Universul, septembrie 1926 (Anul 44, nr. 201-226)
1926-09-01 / nr. 201
2 Trecerea „Dombén Express Company“ !a Canadian Pacific Express Company Un net al parlamentului canadian schimbă cu începere de la 1 Septembrie 1926 numele lui „Dominion Lxx Press Company" (care este proprietatea lui CANADIAN PACIFIC RAILWAY) în „CANADIAN PACIFIC EXPRESS COMPANY". Schimbarea aceasta se restrânge nimic, în ce priveşte schimbarea denumirei şi nu atinge atât privilegiile cât şi alte drepturi ale fostei „DOMINION EXPRESS COMPANY“. Noul nume a fost de aceia ales pentru a scoate aiai bine în relief că societatea e canadiană şi sporţinerea la Canadian Pacific Railway Company este ex- I pres cceemui.io. Dominion Express Company a fost înfiinţată in anul 1875 printr'un act special al parlamentului Canadan și a ajuns de la cela câteva sucursale la activitatea ei mondiala de azi. Se poate ca în Europa să nu se ştie în general că mărfurile care sunt transportate cu trenurile personale sunt în Canada manipulate de o companie express. „CANADIAN PACIFIC EXPRESS COMPANY" are dreptul exclusiv de a desvolta pe liniile căilor ferate ale Canadian Pacific Railway traficul express de mărfuri. . " Express company se mai ocupă în afară de aceasta cu emiterea de cecui de voiaj (travellers checque), cari sunt onorate în întreaga lapte, cu remiteri de bani, trate şi remiteri telegrafice. Toate hârtiile de valoare ale „DOMINION EXPRESS COMPANY"* cari se află actualmente în circulaţie vor fi onorate în toată lumea fie prn birourile lui „CANADIAN PACIFIC EXPRESS COMPANY“ fie prin băncile cu care stă în legătură. Biroul central eropean se află la Londra S. W. 162/65 Charing Cross şi sucursalele ei se află în fiecare birou a lui „CANADIAN PACIFIC RAILWAY" din întreaga lume. „CANADIAN PACIFIC EXPRESS COMPANY“ desfășoară în Europa traficul de mărfuri între por linie Liverpool, Southampton, Glasgow, Anvers, Hamburg, I . Llavre și Canada. Directorii lui „CANADIAN PACIFIC EXPRESS COMPANY" sunt: Mr. W. S. Stout, Mr. T. E. Me. Donnel, Mr. E. W. Beatty, K. C. Mr. C. R. Ibsie, Sir H. S. Bolt şi Sir Vincent Meredith La gimnaziul din Salina Fiind vacante orele de Matematici şi Ştiinţele Fizico-Chimi-ce şi naturale, doritorii a ocupa aceste ore, se vor adresa direcţiunei gimnaziului până la 2 Septembrie. Comitetul şcolar oferă avantagii — peste salariul de la Stat — diurnă lunară, masa, şi locuinţă cu preţ avantagios. Candidaţii vor trebui să fie licenţiaţi sau studenţi în ultimul an la facultatea de ştiinţe. 6150 Arsenalul Trupelor de Geniu PUBUCATIUNE I No. 5595 din 28 August 1926. " Arsenalul Trupelor de Geniu, având nevoie de meseriaşi militari, se aduce la cunoştinţa tinerilor din clasa anului 1927, care doresc a fi repartizaţi acestui Stabiliment şi care cunosc meseriile : ferărie, tâmplărie, vopsitorie de automobile, tapiţerie, strungărie, vulcanizare de cauciucuri, electricitate, lăcătuşerie, tinichigerie, curelărie, croitorie, zidărie, montare de automobile, ajustaj, cismărie, botărie, sudura autogenă, turnătorie, galvanoplastie, etc., să anunţe printr’o carte poştală până la 15 Septembrie 1926 la reşedinţa Arsenalului, Bucureşti, şoseaua Doamnei Nr. 55, numeleşi pronumele, contigentul din care face parte, meseria ce cunoaşte, cercul de recrutare a căruia aparţine, subcercul, dacă e din Cercul Bucureşti şi No. matricol, comuna de naştere sau de reşedinţă. 6129 _________Direcțiunea 5 C. V. 4 LOCURI Complect cu toate accesoriile ssnosiera® (âyîiamo, poraire automată eft.) lei im SoaiSBJsaafo la 109 Sat. 5 litri fosffisîaă 100 grame uie! Reprexentanta generală pentru România 6893 11. mm l BNSI & L-ii Im Caisa Victoriei 112 (in faţa bisericei Albc) O singură dată, întrebuinţaţi cu preţ convenabil se găsesc mari cantităţi la: Eftimia Pre■ dokanu & ('o., şos. Mihai Brave 24—26- Telef. ~ L65 6125 «fag »YfipAt EL- Z s tfoV ea a v.tP sr *’•& fca Genito-minare, Sifilis, piele îîlectroterapie p. blenoragii cronice, prost.atite, impotenţă, etc Cons. 7—10 şi 2—7. Karagheorghevici 6, (Banca Naţională) Telef. 38/68. , _____ 6121 Craiova BISERICEŞTI. Centrul parohial „Craiova“ a ţinut ori o şedinţă publică. In localul şcoalei primare „Tudor Vladimirescu“, Pr. A. Brădişteanu a vorbit despre : „literatura contimporană şi moralitatea“, iar preotul Elefterie Marinescu a tălmăcit pasagii din Sf. Scriptură. SĂRBĂTORIRE COLEGIALA. — Cântăreţii bisericeşti din localitate, au sărbătorit aseară, la o agapă, pe colegul lor Iancu Fiorescu, de la biserica Madona Durcu, care mai este şi directorul şcoalei de cântăreţi din Craiova. Au toastat, pentru sărbătorit: Gr. Popescu-Breasta, Petre Ştefănescu, preşedintele activ al societăţii cântăreţilor bisericeşti din Craiova, pr. Drăghici şi alţii. Turda PENTRU COMBATEREA TUBERCULOZEI. — La prefectură s’a ţinut o şedinţă a societăţii pentru combaterea tuberculozei în Turda şi s’a hotărit ca din suma de care dispune această societate să se clădească un local la spatele spitalului judeţean din localitate. SERBĂRI AMANATE. — Din cauză că unii miniştri au anunţat că vor participa la marite serbări ce se organizează cu ocazia punerii pietrei fundamentale la impozanta biserică ortodoxă din localitate, aceste serbări s’au amânat pentru ziua de 19 Septembrie. INCENDIU. — In ziua de 26 col., în Sânger a isbucnit un groaznic incendiu la locuitorul Turdeanu, căruia i-a ars o șită mare de grâu. Focul abia a putut fi localizat cu ajutorul pompierilor din Luduș, cari au folosit autocamionul firmei Homner & Farcaş, pus la dispoziţie autorităţilor. AMENZI. — Poliţia din Turda a amendat persoanele mai jos notate, cari au mânat automobilul cu viteză mare prin oraş , la 500 lei ucenicul Dionisie Kerekes, care a mânat automobilul firmei Iuliu Frenkel din Turda; la 5000 lei pe şoferul Palfi Matei, cu automobilul No. 165, Cluj; la 500 lei, şoferul Vasile Felecan cu automobilul No. 1, Cluj; la 5000 lei, pe şoferul Ştefan Szabó, cu automobilul No. 166, Cluj; la 3000 lei, pe d. ing. Eugen Guman, proprietarul automobilului No. 58, Cluj. FURTURI. — D. inginer Berger, dela fabrica de sodă din localitate, lăsând bicicleta la poarta fabricii, i-a fost furată. Hoțul a fost descoperit și se află sub cercetare. — Rozalia Moldovan a fost prinsă cu haine furate dela d. Aladar Iliikert din Turda. Ea a fost predată parchetuluL IN ATENŢIA AUTORITĂŢILOR LOCALE. — Cu ocaziunea mai multor sărbători naţionale, s’au văzut la multe case şi prăvălii din Turda, că In locul drapelului naţional sunt c arborate numai nişte fâşii de cârpe, cari nu au nici un fel de culoare. Credem că autorităţile vor lua măsurile cuvenite. Făgăraş ESCROC CONDAMNAT.—Tribunalul local a osândit la 2 ani închisoare pe ţiganul I°an Gh. Cârpnoiu, care a escrocat pe Ion Turcea, din Şinca-Nouă, cu 65.000 lei, cu care convenise să-i facă dintr’un leu doi, şi despre care caz am informat la timp pe cititori. BATAE GRAVA DIN RĂZBUNARE. — Ioan Stoia, din Şona, a fost bătut grav de către fraţii Ion şi Bucur Folea, cari i-au dat mai multe lovituri cu lopeţile în cap şi pe braţe, lăsându-l plin de sânge. Mai mulţi locuitori au ridicat pe cel bătut şi l-au transportat la spitalul judeţean. La instrucţie, agresorii au declarat că l-au bătut răzbunând pe mama lor, pe care cu o lună înainte o bătuse Stoia. Hunedoara GREVA LA UZINELE DIN CALAN. — Muncitorii uzinelor din Călan sunt de vreo câteva zile în grevă, cerând sporirea salariului. Urmează tratative între reprezentanţii muncitorilor şi inspectorul muncii, d. I. Popescu, din Arad. Se speră că se va ajunge cât de curând la o soluţie favorabilă. Sibiu PENTRU DIRECŢIA C. F. R. — O seamă de călători din Ardeal, atât comercianţi, cât şi dintre acei siliţi a-şi căuta sănătatea în staţiunea balneară Budachi (Basarabia), ni se plâng că legăturile de trenuri cu aceasta provincie sunt defectuos întocmite, prin faptul că trebuie să aştepte mult în staţiunile Copşa Mică şi Ploeşti. Consultând itinerariul, se constată că un sibian, care călătoreşte spre Cetatea-Albă, trebue să aştepte în Copşa Mică 2 ore iar în Ploeşti 4 ore. Din cele 8 trenuri, cari circulă prin Copşa Mică şi Ploeşti, nu s'a putut face o legătură mai avartagioEisa călătorilor spre Cetatea Albă? Supunem cazul direcţiei C. F. R. IN NOROCIRE MORTALA. — Săteanul Niculae Cuopea, din Sc.diu, mergând cu carul la muncă, a fost iovit de oişte cu atâta tărie încât peste 20 minute a încetat din viaţă. A TESTAREA UNEI MOAŞE. — La clinica obstetricală din Sibiu, a încetat din viaţă, acum câteva zile, doamna Edith Sul- Scheck, in urma unui avort provocat. Comisarul Opinca, luând cazul în cercetare, a stabilit că avortul i-a fost provocat de moașa Frida Polder, care a fost arestuilă. Tribundul i-a confirmat mandatul pe o lună. um v Errii rssmsi^Tm ..Universul“ în tară Solemnitate pioasă Osemintele a 1100 de viteji, morţi In Dobrogea, au fost înmormântate in Împrejurimile Mangaliei (Foto Wagner) Wets de tfrum Minele ăi ar fi feti-iii — Baia Abrudului La primul cântat al cocoşilor, când , e vremea de se vesteşte miezul nop-ţii, pe drumul dinspre Câmpeni, mer- geau căruţele în care se odihneau mădularele noastre obosite de calea pe jos şi pe cari numai datorită sârguinţei d-lui director al liceului din Slatina — d. Tr.tftiu, convocatorul excursiei — ara putut să le căpătăm. In căruţe toţi dormeau sau dormitau. Din când in când, ca o legănare de vis se auzea în noapte glasul d-lui prof. Mirador, povestind şi care se îmbina cu poezia cerului înstelat, ducându-te pe o undă legen-dară. Câte un glod deşteaptă pe cei adormiţi şi aduce la realitate pe cei din lumea visării. Străbatem locurile unde odinioară s’a aprins făclia redeşteptării şi în drum trecem prin Albac, satul lui Horia, luminat feeric de lună. Vântul adie şi o şoaptă misterioasă pare că se revarsă din întunericul nopţii spre drumul pietruit. Poate aceiaş şoaptă care a însufleţit triada martiriului. In timpul acesta unii se deşteaptă, alţii adorm şi Arieşul ne călăuzeşte cu „Voroava“ lui şi la al treilea cântat al cocoşilor, dinspre ziuă, intrăm în Câmpeni unde câteva „haite“ de câini încep să ne latre şi deşteaptă poporul adormit. Ne iese în cale d. Udrescu şi cu bună-voinţa familiei d-lui găsim adăpost. N’au trebuit mai mult decât câteva ore de somn şi o mâncare bună pentru ca a doua zi la ceasurile 9 să o luăm spre pisăloagele de aur din baia Abrudului. Soarele lumina puternic locurile înverzite şi un balsam răcoritor se revărsa în aerul dimineţii, când jumătate din excursionişti o luăm la drum, rămânând d-na Biju, d-rele Demetrescu, lonescu şi Teodorescu să vină după masă cu trenul. In pas de mars pornim si cu toată zăpuşala ajungem curând la „şteampuri“. Nişte pisăloage enorme mişcate de o roată hidraulică pisează într’una pământul clisos şi roşu. Un om plecat pe şghiabul de scurgere al malului, prinde cu o pânză firicelele de aur cari mai apoi sunt curăţite de murdărie printr’un amalgam. Mai departe, tot drumul este însemnat din loc în loc cu „şteampuri“ cari troncănesc ca mişcare de mâini nevăzute. Şoseaua Începe să suie şi noi să obosim. Căldura e copleşitoare şi numai vorba ne face să nu observăm că suntem obosiţi. D. prof. Mirodot vorbeşte de aşa zişii „apaşi ai minelor“. — In întunericul pământului se ascunde încă răutatea omenească şi lăcomia întrupată în aceşti „apaşi“. Lăsându-şi galeria şi dând de o vână de aur continuată la vecin, o urmăreşte chiar în proprietatea acestuia. Când este prins, pentru a nu stânjeni printr’o îndelungă judecată, producţiunea, proprietarul renunţă şi se înţeleg de bună voie, „apaşul“ exploatând pe socoteala lui vâna şi dând proprietarului o cantitate după învoială. Când însă nu este prins, nimic nu poate să-l oprească de a sărăci pe explorator. In drum ne apar fetele palide ale minerilor. Mergem la şteampurile societăţii, cari sunt organizate sistematic şi alimentate de către un tren mic electric cu bolovani chiar din mină. Aşteptăm să se reîntoarcă pentru a ne lua şi pe noi. In mica staţie unde aşteptam, aşezată pe un dâmb, o umbră plăcută ne invălue şi vreo doisprezece iepuraşi de casă surdă copilăreşte, sau îşi netezesc blana de catifea. Valea se sbuciumă de frământarea , şteampurilor şi râul pe care îl în-chide seamănă mai mult a o mocirla ! I curgătoare. Curând sosi şi trenul şi I suiţi în varvane, urmărim tăcăneala mașinii Ne-am dat jos la gura minei. Pu- | tin mai târziu am plecat spre „Ce- | tate“, o creastă de deal enormă străbătută de numeroase surpături și care nun.aseamănă a ruina de , cetate, dar nu este adevărat. Din tată un fiu s’a pomenit sub acest nume, iar un locuitor ne spune: — „Asa am auzit si noi din bătrâni că aci s'ar fi ascuns odată căpcâiul si D-zeu ar fi trimes trăz- | nete si apă si i-a pierdut“. O ploae repede ne-a risipit si | I vre-o câţiva ne-am adăpostit pe-o gură de filon părăsit. Am mers de | am mâncat, iar patru dintre noi, eu ,d. Dobroneanu, Lecca si I. lonescu j j am plecat să luăm pe cei rămași [ I în vale si cu acel2S tren mic am ; I intrat după masă in mină. O gură enormă ce revărsa o răj coare ghietoasă ne arăta cărarea | I sub pământeană. Pe muchia intrării j j o cruce îti oferea balsamul sufle- j ' tesc al celor ce se pierd spre adâncimi, întunericul spasmodic şi stcirea slabelor lumini, revărsa o undă de infinită ciudăţenie. Clocotul mersului întărit de ecou, glasurile noastre, lumina pâlpâindă a felinarelor cu pânză, aerul şi mai îmbâcsit, lucrătorii ghiemuiţi şi incu- trul apei în mocirlee noroioase aduce ceva cu infernul descris de Dante ! Si astepti la câte un colt o hidră de- normă sub forma unui cerber, iar i noi pătrundem mereu tot mai afund. J mereu mai adânc. Hruba, se prelungește continuu pâ- nă când galeriile se »despart. Trenul oprește. întunericul este tot mai des, aerul si mai greoi. Prin câte un colt îndepărtat se vede lumina licărindă a vreunui lucrător. Intr’o galerie s’a dărâmat pământul roșu. Umezeala e grozav de pătrunzătoare. Oamenii muncesc din greu. Suntem conduși la „vâna romană" si închipuirea unei mine de aur masiv se risipeşte, când vedem în faţa noastră numai o dungă de pământ mai negricios decât restul. Terenul înmuiat de apă este foarte nesigur şi oferă o continuă primejdie. Galerii foarte strâmte şi scunde se resfiră la dreapta şi la stânga şi te fac să vezi oameni înmormântaţi în ele ca pe nişte cârtiţe mari scormonind noroiul nădejdiei. In fundul întunecat şi umed al chiliilor de noroiu, omul îşi găseşte un ciudat prieten — foarte prigonit de el pe pământ — este şoarecele şi chifcanul. Hrănit de el cu fărămituri de pâine este prevestitorul primejdiilor pe care ie anunţă în grupuri ce fug spre foc sigur. Când vre-un gaz rău iese din vre-o crăpătură şoarecii fug, iar omul se păzeşte, punându-se la vreme în siguranţă*. Un şoarece omorît ar atrage după sine toată ura sau răzbunarea minierilor. Oamenii aceştia înmormântaţi au foarte multe superstiţii. Femeea în mină e de „mauvaise augur“. Şi dacă de afară nu păstrează în suflet decât puterea rugăciunii şi sărutul despărţirii de soţie şi copiii la orice intrare sub pământ, înăuntru nu are decât pe şoarece. Trenul iese din mină şi noi odată cu el. Punând piciorul pe tărâmul cestălalt ne-am scăpat de a apăsare greoae şi lumina cerului răsfrânge asupra noastră toată frumuseţea libertăţi. Privind peste deal, nu-ţi vine să crezi că fiinţe omeneşti îi scormonesc măduva. Cât de bine ştie pământul să-i ascundă pe oameni. Dar ce impresie lugubră lasă asupra noastră mina de aur în interior! Nici ocnele de sare unde lucrează „ocnaşii" nu produc o asemenea înfiorare de mizerie. Pierduţi în semi-întunericul îmbâcsit al îngustelor cărări, bâjbâind prin noroiul roşu şi lipicios, săpând şi scoţând la bulgări de pământ, par a-şi săpa groapa existenţii şi a-şi prelungi firescul sfârşit cu o îngropată letargie. Când priveşti misterul ce se revarsă din orice pâlpâire a lumini, când auzi ecoul stins a! glasurilor şi vezi feţele palide ca huma pământie, îţi pare că un strigoi enorm te suge sângele şi acest strigoi e „banul“. Cine se gândeşte, oare, când vede strălucirea aurului, că este scos din noroiul pământului şi sudoarea oamenilor? Cine se gândite că mătasea ascunde adesea, însăşi mocirla ? Şi când îţi îndrepţi gândul înspre întunericul hrubelor de unde se scoate: vezi în el seva din drăceasca întunecare pe care strălucirea lui o coboară peste mintea oamenilor. Deaceea „banul e ochiul dracului“. În nopţile de nesomn ale cămătarului toate glasurile fiinţelor ce-au pierit muncind n adâncimi, vin şi-i tulbură conştiinţa necinstită. Tot sbuciumul şi clipoceala în noroi, pătrund ca un ecou în cugetul oamenilor neliniştindu-i şi învrăjbindu-i. Cine, dintre iubitoarele de giuvaeruri, sau iubitorii de aur au plecat cu ochii gândului spre Întunericul ce ascunde mizeria omenească în lupta pentru trai ?... Cu astfel de gânduri mergeam cu micul tren spre stafie, spre a lua drumul Abrudului si tocănitul mașini părea că tine isonul neîntrerupt al gândurilor. Glasurile se ridică. Câtiva vizitatori ai minei, ne învăluiau cu priviri tvnevoitoare si cu toti lucrăm trenul spre Abrud. Un snerat prelung, trenul cel mare porni şi privind încă odată mina de la Roşia Montană nu se mai zărea decât un val de fum şi nu se mai auzea decât scomotu! steampurilor şi ginsu! amintirei. Soarele tot mai dogoritor învăluia malul cel roşu într’o manta alburie, care se pierdea în neguri... J. Lămbescu-Slatina Miercuri 1 Septembrie apare nrul 56 din preţioasa revistă „UNIVERSUL COPIILOR’’ cu următorul bogat şi frumos sumar : Zâna florilor de P. Dulfu ; Sonet de Lt.-colonel Livius D. Teiuşinu ; Micul breton de Charles Guyou ; Povestea vrâncenilor de Petre Baziliu; Din când în când de Ilie Alcazi ; Moara Diavolului de Simion Hârnea-Nikula ; Sportul de Pascal : Fluturele şi Omida de Pavel Nedelcu-Focşani ; Tuchii de Geo ; Din lumea maimuţelor de A. Velicu-Lecca ; De toate de Quidam. Proverbe şi sfaturi morale, Hazuri, corespondenţa jocurilor, etc... Numeroase ilustraţiuni în text de Pascal, Gilly, Geo și Tial. Liest bil ulii I m HM laiot io Imn 59 August D. procuror Take Ionescu, împreună cu d. inspector gene- ral Stoian Popescu, delegatul I ministerului artelor, şi In pre- zenţa d-lui Ion Dangorozi, directorul teatrului Naţional, a procedat la ruperea sigiliului de I la casa de bani a teatrului, care , după cum se știe, fusese pusă , în urma sinuciderei fostului secretar contabil Henemann, înăuntru s’a găsit suma de 4000 de lei. I). Stoian Popescu, delegatul ministerului artelor, a început verificarea scriptelor. Din sumarele constatări făcute până în prezent, se crede că suma delapidată e foarte mare. De altfel, chiar sinucisul, în scrisoarea sa, adresată primului procuror, spune că-i lipsesc bani foarte mulţi şi, că ar fi cu neputinţă să găsească la cineva un ajutor aşa de însemnat, deaceea preferă moartea, ruşinei. ( La timp vom arăta la cât se ridică suma de bani ce lipsește din casa teatrului. La verificarea scriptelor ia parte și noul secretar al teatrului d. Constant. Oradea o« /-»avi* ermm aiîtofti' ta UN AJUTOR CAM... SCUMP. D-na Seki Iosif are o cârciumă —zisă restaurant — pe strada Decebal “Nr. 2 ş Clienţii prăvăliei sale sunt de tot felul, — şi mai bogaţi şi mai săraci, aşa că atunci când în local mai apare câteodată câte unul mai „chic“, desigur că stăpâna cârciumărită îi dă „întreaga atenţie cuvenită (!)“ pentru cinstea ce face localului, ridicându-l pe bună dreptate în ochii vecinilor şi ai clienţilor obicinuiţi. Aşa s-a întâmplat că acum câteva zile a ajuns să prânzească în cârciuma d-nei Söki, o prea cunoscută femee, ce se putea adesea vedea în tovărăşia unui funcţionar de stat, chiar prin restaurantele şi cafenelele centrului. Graţie „tovărăşiei“ acesteia adeseori se putea vedea la masa „funcţionarului“ ocupată în cafenea, şi alte persoane mai bine car printr’o atenţie deosebită acordată „femeii" ce răspunde la numele de Magyary Paraska, îi ofereau chiar şi flori, vin înfundat şi alte... bunătăţi, cari deşi nu trădau cheltueli bătătoare la ochi, spuneau adeseamulte lucruri cari se şoptesc numai în.... surdină. D-na Magyary — apărută în Oradea acum vreo doi ani de zile venind dinspre părţile Banatului, s-a bucurat de „atenţia“ deosebită ce-o acorda d-na Seki persoanelor mai distinse şi de aci se născu şi-o oarecare prietenie între cele două femei, care conduse mai în urmă, destul de repede, şi la pătrunderea d-nei Magyary în apartamentul crâşmăriţei. Doară acuma erau prietene !.. Şi,dacă există prietenia atunci îşi face loc şi simţământele dragostei, milei, ajutorărei... între prietene. Aşa se întâmplă că buna d-nă Magyary P., sări în ajutorul crâşmăriţei la deretecatul şi curăţirea obicinuită a odăilor de dormit ale d-nei Seki Cu acest prilej, tot umblând pe sub perine și saltele, noua prietenă a gazdei dădu peste o legăturică ascunsă între două saltele, pe care găsi nimerit să n‘o mai pună la loc unde o găsise, ci s’o vâre neobservată, în sân. Apoi, mulțumite, femeile terminară treaba, se cinstiră ca două bune prietene după o muncă obositoare şi se despărţiră cu promisiunea de a se revedea peste vreo două zile. În acest interval de timp, d-na Soki avu nevoe de bani pentru nişte cumpărături mai mari, la cârciumă , alergă în odaie la legăturică , dar nu mică îi fu şi surprinderea când constată ca ea dispăruse împreună cu cele 14.000 lei, în odate într’însa. Evident, cârciumăreasă îşi dădu cu socoteala că noua-i prietenă Magyary nu poate fi străină de dispariţia legăturicii cu bani, că tocmai ea scuturase patul unde se aflau banii ascunşi şi îndreptându-şi paşii spre comisariatul cel mai apropiat, expuse în cuvinte, când aspre, când emoţionante, păsul ce-o mânase în faţa omului legii. Acesta îşi făcu raportul, care avu de rezultat punerea în urmărire a hoaţei şi care a şi fost prinsă spre Cluj de unde adusă înapoi la Oradea, a recunoscut furtul, fată de care apoi s’au luat măsurile legale, de urmărire. AURUL IA... IJCrtlJ tII AMĂGEȘTE 1— Servitoarea Lalek Rozalia din serviciul Unui medic român din str. Coșbuc nr. 1 avea se vede treaba, o mare slăbiciune pentru lucrurile strălucitoare..» ca de pildă aurul ! Probabil, că această slăbiciune ia venit tot privind la minunăţiile de... dinţi şi măsele de aur, ce le vedea prin geamul unei uşi de pe coridor, la vecinul stăpânului ei, la medicul dentist Alex. Szabó ! Altfel, nici că sar putea explica cum Rosalia noastră, c’o grijă şi îndrăzneală mare, a scos geamul uşii şi-a pătruns după ce cu o chee potrivită a mai descuiat şi altă uşă dela aparatmentul dr. Szabó — în atelierul acestuia, de unde a luat mai multe mulaje de gips cu dinţi de aur precum şi o casetă de fier in care se afla pe lângă suma de 6000 Iei numerar şi mai multe bucăţi de aur brut, de prelucrat. Dentistul observând furtul a reclamat cazul poliţiei care din primul moment şi-a pus ochii pe... Rosalia Lalek. Dar ea a negat şi cum negaţiunea nu prea are preţ în ochii unui comisar ca d-l Borodi, de la brigada noastră de urmăriri şi cercetări, a condus şi la o percheziţiune în str. Morii Nr. 12 la o prietenă a servitoarei. Aci, nu cu multă greutate s’a putut descoperi caseta furată şi golită de preţiosul ei conţinut, aruncată ca pe un lucru fără valoare şi periculos într’o la- trină a imobilului. Odată ce „indiciul" a fost găsit, Rosalia a fost nevoită să facă mărturisirile complete, să reconstituiască „furtul“ și să ia apoi drumul spre închisoarea parchetului Batu-Mare PENTRU CĂ A PIERDUT 20.000 LEI LA CĂRȚI, SE SPÂNZURA. — Faptul s’a petrecut la Baia-Mare. Tânărul jucător de cărţi , bravleism funcţionar Ion Decei, nu era jucător de cărţi. Mirajul unui câştig uşor, care să-i dea posibilitatea să lepede haina sărăcăcioasă de proletar al biroului, l‘a atras şi l‘a nimicit într’una din zilele trecute, având asupra sa o sumă de 20.000 lei, care nu-i aparţinea, s‘a gândit să-şi încerce norocul. Dar nepriceput cum era în această meserie, a pierdut toţi banii. Disperat a colindat apoi pe străzile oraşului, meditând o hotărîre. S‘a dus apoi în împrejurimi pe un deal, unde s’a spânzurat. Cadavrul a fost descoperit de trecători şi autorităţile au autorizat înmormântarea. Cazul a făcut senzaţie în oraş, întrucât Decei trecea ca un om corect şi funcţionar bun. O BATRANA HOAŢA DE BUZUNARE. — La târgul săptămânal din Baia-Mare, a venit şi Vasile Fane cu suma de 20 mii lei asupra lui. Dar nici n’a ajuns să cheltuiască din ei şi, ca prin farmec, i-a sburat portmoneul cu banii. Comisarul Mike a început cercetările şi nu peste mult timp a reuşit să pună mâna pe hoţ. A produs mirare faptul că tocmai bătrâna Paşca, o lepădătură, a putut să fie hoaţa. Asupra ei s’au găsit 18.000 lei, iar restul ascunşi. Se crede că a mai săvârşit şi alte furturi. Agy! XLII.—sr. TO! Nercen I feit rtrre ’826 Busalau întrunirea „amicilor ARTEL“. — Duminică 5 Septembrie, ora 10 dim., sunt convocaţi toţi „Amicii Artei“ la o consfătuire, la care d. farmacist V. Z. Livovschi va schiţa programul de activitate al secţiunii dramatice în stagiunea viitoare. Până acum s-a hotărît ca „Amicii Artei“ să joace „Păpuşele“ şi „Fii secret !", revistă locală de d. avocat Leon Stoicescu. Din vechiul repertoriu, va juca în Septembrie la Mizil, „Mătuşa lui Carol", iar la R. Sărat „Ah ! Sidonia“, în beneficiul sinistraţilor. SINUCIDERE. — Toader Drăgoi, de 65 ani, din Bălăneşti, s-a spânzurat de un păr din faţa casei sale. Motivul este o veche boală. SERBARE PENTRU SINISTRAŢI. — In ziua de 8 Septembrie se va da, în parcul d-rei şi d-lui V. Perieteanu, din Beceni, o frumoasă serbare populară, sub patronajul d-lui prefect, organizată de un comitet pentru ajutorarea sinistraţilor din judeţul nostru. ÎNTRUNIREA OFIŢERILOR DE REZERVA. — Secţiunea locală a „Uniunii ofiţerilor de rezervă“, sa întrunit Sâmbătă 28 August, la 4 d. a. D. colonel Grigorescu, preşedintele filialei locale, a dat citire mai multor circulari de la centru. D. colonel farmacist, Vicenţiu Z. Liveschi, a schiţat pe programul serbării de la 8 Noembrie, când se va serba patronul Uniunii. CONSILIUL COMUNAL va fi de şedinţă în una din zilele săptămânii viitoare, când la ordinea zilei va fi şi modificarea bugetului comunei. FURT DE CAI. Necunoscuţi au furat caii locuitorului Niță Şerban din Casota. SPÂNZURAT. — Din cauze ce nu se cunosc, locuitorul Olteanu G. din Petroasele s-a spânzurat. NENOROCIRE. — In dimineaţa zilei de 24 or, locuitorul I. Burlacu, din Săhăelni, pe când se găsea în vie, a tras cu arma întriun câine. Din nenorocire, unele alice au lovit pe femeia Anica lonescu, care se găsea în via ei de alături. In stare gravă, a fost internată în spital. FOC. — Din neglijenţă, locuitorul Petre Nanu a incendiat o căpiţă de pae ce o avea în curtea sa din Glodeanu-Siliştea, FURTUL UNOR STUPI. — Necunoscuţi au furat stupii locuitorului Nic. M. Băicoiu, din Amaru. IN JURUL CAZULUI DELA „RENAŞTEREA“. — Deşi cercetările parchetului cu privire la banii pierduţi de d. avocat Cozma în grădina cinematografului „Renaşterea“ n’au dat un rezultat absolut positiv, totuşi pe baza mărturisirilor copilului Schumann şi a unor spectatori, d. procuror P. Gâdei a deschis acţiune publică contra d-nei şi d-lui Corlăteanu, pentru abuz de încredere. Intre timp, d. Velic, poliţaiul oraşului, a primit din Tecuci un mandat poştal de 9000 lei însoţit de o scrisoare, prin care o d-nă (sau d-şeară) Elvira Gheorghiu, cu domiciliul în Bucureşti, str. Georgescu III, arată că a găsit această sumă, tocmai în seara când d. Cozma a sufeit pierderea la cinematograful „Renaşterea“ şi că fiind grăbită să plece cu trenul la Iaşi, n’a avut timpul să-i predea. D. Velic a remis suma d-lui procuror, iar d-sa d. Cozma, care urmează acum să se judece cu familia Corlăţeanu pentu rest. ’ CRIMA DIN BOTEŞTI. Din ancheta făcută de d. substitut de procuror Şişcă, atât la Boteşti cât şi aici, rezultă că mobilul crimei comisă Duminica trecută acolo, este răzbunarea. Autorului, Al. Iacob, tribunalul i-a confirmat mandatul. BISERICEȘTI. — Membrii comitetului însărcinat cu întocmirea programului serbărilor ce se vor da la 18 Noembrie în cinstea P. S. S. Episcopului lacov, s’au întrunit a doua oară la cancelaria Episcopiei. Programul a fost schiţat în trăsături, generale, urmând ca în viitoarele şedinţe să i se dea forma definitivă. P. S. S. Episcopul Iacov a numit o comisie formată din cei trei protoerei din eparhie, care să meargă la mănăstirea Adam (Tutova), spre a cerceta nişte reclamaţiuni. ŞCOLARE. — înscrierile la şcoala comercială încep la 1 Septembrie şi vor dura până la 10 inclusiv. Examenele de admitere se vor tine între 10 şi 15 Septembrie, corigentele între 10 şi 20, iar cursurile se vor deschide la 26 Septembrie. M'î ta ` î TArsu-Mures SINUCIDERE.Zidarul Fran-Irise Tamneş, în etate de 62 ani, domiciliat in str Strâmbă 50, s’a repânzurat în magazia de lemne a locuinţei sale. , ÎNECAT IN MUREŞ—Chelnerul Pârvu Fodor, în etatede 18 ani, ducându-se cu familia patronului său d. Ivan, restaurator din gara Mare, să se scalde la Mureş, bl dreptul depozitului de muniţii, a fost luat de curent înecându-se. Cadavrul n’a fost găsit încă. PRUNCUCIDERE. — Pe când sosise în gară trenul personal ce vine dinspre Războeni la ora 21.25. I s’a găsit în latrina unui vagon de cl. II cadavrul unui copil nou născut, de sex feminin, şi cu nasul tăiat. Poliția a început cercetări spre a descoperi pe mama criminală. ACCIDENT DE LUCRU. — La fabrica de fer „Transilvania", lucrătorul Carol Csomafalvi, în etate de 20 de ani, din cauza neglijenţei, a avut un braţ apucat de o maşină. El a fost transportat cu Salvarea la spital. EPIDEMIE. —,In Lunca Bradului s’au ivit 4 cazuri de scarlatină. S’au luat măsuri pentru izolarea bolnavilor și desinfectare. FURIURI. — In strada Avram Iancu 28, servitoarea Roza Vaida a furat 500 lei femeei Sari Bardoș, din aceeaș curte. Prinsă a fost înaintată poliţiei. — Alexandru Stroia, din Sovata, a furat prin spargere din vila d-lui Andrei Mantie, de la băile Sovata, obiecte în valoare de 10 mii lei. Hoţul a fost prins. ÎNJUNGHIAT—Tânărul Cristof Ghiorii, din Ihod, pe când se înapoia acasă de la o serbare, a fost bătut grav de Poli Bako, din Sâmbriaş, care, ca completare, i-a dat şi o lovitură de cuţit lăsându-1 in nesimţire. SPARGERE. — Necunoscuţi au pătruns prin spargere în cooperativa comunei fara de unde au furat 19.239 lei. DELA LICEUL „PAPIU ILARIAN . — In urma nouilor ordine, examenele de admitere de bursă, de corijente, particulare și integrale se vor ţine între 10—15 Septembrie ; examenele de admitere în cl. V-a între 20—25 Septembrie. Cursurile vor î-iro n 1, 26 Septembrie. Braşov INSPECŢIA D-LUI MINISTRU DE JUSTIŢIE. — Sâmbătă dim a sosit în localitate d. ministru de justiţie Th. Cudalbu, însoţit de d. St. Cămărăşescu, şeful său de cabinet. Însoţit de d. procuror general Diaconescu şi de d. Petroniu, inspector judecătoresc de pe lângă Curtea de apel Braşov, au plecat cu automobilul le Sf. Gheorghe, unde au inspectat tribunalul de acolo. După amiază, la ora 3, s-a întors la Braşov, unde a inspectat palatul de justiţie, interesându-se de aproape de lucrările în curs şi de nevoile localului. Asemenea a inspectat închisoarea centrală de pe lângă trib. Braşov, unde d. Dimitriu, directorul închisorii, i-a prezentat raportul, expunând situaţia în care se găsesc atelierele, starea sanitară a deţinuţilor şi nevoile urgente ale localului. D. ministru s-a arătat foarte mulţumit de cele constatate, promiţând tot concursul pentru îndreptarea nevoilor urgente. HOȚ PRINS. — Ion Petri, de fel din Buleny (Trei Scaune), a fost surprins de către sergentul major Ion Istrute, pe când voia să vândă o manta de cauciuc furată de la Albert Braz, din Codlea. Hoțul a fost înaintat parchetului. ESCROC ARESTAT.—D. subcomisar Paulman a prins pe Gyula Denei, cunoscut escroc, urmărit de mai mult timp de postul de jandarmi Covasna şi căruia a fost trimis pentru continuarea cercetărilor. SERGENT HOŢ—D. Radu Sak’du, din str. Cacova 26, a reclamat poliţiei, că i s’a furat din locuinţa sa mai multe obiecte de îmbrăcăminte în valoare de 8000 lei Incepându-se cercetările, s’a stabilit, că autorul furtului este sergentul Alexe Seletoi, care a fost înaintat comenduirei pieţei. NENOROCIRE MORTALA. — Lucrătorul Martin Popp, din Baci (Braşov), pe când încărca un vagon cu cherestea la soc. „Valea Zimbrului” din vârste, din neglijenţă a căzut din vagon, fracturându-şi partea occipitală. Pe drum, spre spital a murit DIVERSE. — Caii de la căruţa d-lui Christian Gusbeth, condusă de Benedek Bente speriindu-se, au luat-o la goană pe străzile Brașovului, lovind un mână căruia i-au rupt piciorul stâng. In dreptul străzii Școalei au dat peste o trăsură cu doi cai sfărâmând-o. Din fericire, accidente de persoane nu sunt. — La reg. 89 inf. din localitate, a fost primit pentru stagiu căpitanul Zahlowsky, din armata poloneză. D-sa ia parte la toate exerciţiile ce se fac şi va participa şi la manevrele de toamnă ale regimentului. ■0 : C-0 dispariţie Craiova, 50 August Poliţia a fost sezisată de o plângere, care nu este de loc banală. Comerciantul Gheorghe Prezniceanu, din str. Lipscani, arată, că în lipsa lui de acasă, — plecase la bâlciu cu marfă, — soţia sa (şi reclamantul mai adaogă : legitimă), a fugit de acasă, având grija să ia cu dânsa peste Cursele cu autobuze Sighişoara Tg.-PSwref Plecarea din Sighişoara la 6°° 15** Sosirea Tg.-Mureş la 8“ 17* Plecarea din Tg-Mureş la 600 151® Sosirea Sighişoara la 8“ 71**