doamna Edith Sul- Scheck, in urma unui avort pro­vocat. Comisarul Opinca, luând cazul în cercetare, a stabilit că avor­tul i-a fost provocat de moa­șa Frida Polder, care a fost a­­restuilă. T­ribundul i-a confirmat man­­­­datul pe o lună. um v Errii rssmsi^Tm ..Universul“ în tară Solemnitate pioasă Osemintele a 1100 de viteji, morţi In Dobrogea, au fost înmorm­ântate in Împrejurimile Mang­aliei (Foto Wagner) Wets de tfrum Minele ăi ar fi feti-iii — Baia Abrudului La primul cântat al cocoşilor, când , e vremea de se vesteşte miezul nop-­­­ţii, pe drumul dinspre Câmpeni, mer-­­ geau căruţele în care se odihneau­­ mădularele noastre obosite de calea­­ pe jos şi pe cari numai datorită­­ sârguinţei d-lui director al liceului din Slatina — d. Tr.­tftiu, convoca­­torul excursiei — ara putut să le căpătăm. In căruţe toţi dormeau sau dormi­tau. Din când in când, ca o legă­nare de vis se auzea în noapte gla­sul d-lui prof. Mirador, povestind şi care se îmbina cu poezia cerului în­stelat, ducându-te pe o undă legen-­­­dară. Câte un glod deşteaptă pe cei adormiţi şi aduce la realitate pe cei­­ din lumea visării. Străbatem locurile unde odinioară s’a aprins făclia re­deşteptării şi în drum trecem prin Albac, satul lui Horia, luminat feeric de lună. Vântul adie şi o şoaptă­­ misterioasă pare că se revarsă din­­ întunericul nopţii spre drumul pietruit. Poate aceiaş şoaptă care a însufleţit triada martiriului. In timpul acesta unii se deşteaptă, alţii adorm şi Arieşul ne călăuzeşte cu „Voroava“ lui şi la al treilea cân­tat al cocoşilor, din­spre ziuă, in­trăm în Câmpeni unde câteva „hai­te“ de câini încep să ne latre şi deşteaptă poporul adormit. Ne iese în cale d. Udrescu şi cu bună-voinţa familiei d-lui găsim a­­dăpost. N’au trebuit mai mult decât câ­teva ore de somn şi o mâncare bună pentru ca a doua zi la cea­surile 9 să o luăm spre pisăloagele de aur din baia Abrudului. Soarele lumina puternic locurile în­verzite şi un balsam răcoritor se revărsa în aerul dimineţii, când ju­mătate din excursionişti o luăm la drum, rămânând d-na Biju, d-rele De­­metrescu, lonescu şi Teodorescu să vină după masă cu trenul. In pas de mars pornim si cu toată zăpu­­şala ajungem curând la „şteampuri“. Nişte pisăloage enorme mişcate de o roată hidraulică pisează într’una pământul clisos şi roşu. Un om ple­cat pe şghiabul de scurgere al ma­lului, prinde cu o pânză firicelele de aur cari mai apoi sunt curăţite de murdărie printr’un amalgam. Mai de­parte, tot drumul este însemnat din loc în loc cu „şteampuri“ cari tron­­cănesc ca mişcare de mâini nevăzute. Şoseaua Începe să suie şi noi să obosim. Căldura e copleşitoare şi nu­mai vorba ne face să nu observăm că suntem obosiţi. D. prof. Mirodot vorbeşte de aşa zişii „apaşi ai mi­nelor“. — In întunericul pământului se ascunde încă răutatea omenească şi lăcomia întrupată în aceşti „a­­paşi“. Lăsându-şi galeria şi dând de o vână de aur continuată la vecin, o urmăreşte chiar în proprietatea­­ acestuia. Când este prins, pentru a­­ nu stânjeni printr’o îndelungă jude­cată, producţiunea, proprietarul re­nunţă şi se înţeleg de bună voie, „apaşul“ exploatând pe socoteala lui vâna şi dând proprietarului o can­titate după învoială. Când însă nu este prins, nimic nu poate să-l oprească de a sărăci pe explorator. In drum ne apar fetele palide ale minerilor. Mergem la şteampurile so­cietăţii, cari sunt organizate siste­matic şi alimentate de către un tren mic electric cu bolovani chiar din mină. Aşteptăm să se reîntoarcă pen­tru a ne lua şi pe noi. In mica sta­ţie unde aşteptam, aşezată pe un dâmb, o umbră plăcută ne invălue şi vreo doisprezece iepuraşi de casă s­urdă copilăreşte, sau îşi netezesc­­ blana de catifea. Valea se sbuciumă de frământarea , şteampurilor şi râul pe care îl în-­­­chide seamănă mai mult a o mocirla ! I curgătoare. Curând sosi şi trenul şi I suiţi în varvane, urmărim tăcăneala mașinii Ne-am dat jos la gura minei. Pu- | tin mai târziu am plecat spre „Ce- | tate“, o creastă de deal enormă­­ străbătută de numeroase surpături și­­ care nun.a­­seamănă a ruina de , cetate, dar nu este adevărat. Din tată un fiu s’a pomenit sub acest nume, iar un locuitor ne spune: — „Asa am auzit si noi din bă­trâni că aci s'ar fi ascuns odată căpcâiul si D-zeu ar fi trimes trăz- | nete si apă si i-a pierdut“. O ploae repede ne-a risipit si | I vre-o câţiva ne-am adăpostit pe-o­­ gură de filon părăsit. Am mers de | am mâncat, iar patru dintre noi, eu ,­­­d. Dobroneanu, Lecca si I. lonescu j j am plecat să luăm pe cei rămași [ I în vale si cu acel2S tren mic am ; I intrat după masă in mină. O gură enormă ce revărsa o ră­­j coare ghietoasă ne arăta cărarea | I sub pământeană. Pe muchia intrării j j o cruce îti oferea balsamul sufle- j ' tesc al celor ce se pierd spre a­­dâncimi, întunericul spasmodic şi st­­­cirea slabelor lumini, revărsa o un­dă de infinită ciudăţenie. Clocotul mersului întărit de ecou,­­ glasurile noastre, lumina pâlpâindă a­­ felinarelor cu pânză, aerul şi mai îmbâcsit, lucrătorii ghiemuiţi şi incu- t­rul apei în m­ocirlee noroioase aduc­e ceva cu infernul descris de Dante ! Si astepti la câte un colt o hidră de-­­ normă sub forma unui cerber, iar i noi pătrundem mereu tot mai afund. J mereu mai adânc. Hruba, se prelungește continuu pâ-­­ nă când galeriile se »despart. Tre­nul oprește. întunericul este tot mai des, aerul si mai greoi. Prin câte un colt îndepărtat se vede lumina li­­cărindă a vreunui lucrător. Intr’o galerie s’a dărâmat pământul roșu. Umezeala e grozav de pătrunzătoare. Oamenii muncesc din greu. Suntem conduși la „vâna romană" si închipuirea unei mine de aur ma­siv se risipeşte, când vedem în faţa noastră numai o dungă de pământ mai negricios decât restul. Terenul înmuiat de apă este foarte nesigur şi oferă o continuă primejdie. Galerii foarte strâmte şi scunde se resfiră la dreapta şi la stânga şi te fac să vezi oameni înmormântaţi în ele ca pe nişte cârtiţe mari scor­monind noroiul nădejdiei. In fundul întunecat şi umed al chi­liilor de noroiu, omul îşi găseşte un ciudat prieten — foarte prigonit de el pe pământ — este şoarecele şi chifcanul. Hrănit de el cu fărămituri de pâine este prevestitorul primej­diilor pe care ie anunţă în grupuri ce fug spre foc sigur. Când vre-un gaz rău iese din vre-o crăpătură şoarecii fug, iar omul se păzeşte, punându-se la vreme în siguranţă*. Un şoarece omorît ar atrage după sine toată ura sau răzbunarea mi­nierilor. Oamenii aceştia înmormân­taţi au foarte multe superstiţii. Femeea în mină e de „mauvaise augur“. Şi dacă de afară nu păstrează în suflet decât puterea rugăciunii şi sărutul despărţirii de soţie şi copiii la orice intrare sub pământ, înăuntru nu are decât pe şoarece. Trenul iese din mină şi noi odată cu el. Punând piciorul pe tărâmul cestălalt ne-am scăpat de a apăsa­re greoae şi lumina cerului răsfrânge asupra noastră toată frumuseţea li­bertăţi. Privind peste deal,­­ nu-ţi vine să crezi că fiinţe omeneşti îi scormo­nesc măduva. Cât de bine ştie pă­mântul să-i ascundă pe oameni. Dar ce impresie lugubră lasă a­­su­pra noastră mina de aur în­ inte­rior! Nici ocnele de sare unde lu­crează „ocnaşii" nu produc o ase­menea înfiorare de mizerie. Pierduţi în semi-întunericul îmbâc­sit al îngustelor cărări, bâjbâind prin noroiul roşu şi lipicios, săpând şi scoţând la bulgări de pământ, par a-şi săpa groapa existenţii şi a-şi prelungi firescul sfârşit cu o îngro­pată letargie. Când priveşti misterul ce se re­varsă din orice pâlpâire a lumini, când auzi ecoul stins a! glasurilor şi vezi feţele palide ca huma pă­mântie, îţi pare că un strigoi enorm te suge sângele şi acest strigoi e „banul“. Cine se gândeşte, oare, când vede strălucirea aurului, că este scos din noroiul pământului şi sudoarea oa­menilor? Cine se gândite că mă­tasea ascunde adesea, însăşi mo­cirla ? Şi când îţi îndrepţi gândul în­spre întunericul hrubelor de unde se scoa­te: vezi în el seva din drăceasca întunecare pe care strălucirea lui o coboară peste mintea oamenilor. De­­aceea „banul e ochiul dracului“. În nopţile de nesomn ale cămătaru­lui toate glasurile fiinţelor ce-au pie­rit muncind n adâncimi, vin şi-i tulbură conştiinţa necinstită. Tot sbuciumul şi clipoceala în noroi, pă­trund ca un ecou în cugetul oame­nilor neliniştindu-i şi învrăjbindu-i. Cine, dintre iubitoarele de giuvae­­ruri, sau iubitorii de aur au plecat cu ochii gândului spre Întunericul ce ascunde mizeria omenească în lupta pentru trai ?... Cu astfel de gânduri mergeam cu micul tren spre stafie, spre a lua drumul Abrudului si tocănitul mașini părea că tine isonul neîntrerupt al gândurilor. Glasurile se ridică. Câti­­va vizitatori ai minei, ne învăluiau cu priviri tvnevoitoare si cu toti lucrăm trenul spre Abrud. Un snerat prelung, trenul cel mare porni şi privind încă odată mina de la Roşia Montană nu se mai zărea decât un val de fum şi nu se mai auzea decât scomotu! steampurilor şi ginsu! amintirei. Soarele tot mai dogoritor învăluia malul cel roşu într’o manta alburie, care se pierdea în neguri... J. Lăm­bescu-Slatina Miercuri 1 Septembrie apare n­rul 56 din preţioasa revistă „UNIVERSUL COPIILOR’’ cu ur­mătorul bogat şi frumos sumar : Zâna florilor de P. Dulfu ; So­net de Lt.-colonel Livius D. Teiu­­şinu ; Micul breton de Charles Guyou ; Povestea vrâncenilor de Petre Baziliu; Din când în când de Ilie Al­cazi ; Moara Dia­volului de Simion Hârnea-Nik­u­­la ; Sportul de Pascal : Fluturele şi Omida de Pavel Nedelcu-Foc­­şani ; Tuchii de Geo ; Din lumea maimuţelor de A. Velicu-Lecca ; De toate de Quidam. Proverbe şi sfaturi morale, Ha­­zuri, corespondenţa jocurilor, etc... Numeroase ilustraţiuni în text de Pascal, Gilly, Geo și Tial. Liest bil ulii I m HM laiot io Imn 59 August D. procuror Take Ionescu, împreună cu d. inspector gene-­­ ral Stoian Popescu, delegatul I ministerului artelor, şi In pre-­­ zenţa d-lui Ion Dangorozi, di­rectorul teatrului Naţional, a procedat la ruperea sigiliului de I la casa de bani a teatrului, care , după cum se știe, fusese pusă , în urma sinuciderei fostului­­ secretar contabil Henemann, înăuntru s’a găsit suma de 4000 de lei. I). Stoian Popescu, delegatul ministerului artelor, a început verificarea scriptelor. Din su­marele constatări făcute până în prezent, se crede că suma delapidată e foarte mare. De altfel, chiar sinucisul, în scrisoarea sa, adresată primu­lui procuror, spune că-i lipsesc bani foarte mulţi şi, că ar fi cu neputinţă să găsească la cineva un ajutor aşa de însemnat, de­­aceea preferă moartea, ruşinei. ( La timp vom arăta la cât se ridică suma de bani ce lipsește din casa teatrului. La verificarea scriptelor ia parte și noul secretar al teatru­lui d. Constant. Oradea o« /-»avi* ermm aiîtofti' ta UN AJUTOR CAM... SCUMP. D-na Seki Iosif are o cârciumă —­­zisă restaurant — pe strada Decebal “Nr. 2 ş­ Clienţii prăvăliei sale sunt de tot felul, — şi mai bogaţi şi mai săraci, aşa că a­­tunci când în local mai apare câteodată câte unul mai „chic“, desigur că stăpâna cârciumărită îi dă „întreaga atenţie cuvenită (!)“ pentru cinstea ce face localului, ridicându-l pe bună dreptate în ochii vecinilor şi ai clienţilor obi­cinuiţi. Aşa s-a întâmplat că acum câ­teva zile a ajuns să prânzească în cârciuma d-nei Söki, o prea cunoscută femee, ce se putea a­­desea vedea în tovărăşia unu­i funcţionar de stat, chiar prin res­taurantele şi cafenelele centrului. Graţie „tovărăşiei“ acesteia ade­seori se putea vedea la masa „funcţionarului“ ocupată în ca­fenea, şi alte persoane mai bine car­ printr’o atenţie deosebită a­­cordată „femeii" ce răspunde la numele de Magyary Paraska, îi ofereau chiar şi flori, vin înfun­dat şi alte... bunătăţi, cari deşi nu trădau cheltueli bătătoare la ochi, spuneau adesea­­multe lu­cruri cari se şoptesc numai în.... surdină. D-na Magyary — apărută în Oradea acum vreo doi ani de zi­le venind dinspre părţile Bana­tului, s-a bucurat de „atenţia“ deosebită ce-o acorda d-na Seki persoanelor mai distinse şi de aci se născu şi-o oarecare prie­tenie între cele două femei, care conduse mai în urmă, destul de repede, şi la pătrunderea d-nei Magyary în apartamentul crâş­­măriţei. Doară acuma erau prie­tene !.. Şi,dacă există prietenia atunci îşi face loc şi simţămân­­tele dragostei, milei, ajutoră­­rei... între prietene. Aşa se în­tâmplă că buna d-nă Magyary P., sări în ajutorul crâşmăriţei la deretecatul şi curăţirea obi­cinuită a odăilor de dormit ale d-nei Seki Cu acest prilej, tot umblând pe sub perine și saltele, noua prietenă a gazdei dădu peste o legăturică ascunsă între două saltele, pe care găsi nime­rit­ să n‘o mai pună la loc unde o găsise, ci s’o vâre neobservată, în sân. Apoi, mulțumite, femeile ter­minară treaba, se cinstiră ca două bune prietene după o mun­că obositoare şi se despărţiră cu promisiunea de a se revedea peste vreo două zile. În acest interval de timp, d-na Soki avu nevoe de bani pentru nişte cumpărături mai mari, la cârciumă , alergă în odaie la le­găturică , dar nu mică îi fu şi surprinderea când constată ca ea dispăruse împreună cu cele 14.000 lei, în odate într’însa. Evident, cârciumăreasă îşi dădu cu socoteala că noua-i prietenă Magyary nu poate fi străină de dispariţia legăturicii cu bani, că tocmai ea scuturase patul unde se aflau banii ascunşi şi îndrep­­tându-şi paşii spre comisariatul cel mai apropiat, expuse în cu­vinte, când aspre, când emoţio­nante, păsul ce-o mânase în faţa omului legii. Acesta îşi făcu raportul, care avu de rezultat punerea în urmă­rire a hoaţei şi care a şi fost prinsă spre Cluj de unde adusă înapoi la Oradea, a recunoscut furtul, fată de care apoi s’au luat măsurile legale, de urmărire. AURUL IA... IJCrtlJ tII AMĂ­GEȘTE 1— Servitoarea Lalek Ro­zalia din serviciul Unui medic român din str. Coșbuc nr. 1 avea se vede treaba, o mare slăbiciune pentru lucrurile strălucitoare..» ca de pildă aurul ! Probabil, că această slăbiciune ia venit tot privind la minună­ţiile de... dinţi şi măsele de aur, ce le vedea prin geamul unei uşi de pe coridor, la vecinul stă­pânului ei, la medicul dentist Alex. Szabó ! Altfel, nici că sar putea explica cum Rosalia noastră, c’o grijă şi îndrăznea­lă mare, a scos geamul uşii şi-a pătruns după ce cu o chee potri­vită a mai descuiat şi­ altă uşă dela aparatmentul dr. Szabó — în atelierul acestuia, de unde a luat mai multe mulaje de gips cu dinţi de aur precum şi­ o ca­setă de fier in care se afla pe lângă suma de 6000 Iei nume­rar şi mai multe bucăţi de aur brut, de prelucrat. Dentistul observând furtul a reclamat cazul poliţiei care din primul moment şi-a pus ochii pe... Rosalia Lalek. Dar ea a negat şi cum negaţiunea nu prea are preţ în ochii unui co­misar ca d-l Borodi, de la bri­gada noastră de urmăriri şi cer­cetări, a condus şi la o perchezi­­ţiune în str. Morii Nr. 12 la o prietenă a servitoarei. Aci, nu cu multă greutate s’a putut descoperi caseta furată şi go­lită de preţiosul ei conţinut, aruncată ca pe un lucru fără valoare şi periculos într’o la-­­ trină a imobilului. Odată ce „indiciul" a fost găsit, Rosalia a fost nevoită să facă mărturi­sirile complete, să reconstitu­­iască „furtul“ și să i­a apoi drumul spre închisoarea par­chetului­­ Batu-Mare PENTRU CĂ A PIERDUT 20.000 LEI LA CĂRȚI, SE SPÂNZURA. — Faptul s’a pe­trecut la Baia-Mare. Tânărul jucător de cărţi , b­ravleism­ funcţionar Ion Decei, nu era ju­cător de cărţi. Mirajul unui câştig uşor, care să-i dea posi­bilitatea să lepede haina sără­căcioasă de proletar al biroului, l‘a atras şi l‘a nimicit într’una din zilele trecute, a­­vând asupra sa o sumă de 20.000 lei, care nu-i aparţinea, s‘a gân­dit să-şi încerce norocul. Dar nepriceput cum era în această meserie, a pierdut toţi banii. Disperat a colindat apoi pe străzile oraşului, meditând o ho­tărî­re. S‘a dus apoi în împrejurimi pe un deal, unde s’a spânzurat. Cadavrul a fost descoperit de trecători şi autorităţile au au­torizat înmormântarea. Cazul a făcut senzaţie în oraş, întrucât Decei trecea ca un om corect şi funcţionar bun. O BATRANA HOAŢA DE BUZUNARE. — La târgul săp­tămânal din Baia-Mare, a venit şi Vasile Fane cu suma de 20 mii lei asupra lui. Dar nici n’a ajuns să cheltu­iască din ei şi, ca prin farmec, i-a sburat portmoneul cu banii. Comisarul Mike a început cercetările şi nu peste mult timp a reuşit să pună mâna pe hoţ. A produs mirare faptul că toc­mai bătrâna Paşca, o lepădătu­ră, a putut să fie hoaţa. Asupra ei s’au găsit 18.000 lei, iar res­tul ascunşi. Se crede că a mai săvârşit şi alte furturi. Agy! XLII.—s­r. TO! Nercen I feit rtrre ’826 Bu­salau întrunirea „amicilor ARTEL“. — Duminică 5 Septem­brie, ora 10 dim., sunt convocaţi toţi „Amicii Artei“ la o consfă­tuire, la care d. farmacist V. Z. Livovschi va schiţa programul de activitate al secţiunii drama­tice în stagiunea viitoare. Până acum s-a hotărît ca „Amicii Artei“ să joace „Păpuşele“ şi „Fii secret !", revistă locală de d. avocat Leon Stoicescu. Din vechiul repertoriu, va juca în Septembrie la Mizil, „Mătuşa lui Carol", iar la R. Sărat „Ah ! Sidonia“, în beneficiul sinistra­ţilor. SINUCIDERE. — Toader Dră­­goi, de 65 ani, din Bălăneşti, s-a spânzurat de un păr din faţa casei sale. Motivul este o veche boală. SERBARE PENTRU SINIS­TRAŢI. — In ziua de 8 Septem­brie se va da, în parcul d-rei şi d-lui V. Perieteanu, din Beceni, o frumoasă serbare populară, sub patronajul d-lui prefect, or­ganizată de un comitet pentru ajutorarea sinistraţilor din ju­deţul nostru. ÎNTRUNIREA OFIŢERILOR DE REZERVA. — Secţiunea lo­cală a „Uniunii ofiţerilor de rezervă“, sa întrunit Sâmbătă 28 August, la 4 d. a. D. colonel Grigorescu, preşedintele filialei locale, a dat citire mai multor circulari de la centru. D. colonel farmacist, Vicenţiu Z. Liveschi, a schiţat pe programul serbării de la 8 Noembrie, când se va serba patronul Uniunii. CONSILIUL COMUNAL va fi de şedinţă în una din zilele săptămânii viitoare, când la or­dinea zilei va fi şi modificarea bugetului comunei. FURT DE CAI. Necunos­cuţi au furat caii locuitorului Niță Şerban din Casota. SPÂNZURAT. — Din cauze ce nu se cunosc, locuitorul Olteanu G. d­in Petroasele s-a spânzurat. NENOROCIRE. — In diminea­ţa zilei de 24 or­, locuitorul I. Burlacu, din Săhăelni, pe când se găsea în vie, a tras cu arma întriun câine. Din nenorocire, unele alice au lovit pe femeia Anica lonescu, care se găsea în via ei de alături. In stare gravă, a fost internată în spital. FOC. — Din neglijenţă, locui­torul Petre Nanu a incendiat o căpiţă de pae ce o avea în curtea sa din Glodeanu-Siliştea, FURTUL UNOR STUPI. — Necunoscuţi au furat stupii lo­cuitorului Nic. M. Băicoiu, din Amaru. IN JURUL CAZULUI DELA „RENAŞTEREA“. — Deşi cer­cetările parchetului cu privire la banii pierduţi de d. avocat Cozma în grădina cinematogra­fului „Renaşterea“ n’au dat un rezultat absolut positiv, totuşi pe baza mărturisirilor copilului Schumann şi a unor spectatori, d. procuror P. Gâdei a deschis acţiune publică contra d-nei şi d-lui Corlăteanu, pentru abuz de încredere. Intre timp, d. Velic, poliţaiul oraşului, a primit din Tecuci un mandat poştal de 9000 lei însoţit de o scrisoare, prin care o d-nă (sau d-şeară) Elvira Gheorghiu, cu domiciliul în Bucureşti, str. Georgescu III, arată că a găsit această sumă, tocmai în seara când d. Cozma a sufeit pierde­rea la cinematograful „Renaş­terea“ şi că fiind grăbită să ple­ce cu trenul la Iaşi, n’a avut timpul să-i predea. D. Velic a remis suma d-lui procuror, iar d-sa d. Cozma, care urmează acum să se judece cu familia Corlăţeanu pentu rest. ’ CRIMA DIN BOTEŞTI.­­ Din­­ ancheta făcută de d. substitut de­­ procuror Şişcă, atât la Boteşti cât şi aici, rezultă că mobilul crimei comisă Duminica trecută acolo, este răzbunarea. Autorului, Al. Iacob, tribuna­lul i-a confirmat mandatul. BISERICEȘTI. — Membrii co­mitetului însărcinat cu întocmi­rea programului serbărilor ce se vor da la 18 Noembrie în cinstea P. S. S. Episcopului la­­cov, s’au întrunit a doua oară la cancelaria Episcopiei. Programul a fost schiţat în trăsături, generale, urmând ca în viitoarele şedinţe să i se dea forma definitivă. P. S. S. Episcopul Iacov a nu­mit o comisie formată din cei trei protoerei din eparhie, care să meargă la mănăstirea Adam (Tutova), spre a cerceta nişte re­­clamaţiuni. ŞCOLARE. — înscrierile la şcoala comercială încep la 1 Septembrie şi vor dura până la 10 inclusiv. Examenele de admitere se vor tine între 10 şi 15 Septem­brie, corigentele între 10 şi 20, iar cursurile se vor deschide la 26 Septembrie. M'î ta ` î TArsu-Mures SINUCIDERE.­Zidarul Fran-I­rise Tamneş, în etate de 62 ani,­­ domiciliat in str Strâmbă 50, s’a r­epânzurat în magazia de lemne a locuinţei sale. , ÎNECAT IN MUREŞ—Chelne­rul Pârvu Fodor, în etate­­de 18 ani, ducându-se cu familia patro­nului său d. Ivan, restaurator din gara Mare, să se scalde la Mureş, bl dreptul depozitului de muniţii, a fost luat de curent înecându-se. Cadavrul n’a fost găsit încă. PRUNCUCIDERE. — Pe când sosise în gară trenul personal ce vine dinspre Războeni la ora 21.25. I s’a găsit în latrina unui va­gon de cl. II cadavrul unui copil nou născut, de sex feminin, şi cu nasul tăiat. Poliția a început cer­cetări spre a descoperi pe mama criminală. ACCIDENT DE LUCRU. — La fabrica de fer „Transilvania", lu­crătorul Carol Csomafalvi, în e­­tate de 20 de ani, din cauza ne­glijenţei, a avut un braţ apucat de o maşină. El a fost transportat cu Salvarea la spital. EPIDEMIE. —,In Lunca Bra­dului s’au ivit 4 cazuri de scar­­latină. S’au luat măsuri pentru izolarea bolnavilor și desinfec­­tare. FURI­URI. — In strada Avram Iancu 28, servitoarea Roza Vaida a furat 500 lei femeei Sari Bardoș, din aceeaș curte. Prinsă a fost înaintată poliţiei. — Alexandru Stroia, din Sovat­­a, a furat prin spargere din vila d-lui Andrei Mantie, de la băile Sovata, obiecte în valoare de 10 mii lei. Hoţul a fost prins. ÎNJUNGHIAT—Tânărul Cris­­tof Ghiorii, din Ihod, pe când se înapoia acasă de la o serbare, a fost bătut grav de Poli Bako, din Sâmbriaş, care, ca completare, i-a dat şi o lovitură de cuţit lăsân­du-1 in nesimţire. SPARGERE. — Necunoscuţi au pătruns prin spargere în coope­rativa comunei fara de unde au furat 19.239 lei. DELA LICEUL „PAPIU ILA­­RIAN . — In urma nouilor ordi­ne, examenele de admitere de bur­­să, de corijente, particulare și in­tegrale se vor ţine între 10—15 Septembrie ; examenele de admi­tere în cl. V-a între 20—25 Sep­tembrie. Cursurile vor î-iro­ n 1, 26 Septembrie. B­raşov INSPECŢIA D-LUI MINISTRU DE JUSTIŢIE. — Sâmbătă dim a sosit în localitate d. ministru de justiţie Th. Cudalbu, însoţit de d. St. Cămărăşescu, şeful său de cabinet. Însoţit de d. procuror general Diaconescu şi de d. Petroniu, in­spector judecătoresc de pe lângă Curtea de apel Braşov, au plecat cu automobilul le Sf. Gheorghe, unde au inspectat tribunalul de acolo. După amiază, la ora 3, s-a în­tors la Braşov, unde a inspectat palatul de justiţie, interesându-se de aproape de lucrările în curs şi de nevoile localului. Asemenea a inspectat închisoa­rea centrală de pe lângă trib. Braşov, unde d. Dimitriu, direc­torul închisorii, i-a prezentat ra­portul, expunând situaţia în care se găsesc atelierele, starea sani­tară a deţinuţilor şi nevoile ur­gente ale localului. D. ministru s-a arătat foarte mulţumit de cele constatate, pro­miţând tot concursul pentru în­dreptarea nevoilor urgente. HOȚ PRINS. — Ion Petri, de fel din Buleny (Trei­ Scaune), a fost surprins de către sergentul major Ion Istrute, pe când voia să vândă o manta de cauciuc fu­rată de la Albert Braz, din Cod­­lea. Hoțul a fost înaintat parche­tului. ESCROC ARESTAT.—D. sub­comisar Paulman a prins pe Gyula Denei, cunoscut escroc, ur­mărit de mai mult timp de postul de jandarmi Covasna şi căruia a fost trimis pentru continuarea cercetărilor. SERGENT HOŢ—D. Radu Sa­­k’du, din str. Cacova 26, a recla­mat poliţiei, că i s’a furat din lo­cuinţa sa mai multe obiecte de îmbrăcăminte în valoare de 8000 lei Incepându-se cercetările, s’a stabilit, că autorul furtului este sergentul Alexe Seletoi, care a fost înaintat comenduirei pieţei. NENOROCIRE MORTALA. — Lucrătorul Martin Popp, din Baci (Braşov), pe când încărca un va­gon cu cherestea la soc. „Valea Zimbrului” din v­ârste, din ne­glijenţă a căzut din vagon, frac­­turându-şi partea occipitală. Pe drum, spre spital a murit DIVERSE. — Caii de la căruţa d-lui Christian Gusbeth, condusă de Benedek Bente speriindu-se, au luat-o la goană pe străzile Brașovului, lovind un mână că­ruia i-au rupt piciorul stâng. In dreptul străzii Școalei au dat pes­te o trăsură cu doi cai sfărâ­mând-o. Din fericire, accidente de persoane nu sunt. — La reg. 89 inf. din localitate, a fost primit pentru stagiu căpi­tanul Zahlowsky, din armata po­loneză. D-sa ia parte la toate exerciţiile ce se fac şi va parti­cipa şi la manevrele de toamnă ale regimentului. ■0 : C-0 dispariţie Craiova, 50 August Poliţia a fost sezisată de o plângere, care nu este de loc ba­nală. Comerciantul Gheorghe Prez­­niceanu, din str. Lipscani, arată, că în lipsa lui de acasă, — ple­case la bâlciu cu marfă, — soţia sa (şi reclamantul mai adaogă : legitimă), a fugit de acasă, a­­vând grija să ia cu dânsa peste Cursele cu autobuze Sighişoara Tg.-PSwref Plecarea din S­ighişoara la 6°° 15** Sosirea Tg.-Mureş la 8“ 17* Plecarea din Tg-Mureş la 600 151® Sosirea Sighişoara la 8“ 71**

Next